Sibiul este situat n partea de sud a Transilvaniei n depresiunea Cibinului, strabatuta de

raul cu acelasi nume. Orasul se afla n apropierea Muntilor Fagaras (cca. 20 km), al
Muntilor Cindrel (cca. 12 km) i Lotrului (cca. 15 km), care marginesc depresiunea n
partea de sud-vest. Orasul Sibiu se intinde actualmente pe o suprafaa de 12164 ha. n
nord si est, teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de podisul Tarnavelor, care coboara
pana deasupra Vaii Cibinului, prin Dealul Gusteritei. Ca repere cartografice localitatea se
situeaz la 4547' latitudine nordica (in linie cu Lyon) i 2405' longitudine estica
(aproximativ n linie cu Atena).Altitudinea faa de nivelul marii variaza intre 415 m in
Orasul de Jos i 431 m in Orasul de Sus. Localitatea se afla in zona temperat-
continentala, cu influente termice datorate muntilor din vecinatate. Clima este deci
temperat - continentala ferita de excese. Media anuala a precipitatiilor este de 662 mm cu
valori minime n luna februarie (26,7 mm) si maxime n iunie (113 mm). Temperatura
medie anuala este de 8,9 grade Celsius. Primele ninsori pot sa cada in luna noiembrie, iar
ultimele la inceputul lunii aprilie. Stratul de zapada se mentine n general 50-60 de zile n
depresiuni si podis, iar la munte 100 de zile.Clima, relieful si structura solului sibian
creeaza conditii prielnice pentru o flora si o fauna bogata. Prin pozitia sa, localitatea se
afla in zona padurilor de stejar si gorun care urca de la portile orasului i pana pe
dealurile si versantii muntilor din apropiere.

S ib iu

In vremea romana zona Sibiului era cunoscuta sub denumirea de Cibiniensis / Cibinium,
de aici derivand numele raului ce trece prin oras (Cibin) i denumirea romaneasca a
orasului.
A fost fondat pe locul unei mai vechi asezari, probabil slave, imediat dupa mijlocul
secolului XII de colonistii sasi din teritoriul Rin-Mosela. Prima mentiune a cetatii este
facuta n 1191 sub numele Cibinium intr-un document ecleziastic de la Vatican. Prima
atestare documentara in forma Hermannstadt dateaza din anul 1223, dar exista i
mentiuni ale numelui Villa Hermanni. In anul 1241 a fost atacat, cucerit si, n parte
distrus de hoardele mongole.
In secolul XIV, Sibiul a devenit un mare centru de comert si timp de secole a fost cea mai
importanta cetate germana din Transilvania. Orasul era organizat n bresle, fiind
cunoscute un numar maxim de 19 bresle. La Sibiu a fost publicat n anul 1544
Catehismul Lutheran prima carte tiparita in limba romana.
n anul 1366 Sibiu a fost declarat pentru prima data "oras".

S ib iu

Din 1692, odata cu cresterea influentei austriece, Sibiul devine capitala Transilvaniei.
Aceasta este o perioada nfloritoare a oraului, cea mai important constructie din aceasta
perioada fiind Palatul Brukenthal.
n secolul XIX se construieste prima linie de cale ferata, iar in 1897 Sibiul este primul
oras electrificat din Romania. Tot in aceast perioad Sibiul este sediul asociatiei ASTRA
si un oras important al comunitatii romanesti.
Ca urmare a celui de-al doilea razboi mondial si a perioadei comuniste populaia saseasca
s-a diminuat considerabil prin deportari in Siberia si mai tarziu prin emigrarea masiva n
Germania.

S ib iu

Populatia

Populatia orasului este de 170000 locuitori (2002)

Structura etnica a populatiei este urmatoarea:
95 % sunt romni
2 % sunt maghiari
1,6 % sunt germani
1,4 % sunt de alte nationalitati
Majoritatea populatiei este de religie ortodoxa. Protestantii si catolicii reprezinta 4 % din
populatie.
25 % din populatie are peste 50 ani iar 18 % din populatie are studii superioare.
Climatul

Clima, relieful si structura solului sibian creeaza conditii prielnice pentru o flora si o
fauna bogata. Sibiul este amplasat ntr-o zona cu climat continental moderat, cu efecte
microclimatice secundare date de directia vntului la sol, influentata att de factorii de
relief, ct si de zona construita. Elementele principale ce caracterizeaza din punct de
vedere climatic zona municipiului sunt urmatoarele:
Temperatura medie multianuala: 8,8 o C
Temperatura maxima absoluta: 37,4 o C
Temperatura minima absoluta: -31o C
Nebulozitatea media anuala: 6,2
Cantitatea medie anuala a precipitatiilor: 662 mm cu valori minime in februarie si
maxime in iunie, iar numarul zilelor de nghet de circa 120 pe an
Umiditatea relativa a aerului atmosferic valoarea medie multianuala este de 75%.

Iernile sunt ferite de viscole grele, primaverile sunt frumoase, verile racoroase si
toamnele trzii.
Recordurile de temperatura nregistrate sunt de 37,6 (la Boita n 1949) si -34,4 (la
Sibiu n 1888).