ANTIANGINOASE

In aceasta grupa terapeutica sunt cuprinse medicamentele utilizate in tratamentul anginei pectorale si a altor forme
clinice de boala cardiaca ischiemica care inlatura sau previn durerea din crizele de angina pectorala , impiedicand
episoadele de ischemie miocardica .

Boala cardiaca ischiemica si implicit durerea anginoasa este consecinta unui dezechilibru intre aportul de
oxigen prin arterele coronare si necesarul de oxigen la nivelul miocardului

Angina pectorala este manifestarea cardinala a cardiopatiei ischemice si reprezinta durerea toracica severa care
apare atunci cand fluxul sanguine coronarian este insuficient pentru asigurarea consumului de oxigen al
miocardului.

Cea mai frecventa cauza a bolii coronariene ischemice este obstructia coronariana de tip ateroscerotic sau spasmul
coronarian din angina vasospastica cunoscuta sub numele de angina varianta sau angina Prinzmetal.

In aceste conditii cresterea activitatii cardiace determina o crestere a nevoilor de oxigen ale miocardului mai mari
decat posibilitatile de aport ale circulatiei coronariene, stramtorata si nedilatabila. Apare astfel asa-numita "angina
de efort". Uneori poate interveni si un spasm focal al coronarelor (angina Prinzmeta\, angina vasospastica), sau
disfunctia endoteliala coronariana, cu deficit de sinteza si eliberare a factorului de relaxare endoteliala (EDRF),
reprezentat de monoxidul de azot - NO.

In patogenia bolii cardiace ischemice intervine si

-disfunctia endoteliala coronariana- scaderea sintezei si eliberarii de factor relaxant endotelial EDRF reprezentat
de oxidul nitric.
-tromboza la nivelul leziunilor ateromatoase coronariene cu obstructie vasculara marcata sau complete a acestora

Medicatia antianginosa produce:

A-VASODILATATIA CORONARELOR MARI NITRATII ORGANICI

Si INLATURAREA SPASMULUI CORONARIAN- BLOCANTELE CANALELOR DE CALCIU , NITRATI
ORGANICI
Determina cresterea aportului de oxigen catre tesutul miocardic
-la ameliorarea perfuziei si cresterea aportului de oxigen contribuie si medicamente care scad frecventa cardiaca (
beta blocante , blocantele canalelor de calciu ) intrucat alungesc diastole cu o mai buna irigare a miocardului

DIMINUAREA NECESARULUI MIOCARDIC DE OXIGEN

Se poate obtine prin scaderea frecventei cardiace si a fortei de contractie a miocardului (blocante beta adrenergice si
unii antagonisti ai canalelor de calciu )Ameliorarea conditiilor de lucru ale inimii se realizeaza prin reducerea
presarcinii venodilatatie sau/si postsarcinii arteriodilatatie in cazul utilizarii nitratilor organici si a blocantelor
canalelor de calciu.

Medicamentele antianginoase real eficace sunt cuprinse in patru grupe

majore:
1.nitratii organici,
2.blocantele beta adrenergice ,
3.blocantele canalelor de calciu si
4. alte antianginoase
 1. NITRATI SAU NITRITI ORGANICI

- ESTERI POLIALCOOLICI AI ACIDULUI AZOTIC SAU AZOTOS

-produc venodilatatie sistemica cu scaderea muncii inimii

-produc dilatatia coronarelor mari epicardice , cu imbunatatirea irigarii miocardului

-inlatura sau previn spasmul coronarian

Nitratii se fixeaza pe grupari tiolitice existente la nivel cellular formand nitrozo-tioli , care elibereaza oxid nitric

Oxidul nitric eliberat stimuleaza guanilat- ciclaza cu cresterea GMPc

Consecutiv se produc procese de fosforilare care duc la micsorarea disponibilului de calciu intracellular si la vasodilatatie

Creserea cantitatii de GMPc produce si scaderea agregarii plachetare

In producerea vasodilatatiei intervine si producerea de prostaglandine si prostacicline la care se asociaza hiperpolizarea

membranara

Cei mai importanti donori de molecule de NO sunt substante din grupa nitrovasodilatatoare,

- nitratii organici,

-nitroprusiatul de sodiu

-molsidomina

Administrarea de cantitati mari de nitrati la intervale scurte de timp pe o perioada indelungata duce la scaderea eliberararii de
NO pt ca numarul de tiol tisulare e finit

Apare fenomenul de toleranta la nitrati numai la nitratii cu durata lunga de actiune , are character incrucisat pt toti compusii
din aceasta ctg apare si dispare repede .( nu e valabil si pt molsidomina, in cazul careia eliberarea de NO nu depinde de
gruparile tisulare tiolitice.

