CAPITOLUL

2
NOTIUNI DE BIOFIZICA MOLECULARA

STARILE DE AGREGARE ALE SUBSTANTEI

Starea de agregare a unui corp depinde de raportul in care se

gasesc una fata de alta energia cineDca si energia potenDala.

STAREA LICHIDA
Lichidele reprezinta starea
de agregare a substantei in
care distanta dintre parDculele componenete
(molecule) este mult mai mica decat la gaze, de aceea
lichidele sunt foarte puDn compresibile.
Energia cineDca a moleculelor si energia potenDala
intervin cu aceeasi pondere.
Fortele de coeziune sunt mult mai mari decat la gaze si
de aceea lichidele au volum propriu; aceste forte nu
sunt insa sucient de puternice pentru a conferi
lichidelor si forma proprie.
Pentru simplicarea studiului lichidelor s-a
considerat modelul de lichid ideal, adica un lichid
ipoteDc, incompresibil, la care nu se manifesta forte
de vascozitate (forte de frecare interna).

NOTIUNI INTRODUCTIVE

DeniDe: Densitatea absolut a unui corp reprezinta raportul
dintre masa i volumul su.

Dac masa unui corp omogen este M, iar volumul su V,
atunci:
= M / V
Unitatea de msur pentru densitate va reprezentat n
sistemul internaional (SI) prin relaia:
[]SI = kg/m3 = kgm-3

DeniDe: Densitatea relaDv se denete ca ind raportul
dintre densitatea absolut a unui corp () i densitatea
absolut a unui corp luat ca referin (0):

r =
0

Obs 1: Nu are unitate de masura.

Obs 2: In general se considera apa corp de referinta:
apa = 1000 kg/m3
 Definitie: Presiunea (p)
reprezint raportul dintre
valoarea forei ce apas
normal pe o suprafa i
valoarea ariei suprafeei
respective.
FN F cos
p= =
S S
F
Daca = 0, atunci p =
S
Unitatea de masura pentru presiune in SI este:

[p]SI = [F]S I/ [S]SI = N / m2 = Pa (Pascal)

 Definitie: Presiunea exercitata la un nivel oarecare dintr-un
lichid aflat in echilibru, de catre starturile de lichid ce apasa unele
asupra celorlalte, se numeste presiune hidrostatica.
Factorii de care depinde presiunea hidrostatic sunt adncimea
i densitatea:
1. Presiunea hidrostatic in lichide crete cu adncimea la care ne
gsim n lichid.
2. n orice punct din lichid presiunea hidrostatic este aceeai n
toate direciile.
3. Presiunea hidrostatic este aceeai n toate punctele unui plan
orizontal.
4. Presiunea hidrostatic crete cu densitatea lichidului.
In concluzie:
La o anumit adncime h, ntr-un lichid de densitate , presiunea
hidrostatic este egal cu produsul dintre densitate, adncime i
accelaraia gravitaional.
p = gh
 CURGEREA FLUIDELOR

n condiii staDce este necesara cunoaterea adncimii i a
densitii pentru a caracteriza starea uidului.
n condiii dinamice, pe lng aceste dou mrimi este necesar s
cunoatem n ecare punct i n ecare moment i viteza uidului .

DeniDe: Drumul parcurs de o parDcul de uid n micarea sa se
numeste linie de curent.
ObservaDe: n ecare punct viteza parDculei este tangent la linia
de curent.

 Clasificarea curgerii fluidelor
A. Curgere
staionar (n regim permanent) dac viteza particulelor
de fluid depinde de poziia lor (descris de vectorul de
r r r
poziie r), i nu depinde de timp: v = v (r )
n e s t a i o n a r ( n
regim nepermanent
sau tranzitoriu) dac
viteza lor depinde att
de poziia lor, ct i de
timp:
r rr
v = v (r , t )
B. Curgere (cu sau fr vrtejuri)

laminar (are loc la viteze mici de curgere) cnd liniile de

curent sunt paralele ntre ele (de ex in vase capilare n care
viteza sngelui este foarte redus)
turbulent (are loc la viteze mari de curgere) n care
liniile de curent se intersecteaz
 ECUAIA DE CONTINUITATE

