Sunteți pe pagina 1din 12

Academia Navala Mircea cel Batran Constanta

Electromecanica Navala

PROIECT INSTALATII MECANICE SI HIDROPNEUMATICE


NAVALE
INSTALATIA DE SANTINA

Student: Borzos Cristian

Grupa: 4511 FR

Indrumator: Prof Marasescu Daniel


Academia Navala Mircea cel Batran Constanta
Electromecanica Navala

Calculul instalatiei de santina

Se da nava tip container, RICHARD RICKMERS, cu urmatoarele caracteristici:

Lungime (L): 195.5 metri

Lungimea intre perpendicular (Lpp): 185.1 metri

Latime (B): 27.8 metri

Inaltimea navei(D): 16.62 metri

Viteza(Vs): 22.5 Noduri

Pescajul navei(T): 11 metri

Generalitati privind instalatia de santina

In conditii normale de navigatie, la orice nava apar diferite acumulari de ape


reziduale ce trebuie evacuate.

Cauzele aparitiei acestor acumulari de apa sunt:

scurgeri prin neetanseitatile instalatiilor cu tubulaturi;

scurgeri din ploi si din spalarea puntilor;

scurgeri din spalarea magaziilor;

condensarea vaporilor de apa pe peretii metalici ca urmare a variatiei de


temperatura de la zi la noapte.

Aceste ape reziduale au o influenta negativa, determinand corodarea partilor metalice,


deteriorarea izolatiilor si a vopselei, deprecierea marfii.

Functiile instalatiei de santina sunt:

evacuarea apei reziduale peste bord;

instalatie de rezerva pentru instalatia de balast;

eliminarea apei ramase in tancurile de balast si care nu poate fi eliminata cu


pompele de balast;
Academia Navala Mircea cel Batran Constanta
Electromecanica Navala

eliminarea apei din compartimentul de masini in caz de avarie (gaura de apa la


C.M. sau defectarea etansarii la tubul etambou, in cazul racirii acestuia cu apa etc.);

drenarea tancurilor si coferdamurilor atat pentru nava cu asieta dreapta, cat si


pentru inclinari longitudinale de pana la 5 grade si transversale de pana la 15 grade;

separarea hidrocarburilor din apa colectata in santina compartimentelor care au


reziduuri petrolifere;

eliminarea resturilor de apa din tancuri in cazul submarinelor unde transferul


balastului din tancuri si golirea tancurilor se face cu aer comprimat.

Instalatia de santina se imparte in functie de natura compartimentelor in doua


categorii:

1. instalatia de santina a compatimentelor navei, care trebuie sa satisfaca normele de


registru privind instalatia de santina a navei, numita si instalatia de santina
principala;
2. instalatia de santina la compartimentele in care apar reziduuri petrolifere, care
trebuie sa satisfaca cerintele privind evitarea poluarii cu hidrocarburi prin apele
deversate.

La navele cu probabilitate mare de aparitie a gaurilor de apa (spargatoare, nave


militare, etc.) instalatia de santina la compartimente va fi folosita pentru golirea
compartimentelor etanse inundate, numindu-se si instalatie de salvare.

La navele obisnuite, instalatia de santina va fi folosita pentru eliminarea apelor


reziduale, fiind considerata drept instalatie de salvare degenerata.

Norme impuse de registrele navale:

Sa dreneze casetele de santina atat pentru nava cu asieta dreapta, cat si pentru
inclinari indelungate transversale de maxim 15 si longitudinale de maxim 5;
Sa functioneze astfel incat sa fie exclusa posibilitatea inundarii arbitrare a navei,
degradarea de catre apa a marfurilor sau patrunderea apei in combustibil;
Sa nu polueze acvatoriile cu apa amestecata cu reziduuri petroliere sau cu alte
produse prevazute in MARPOL si sa corespunda cerintelor impuse de registrele de
clasificare la constructia navelor si echipamentelor lor in vederea prevenirii
poluarii cu hidrocarburi;
Sa dispuna de mijloace de actionare locala si de la distanta a pompelor ,de aparate
de masura a cantitatii de apa in locurile de colectare;
Academia Navala Mircea cel Batran Constanta
Electromecanica Navala

Sa dispuna de mijloace de conducere a apei catre locurile de colectare;


Sa fie confectionate din materiale rezistente la actiunea apei de mare;
Sa aiba cat mai putine armaturi de manevra si fittinguri demontabile

Instalatiile de santina se compun din urmatoarele parti:

- pompe;

- tubulatura magistrala (principala);

- ramificatii;

- armaturi;

- separatoare.

Pompele instalatiei de santina sunt de tip centrifugal sau volumic. In cazul pompelor
volumice sunt preferate variante de pompe cu piston verticale care au patru fete de lucru.

Pompele centrifuge trebuie sa aiba posibilitati de aspiratie foarte bune si, in plus, este
necesar sa fie autoamorsabile. Pompele volumice, prin insusi principiul lor functional, au
proprietati bune pe aspiratie si, de aceea, sunt preferate. Uneori, la instalatia de santina se
intlnesc si pompe manuale (la navele mici).