Pentru evitarea tolerantei la nitrati se recomanada scheme de administratie intermitenta asimetrica 2 doze pe zi la intervale
inegale si evitarea dozelor mari

Farmacocinetic

Nitratii se absorb bine indifferent de forma administrarii sublingual, oral , transdermic fiind compusi foarte liposolubili

Biodisponibilitatea nitratilor depinde de compus si de calea de administrare.

Dozele mici sunt metabolizate la primul pasaj hepatic de aceea administrarea unor astfel de doze este ineficace.

Administrarea sublinguala in special nitroglicerina- produce efect de ordinal minutelor iar administrarea in perfuzie dureaza atat
cat dureaza perfuzia iar transdermic cat este pus dispozitivul transdermic.

Dozele mari , depasesc capacitatrea de metabolizare a ficatului si e urmata de persistenta in organism in o perioada mai lunga
4-6 ore explicanda utilizarea lui ca tratament de fond in angina pectoral.

Eliminarea nitritilor se face, hepatic

Principalele lor reactii adverse sunt datorate vasodilatatiei. Cea mai frecventa reactie adversa este cefaleea.
De obicei este de mica intensitate si dispare dupa 1-2 saptamani de tratament, prin obi~nuinta bolnavului cu
medicamentul. Uneori, insa, cefaleea este foarte intensa, cu caracter pulsatil si aspect migrenoid. Cefaleea este o
reactie adversa de tip toxic, deci dependenta de doza. Exista situatii in care scaerea dozei de nitrat face sa nu mai
apara cefalee, desi efectul antianginos se mentine. Alte reactii adverse sunt mai rare si constau in inrosirea
tegumentelor, tahicardie, palpitalii.

Nitratii organici se utilizeaza sub forma de preparate pentru absorbtie prin mucoasa bucalii (tablete sublinguale sau
pentru mestecat, spray-uri), preparate pentru administrare orala (comprimate, capsule obisnuite sau retard), preparate
topice pentru administrare transdermica si solutii pentru administrare intravenoasa. Se utilizeaza in tratamentul de
fond al anginei pectorale clasice (aterosclerotice), al anginei vasospastiee si al infarctului acut de miocard.
NITROGLICERINA
SUBLINGUAL EFECT RAPID DE CALMARE A DURERII ANGIOASE
DURATA EFECTULUI ESTE SCURTA

ORAL- DURATA EFECT 4-6 ORE, TRATAMENT DE FOND, DOZELE MAI MARI
DECAT SUBLINGUAL

PERFUZIE

Nitroglicerina este o substanta cu liposolubilitate mare care se absorba rapid ,

Administrare sublinguala
administrata sublingual ajunge direct in circulatia sistemica evitand primul pasaj hepatic si asigurand efect rapid de
calmare a durerii angioase
Durerea anginoasa cedeaza in mod caracteristic in interval de 2-5 minute de la dizolvarea completa a comprimatului
sublingual.
Administrarea sublinguala este utila in tratamentul crizei angioase cu eficacitate in angina stabila de efort
administrandu-se sublingual inaintea efortului care poate declansa criza si angina vasospastica
Deoarece nitroglicerina este volatila si se pierde dupa un timp in aer, comprimatele au un termen de valabilitate
limitat,
Administrarea pe cale orala in doze mici este practic INEFICIENTA pentru ca nitroglicerina se metabolizeaza la
primul pasaj hepatic .
Daca se administreaza pe cale orala in doze mari de 5-10 ori mai mari decat cele sublingual are efect relativ
lung 6-8 ore si este utila in tratamentul de fond al anginei pectorale.
Nitroglicerina se poate administra si intern, cate 2,5 - 6 mg odata, pentru a satura capacitatea hepatica de
metabolizare.

Preparatele de nitroglicerina pentru uz transdermic

(unguente si plasturi retard sau discuri autoadezive) se aplica pe piele si elibereaza treptat substanta activa,
avand efect lent si persistent.

