SJA_BV_SPECIALIZAREA DREPT_1_MCJ_1

STIINTE JURIDICE SI ADMINISTRATIVE BRASOV_SPECIALIZAREA

DREPT_1_METODOLOGIA CERCETARII JURICDICE 1

MULTIPLE CHOICE

1) Un ansamblu de principii, de etape si faze, de metode, tehnici si instrumente de investigare si

cunoastere stiintifica a fenomenelor juridice este definitia:

1 metodei;
2 metodologiei cercetarii stiintifice juridice.
ANS: 2

2) Cuvantul grecesc methodos inseamna:

1 metoda;
2 stiinta.
ANS: 1

3) Cuvantul grecesc logos inseamna:

1 metoda;
2 stiinta.
ANS: 2

4) Metodologia cercetarii stiintifice este alcatuita numai din:

1 metode de maxima generalitate, specifice tuturor stiintelor;

2 metode proprii unui grup de stiinte;
3 metode specifice fiecarei stiinte;
4 toate categoriile de metode.
ANS: 4

5) Din stiintele juridico istorice fac parte discipline ca:

1 Istoria generala a dreptului, Istoria dreptului romanesc;

2 Drept civil, Drept penal, Drept administrativ.
ANS: 1

6) Din stiintele juridice de ramura fac parte discipline ca:

1 Istoria generala a dreptului, Istoria dreptului romanesc;

2 Drept civil, Drept penal, Drept administrativ.
ANS: 2
 7) Stiinta reda realitatea:

1 eliminand orice aspect subiectiv;

2 raportata la om, la subiectivitatea lui.
ANS: 1

8) Arta reda realitatea:

1 eliminand orice aspect subiectiv;

2 raportata la om, la subiectivitatea lui.
ANS: 2

9) Stiinta este alcatuita numai din:

1 materialul faptic acumulat istoric;

2 ipoteze confirmate si neconfirmate;
3 rezultatele observarilor si experimentelor concretizate in concepte, notiuni, principii, legi,
teorii;
4 metodologia de cercetare stiintifica;
5 sau toate aceste componente la un loc.
ANS: 5

10) Cunoasterea comuna este:

1 rod al invatarii prin ucenicie;

2 o cunoastere care are o armatura teoretica, metode de investigare, procedee de verificare a
ipotezelor, un limbaj propriu.
ANS: 1

11) Cunoasterea stiintifica este:

1 rod al invatarii prin ucenicie;

2 o cunoastere care a o armatura teoretica, metode de investigare, procedee de verificare a
ipotezelor, un limbaj propriu
ANS: 2

12) Cercetarea stiintifica este o activitate sistematica si creatoare, menita sa sporeasca volumul de
cunostinte, pentru a le utiliza pentru noi aplicatii este o definitie:

1 adevarata;
2 falsa.
ANS: 1

13) Cercetarea stiintifica fundamentala este:

1 o activitate teoretica sau experimentala fundamentala, care are ca scop principal

 acumularea de noi cunostinte;
2 o activitate de investigare originala orientata spre un scop practic specific.
ANS: 1

14) Cercetarea stiintifica aplicativa este:

1 o activitate teoretica sau experimentala fundamentala, care are ca scop principal

acumularea de noi cunostinte;
2 o activitate de investigare originala orientata spre un scop practic specific.
ANS: 2

15) In cercetarea stiintifica juridica exista numai una din urmatoarele etape:

1 alegerea temei;
2 documentarea-invatarea;
3 explicarea fenomenului juridic: formularea ipotezei si verificarea ipotezei si a concluziilor
stiintifice;
4 redactarea si sustinerea publica a lucrarii;
5 sau toate aceste etape la un loc.
ANS: 5

16) Sistemul managementului in cercetarea stiintifica juridica este alcatuit numai din subsistemul:

1 organizatoric;
2 informational;
3 decizional;
4 cel al metodelor si tehnicilor specifice de gestiune;
5 sau din toate aceste subsisteme.
ANS: 5

17) Alegerea temei conditioneaza succesul cercetarii daca:

1 temele complexe se divid si se incredinteaza unor echipe mai mici sau unor persoane
individuale;
2 tema i se potriveste ca aspiratie, pregatire si resurse disponibile;
3 daca se intrunesc ambele conditii.
ANS: 3