Tubulatura magistrala este tubulatura principala a instalatiei de santina. Se executa


din otel zincat si are un diametru precizat de regulile de registru in functie de
dimensiunile navei.

Ramificatiile fac legatura intre compartimentele navei si tubulatura magistrala,


dimensiunile lor fiind impuse, de asemenea, de regulile de registru in functie de lungimea
compartimentului.

Armaturile instalatiei de santina au rolul de a asigura functiile instalatiei. Ca armaturi se


utilizeaza sorburi prevazute cu clapeti de retinere, filtre, valvule, valvule actionate de la
distanta, casete de distributie si de manevra, armaturi de reglaj, etc

Reguli generale

Pe orice nava autopropulsata trebuie instalate cel putin doua pompe de santina
actionate mecanic.
Academia Navala Mircea cel Batran Constanta
Electromecanica Navala

Drept pompe de santina pot fi folosite pompele independente de balast,sanitare sau


de serviciu general,cu debit suficient.
Pompele de santina centrifugale trebuie sa fie autoamorsabile sau instalatia trebuie
sa fie prevazuta cu un dispozitiv de aspiratie a aerului.Se recomandaca una din pompele
instalate sa fie de tip cu piston.
Fiecare pompa de santina trebuie sa aiba conditii normala de exploatare,un debit
determinat pentru o viteza a apei de cel putin 2 m/s in tubulatura principala de drenaj, al
carei diamtru este calculat dupa formulele indicate la 2.2.1.
Una din pompele de santina poate fi inlocuita cu doua pompe, avand debitul cel
putin indicat mai sus.
Amplasarea tubulaturii de drenare precum si a sorburilor trebuie sa fie astfel incat
sa asigure posibilitatea drenarii oricarui compartiment etans cu oricare din pompele
mentionate.Aceasta conditie nu se refera la compartimentele agregatelor frigorifice cu
amoniac,la compartimentele pompelor si nici la tancurile destinate pastrarii lichidelor.
Instalatia trebuie astfel facuta incat sa excluda posibilitatea patrunderii apei din
afara bordului in interiorul navei precum si a apei dintr-un compartiment etans in alt
compartiment etans.Pentru aceasta valvulele de aspiratie, legate direct la magistrrala,
trebuie sa fie de tip cu inchidere si retinere.Sunt permise si alte aranjamente echivalente.
Amplasarea tubulaturilor trebuie sa fie astfel inact sa asigure posibilitatea drenarii
incaperilor de masini prin intermediul tubulaturii sorburilor legate direct la pompa,
executandu-se simultan drenarea altor compartimente cu aceste pompe.
Amplasarea tubulaturilor de drenare trebuie sa sigure posibilitatea functionarii
uneia din pompe in cazurile in care celelalte nu lucreaza sau sunt folosite in alte scopuri.

Schema instalatiei de santina


Academia Navala Mircea cel Batran Constanta
Electromecanica Navala

Elemente componente:

1- E - Ejector;
2- CB Clapet de bordaj;
3- PS put de santina;
4- T tunel de santina;
5- SS sorbul de santina;
6- SD sorb de drenaj.

Schema instalatiei de santina din compartimentul masini

unde:

1 PSCM pompa de santina a compartimentului masini;

2 PBS pompa de balast;

3 PSRP pompa separatorului de reziduuri petroliere;


Academia Navala Mircea cel Batran Constanta
Electromecanica Navala

4 F Filtru

5 SS Sorburi de salvare;

6 SD Sorburi de drenaj;

7 PS Put de santina;

8 CVSM Caseta valvule santina magazii;

9 SRP separator de reziduuri petroliere;

10 RDS racord direct pentru salvare (avarie);

11- VI valvula de izolare a apei curate de apa uzata;

12 TAC tubulatura de apa curata;

13 TAP tubulatura de apa poluata

Calculul instalatiei de santina

Are drept scop determinarea parametrilor pompei, stabilirea dimensiunilor


principale si a ramnificatiilor acesteia.

Parametrii pompei sunt debitul, sarcina vacumetrica, sarcina pe refulare. Acestia


sunt dati in mod indirect de normele de registru.

Diametrul interior al magistralei se calculeaza cu relatia:

d 1.68 L ( B T) 25 , unde L lungimea navei

B latimea navei

T pescajul navei

= 1.68 195.5(27.8 + 11) + 25 = 146.56 [] = 0.1465 []

Diametrul de ramnificatie:

di 2.14 Li ( B T) 25
, unde li lungimea compartimentului care este de 39.1 metri

0 = 2.1539.1(27.8 + 11) + 25 = 84.04 [] = 0.0840 []


Academia Navala Mircea cel Batran Constanta
Electromecanica Navala

Normele de registru impun o viteza de circulatie a fluidului de 2 m/s asa inct


debitul pompei va fi:
2
1 0.14652 3 3
= = 2 = 0.0392 [ ] = 141.28[ ]
4 4

Standardizam

d
d tol dtol 6.22 standardizam dtol 6 ( tol)
25.4
di
d itol ditol 3.56 standardizam ditol 3.5 ( tol)
25.4
3
d dtol 25.4 d 152.4 mm d'' 10 d d'' 0.1524 m