Nitroglicerina poate fi introdusa in perfuzie intravenoasa, aceasta cale fiind de ales in tratamentul infarctului
mioeardic acut si al insuficientei cardiace acute. In acest tip de administrare riscul de aparitie a hipotensiunii cu
tahicardie consecutiva este mai mare si deci tensiunea arterial a a bolnavului trebuie monitorizata.
Exista risc de hipotensiune . Vasodilatatia generalizata mai intensa in teritoriul carotidian explica reactiile adverse ,
cefalee cu character pulsatil si ameteli , inrosirea fetei , gatului , urechilor cu cresterea temperaturii locale ,
hipotensiune ortostatica si chiar sincopa sau colaps- este preferabil ad-trarea sublinguala a nitroglycerinei sa se faca
cu pacientul in decubit dorsal
ISOSORBID Tratamentul de La nivelul Efect
DINITRATUL fond al anginei ficatului se scaderea
Se administreaza
dupa schema
pectoral transforma in frecventei
asimetrica isosorbid crizelor de
mononitrat angina cu
considerat scaderea
ISODINIT RETARD,
ISOKET ,DINITER metabolitul activ consumului
de
nitroglicerina
Actiune administrate
prelungita sublingual si
in reducerea
duratei
acestora
ISOSORBID Tratamentul de Este metabolitul
MONONITRATUL fond in schema isosorbide
OLICARD MONO asimetrica sau dinitratului cu pp
MACK ca preparat asemanatoare
retard Biodisponibilitate
Doza unica
zilnica
mai mare si
efect mai stabil
PENTAERITRIL Tratamentul de Eficacitate
TETRANITRATUL fond al anginei moderata
PENTALONG,
NITROPECTOR pectorale
oral
MOLSIDOMINA Compus cu pp Actioneaza prin Produce Efecte
farmacodinamice eliberarea de dilatarea adverse:
Este indicata in cefalee,
angina pectorala
asemanatoare NO , stimularea coronarelor
nitritilor care nu guanilat mari si scderea
de efort stabila
tensiunii
sau instabila determina ciclazei cu inlatura
arteriale,
care se asociaza toleranta cresterea GMPc spasmul vertij,
cu insuficienta incrucisata cu si vasodilatatie coronarian
cardiaca prurit
nitratii consecutive.
Oral Mecanismul de
actiune nu
Injectabil depinde de
intravenos in gruparile tiol
urgente si in
infarctul
miocardic acut
 2. BLOCANTE BETA ADRENERGICE

Medicatie de prima alegere in tratamentul de fond al anginei utile in terapia tuturor tipurilor de angina pectoral
stabile de efort , cu exceptia anginei vasospastice.
Blocantele beta- adrenergice se utilizeaza ca anitanginoase , antiaritmice , antihypertensive si in tratamentul
insuficientei cardiace cronice
In prezenta beta-blocantelor catecolaminele eliberate la efort sau emotii nu mai stimuleaza cordul atat de mult
.Astfel scade frecventa crizelor anginoase si creste toleranta la effort a bolnavilor angiosi
Prin blocarea receptorilor beta 1de la nivelul cordului scad frecventa cardiaca si debitul cardiac consecutive scade
consumul de oxigen al inimiilaa care se adauga ameliorarea perfuziei coronariene consecutiva alungirii duratei
diastolei

Beta blocantele se indica in toate tipurile de angina pectorala cu exceptia celei vasospastice- nu au efect
coronarodilatator
Se administreaza la bolnavii cu infarct miocardic acut cat mai precoce posibil

REACTII ADVERSE
Constau in bradicardie excesiva , bloc atrioventricular , agravarea insuficientei cardiace .
Administrarea beta-blocantelor este contraindicate la pacientii cu
- bradicardie sinusala
-boala de nod sinusal
-bloc atrioventricular preexistent

Beta blocantele neselective sunt contraindicate la ;

-asmatici
-bolnavii care asociaza boli vasculare periferice inclusive sindrom Raynaud
- administrarea la diabetici trebuie facuta cu prudenta datorita riscului de hipoglicemie
-intreruperea brusca a tratamentului cu beta blocante poate creste intensitatea si frecventa crizelor angioase agravand
boala cardiaca ischiemica
-

