P.E.A.

L Alexa Ioana
1. nvmntul romnesc n faa alternativelor educaionale

De la nv. Centrat pe nevoile de educaie ale elevului

Pedagogia tradiional vs. Pedagogia "nou" modern
Argumentai n ce const centrarea pe nevoile de educaie ale elevului pe un membru al echipei
Ex: prea mult materie de nvat pt o materie, profesorul merge exact pe nevoile fiecrui elev.
pedagogie alternativ
1. Documentare din portofoliul elevului din sfera psihologic, social, de sntate i
pedagogic
2. Caracterizare (psihosociodiagnoz) realizat de /n ciclul anterior de studii: s se fac
referire la soluii rezult faptul c elevul are potenial dar problema lui este de natur
disciplinar: coal-printe-elev.
3. La fiecare disciplin s se fac o testare iniial ca s se vad nivelul elevului n domeniul
respectiv.
Profesorul: strategia prin care realizeaz ceea ce presupune programa colar prin implicarea
elevilor. (s compenseze un deficit)
Strategie:
Metode interactiv-participative care s nu fie focusate pe transmiterea cunotinelor ci pe
interaciune, pe descoperire etc
Forme de organizare- individual/pe echipe tip de nvare care este facilitat de aceast metod
nvare prin cooperare cu sarcini difereniate pe diferite nivele grupe eterogene
Aspectul duratei durat egal a sarcinilor pt c rezultatele tb com i celorlalte grupe prin rotaie
se prezint sarcina i cum au rezolvat-o (centre STEP)
Secvene: evaluarea actului care definitiveaz munca actului n grup.
Mijloace i materiale didactice copiii nva fcnd ex mijloace: socotitoare, riglete ex:
materiale: rebus, fie. Dac un material este multiplicat pt ca elevii s lucreze pe el, atunci acel
material devine mijloc!! i are rol demonstrativ.
Ex: clas, nvtor, trus se dorete s se consolideze partea de alfabetizare se nir pe
tabl literele (dac toi scriu individual) ei nva opernd cu literele, apoi se schimb ntre ei
(roluri) corectndu-se dup care se verific la tabl. ACESTA E UN PROCES DE
INTERIORIZARE deoarece ei nu opereaz cu obiecte ci cu simboluri.
Judeci Raionament
Gndire nominal: 100 de cuvinte ntr-o limb Analiz: metodic: tot ce
ine de lecii
operaional: ce tii s faci cu ele metodologic:
categoriile de metode de instruire, de organizare, de evaluare
REZULT COERENA COMPATIBILITII

2. Educaia nou- principii

Principiul de baz: practic/teorie/practic i reprezint sursa principal a cunoaterii copilului prin
ativiti practice
Actul nvrii presupune teorie practic teorie.
Ex: pedagogia MONTESSORI- practic-observaie-evaluare

Critica vechiului sistem de educatie, asa cum se realizase efectiv si nu doar sub aspectul teoriei
promovate, se concentra asupra urmatoarelor aspecte:
1. Vechiul sistem era intelectualist, in masura in care urmarea cu prioritate cultivarea intelectului
elevului;
2. Nu respecta varsta copilului, cu toate ca inca Rousseau si nu numai el, se aratase preocupat de
acest aspect si afirma necesitatea de a se respecta stadiile evolutiei sale psiho-fizice;
3. Nu asigura o pregatire pentru viata, copiilor asigurandu-li-se o pregatire in abstracto;
4. Se practicau metode de predare prin excelenta pasive, care inabuse spontaneitatea si initiativa
elevilor, asigurand doar un volum mare de cunostinte ce nu se asimilau cum trebuie;

subiecte examen pedagogii alternative 9.06.2017

P.E.A.L Alexa Ioana
Noua conceptie si-a conturat profilul in primul deceniu al sec. XX, principiile sale fundamentale,
asa cum se intalnesc la principalii reprezentanti ai curentului fiind urmatoarele:
1. Activitatea este sursa cunoasterii(J. Dewey);
2. Liberatea de manifestare a copilului este o conditie fundamentala a educatiei(M. Montessori);
3. Satisfacerea trebuintelor este un temei al educatiei functionale(E. Claparede)
4. Interesul copilului este criteriul principal in organizarea continutului si desfasurarea instruirii(O.
Decroly).

