UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I

MEDICIN VETERINAR ION IONESCU DE LA BRAD IAI

FACULTATEA DE AGRICULTUR
MASTERAT
Specializarea: ADMINISTRAREA AFACERILOR AGRICOLE

REFERAT
MANAGEMENTUL MEDIULUI

NDRUMTOR:
ef lucr. dr. RADU-ADRIAN MORARU

MASTERAND,
OLARIU ELENA-CRISTINA

IAI,
2017
TEMA REFERATULUI
POLUAREA APELOR

2
 INTRODUCERE

Ocrotirea naturii si lupta impotriva poluarii reprezinta o datorie de onoare.

Protectia mediului inconjurator este foarte importanta in zilele de azi cand sursele de energie sunt din
ce in ce mai putine.
Problema mediului este o problema acuta la scara mondiala. Solutiile care se cer sunt si trebuie
sa fie concentrate tot la scara mondiala: o economie suportabila de catre mediu o eco-economie
impune stabilirea cadrului de formulare a politicii economice pe baza principiilor ecologiei.

Cererea de apa potabila este in crestere continua cat timp populatia globului creste. Din anul
1940 pana in anul 1990 preluarea apei potabile din rauri, lacuri, rezervoare si alte surse a crescut de
patru ori. Din totalul apei consumate in Statele Unite in 1995, 39% a fost pentru irigatie, 39% a fost
pentru generarea de curent electric, 12% a fost folosita pentru alte utilitati; industria si mineritul au
folosit 7% si restul a fost folosita pentru animalele domestice si in scopuri comerciale.
Apa menajera, apa industriala si produsele chimice folosite in agricultura, cum ar fi
ingrasamintele si pesticidele sunt principala cauza a poluarii apelor. In Statele Unite, 37% din lacuri si
estuare si 36% din rauri sunt prea poluate pentru practicarea pescuitului sau inotului in cea mai mare
parte a anului. In tarile in curs de dezvoltare, mai mult de 95% din apa menajera este aruncata in rauri
si golfuri, creand un risc major pentru sanatatea umana.

3
 POLUAREA APELOR

Dintre fenomenele negative cauzate de impactul activitatilor antropice asupra mediului

inconjurator se apreciaza ca poluarea este fenomenul rspunztor n cea mai mare msur de
deteriorarea i chiar periclitarea vieii biologice pe Terra.
Poluarea reprezint procesul de modificare a factorilor de mediu, abiotici i biotici, ca urmare
a eliberrii n mediu a substanelor poluante de tipul deeurilor, rezultate din diferite sectoare ale
activitii umane.
Poluarea apei reprezint
tulburarea echilibrului biologic dintr-
un ecosistem acvatic, ca urmare a
modificrii condiiilor de mediu
abiotice i biotice.
n funcie de diferitele criterii care
se au n vedere, exist mai multe tipuri
de poluare a apei:
1. Poluarea natural i
poluare artifical (antropic);
2. Poluare de natur fizic,
chimic, biologic, bacteriologic;
3. Poluare cu substane lichide (ape uzate menajere, industriale, de iroire, de ploaie,
freatice); cu substane solide (nisip, argil, cenu, zgur, rumegu etc); cu substane gazoase;
1. A) Poluarea natural
Are loc far intervenia omului, ca de exemplu: antrenarea de ctre ploile puternice de cantiti
mari de materie organic care duce la consumarea i dispariia oxigenului din ap; vnturi care
provoac amestecarea apelor i aducerea la suprafa a unor substane toxice; fenomenul de nflorire a
apelor datorat dezvoltrii excesive a unor specii de alge duce la scaderea oxigenului din ap (caz de
poluare natural secundara); fenomenul de mburuenare a apelor (adica de dezvoltare excesiv a
plantelor superioare submerse, care dup ce mor pot provoca dispariia oxigenului din ap (caz de
poluare natural secundar).

4
 1. B) Poluarea artificial
Este provocat de intervenia direct sau indirect a omului prin introducerea de elemente noi
pentru mediul acvatic sau prin mrirea concentraiei elementelor existente n mod natural n mediul
acvatic.

