UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT, INGINERIA SI MANAGEMENTUL

AFACERILOR

TEORIA ECONOMICA A UE

PROFESOR,

Conf.dr.ec.Corina Dumitrescu
Student,
 1.) Ce este regenerarea urbana?

Regenerarea urbana reprezinta aducerea la viata a zonelor urbane cu efortul cooperativ al

municipalitatilor, proprietarilor si a altor actori implicati cu scopul de a imbunatati conditiile de
trai, de a creste calitatea mediului si a climatului social si nu il ultimul rand de a intari economia
locala.
Conform definitiei descrise mai sus, regenerarea urbana detine trei piloni si anume:
*Fizic
*Economic
*Social
In functie de situatia din categoria respectiva trebuie sa ne referim mai mult sau mai putin la
cei trei piloni in momentul in care dezvoltam un plan de regenerare urbana.

Atat timp cat scala este la un nivel mai mare, iar procesul de regenerare urbana va dura mai
multi ani, in definirea proiectului trebuie clarificati si termenii diferiti ai obiectivelor ce trebuiesc
indeplinite.

In momentul in care se intocmeste un plan al regenerarii urbane trebuie sa se treaca prin mai
multe faze care pot fi rezumate in pregatire, cunoastere, dorinta, cantarire, executie.

In mod detaliat procesul intocmirii unui plan de regenerare urbana se poate dezvolta in
urmatorii 9 pasi:

1. Initiativa
2. Definirea proiectului
3. Investigare, colectarea informatiilor
4. Analiza SWOT
5. Intocmirea posibilelor scenarii pentru dezvoltarea viitoare
6. Discutii pro si contra
7. Alegerea scenariului cel mai favorabil
8. Elaborarea masurilor, programelor, calcularea costurilor, planificarea, etc.
9. Trecerea tuturor datelor in planul de regenerare urbana
2. Care considerati ca sunt perspectivele anului 2020 in ceea ce priveste PAC?

Politica Agricola comuna ( PAC ) a fost lansata in anul 1962 si reprezinta un parteneriat intre
agricultura si societate, intre agricultori si Europa.

Obiective: 1) competitivitatea agriculturii;

2) gestionarea durabil a resurselor naturale i combaterea schimbrilor climatice;

3) dezvoltare teritorial echilibrat a zonelor rurale.

Prioritile dezvoltrii rurale care corespund obiectivelor Strategiei Europa 2020 sunt:

1) ncurajarea transferului de expertiz i inovrii;

2) creterea competitivitii;

3) consolidarea filierelor agroalimentare i gestionarea riscului n agricultur;

4) refacerea, conservarea i ntrirea ecosistemelor;

5) promovarea folosirii eficiente a resurselor i tranziia spre o economie cu emisi reduse de carbon;

6) promovarea incluziunii sociale, reducerea srciei i dezvoltarea economic n zonele rurale.

Pentru perioada urmtoare a fost elaborat un pachet de msuri, astfel nct fiecare stat membru s
poat propune programe i alocri financiare combinnd acele msuri care rspund nevoilor sale
specifice. n plan bugetar, va exista o schimbare n distribuirea fondurilor de dezvoltare rural pe ri, pe
criterii mai obiective ce vor fi stabilite de Comisie ulterior. Ratele de cofinanare de ctre UE vor fi de
85% pentru regiunile mai puin dezvoltate, regiunile periferice i insulele mici din marea Egee, i de 50%
n alte regiuni

Princpalele msuri de dezvoltare rural propuse pentru perioada 2014-2020 sunt urmtoarele:

Transfer de cunotine i aciuni de informare. n cadrul acestei msuri se acord sprijin pentru
aciuni de formare profesional i de dobndire de competene, activiti demonstrative i aciuni
informative.

Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploataiei i servicii de nlocuire n cadrul Exploataiei.

n cadrul acestei msuri, se acord sprijin pentru: a ajuta fermierii, deintorii de pduri i IMM-urile din
zonele rurale s beneficieze de servicii de consiliere .

Scheme de calitate pentru produse agricole i alimentare. n cadrul acestei msuri se acord sprijin
fermierilor care particip pentru prima dat la: schemele de calitate pentru produse agricole i
alimentare sau pentru bumbac.
 Investiii n active fizice. n cadrul acestei msuri se acord sprijin pentru investiii tangibile i/sau
intangibile care: amelioreaz nivelul global de performan al exploataiei;

Refacerea potenialului de producie agricol afectat de dezastre naturale i de evenimente

catastrofale i instituirea unor msuri de prevenire corespunztoare. Sprijinul acordat n cadrul acestei
msuri const n: investiii n msuri preventive destinate s reduc efectele dezastrelor naturale i ale
evenimentelor catastrofale probabile.

Dezvoltarea exploataiilor i a ntreprinderilor. Sprijinul acordat n cadrul acestei msuri const n:

ajutor la nfiinarea ntreprinderii pentru: tinerii fermieri, activiti neagricole n zone rurale.