18) In alegerea temei trebuie respectat numai unul dintre urmatoarele criterii:

1 este necesara o informare documentare prealabila alegerii temei;

2 sa se aiba in vedere importanta si actualitatea teoretica si practica a temei de cercetare;
3 necesitatea incheierii cercetarii la termenul stabilit;
4 toate aceste criterii la un loc.
ANS: 4

19) Schita proiectului de cercetare cuprinde numai unul dintre urmatoarele elemente:
 1 alegerea temei de cercetare;
2 termenul de finalizare a cercetarii;
3 sursele de informare documentare;
4 toate aceste elemente la un loc.
ANS: 4

20) Proiectul temei, elaborat numai dupa terminarea documentarii bibliografice, contine numai:

1 documentarea directa;
2 modul si termenele de prelucrare a informatiilor;
3 termenul de verificare a ipotezelor si de fundamentare;
4 termenele de redactare si sustinere publica a lucrarii;
5 toate aceste componente.
ANS: 5

21) Planul preliminar de structurare a lucrarii cuprinde numai:

1 ipoteze confirmate si neconfirmate;

2 argumentatia teoretica, practica, juridica si social-politica;
3 sursele de informare si modul de prelucrare;
4 structura lucrarii: parti, sectiuni, capitole, paragrafe;
5 sau toate aceste elemente la un loc.
ANS: 5

22) Documentarea bibliografica (livresca) este menita:

1 sa asigure cunoasterea zestrei stiintifice;

2 sa asigure cunoasterea fenomenului practic.
ANS: 1

23) Documentarea directa este menita:

1 sa asigure cunoasterea zestrei stiintifice;

2 sa asigure cunoasterea fenomenului practic.
ANS: 2

24) Documentele primare contin:

1 idei sub forma de documente (legislatia romaneasca, acquis-ul comunitar, jurisprudenta);

2 prelucrarea documentelor primare in reviste de referate, titluri, sinteze documentare,
ghiduri bibliografice.
ANS: 1

25) Documentele secundare contin:

1 idei sub forma de documente (legislatia romanesca, acquis-ul comunitar, jurisprudenta);

 2 prelucrarea documentelor primare in reviste de referate, titluri, sinteze documentare,
ghiduri bibliografice.
ANS: 2

26) Documente tertiare contin:

1 prelucrarea documentelor primare;

2 prelucrarea documentelor secundare: bibliografii, culegeri de traduceri, sinteze de
referate.
ANS: 2

27) Documentele microformate contin:

1 prelucrarea documentelor secundare;

2 benzi, discuri, CD, imagini, programul Lex 200
ANS: 2

28) Referatul documentar se realizeaza, in etapa studierii surselor, pe baza:

1 unei singure surse;

2 mai multor surse.
ANS: 1

29) Referatul documentar de sinteza se realizeaza, in etapa studierii surselor, pe baza:

1 unei singure surse;

2 mai multor surse.
ANS: 2

30) Fisa de idei contine:

1 numai o idee si pagina la care s-a extras;

2 date bibliografice (autor, titlu, oras, editura, an, nr. pagini);
3 sau ambele precizari.
ANS: 3

31) Fisa bibliografica contine:

1 numai o idee si pagina de la care s-a extras;

2 date bibliografice (autor, titlu, oras, editura, an, numar de pagini).
ANS: 2

32) Explicarea fenomenului juridic este alcatuita numai din momentul:

1 formularea ipotezei;
2 verificarea ipotezei;
 3 sau din ambele momente.
ANS: 3

33) Afirmatia ca Ipoteza este o presupunere, o conjectura, in baza careia urmeaza sa se explice
problema juridica este:

1 falsa;
2 adevarata.
ANS: 2

34) Afirmatia ca Relatia cauzala este cea mai importanta pentru formularea ipotezei si explicarea
fenomenului juridic este:

1 falsa;
2 adevarata.
ANS: 2

35) Printre procedeele de verificare a ipotezei si de fundamentare a concluziilor stiintifice se numara

numai:

1 experimentul
2 simularea;
3 scenariul;
4 sau toate procedeele.
ANS: 4

36) Ipoteza cercetarii este verificata daca:

1 toate consecintele ei concorda cu datele practicii;