3. Educaia autentic se poate realiza numai n condiii de libertate deplin.

Cunoatem c problema libertii n educaie i preocuparea pentru o astfel de problem nu sunt noi.
n cercetrile efectuate ne-am convins de faptul c importanei libertii n educaie n nvmntul
naional i-a fost acordat atenie deosebit. Problema libertii n educaie a constituit o preocupare
constant a gndirii pedagogice interbelice romneti. Conceptele elaborate n perioada respectiv
merit a fi cunoscute i promovate, ele sunt viabile i pentru educaia contemporan. De aceea vom
ncerca s readucem n discuie o problem care a fost cam ocolit n ultimele decenii n spaiul
nostru cultural i educaional o problem care s provoace la reflecie. Sub influena pedagogiei
universale, rezonnd cu noile curente care apreau i se dezvoltau n literatura dedicat educaiei,
pedagogii s-au raportat ntotdeauna la ele, preciznd limitele i modul n care ele puteau s fie
aplicate la acea vreme n coala romneasc.
Unul din principiile educaiei sntoase, aa cum este ea fundamentat de R. Steiner, i cunoscut
ca Pedagogie Waldorf, este libertatea.
n educaie, libertatea presupune: o coal liber, un dascl liber, un elev liber. Omul liber poate fi
crescut numai ntr-o coal liber, numai de un dascl liber.
O coal cu adevrat liber nu este n nici-un fel subordonat imperativelor politice i economice
ale epocii i are un proces educativ ce i propune printre finalitile sale un om liber. Un proces
educativ care s creasc un om liber presupune o pedagogie ce nu transmite o anumit concepie
despre lume i via, ci narmeaz cu tot ce i trebuie ca abiliti spiritual-sufleteti i informaie
pentru a-i alege singur, n deplin libertate, propriul mod de a vedea lumea, pentru a face ceva
pentru lume ( propriului ideal), pentru a se integra n comunitatea optim ndeplinirii propriilor
sarcini karmice.

4. Instruirea trebuie s se desfoare ca rspuns la trebuinele de cunoatere ale

copilului.
Instructiv aciunea de a spune: INFORMARE , proces de preare-nvare
Educativ: - act educaional acional: APLICARE , de exemplu simularea
Procesul instructiv-educativ (descriere)
Procesul de invatamant se desfasoara printr-un complex de activitatati concrete denumite cu
termenul de activitati instructiv-educative. Acestea definesc esenta procesului de invatamant, natura
activitatii prin care se realizeaza obiectivele invatamantului i n planul instruirii si educarii
elevilor.Principalele activitati ale procesului instructiv-educativ sunt: predarea-invatarea si
evaluarea. In ce priveste invatarea scolara, aceasta are un caracter formativ, invatamantul modern
punand accent pe invatatura de tip formativ, care releva modificarile ce se produc in planul formarii
personalitatii elevilor.

5. Principalul rol al educatorului este acela de a organiza mediul de nvare al elevului

Exemple : sala de clas, hol, centru de resurse, biblioteca, spaiile necesare desf. activitii, aviziere,
calculator etc.
Mediul de nvare, att virtual ct i interacional, trebuie s fie suficient de adaptabil la nevoile i
stilurile de nvare ale utilizatorilor/celor care studiaz. Utilizatorilor trebuie s li se asigure
ambiente care ndeplinesc cerine de baz inclusiv: - comfort - participarea/implicarea n cadrul
sesiunilor de nvare - disponibilitatea resurselor uor de folosit - transparena i simplitatea n
formularea obiectivelor sesiunilor de nvare .

subiecte examen pedagogii alternative 9.06.2017

P.E.A.L Alexa Ioana
Prin mediul de invatare se intelege atat mediul scolii cat si mediul familial. Copii au stiluri de
invatare foarte deosebite unele de altele. Studiile facute pe mai multe populatii culturale si pe mai
multe tari ale lumii au identificat o multitudine de variabile ce determina stilul de invatare al
fiecarui copil. Exista copii care au maxim de randament la invatare seara, altii noaptea, altii
dimineata devreme, sau mai spre pranz. Exista copii care invata eficient in singuratate, altii in
grupuri de invatare. Exista copii care prefera sa invete in totala liniste, altii cu muzica lenta sau
rapida, tare sau cu intensitate redusa. Exista copii care au randament mare la invatatura in incaperi
de o anumita culoare, care prefera lumina difuza sau lumina puternica etc.
Din alt punct de vedere, mediul de invatare trebuie sa contina reteaua de colaboratori in care elevii
sa faca practica pe cercetare sau in domenii aplicative, laboratoare de creatie si experiment si spatii
de comunicare pe grupuri tematice, atat in mediu fizic cat si pe Internet.
Tot in imbunatatirea mediului de invatare se considera si gruparea copiilor in functie de abilitati. In
cazul in care este aplicat acest procedeu, atat mediul de invatare si comunicare cat si relatia cu
profesorii se imbunatatesc semnificativ.
Cunoasterea stilurilor de invatare si a strategiilor de educare optime pentru fiecare copil gifted este
o conditie esentiala in automotivarea copiilor si obtinerea unui mediu auto-stimulativ de invatare.
O alta caracteristica a mediului de invatare este data de posibilitatea accelerarii evolutiei scolare, de
programul de mentoring unde copilul este indrumat si orientat catre sursele optime de studiu si de
programul de tutoring unde copilul este ajutat direct sa depaseasca anumite dificultati. In acest caz,
mediul de invatare este optimizat de auto-motivarea copiilor de a se desavasi in cunoastere si de a
cultiva abilitatile proprii.
Amenajare ambiental - Organizat pe zone, centre de interes, centre de activitate sau arii de
stimulare (aa cum au fost denumite n timp i n funcie de specificul grupei), sala de grup devine
un cadru adecvat situaiilor de nvare.

subiecte examen pedagogii alternative 9.06.2017