La Platon fenomenul religios era prezentat alegoric.

Pildele i parabolele fceau parte

din limbajul elenistic al antichitii iar societatea elen digera cu mare plcere acest mod de
comunicare.
Platon a lsat posteritii un sistem filosofic bazat pe cunoaterea misterelor. Fiind
iniiat el, asemenea lui Pitagora, credea n reincarnare i, ca atare, n existena unui nous
pentru fiecare om.
n ceea ce privete fenomenul religios Palton observ c acesta const n relaia dintre
om i divin, dar face distincie ntre simpla prevestire, prin care ncearc s neleag lucrrile
lui Dumnezeu ca proces raional, i profeia autentic, cum ar fi cea iniiatic, care utilizeaz
vocile interioare, experienele n afara corpului, inspiraie, vis i trans.1
Fiind elevul lui Socrate ca i mentorul su Platon explic existena fenomenul religios
ca rezultat manifestrii contiinei. El compar condiia uman cu sclavi nlnuii ntr-o
peter n care priveau numai umbrele oamenilor i obiectelor care treceau prin faa lor ca i
cnd ar trece pe afar. Aceti oameni ajungeau s accepte c aceste umbre sunt adevrata
realitatea n timp ce sursa umbrelor era ignorat. Astfel Platon arta existena lumii spirituale
n care ideile au propria lor fiin. Deoarece lumea ideilor este la fel de real ca i lumea
obiectelor, contiina religioas ca rezultat al acestei realiti este aceea prin care umanitatea
poate atinge contiina divin. Relaia dintre suflet i divinitate este astfel revelat ca
manifestare, ca act, ca fenomen religios i este influenat de percepia uman.2
Din punct de vedere platonic cunoaterea i filosofia trezesc n suflet amintirea
trmului etern, al ideilor i formelor pure, al Raiului am spune noi. nelegerea acestei treziri
reprezint momentul de manifestare al fenomenul religios.

1
2
Platon, Republica,