CAP 1 CARACTERISTICI TEHNICE I DE EXPLOATARE ALE NAVEI

Nava considerat n prezenta lucrare de licen este o nav de tip petrolier de 35000 tdw transportnd
produse petroliere i iei, pe nume Robert Maersk. Avnd urmtoarele caracteristici tehnice:

Lungimea navei ............................................................... 171.2 metri;

Lungimea ntre perpendiculare ........................................ 162 metri;

Limea navei ................................................................... 27.4 metri;

Pescajul navei ................................................................... 9.75 metri;

Viteza medie ..................................................................... 14.5 noduri.

Nava este propulsat de un motor reversibil marca MAN B&W model 5S50MC avnd cinci
cilindri dispui n linie producnd 6078 kW la 120.3 rotaii pe minut, putnd funciona i la 127 rotaii pe
minut, ntr-un interval relativ scurt de timp, producnd puterea de 7150 kW.

Pe nav se afl trei diesel generatoare B&W Holeby/Hyundai de 910 kW funcionnd la 440V i
60 Hz. n dotarea navei mai exist i un diesel generator de urgen Valmet/Stamford de 125 kW, 440V i
lucrnd la o frecven de 60 Hz.

INSTALAII SPECIFICE NAVELOR PETROLIERE

Instalaia de balast

Balastarea navei se realizeaz prin pomparea apei de mare n tancurile de balast separat i/sau curat.

n general prin balastare se urmrete realizarea unei stri bune de navigabilitate a navei i caliti optime
de manevrare. Cantitatea de balast luat la bord depinde de tonajul navei, de starea i condiiile
hidrometeorologice din zonele de navigaie, putnd ajunge pn la jumtatea capacitii de ncrcare a
navei i chiar mai mult.

Instalaia de ncrcare i descrcare

Instalaia de ncrcare/descrcare servete la distribuirea la bord a mrfii trimise cu mijloacele danelor,

precum i la debarcarea mrfii n portul de destinaie. ieiul i produsele petroliere se ncarc i descarc
prin intermediul sistemului de tubulaturi care, prin intermediul diferitelor valvule asigur formarea firelor
de ncrcare.

Instalaia de nclzire a mrfii

n condiii de temperatur sczut, fraciunile grele din petrol devin vscoase; din acest motiv, pentru a
uura ncrcarea i descrcarea, marfa trebuie nclzit la o temperatur rezonabil care s o fac fluid i
apt pentru o curgere uoar.
Instalaia de gaz inert

Rolul instalaiei de gaz inert la bordul navei este acela de a produce i distribui un gaz capabil s
nlocuiasc sau s reduc acea concentraie de oxigen, existent n cargotancuri. Este tiut faptul c
petrolierele, prin evaporare, eman vapori care, n prezena oxigenului, dau natere la un amestec
inflamabil sau exploziv.

CAP 2 PRECIZARI ALE REGISTRELOR DE CLASIFICARE PRIVIND INSTALAIA DE

BALAST

S funcioneze astfel nct s fie exclus inundarea accidental a navei, degradarea de ctre ap a
mrfurilor sau contaminarea combustibililor i lubrifianilor.

S nu polueze acvatoriile cu ap amestecat cu reziduuri petroliere.

S umple i s dreneze complet tancurile, santina i coferdamurile, att pentru nava cu asiet
dreapt, ct i pentru nclinri ndelungate.

S respecte regulile internaionale privind poluarea.

Sa corespund cerinelor impuse de registrele de clasificaie la construirea navelor i

echipamentelor lor, n vederea prevenirii polurii cu hidrocarburi.

S prezinte mijloace de acionare local i la distana a pompelor.

S fie executate din materiale rezistente la coroziune.

S aib ct mai puine armturi de manevr i fitinguri demontabile.

S dispun de mijloace de conducere a apelor reziduale ctre punctele de colectare.

Tubulatura trebuie astfel dispus nct umplerea si golirea diverselor tancuri s se realizeze
independent, att atunci cnd nava este pe asieta dreapt, ct i atunci cnd nava este pe asieta nclinat i
s nu fie supus ngherii.