2 si numai o singura consecinta nu concorda cu datele practicii.
ANS: 1

37) Ipoteza cercetarii este infirmata daca:

1 toate consecintele ei concorda cu datele practicii;

2 si numai o singura consecinta nu concorda cu datele practicii.
ANS: 2

38) Afirmatia ca o lucrare este redactata stiintific daca respecta succesiunea logica, formularea si
argumentarea clara a ideilor si dimensiunile adecvate este:

1 adevarata;
2 falsa.
ANS: 1
39) Afirmatia ca o lucrare este redactata stiintific daca asigura corectitudinea trimiterilor
bibliografice, acuratetea gramaticala si stilistica, eliminarea detaliilor inutile si repetarii ideilor
si citatelor este:

1 adevarata;
2 falsa.
ANS: 1

40) Notele bibliografice se trimit:

1 in subsolul paginii;
2 la sfarsitul fiecarui capitol;
3 la sfarsitul lucrarii;
4 sau in oricare dintre pozitii
ANS: 4

41) Indexul de termeni reprezinta:

1 ordonarea alfabetica a cuvintelor cheie folosite in text;

2 ordonarea alfabetica a numelor proprii utilizate in text.
ANS: 1

42) Indexul de nume reprezinta:

1 ordonarea alfabetica a cuvintelor cheie folosite in text;

2 ordonarea alfabetica a numelor proprii utilizate in text.
ANS: 2

43) Semne tipografice inseamna numai:

1 litere;
2 blancuri (pauzele dintre cuvinte);
3 semne de punctuatie;
4 toate acestea.
ANS: 4

44) Afirmatia ca: 2000 de semne pe o coala de cerere (A4) inseamna 31 de randuri x 65 de semne
pe rand este:

1 adevarata;
2 falsa.
ANS: 1

45) Afirmatia ca Textul trebuie centrat astfel incat sa ramana margini de 2 cm in susul paginii, de
1,5 cm in dreapta si jos si de 2-3 cm in stanga este:
 1 adevarata;
2 falsa.
ANS: 1

46) Titlul se scrie in centrul paginii, cu majuscule, la 3 cm sub marginea de sus este o afirmatie:

1 adevarata;
2 falsa.
ANS: 1

47) ISBN inseamna:

1 International Standard Book Number (numar international de clasificare pentru carti);

2 International Standard Serial Number (numar international de clasificare bibliografica
pentru seriale si periodice).
ANS: 1

48) ISSN inseamna:

1 International Standard Book Number (numar international de clasificare pentru carti);

2 International Standard Serial Number (numar international de clasificare bibliografica
pentru seriale si periodice).
ANS: 2

49) Alineatul inseamna:

1 cinci blancuri (spatii albe) in stanga textului, la inceput de paragraf;

2 un grup de mai multe randuri, continand aceeasi idee.
ANS: 1

50) Paragraful inseamna:

1 cinci blancuri (spatii albe) in stanga textului;

2 un grup de mai multe randuri, continand aceeasi idee.
ANS: 2

51) Numarul paginii (coloncifru) se pune in:

1 coltul din dreapta sus, la un cm de celelalte doua margini;

2 coltul din stanga sus, la un cm de cele doua margini.
ANS: 1
52) Adverbul latin [sic] plasat in citat inseamna:

1 reproducerea exacta a greselilor din original (asa, chiar asa);

2 sublinierea unei parti din citat, facuta de autorul lucrarii stiintifice (sublinierea noastra).
ANS: 1

53) Abrevierea [S.N.] inseamna:

1 sublinierea unei parti din citat, facuta de autorul lucrarii stiintifice (sublinierea noastra);
2 interventia unui autor in textul altuia (nota autorului).
ANS: 1

54) Abrevierea [N.A.] inseamna:

1 sublinierea unei parti din citat, facuta de autorul lucrarii stiintifice ( sublinierea noastra);
2 interventia unui autor in textul altuia (nota autorului).
ANS: 2

55) Pentru a evita plagiatul (furt intelectual) trebuie precizata sursa: autorul si lucrarea numai:

1 (in paranteza), imediat dupa textul preluat;

2 intr-o nota de subsol;
3 ambele solutii sunt corecte.
ANS: 3

56) Nota de subsol precizeaza:

1 autorul (prenume, nume), titlul, orasul, editura, anul, pagina, in ordine numerica;
2 autorul (nume, prenume), titlul, orasul, editura, anul, in ordine alfabetica.
ANS: 1

57) Lista bibliografica (de la sfarsitul lucrarii) precizeaza:

1 autorul ( prenume, nume), titlul, orasul, editura, anul, pagina, in ordine numerica;
2 autorul (nume, prenume), titlul, orasul, editura, anul, in ordine alfabetica.
ANS: 2

58) Daca sunt mai mult de doi autori, in nota de subsol se trec:

1 numele tuturor autorilor;

2 numele primului urmat de et al. (si altii).
ANS: 2
59) Daca sunt mai mult de doi autori, in lista bibliografica de la sfarsitul lucrarii se trec:

1 numele tuturor autorilor;

2 numele primului autor urmat de et al. (si altii).
ANS: 1

60) Precizarea (V. supra p. 9) inseamna:

1 trimiterea la un paragraf anterior (vezi mai sus in text la pag. 9);

2 trimitere la un paragraf ulterior.
ANS: 1

61) Precizarea (V. infra p. 16) inseamna:

1 trimitere la un paragraf anterior;

2 trimitere la un paragraf ulterior (vezi mai jos in text la pag. 16).
ANS: 2

62) Adverbul latin passim din precizarea [V. pp. 78, 88 et passim] inseamna:

1 trimitere la o anumita pagina;

2 raspandit peste tot, in diferite locuri.
ANS: 2

63) Cuvantul latin idem inlocuieste:

1 numele autorului, in nota de subsol, cand se repeta de mai multe ori;

2 numele autorului si titlul lucrarii, in nota de subsol, cand se repeta de mai multe ori.
ANS: 1

64) Cuvantul latin ibidem inlocuieste:

1 numele autorului, in nota de subsol, cand se repeta de mai multe ori;

2 numele autorului si titlul lucrarii, in nota de subsol, cand se repeta de mai multe ori.
ANS: 2

65) Prepozitia latina apud (dupa) precizeaza citarea indirecta, din surse secundare este o
afirmatie:

1 falsa;
2 adevarata.
ANS: 2
66) Monografia este:

1 o singura problema;
2 o lucrare stiintifica ampla care abordeaza unitar concluzii, principii, teorii in limitele unei
stiinte.
ANS: 1

67) Tratatul este:

1 o lucrare stiintifica ampla care abordeaza o singura problema;

2 o lucrare stiintifica ampla care abordeaza unitar concluzii, principii, teorii in limitele unei
stiinte.
ANS: 2

68) Studiul stiintific este:

1 o lucrare de cercetare stiintifica veritabila, care solutioneaza unele probleme si formuleaza

altele noi, cu dimensiuni intre 20-100 pag;
2 rezultatul partial sau final al unui studiu stiintific, cu caracter de informare, pe circa 10
pag.
ANS: 1

69) Comunicarea stiintifica este:

1 o lucrare de cercetare stiintifica veritabila, care solutioneaza unele probleme si formuleaza

altele noi, cu dimensiuni intre 20-100 pag;
2 rezultatul partial sau final al unui studiu stiintific, cu caracter de informare, pe circa 10
pag.
ANS: 2

70) Lucrarea de licenta este:

1 o lucrare stiintifica care se sustine la sfarsitul celor trei ani de facultate, tratand o problema
de specialitate, pe 50 100 de pagini;
2 o lucrare stiintifica care se sustine la sfarsitul celor doi ani de masterat, tratand o problema
de specialitate, pe 50-100 de pagini.
ANS: 1

71) Dizertatia este:

1 o lucrare stiintifica care se sustine la sfarsitul celor trei ani de facultate, tratand o problema
de specialitate, pe 50 100 de pagini;
2 o lucrare stiintifica care se sustine la sfarsitul celor doi ani de masterat, tratand o problema
de specialitate, pe 50-100 de pagini.
ANS: 2
72) Teza de doctorat este:

1 o lucrare stiintifica care se sustine la sfarsitul celor trei ani ai stagiului de doctorat,
reprezentand o contributie originala in domeniul abordat, cu dimensiuni peste 200 de
pagini;
2 o lucrare stiintifica care se sustine la sfarsitul celor doi ani de masterat, tratand o
problema de specialitate, pe 50-100 de pagini.
ANS: 1