2. A) Poluarea fizic
Este produs n cea mai mare parte de apele termale rezultate dup procesele de rcire
tehnologic din diferite industrii. Se apreciaz c n momentul de fa peste 20% din debitul apelor
curgtoare este afectat de deversrile de lichide calde, care au servit la rcirea instalaiilor industriale
sau a centralelor termoelectrice i atomoelectrice.
Efectele negative ale acestor ape const n micorarea coninutului de oxigen, datorit
micorrii gradului de solubilitate a oxigenului, n dezvoltarea unui numr foarte mare de
microorganisme, datorit accelerrii fenomenelor de degradare a substanelor organice, n nlocuirea
biocenozelor naturale, cu altele mai termofile.
Poluarea fizic este dat i de substanele radioactive rezultate odat cu apele rezultate din
uzinele atomice, care n acelai timp au temperaturi ridicate.
2 B) Poluarea chimic
Este produs de deversarea n ap de substane care ajung s depeasc concentraia maxim
admisibil peste care ele devin periculoase sau chiar toxice.
Dup natura elementelor chimice ajunse n ap:
- Poluarea organic produs de materiile organice de natur vegetal i animal aflate n
diferite stadii de descompunere. Din categoria substanelor organice fac parte: proteinele, hidraii de
carbon, grsimile, colorani, unii detergeni sintetici, produse petroliere etc.
- Poluarea anorganic const n deversarea n ape de substane anorganice care au fost
grupate n urmtoarele categorii: acizi i baze, substane reductoare, substane minerale periculoase,
substane minerale toxice etc.

5
 MSURI I STRATEGII DE PREVENIRE A POLUARII APELOR

La nivel national, elaborarea strategiei si politicii privind coordonarea si controlul aplicarii

reglementarilor n domeniul gospodaririi apelor se realizeaza de Ministerul Apelor, Padurilor si
Protectiei Mediului caruia i revin, potrivit legii, urmatoarele atributii privind:

amenajarea complexa a bazinelor hidrografice;

valorificarea de noi surse de apa;
corelarea tuturor lucrarilor realizate pe ape sau n legatura cu apele;
coordonarea ntocmirii tuturor planurilor si schemelor cadru de amenajare a bazinelor
hidrografice;
avizarea lucrarilor ce se executa pe ape;
organizarea
ntocmirii registrului de
cadastru general al apelor tarii
si a evidentei drepturilor de
folosire cantitativa si calitativa
a apelor;
coordonarea
activitatii de prognoza ,
avertizare si informare n
domeniul gospodaririi apelor si
hidrometeorologiei;
gestionarea fondului apelor constituit conform prevederilor legale;
promovarea informatiilor ce privesc respectarea legilor si reglementarilor de folosire a
apei, precum si a actiunilor de constientizare a populatiei asupra drepturilor si obligatiilor privind
folosirea resurselor de apa.
Ministerul Mediului are n curs de definitivare strategia gestionarii resurselor de apa cu
urmatoarele directii prioritare:
asigurarea exploatarii tuturor lucrarilor de gospodarire a apelor existente, n special a
acumularilor, la parametrii maximi posibili, prin lucrari de extindere, modernizare si dezvoltare
corespunzatoare;

6
 finalizarea lucrarilor aflate n diverse faze de executie n zonele deficitare de apa si
promovarea unor lucrari noi dupa gradul lor de urgenta al zonelor cu probleme, pe specific de folosinta;
modernizarea sistemelor de alimentare n vederea reducerii pierderilor de apa prin reteaua
de aductiune si distributie la beneficiari;
depoluarea sectoarelor de ruri afectate de ape reziduale industriale;
asigurarea cadrului institutional si legislativ adecvat economiei de piata, promovarea si
respectarea unei noi legi a apelor, reanalizarea standardelor existente si elaborarea altora noi.
Pentru schimbarea situatiei precare a apelor din Romnia s-au adoptat o serie de masuri la nivel
national, local si agent economic pentru prevenirea si controlul poluarii apelor prin:
- realizarea de statii de epurare la agentii economici nedotati;
- nasprirea penalizarilor financiare aplicate celor care polueaza mediul ambiant;
- actualizarea si extinderea indicatorilor din standardele privind calitatea efluentilor pentru
mbunatatirea calitatii receptorilor;
- reactualizarea si punerea n functiune a instalatiilor de epurare n conformitate cu
obiectivele de productie;
- intensificarea controlului eficient al noilor unitati industriale, a proiectelor de dezvoltare a
infrastructurii si a depozitelor de deseuri de orice fel;
- limitarea prin folosirea rationala si riguros planificata a ngrasamintelor si pesticidelor;
- controlul evacuarilor de ape reziduale industriale, inclusiv a exploatarii instalatiilor si
tehnologiilor de epurare si intensificarea recircularii lor;
- stabilirea si introducerea de reglementari privind diminuarea poluarii termice a resurselor
de apa;
- tratarea apelor uzate pentru a putea fi ntrebuintate n industrie, agricultura, acvacultura,
agrement;
- refacerea retelelor de colectare a apelor uzate din orase si de pe platforme industriale;
- studierea si eliminarea cauzelor care determina poluarea cu substante petroliere a solului,
subsolului si a apelor;
- supravegherea stricta a productiei, transportului si folosirii ngrasamintelor si pesticidelor;
- aplicarea programelor de organizare si echipare a teritoriului, n scopul prevenirii
degradarii, eroziunii sau colmatarii terenurilor sau a altor efecte distructive a apelor.