ATENOLOLUL Beta blocant selectiv hidrosolubil

Efect durabil , oral
in priza unica
METROPOLOL Beta 1 blocant cu selectivitate medie
Se foloseste sub
forma de saruri
respective tatrat si
succinat
BISOPROLOL concor
concor
PROPANOLOL Beta blocant neselectiv -Este posibila alterarea
Utilizat rar profilului lipidic
-Cresterea colesterolului total si
a trigliceridelor
-scaderea HDL colesterolului
-agravarea bronhospasmului la
asmatici si a afectiunilor
ischiemice periferice
-in cazul beta blocantelor
liposolubile apare senzatia de
oboseala sau agravarea unei
depresii
 3. BLOCANTE ALE CANALELOR DE CALCIU

Medicamentele din aceasta clasa au efect antianginos actionand atat prin cresterea aportului de oxigen la inima, cat
si prin scaderea necesarului de oxigen miocardic.
Ele scad disponibilul de calciu la nivel miocardic si la nivelul muschiului neted vascular prin blocarea
canalelor lente ale calciului (canale de tip L) de la nivelul membranei celulare.
Produc vasodilatatie coronariana cu ameliorarea consecutiva a fluxului coronarian si vasodilatatie sistemica,
scazand necesarul de oxigen al miocardului prin reducerea pre- si a postsarcinii, usurand conditiile de lucru
ale inimii.
Scaderea necesarului de oxigen miocardic este obtinuta si prin efectul deprimant miocardic (scaderea contractilitatii
si a frecvenlei cardiace) secundar scaderii disponibilului de ioni de calciu pentru procesul contractil.
Toate blocantele canalelor calciului au proprietati antianginoase si pot fi utilizate in tratamentul oricarui tip de
angina pectorala, chiar daca intre ele exista o oarecare diferenta.

Blocantele canalelor calciului se utilizeaza in tratamentul tuturor formelor de angina, dar au o eficacitate
clinica deosebita in tratamentul anginei vasospastice, unde realizeaza profilaxia crizelor anginoase si sunt capabile
sa previna spasmul coronarian indus de ergonovina.
Sunt utile din pricina proprietatilor lor vasodilatatoare si in tratamentul bolilor vasculospastice periferice.

Blocantele canalelor calciului sunt de evitat la bolnavii cu insuficienta cardiaca, la cei cu bradicardie sinusala
sau bloc atrioventricular. Este de evitat asocierea cu ~ blocante, mai ales pentru verapamil, datorita riscului de
potentare a efectelor deprimante miocardice.
Diltiazemul (diltiazem, diacordin, dilzem) este cel mai des utilizat ca antianginos, in administrare orala, cate 30-
60 mg de 3 ori pe zi.
Amlodipina (norvasc) este o dihidropiridina retard si este eficace ca antianginos, in administrare unica zilnica.
Nifedipina, prototipul clasei dihidropiridinelor, se utilizeaza sub forma
retard in special ca antihipertensiv.
Verapamilul (verapamil, isoptin) are efectul deprimant miocardic cel mai important ~i este utilizat mai ales ca
antiaritmic.

DIHIDROPIRIDINELE actioneaza in principal

prin vasodilatatie (
Nifedipina coronariana si
Amlodipina arteriolara),
Felodipina asemanandu-se din acest
Nicardipina punct de vedere cu
nitratii organici
Ele sunt practic lipsite de
actiune deprimanta
miocardica
FENILALCHILAMINE Fenilalehilaminele si
benzotiazepinele cu
Verapamilul actiune directa asupra
Inrudit cu papaverine miocardului, decupleaza,
practic, excitatia de
Galopamilul contratie gratie scaderii
concentratiei calciului
intracelular. Actiunea
lor, din acest punct de
vedere, este intrucatva
asemanatoare
blocantelor. In acelasi
timp, insa, ele au si
proprietati
vasodilatatoare, astfel
 incat se aseamana ca
efect si nitratilor
orgamcl.