Dispunerea sorburilor trebuie fcut n locurile cele mai adnci ale tancurilor, astfel nct sa se
poat asigura golirea tancurilor n orice condiii .
CAP 3 DETERMINAREA REZISTENEI LA NAINTARE I ALEGEREA MOTORULUI DE
PROPULSIE

Rezistena total la naintare a navei (R_T) reprezint proiecia forelor hidro-aerodinamice care
acioneaz asupra navei, pe direcia vitezei de deplasare i se opun micrii de avans

Rezistena total la naintare este compus din:

rezistena de vscozitate;
rezistena la val;
rezistena aerodinamic a prii imerse;
rezistena adiional pe valuri;
rezistena apendicilor.

Calculul rezistentei la inaintare a fost realizat cu ajutorul programului DELFT SHIP introducand datele
initiale ( lungimea navei, lungimea navei intre perpendiculare, latimea navei, inaltimea navei, pescajul
navei, viteza medie de deplasare si viteza maxima de deplasare ).

Se va alege un motor de propulsie cu o rezerv putere n valoare de 10%, deci puterea efectiv
necesar va fi egal cu 4044.848 kW.

Din ghidul de proiectare motoare MAN aleg motorul MAN B&W S50MC-C8 avnd urmtoarele
caracteristici tehnice i de exploatare:

Puterea pe cilindru: 1130 kW;

Numrul de cilindrii: 5;

Puterea total: 5650 kW;

Turaie: 127 rpm;

Diametrul pistonului: 500 mm;

Cursa pistonului: 1910 mm;

Consumul orar de combustibil: 175 g/kWh.

CAP 4 CALCULUL HIDRAULIC AL INSTALATIEI DE BALAST

S-a ales cel mai greu traseu aspiratie priza de fund si refulare in tancul cel mai indepartat din picul prova.

Calculul pierderilor locale de presiune s-a realizat , atat pe aspiratie cat si pe refulare, cu ajutorul
lungimilor echivalente. S-a folosit criteriul lui Altsul

Mersul calculului este urmatorul:

Intai am determinat cantitatea maxima de balast lichid care poate fi ambarcata la bordul navei.
Am realizat schema simplificata a instalatiei de balast, cu ajutorul careia am putut realiza calculul
instalatiei.
Am stabilit volumele tancurilor de balast.
Sa realizat calculul tubulaturilor cu conditia diametrul tubulaturii magistrale trebuie sa fie cel
putin egal cu cel mai mare diametru al ramificatiilor. S-a realizat tabelul cu diametrele
tubulaturilor instalatiei de balast.
S-a determinat debitul instalatiei.
S-au recalculat vitezele pe tubulatura in functie de debitul calculat anterior ( viteza nu are voie sa
fie mai mica de 2 m/s )
S-au calculat pierderile de sarcina pe aspiratia pompei cu ajutorul criteriului Altsul;
Idem la pierderile de sarcina pe refularea pompei
S-a realizat calculul pierderilor de presiune geodezice (Pierderile geodezice de presiune sunt
pierderile de presiune cauzate de diferenele de nalime intre poziia pompei i aspiraia pompei,
i ntre poziia pompei i refularea pompei)
In final s-au determinat caracteristicile principale ale instalatiei ( debit 859,390 m3/h si sarcina
14.1130 mcolh2o )
S-a ales o pompa model QH 12/320 ( 1500 rpm, 50 hz )

CAP 5 CALCULUL POMPEI

Pentru a afla diametrul axului rotorului a fost nevoie de calculul momentului de torsiune;
In urma calculelor valoarea minima a diametrului la care axul poate rezista la torsiune este de
22.1335 mm.
S-a realizat calculul diametrelor de intrare si iesire din rotor, diametrul de intrare este egal cu 243
mm si cel de iesire este egal cu 340.2 mm. Standardizat diametrul de intrare este egal cu 254 mm
(0.254 m) si cel de iesire 355.6 mm (0,3556 m).
CAP 6 ALEGEREA MOTORULUI ELECTRIC

In urma calculului a rezultat o putere necesara la arborele pompei egala cu 52.1179 kW. Am ales din
catalogul de motoare electrice un motor ASI 250M-65-4 cu urmatoarele specificatii:

A motor sincron trifazat;

S rotor n scurtcircuit;
I construcie nchis ( capsulat );
250M reprezint gabaritul mediu, ceea ce nseamn c nlimea axului mainii este de 250
milimetri de la planul tlpilor de fixare, iar motorul este executat n lungime medie M;
65 reprezint diametrul capului de arbore n milimetri;
4 reprezint numrul de poli ai motorului, care indic viteza de sincronism, respectiv 1500
rot/min.
Puterea nominal este egal cu 55 kW.