7
 EFECTELE POLURII APELOR

Consecintele poluarii apelor se resimt nu numai la nivelul apelor curgatoare n care are loc
deversarea agentilor poluanti, ci si la sute de mii de km de locul producerii scurgerilor, deoarece apele
rurilor, fluviilor pot infesta suprafete ntinse, ajungnd n final la nivelul marilor si oceanelor. Apele
poluate se infiltreaza n pamnt pna la pnzele freatice si contamineaza sursele de apa potabila.

Contaminarea apelor de suprafata cu ape uzate are urmatoarele efecte:

- modificarea calitatilor fizice prin schimbarea: culorii, temperaturii, conductibilitatii
electrice, radioactivitatii, prin formarea de depuneri de fund, de spuma sau de pelicule plutitoare;
- modificarea calitatilor organoleptice;
- modificarea calitatilor chimice prin schimbarea pH-ului, duritatii, reducerea cantitatii de
oxigen datorata substantelor organice aduse de apele uzate, cresterea continutului de substante toxice;
- distrugerea florei, faunei si dezvoltarea cu precadere a unor anumite bacterii printre care
se pot gasii numerosi agenti patogeni.
n cazul apelor marine, efectele poluarii se resimt nu numai la nivelul faunei si florei ci si asupra
plajelor. Solurile infiltrate cu ape reziduale pot nregistra o serie de efecte nedorite de tipul: colmatarea
porilor, degajarea de mirosuri nespecifice, cresterea aciditatii sau alcalinitatii, nmlastinarea lor sau
infectarea cu virusuri sau bacterii.
Toate apele uzate au influente deosebit de nefaste asupra tuturor activitatilor umane din
industrie (corodarea instalatiilor, colmatarea filtrelor, devine practic imposibila dedurizarea apei etc.),
din agricultura si cresterea animalelor (provoaca moartea animalelor, influenteaza negativ capacitatea
de reproducere, sterilizeaza solul care devine impracticabil pentru agricultura etc.) si are o influenta
nociva asupra starii sanitare si igienice a populatiei de oameni de pe ntreaga planeta.

8
 CONCLUZII

Poluarea apei rezulta din multe activitati umane.Poluantii din surse industriale pot cadea
din gurile de varsare ale tevilor unor fabrici sau se pot scurge din tevile si rezervoarele de apa aflate
sub pamant.Apa poluata poate curge din minele unde apa se scurgea printre pietrele bogate in minereuri
sau care fusesera contaminate de catre chimicalele folosite in procesarea aurului.Orasele sau alete
comunitati rezidentiale contribuie cu apa de canal,care contine un amestec de chimicale domestice.
Cateodata intreprinderile au anumite scugeri de materiale poluante care se revarsa la
randul lor in canalele din oras,marind astfel varietatea poluantilor in zonele municipale.Poluantii din
surse agricole ca fermele de exemplu contribuiesc cu deseuri animale si sedimente din eroziuni.
Poluarea apei poate fi cauzata de asemenea si de alte tipuri de poluare.
Spre exemplu dioxidul de sulf provenit din uzinele energetice produce poluarea
aerului,astfel aerul poluat se amesteca cu atmosfera umeda si produce acidul sulfuric transportat cu
ajutorul aerului,care cade pe pamant sub forma ploii acide.Ploile acide pot fi transportate de
rauri,devenind astfel o forma de poluare care poate rani sau elimina complet orice vietate.
De asemeni gunoiul din pamant poate fi o forma de poluare a apei ,daca apa de ploaie patrunde
printre gunoi si absoarbe toxinele inainte de a se scufunda in sol si contamineaza apa aflata sub
pamant(apa care este natural stocata sub pamant in straturi de nisip numite acvifere).