3. Analiz comparativ a salariului minim in rile UE.

n ianuarie 2016, 22 dintre cele 28 de state membre ale UE (Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda i
Suedia au constituit excepii) au avut un salariu minim la nivel naional. ncepnd cu 1 ianuarie 2016,
salariile minime lunare au variat semnificativ, de la 215 EUR n Bulgaria, la 1 923 EUR n Luxemburg. De
asemenea, un salariu minim la nivel naional a existat n urmtoarele ri candidate la UE: Albania,
Muntenegru, fosta Republic iugoslav a Macedoniei, Serbia i Turcia.
Figura 1 ilustreaz nivelurile salariului lunar minim brut exprimat n euro n 2016. rile sunt mprite n
trei grupuri n funcie de nivelul lor n ceea ce privete salariul minim. Primul grup cuprinde ri n care
salariile minime au fost mai mici de 500 EUR pe lun: acesta este alctuit din patru ri candidate
(Albania, Muntenegru, fosta Republic iugoslav a Macedoniei i Serbia) i din zece state membre ale UE
(Bulgaria, Romnia, Lituania, Ungaria, Republica Ceh, Letonia, Slovacia, Croaia, Estonia i Polonia).
Al doilea grup cuprinde cinci state membre ale UE (Portugalia, Grecia, Malta, Spania i Slovenia) i Turcia,
fiecare avnd un nivel intermediar al salariului minim, definit n sensul prezentului articol, care variaz de
la 500 EUR la mai puin de 1 000 EUR pe lun. trebuie constatat faptul c n toate aceste cinci state
membre salariul minim a fost de fapt sub 800 EUR pe lun.
Cel de-al treilea i ultimul grup cuprinde apte state membre ale UE (Frana, Germania, Belgia, rile de
Jos, Regatul Unit, Irlanda i Luxemburg), unde salariul minim la nivel naional a fost de 1 000EUR sau mai
mult pe lun; acest grup include i Statele Unite.
Ar trebui notat faptul c pentru statele membre UE din afara zonei euro care au salarii minime (Bulgaria,
Republica Ceh, Croaia, Ungaria, Polonia, Romnia i Regatul Unit), precum i pentru Albania, fosta
Republic iugoslav a Macedoniei, Serbia, Turcia i Statele Unite, nivelurile i clasificarea salariilor
minime exprimate n euro sunt afectate de ratele de schimb.
4. Exemplu de proiect finanat printr-un fond al politicii regionale: ar / regiune,
buget,obiective, rezultate (pariale sau totale).

Fondul European pentru Dezvoltare Regional (FEDER)

Creat n anul 1975, Fondul European de Dezvoltare Regional a fost constituit cu scopul de a stimula
dezvoltarea economic n regiunile mai puin prospere ale Uniunii. Pe msur ce construcia european
s-a extins i s-a consolidat, Fondul European de Dezvoltare Regional a devenit unul dintre instrumentele
principale prin intermediul crora se ofer sprijin pentru corectarea dezechilibrelor regionale.

mplementarea proiectului Califica-te pentru viitorul tau! a fost realizata de un consortiu format din 5
organizatii partenere din 3 regiuni de dezvoltare ale Romaniei: Bucuresti-Ilfov, Centru si Nord-Vest,
coordonate in calitate de Partener Lider de Agentia pentru Dezvoltare Regionala Bucuresti Ilfov.

Proiectul a avut ca obiectiv dezvoltarea capitalului uman si imbunatatirea calitatii fortei de munca din
regiunile Bucuresti-Ilfov, Centru si Nord-Vest, prin dezvoltarea si implementarea unor activitati de
consiliere orientare si formare profesionala continua in meseriile de: comerciant vanzator marfuri
alimentare; bucatar; ospatar (chelner) vanzator in unitati de alimentatie; patiser; lucrator in comert;
camerista.

Grupul tinta al proiectului a fost format din 720 de angajati, in special persoane necalificate sau cu un
nivel scazut de calificare, din cele 3 regiuni de implementare ale proiectului: Bucuresti-Ilfov, Centru si
Nord-Vest.

Avand in vedere gradul tot mai mare de atractivitate turistica a judetului Alba si in special a zonelor Alba
Iulia si Muntii Apuseni, ADR Centru a decis sa foloseasca oportunitatea oferita de acest proiect pentru a
imbunatati nivelul calitatii serviciilor de alimentatie publica oferite in aceste zone. Acest obiectiv a fost
pus in practica prin desfasurarea de activitati de orientare, consiliere si formare profesionala, fiind vizate
meseriile de ospatar si patiser.

Depasind tinta asumata initial de 75 de beneficiari, FEDER a implicat in activitatile de consiliere si

formare profesionala 79 de angajati din judetul Alba. Beneficiarii proiectului au parcurs cele doua
programe de formare profesionala, in meseriile de patiser si ospatar, in perioada aprilie septembrie
2015, finalizandu-le prin sustinerea examenelor de absolvire in cadrul carora si-au demonstrat
cunostintele si competentele dobandite la cursuri. Toti cei 79 de participanti la programele de formare
profesionala au promovat examenele de absolvire, obtinand certificate de calificare recunoscute de
Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice si de Ministerul Educatiei
Nationale.

Agentia pentru Dezvoltare Regionala Centru a avut la dispozitie pentru implementarea activitatilor
proiectului un buget de 390.889.61 Lei.