BENZOTIAZEPINE
NIFEDIPINA
AMLODIPINA
FELODIPINA
NICARDIPINA

BLOCANII CANALELOR DE CALCIU (BCC) acioneaz prin blocarea influxului de

calciu prin sarcolem prin canalele voltajdependente.
Influeneaz activitatea cordului i a vaselor. La nivelul inimii exercit efect inotrop negativ.La
nivelul vaselor produc vasodilataie, mai ales in sistemul arterial (arterele i arteriolele, inclusiv
coronarele). Datorit vasodilataiei periferice scade tensiunea arterial, care va determina o
accelerare a activitii cardiace pe cale reflex prin inervaia simpatic.
Aceast aciune reflex compenseaz activitatea cardioinhibitoare.
Mecanismul efectului antianginos se realizeaz prin dilatarea coronarelor, scderea rezistenei
vasculare, combaterea spasmelor, creterea fluxului coronarian.
Datorit vasodilataiei arteriale sistemice, va scdea rezistenavascular periferic i astfel
postsarcina, ducand la scderea travaliului cardiac, scderea presiunii intraventriculare.
Consecina reducerii travaliului cardiac este scderea consumului de oxigen, iar consecina
scderii presiunii intraventriculare face ca zona subendocardic s fie mai bine vascularizat,
astfel cedeaz hipoxia ce genereaz criza anginoas.
Prin efectul direct asupra miocardului se produce scderea consumului de oxigen. Sunt
combtute crizele de angor stabile i cele vasospastice

Nifedipina (Adalat, Corinfar) este un antianginos, care produce

vasodilataie arteriolar intens, cu micorarea postsarcinii i uurarea
muncii inimii. Dilat i vasele coronare. Aciunea cardiac este antagonizat
la doze obinuite prin stimularea reflex a inimii, consecutiv vasodilataiei
periferice. Nu pericliteaz funcia de pomp. La anumii bolnavi tahicardia
reflex poate agrava ischemia miocardic. Din punct de vedere al
farmacocineticii este un compus liposolubil; se poate administra sublingual
in doz de 5-10 mg pentru urgene. Pentru cur se inghite, dar sufer o
metabolizare intens in cursul primului pasaj hepatic, avand o
biodisponibilitate de cca 60%. Se administreaz in trei prize pe zi in doz de
10-20 mg odat. Se prefer formele retard deoarece cele obinuite produc
stimulare simpatic reflex cu creterea consumului de oxigen miocardic i
declanarea de artimii. Mai produce ca urmare a vasodilataiei arteriolare
cefalee, ameeli, bufeuri de cldur, edeme maleolare. Este contraindicat in
bloc atrioventricular de gradul II i III, hipotensiune arterial cu colaps.
Amlodipina (Norvasc) inrudit chimic cu nifedipina are un efect
lent i prelungit, fiind mai bine suportat (nu provoac tahicardie reflex).
Se poate administra in doz de 5-10 mg intr-o singur priz pe zi.
Felodipina (Plendil) in doz unic, bine suportat. Se mai pot folosi
nicardipina, nisoldipina, nitrendipina.
Verapamilul (Isoptin) este un antiaritmic i antianginos eficace.
Deprim inima, scade rezistena periferic, micoreaz consumul de oxigen
al miocardului. Efectul cardiodepresiv este marcat. Este contraindicat in
insuficiena cardiac netratat, infarct miocardic acut. Nu se asociaz cu
beta-blocani adrenergici.
Diltiazemul are efecte cardiodepresive i vasodilatatoare apropiate
ca intensitate.
Prenilamina (Agozol) este un medicament anticalcic care are i un
efect de tip chinidinic (inhib influxul ionilor de sodiu), aciune de tip
papaverinic pe musculatura neted, aciune asemntoare reserpinei
(sczand coninutul de noradrenalin in miocard), aciune sedativ la nivel
central. Se administreaz pentru prevenirea crizelor (in cur) in doz de 30
60 mg odat, 120-150 mg pe zi.
c.CORONARODILATATOARELE SELECTIVE - dilat
coronarele fr vasodilataie marcat. Presiunea de perfuzie rmane
eficient, mresc fluxul global. Nu amelioreaz distribuia sangelui in
favoarea zonelor ischemice. Este posibil fenomenul de furt. Nu se pot
folosi in criz, ci doar ca tratament de fond. Dipiridamolul crete fluxul
sanguin in coronare. Se folosete in cure in tratamentul cardiopatiei
ischemice, pentru prevenirea infarctului miocardic. Are i aciune
antiagregant plachetar, fiind eficace in prevenirea trombozei coronariene.
Se administreaz in doz de 25-75 mg odat, de 3 ori pe zi.
Carbocromenul este un compus selectiv la nivelul cordului, are aciune de
lung durat, intensific eficacitatea substanelor vasodilatatoare endogene.
Crete fluxul global, nu influeneaz distribuia sangelui. Se d oral in doz
de 75-150 mg odat de 3 ori pe zi.

3
4. ALTE ANTIANGINOASE
- NICORANDILUL
- TRIMETAZIDINA
- RANOLAZINA
- IVABRADINA
-

https://www.scribd.com/document/134850090/97376314-Boala-Graves