VASILUTA LENUTA

SERIA 2015
GRUPA 421

MODUL V
NURSING IN URGENTE MEDICO-CHIRURGICALE
TRATAMENTUL STOPULUI CARDIO-RESPIRATOR.
In ingijirea stopului cardio-respirator nu trebuie uitat ABC0ul resuscitariisi anume:A
asiguratea libertatii cailor aeriene;B
ventilatia pacientului;C
asigurarea circulatiei sangelui.
In functie de locul unde are loc interventia salvatoare, nivelul pregatirii sidotarea tehnica a salvatorilor exista mai
multe tipuri de asigurare a vietii:
BLS
basic life support;.
ILS
intermediate life support;
ALS
advenced life support.1.
BLS
reprezinta ingijirea initial al pacientului inconstient.
Salvatorul foloseste respiratia gura la gura si compresiunile cardiace
externe in tratamentul stopului cardiec. Aceste metode trebuie cunoscute detoata lumea, de la scolari, pompieri,
ofiteri, la personalul mediu sanitar simedici.2.
ILS
adauga niste metode ale ALS la BLS si este folosit
de personalul medical de urgenta care poate fi antrenat pentru a ventila pacientul cu un balon
cu valva si masca dar nu pentru a ventila pacientul.De asemenea in acest mod de operare personalul poate
folosi undefibrilator extern automat.3.
ALS
cuprinde toate metodele aditionale pentru asigurarealibertatii cailor aeriene superiore. Principalele obligatii ale
acestei terapiisunt tratarea aritmiilor maligne. Tratamentul acestora poate necesitadefibrillare electrica/cardioversie
electrica, pacing extern si/sau terapiefarmacologica.Supravietuirea dupa un stop cardia ceste semnificativ mai
mare daca:evenimentul survine in prezenta martorilor; .resuscitarea este inceputa rapid dupa eveniment;.
Cordul se opreste datorita fibrilatiei ventricolare;.
Defibrilarea este executata precoce dupa oprirea cardiaca.
1.Pacientul care pare inconstient
se scutura pacientul usor de umeri si se intreaba cu voce puternica: va simtiti bine?.
2.Daca pacientul raspunde prin miscare sau vordeste
se pune inaplicare planul A al BLS pacientul fiind examinat rapid si dupa care estelasat in pozitie in
care a fost gasit si se striga dupa ajutor.
Daca pacientul nu raspunde:
se stiga dupa ajutor;
se deschid caile aeriene folosind una dintre metodele: - extensia capului,extensia capului si ridicarea barbiei sau
extensia capului si ridicarea mandibulei;
se indeparteaza cravata si alte accesorii care ar putea determinacompresia cailor aeriene;
se indeparteaza corpii straini orali;
se urmareste prezenta respiratiei timp de 5 secunde pentru a decide dacaaceasta este absenta prin urmarirea
miscarilor torace lui, ascultarea zgomotelorrespiratorii la nivelul gurii sau se simte respiratia pacientului cu
obrazul;
se urmareste prezenta pulsului la artera carotida timp de 5 secunde inaitede a decide daca este absent.
Planul B
daca pacientul respira si este inconstient acesta - va fiasezat in pozitia de siguranta (exceptand cazurile cand acesta
poate agravaunele leziuni osoase sau de alta natura ale pacientului), - se telefoneza dupaajutor specializat, - se
observa atent pacientul verificand daca acesta respirasontan, - limba, epiglota si tesuturile moi ale faringe lui
posterior potobstrua complet caile aeriene la un pacient inconstient. Pacientul trebuieasezat in decubit dorsal pe o
suprafata dura cu capul usor flectat pe umeridar in extensie in articulatia atlanto-axiala prin introduce rea unui
rulou dinmaterial moale sub occipitalul victimei.
Pozitia de siguranta (recuperare)
este opozitie de decubit lateral pe careo imprimam pacientului inconstient pentru a evita aspiratia de continut
gastric incaile aeriene. De asemenea in aceasta pozitie limba hipotona se deplaseazaanterior eliberand astfel caile
airiene.Odata asezat pacientul in aceasta pozitie de decubit lateral se face extensiacapului pentru a mentine caile
aeriene libere si se aseaza mana pacientului subobraz pentru a imobiliza asfel capul. Se verifica pulsul si respiratia
regulata a pacientului la intervale de un minut.