Definitie: Debitul este o mrime fizic scalar egal cu
raportul dintre cantitatea de fluid ce trece printr-o
seciune transversal a unei conducte ntr-un interval de
timp i mrimea acelui interval.
Observatie: n cazul lichidelor, n funcie de mrimea
adoptat pentru a msura cantitatea de fluid, se pot defini
debitul volumic i cel masic.
Definitie: Debitul volumic reprezinta volumul de lichid
trasportat printr-o sectiune transversala a unei conducte in
intervalul de timp.
unde v - viteza de curgere
V S l Svt S - sectiunea transversala
QV = = = = Sv
t t t a conductei prin care curge
lichidul.
 Definitie: Debitul masic reprezinta masa de lichid
trasportata printr-o sectiune transversala a unei conducte
in intervalul de timp.

m V
Qm = = = QV
t t
 Ecuatia de continuitate afirma ca: la
curgerea unui lichid printr-o conducta cu sectiune
variabila, debitul este constant.

Adica: Sv = constant

Concluzie:
Viteza fluidului care curge staionar printr-o conduct cu
seciunea variabil este mai mare unde seciunea este mai
mic i invers.
 Aplica(e
Un jet de apa se ingusteaza pe masura ce curge dintr-un
robinet. Acest fenomen poate explicat u(lizand ecua(a de
con(nuitate.

V1

V2
 LEGEA LUI BERNOULLI
Aceasta lege se refer la presiunile exercitate de un

lichid la curgerea staionar printr-un tub inclinat de
seciune variabil.
Curgerea se considera stationara atunci cand viteza in
orice punct al lichidului este constanta in timp, desi poate
sa varieze de la punct la punct.
 Enun: n orice seciune a unui tub nclinat (cu seciune
variabil) prin care curge un lichid, suma dintre presiunea
statica, presiunea dinamic i presiunea de nivel este
constant.

p + v2/2 + gh = const.
Cazuri particulare:
D aca se imparte relatia la g, termenii capata
semnificatia unor inaltimi:

v2 p
+h+ = const
2g g
Daca relatia se inmulteste cu unitatea de volum, termenii
capata semnificatia unor energii, iar legea lui Bernoulli
afirma in acest caz ca suma dintre energia cinetica, energia
potentiala si lucrul mecanic efectuat de fluid in timpul
curgerii este constant

EC + Ep + L = ct
 CURGEREA FLUIDELOR REALE.
VSCOZITATEA. LEGEA LUI NEWTON

n fluidele reale, n condiii dinamice, se manifest pe
lng forele de presiune i fore de frecare intern sau
forte de vascozitate, care influeneaz micarea fluidelor.

Forele de frecare dintre straturile de lichid sunt

tangente la acestea i ndreptate n sens contrar curgerii
lor. Cu ct aceste fore sunt mai mari, cu att fluidul este
mai vscos.
 Expresia fortei de vascozitate F este data de legea lui
Newton:
dv
F = S
dx
Unde:
coeficient de vascozitate dinamica
S suprafata de contact de frecare a doua straturi vecine
dv variatia de viteza dintre cele doua straturi
dx distant dintre cele doua straturi
dv
- gradient de viteza
dx

Observatie: Coeficientul de vscozitate dinamic este

dependent de natura fluidului i de temperatur.
N s
SI
= 2
m
Definitie: Coeficientul de fluiditate reprezinta inversul
coeficientului de vascozitate dinamica.
1 m2
= SI =
N s
Definitie: Coeficientul de vascozitate cinematica reprezinta
raportul dintre coeficientul de vascozitate dinamica si
densitatea lichidului.

=

3 2 2
Nsm kgsm m
SI
= 2 = 2 =
m kg s kg s

CURGEREA LAMINARA PRIN TUBURI.
LEGEA LUI POISEUILLE
fluid printr-un tub variaza,
Viteza de curgere a unui
fiind maxima in centrul conductei si zero la marginile
acesteia.

Lichidul curge prin conducta datorita diferentei de

presiune de la capetele tubului (p1, respectiv p2).
Curgerea lichidului fiind stationara, fortele de
presiune sunt echilibrate de forta de frecare interna.
Enunt: Legea lui Poiseuille afirma ca debitul volumic
este direct proportional cu diferenta de presiune pe
unitatea de lungime si cu puterea a patra a razei
conductei.

( p1 p2 ) R 4
Q=
8l
Unde:
Q debitul volumic al lichidului
p1, p2 presiunile la capetele conductei
coeficientul de vascozitate dinamica
R, l raza, respectiv lungimea conductei