CAP 7 STABILIREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE EXECUIE AL AXULUI

ROTORULUI

Etapele de prelucrare pentru realizarea axului rotorului pompei sunt:

prelucrarea prin strunjire ( de degrosare si de finisare );

prelucrarea prin frezare;
prelucrarea prin gaurire;
tratarea termica ( ?? de revenire );
prelucrarea prin rectificare;

In primul subcapitol, analiza desenului de executie, s-au realizat desenul de executie si numerotarea
suprafetelor, introduse intr-un tabel continand diametrul, tipul suprafetei, parametrii preciziei (
dimensionali, de forma macrogeometrica, de forma microgeometrica, de pozitie ), conditiile tehnice de
tratare termica si procedeul final de prelucrare pe tronsonul respectiv.

Alegerea semifabricatului s-a realizat in conformitate cu necesitatile proiectului. S-a ales o bara
fabricata din otel rotund laminat la cald de diametru 60 cu abaterile +0.3 si -0.9.

Stabilirea calitatii suprafetelor si a preciziilor de prelucrare consta in calitatea suprafetei ( aspect fizic
si aspect geometric ). Aspectul fizic conine abaterile proprietilor fizico-mecanice ale stratului
superficial. Aspectul geometric definete abaterile suprafeei reale fa de cea considerat ideal, indicat
n desenul de execuie ale reperelor

Sunt trei categorii ale abaterilor aspectului geometric:

- macroneregulariti;

- ondulaii;

- macroneregulariti.
 Macroneregularitile R_a sunt abateri de nlime mic avnd pasul foarte mare. Abaterea de
nlime este raportat fa de forma teoretic a suprafeei. Exemple:

- pentru suprafee plane: concavitate, convexitate, neplaneitate. Pentru axul analizat este
exclus apariia acestui defect deoarece suprafeele plane obinute prin strunjire au diametre mici. )

- pentru suprafee cilindrice: ovalitate, conicitate, form de butoi, form de hiperboloid,

etc; Pentru axul analizat aceste defecte nu trebuie s se regseasc deoarece au fost impuse abateri de
form de la cilindricitate i abateri de pozitie de la coaxialitate i concentricitate.

Ondulaiile pot fi definite ca macroneregulariti ce se repet la intervale regulate. Ele se

datoreaz neuniformitii procesului de achiere, vibraiilor sistemului tehnologic, deformaiilor plastice
n zona de achiere, precum i alte perturbri ale sistemului.

Microneregularitile ( rugozitile ) sunt acele abateri de nlime foarte mic Rm i cu un pas

mult mai mic dect cel al ondulaiilor. Tehnologic, ele reprezint urmele lsate de scula achietoare.
Avnd n vedere c la prelucrarea axului se folosesc linete sau se fixeaz pe prisme este evitat apariia
acestui defect.

Rugozitile se datoreaz unor serii de factori cum ar fi geometria sculei achietoare, deformaiile
elastico-plastice ale materialului din faa tiului sculei, parametrii regimului de achiere, etc.

Precizia dimensional este hotrtoare asupra preciziei de funcionare. Rugozitile fiind de fapt
microneregulariti ale suprafeelor exterioare sau interioare prelucrate, influeneaz ajustajul provocnd
dupa un timp de funcionare "slbirea" strngerii, respectiv mrirea jocului, denaturnd prescripiile
iniiale.

Fiecare tip de prelucrare este caracterizat de o anumitp rugozitate care a fost precizat att pe
desenul de execuie ct i n capitolul 8, tabelul 9.

Determinarea regimurilor de aschiere ( strunjire, frezare, gaurire, rectificare ) s-a realizat

cu ajutorul unor pasi de calcul ca si:

numarul de treceri
adancimea de aschiere
avansul de aschiere
viteza de aschiere
turatia semifabricatului
turatia sculei
viteza reala de aschiere
viteza de avans

Orientarea si fixarea semifabricatului pe masini unelte s-a realizat conform standardelor si

reprezentarea lor s-a trecut intr-un tabel, cu explicatiile de rigoare.
Fisa tehnologica de prelucrare a axului rotorului s-a realizat intr-un tabel, cuprinzand fiecare operatie
in parte, cu denumirea operatiei, faza operatiei, schita operatiei, masinile unelte, sculele si dipozitivele de
prindere si verificare folosite.