La adulti:
- CCE pot fi total ineficace sau periculoase daca sunt apicateinadecvat. Se palpeaza cu indexul si degetul mijlociu
sternul pana la marginea sainferioara, iar cu degetul mijlociu fixati pe acest punct plasati indexul pe stern.Se
aseaza cealalta mana pe locul unde este indexul (care este in inferioara asternului). Se aseaza prima mana peste
cealalta si intrepatrundeti degetele pentrua va asigura ca presiunea nu este apicata pe coaste. Ingenunchiari langa
bolnavsi lasati vertical toata greutatea prin intermediul ratelo intinse astfel incat sternulsa coboare 4-5 cm.
Manevra va fi regulata, neintrerupta, cu o frecventa de 80-100/min. durata compresiei trebuie sa fie 50% din
ciclul compresie-relaxare,manevra fiind epuizanta pentru un salvator din punct de vedere fizic.
La copii
se plaseaza mainile in jurul torace lui copilului pozitionandambele police la mijlocul acestuia exercitand astfel o
presiune verticala curiscurile cele mai mici de lezare a organelor abdominale. La copiii foarte mici sefoloseste
podul palmei unei singure maini. Daca exosta 2 salvatori, al doileasalvator are obligatia de a verifica periodic
pulsul carotidian pentru evacuareaeficientei CCE si sa observe aparitia activitatii cardiace spontane.
RaportulCEE/ventilatii este 5/1. Daca exista 1 salvator ritmul CCE este de 80-100/min.intr-un raport
CCE/ventilatii de 15/2. Ciclul se repeta de 4 ori si se reevalueazasituatia.Daca RCR continua, salvatorul
va verifica pulsul carotidian si respiratiaspontana la fiecare 2-3 minute. La copii ritmul CCE este de 100-120 cu
raportCCE/ventilatii de 15/1.
Complicatiile ce insotesc CCE includ:
fractura apendicelui xifoid si a sternului;
disjunctie condrocostala;
hemotorax;
contuzia pulmonara;
dilacerarea ficatului, stomacului, inimii sau plamanilor;
embolia grasoasa;
contuzia cardiaca.
Eficienta RCR.
Studiile efectuate arata ca eficienta RCR este corelata cu presiunea de perfuzie diastolica aortica
si coronariana. In conditiile monitorizarii invazive a pacientului (presiunea arteriala) presiunea diast
olica trebuie optimizata. Dacaexista cateter in artera pulmonara diferenta dintre presiunea arteriala si
presiuneadiastolica din A poate fi un indicator al supravietuirii si eficientei RCRC.
Pumnul precordial.
Aplicare pumnului precordial are eficienta maxima daca este precocedupa instalarea T.V. sau Fi.V. sau daca
aritmia nu este secundara hipoxiei.
Un pumn eficient determina depolarizarea ventriculara urmata de o contractiecordonata frecvent de
origine supraventriculara. Lovitura de pumn se aplica doarcand salvatorul observa instalarea aritmiei, daca un
defibrilator nu estedisponibil in interiorul spitalului precum si la pacientii nemonitorizati ECG carefac un stop
cardiac. Aceeasi lovitura de pumn la un pacient cu T.V. poate produce si Fi.V., asistola sau activitate
electrica fara puls.
ALS
Advanced life support
In multe situatii stopul respirato rapare in asociatia cu stopul cardiac sauaritmiile cardiace maligne.
ALS (advenced life support)
sportula specializat al vietii se refera latratamentul stopului cardiac sau al aritmiilor maligne care ameninta
viata.Stopul cardiaca pare in urma unor modificari ale ritmului cardiac sianume:
fibrilatia ventriculara;
tachicardia ventriculara fara puls;
asistola;
disociatia electromecanica.In tratamentul stopului cardiac, dupa cum am dezvoltat in parteaanterioara a
subiectului, foarte important este ABC-ul (eliberarea cailor aeriene,respiratia, circulatia) si la fel de important si
poate mai important este defibrilarea. Defibrilarea electrica se poate realiza si inaintea eliberarii cailoraeriene
superiore, ventilatiei si CCE.