3
di ditol 25.4 di 88.9 mm d''i 10 di d''i 0.0889 m

Viteza recalculata pe tubulaturi



= 4 = 2.151 /
2


= 2 = 3.161 /
2

Calculul hidraulic al instalatiei

Se dau:
= 23.475
= 196
= 325.09
este traseul de la pompa la clapetul de refulare si include lungimea tubulaturii
si lungimile echivalente pe traseu.
Lungimea tubulaturii traseului este de 3.475 metri.
Lungimile echivalente pe traseul sunt:
2 valvule deschise cu lungimea echivalenta totala de 20 metri;
Lungimea totala echivalenta fiind egala cu 20 metri.
Lungimea totala, incluzand lungimea tubulaturii si lungimile echivalente
pe traseu, este egala cu 23.475 metri.
este traseul de la tancul santina din compartimentul masini la pompa de
santina si include lungimea tubulaturii si lungimile echivalente pe traseu.
Academia Navala Mircea cel Batran Constanta
Electromecanica Navala

Lungimea tubulaturii traseului este de 21.30 metri.


Lungimile echivalente pe traseul sunt:
4 coturi normale cu lungimea echivalenta totala de 28 metri;
1 intrare obisnuita, reprezentand sorbul putului de santina, cu lungimea
echivalenta totala de 2 metri;
1 contractie brusca, reprezentand filtrul aflat pe instalatie, cu lungimea
echivalenta totala de 0.7 metri;
7 vane deschise 3/4, caseta de valvule am considerat-o ca 4 vane deschise
, cu lungimea echivalenta totala de 84 de metri;
2 teuri normale cu lungimea echivalenta totala de 60 de metri;
Lungimea totala echivalenta fiind egala cu 174.7 metri.
Lungimea totala, incluzand lungimea tubulaturii si lungimile echivalente
pe traseu, este egala cu 196 metri.
este traseul de la tancul cel mai indepartat de pe nava pana la pompa de
santina si include lungimea tubulaturii si lungimile echivalente pe traseu.
Lungimea tubulaturii traseului este de 153.3976 metri.
Lungimile echivalente pe traseul sunt:
1 cot normal cu lungimea echivalenta totala de 7 de metri;
6 vane deschise , caseta de valvule de pe traseu am considerat-o ca 3
vane deschise , cu lungimea echivalenta totala de 84 de metri;
3 teuri normale cu lungimea echivalenta totala de 90 de metri;
1 intrare obisnuita, reprezentand sorbul putului de santina, cu lungimea
echivalenta totala de 2 metri;
1 contractie brusca, reprezentand filtrul aflat pe traseu, cu lungimea
echivalenta totala de 0.7 metri;
Lungimea totala echivalenta fiind egala cu 171.7 metri.
Lungimea totala, incluzand lungimea tubulaturii si lungimile
echivalente pe traseu, este egala cu 325.097 metri.

vd
Re


Re, - coeficientul pierderilor prin frecare
d = diametrul interior efectiv al tronsonului
v = viteza medie efectiv pe tronson

=1.057 10-6 m2/s


2.151 0.1524
= = 267000
1.057 106

Rugozitatea relativa se determina in functie de tipul tubulaturii si se calculeaza


folosind urmtoarea relatie:
=k/d
Academia Navala Mircea cel Batran Constanta
Electromecanica Navala

Unde:
k inaltimea asperitatilor, in milimetri;
d diametrul tubulaturii,in milimetri.
Adoptam k=0.15, coeficient reprezentand inaltimea asperitatilor tevilor noi din
otel zincate.
0.15
= = = 0.0009843
146.56

10 500
1 = 0.0009843 = 10160 i 2 = 0.0009843 = 508000

1 < < 2

Folosim relatia de calcul a lui Altsul pentru a determina coeficientul de frecare hidraulica
0.68 0.25
= 0.11 ( + ( ) ) = 0.020639

2 2 2
= +
2 2

. = 170000 = 1.7

2
= = 11100 = 0.111
2

Inaltimile geodezice

40
= + 40 + 3500 ( )
0.57

= 1581.74 milimetri = 1.581 metri

= 9200 milimetri = 9.2 metri

Pierderile totale de sarcina

Pe aspiratie

= + = 188368 = 1.8836
Academia Navala Mircea cel Batran Constanta
Electromecanica Navala

Pe refulare

= + = 103656 = 1.03656

Pierderea totala de sarcina

= +

= 292024 = 2.92024

Alegerea pompei in functie de sarcina si debitul instalatiei

292024
= =
1025 9.81 1025 9.81

= .


= 141.28 [ ]

Tinind cont de sarcina si debitul instalatiei,


Aleg pompa model CHV 150/320 cu urmatoarele caracteristici:

Tip pompa: pompa centrifugala

Frecventa de lucru: 50 Hz

Turatie: 1500 rpm


Academia Navala Mircea cel Batran Constanta
Electromecanica Navala