In continuare se prezinta masinile unelte sculele si dispozitivele folosite la prelucrarea axului

rotorului.

Pentru strunjire s-a folosit:

Strungul normal SN 400x1500 are urmtoarele specificaii:

Distana maxim ntre vrfuri 2000 milimetri;

Diametrul maxim de prelucrare deasupra saniei 210 milimetri;

Diametrul maxim al materialului din bar 45 milimetri;

Treptele de turaie: 200, 250, 300, 350, 400, 600, 1200, 1500 rot/min;

Prinderea i fixarea semifabricatului n strung s-a executat cu ajutorul universalului, a vrfurilor mobile i
a lunetelor.

strung normal

Nr Denumirea componentei
component
1 batiul
2 ppua fix
3 arborele principal
4 universal sau platou
5 dispozitivul portscul
6 cruciorul strungului
7 sania transversal
8 sania longitudinal
9 pinola ppuii mobile
10 cutia lirei roilor de schimb
11 cutia de avansuri
12 bare longitudinale
13 cremalier
14 urubul conductor
15 bar de avansuri

Cuit lat pentru degroare STAS 6380 89 (1) carburi metalice

Cuit frontal pentru degroare STAS 6382 89 (2) carburi metalice

Cuit drept pentru degroat STAS 6376 89 (3) carburi metalice

Cuit lateral pentru degroat, stnga-dreapta STAS 6381 89 (4) carburi metalice

Cuit drept pentru finisat, STAS 6378 89 (5) carburi metalice

Cuit pentru canelat, STAS 6383 89 (6) carburi metalice

Pentru verificare s-au folosit urmatoarele dispozitive: micrometru, subler.

pentru frezare

masina de frezat universala

Numele caracteristicii Valoarea caracteristicii

Dimensiunile masei ( B x L ) [mm2 ] 250 x 840
Cursele de lucru maxime Longitudinal [mm] 400

Transversal [mm] 200

Vertical [mm] 400

Turaia arborelui principal Orizontal [rot/min] 75; 120.

Vertical [rot/min] 75; 120.

Puterea electromotorului principal [kW] 2.2

Prinderea semifabricatului n maina de frezat universal s-a realizat ntre vrfuri.
scule si dispozitive de fixare si verificare : varfuri de centrare si fixare, subler de adancime, freza
deget.

pentru gaurire

masina de gaurit, alezat si frezat

Elementele componente ale mainii de gurit vertical sunt:

Batiul
Masa mainii de gurit
Ppua principal n care se gsete axul principal 9
Montantul
Platou
Axul principal
Contralagr
Motor electric
Montant

Denumire Valoare
Diametrul maxim de gurire [mm] 10
Lungimea cursei burghiului [mm] 150
Adncimea maxim de gurire [mm] 100
Puterea motorului electric [kW] 0.8
Turaia axului principal [rot/min] 400, 800, 1120, 4500.
Avansuri [mm/min] manual
Con Morse 1

Scule si dispozitive folosite la operatia de gaurire si centrare: burghiu elicoidal , burghiu de centruire,
freza frontala, bride, prisme, tarod, lera pentru filet, subler de adancime.

pentru rectificare

Masina de rectificat rotund universala

Elementele componente ale mainii de rectificat rotund universal sunt:

1 batiu; 2 sanie longitudinala; 3 masa; 4 papusa mobila; 5 pinola; 6 sanie radiala; 7 papusa
portpiatra; 8 dispozitiv de rectificat interior; 9 papusa portpiesa; 10 placa de baza

Denumire Valoare
Diametrul exterior maxim de rectificat [mm] 100
Diametrul interior maxim de rectificat [mm] 80
Lungimea maxim de rectificat exterior [mm] 300 500
Limea maxim a pietrei [mm] 40
Turaia arborelui principal [rot/min] 1480
Domeniul turaiilor piesei [rot/min] 63 800
Viteza longitudinal a mesei [m/min] 0.05 8
Puterea motorului electric de acionare a pietrei 3
[kW]

Scula folosita a fost discul abraziv. Piesa a fost prinsa intre varfuri.

pentru debitare

S-a folosit un fierastrau mecanic alternativ. Scule: panze pentru fierastraul mecanic alternativ.
Semifabricatul s-a prins in bride si prisme. Verificarea s-a realizat cu ajutorul sublerului.