NTREBRI TIP PENTRU EXAMENUL

DE LICEN
SESIUNEA
SEPTEMBRIE 2013
PROGRAM DE
 Patologie si
farmacologie
1. *Administrarea medicamentelor sublingual are urmtoarele avantaje:
A). Absorbia lent a substanelor liposolubile;
B). Evitarea primului pasaj hepatic;
C). Favorizeaza absorbtia medicamentelor puternic ionizate;
D). Sunt necesare doze mai mici de medicament;
E). Permite absorbia in proportie mare a sarurilor cuaternare de amoniu.
2. *Dintre prametrii farmacodinamici enumerai mai jos
caracterizeaz eliminarea
medicamentelor:
A). Biodisponibilitatea
B). Concentraia plasmatic
C). Volumul de distribuie
D). Constanta de absorbie
3. E). Timpul de inMumtire
*Care cale de administrare a medicamentelor nu evit efectul
primului pasaj
hepatic?
A). Calea oral
B). Calea sublingual C).
Calea intravenoas D).
4. Calea intramuscular E).
Calea rectal
*Medicamentele agoniste (totale):
A). prezint afinitate pentru receptori specifici si nu au activitate intrinsec;
B). au afinitate pentru receptori si activitate intrinsec avdnd efect propriu asupra
receptorilor;
C). prezint doar afinitate pentru receptori;
5. D). nu prezint afinitate pentru receptori, dar prezint activitate intrinsec;
E). blocheaz receptoriii, avdnd afinitate mare pentru acestia.
*Un agonist se caracterizeaz prin:
A). lipsa afinitii fa de receptor
B). activitate intrinsec si afinitate fa de receptor
C). lipsa activitii intrinseci
6. D). blocarea situsului de legare a mediatorului
E). producerea unui efect opus fa de mediatorul fiziologic
*Antagonistii competitivi:
A). prezint afinitate pentru receptori specifici si nu au activitate intrinsec
B). au afinitate pentru receptori si activitate intrinsec avdnd efect propriu asupra
receptorilor
C). stimuleaz receptorii specifici;
7. D). nu prezint afinitate pentru receptori, dar prezint activitate intrinsec;
E). favorizeaz legarea mediatorului de receptor
*Efectele adverse de tip toxic:
A). sunt efecte secundare aprute in urma unor doze toxice (supradozri);
B}. sunt consecina aciunilor farmacodinamice secundare ale medicamentelor;
C). sunt efecte secundare datorate unor anomalii enzimatice determinate genetic;
D). apar atunci cdnd, in functie de bolnav sau de medicament, dozele obisnuite

1
8. *Reaciile adverse de tip alergic:
A). sunt reacii adverse dependente de doz, existdnd o relaie gradat doz-efect;
B). sunt reacii neobisnuite, care apar frecvent datorit administrrii in doze mari a
unor medicamente, mai ales pe cale parenteral (i.v.);
C). sunt efecte secundare datorate aciunilor farmacodinamice care pot aprea la unii
indivizi, in urma supradozrii;
D). sunt efecte nocive datorate interveniei unor mecanisme
imune; E). sunt innscute, condiionate genetic.
9. *Sunt reacii alergice de tip II (citotoxic-citolitic) care pot fi
produse de medicamente:
A). trombocitopenia, leucopenia;
B). socul anafilactic;
C). dermatita atopic;
D). glomerulonefrita;
E). boala serului.
10. *Medicamentele analgezice - antipiretice - antiinflamatoare produc:
A). efect analgezic moderat;
B). euforie;
C). toleran;
D). deprimare respiratorie;
E). farmacodependen.
11. *Antiinflamatoarele nesteroidiene acioneaz prin:
A). inhibarea fosfodiesterazei;
B). stimularea adenilat-ciclazei;
C). inhibarea lipooxigenazei;
D). inhibarea ciclooxigenazei;
E). stimularea fosfolipazei A2.
12. *Procesul inflamator se caracterizeaz prin :
A). diminuarea fluxului sanguin local, datorit vasoconstriciei
B). scderea temperaturii locale, datorit diminurii proceselor metabolice
C). diminuarea permeabilitii capilare
D). activarea terminaiilor nervoase libere pentru durere
E). diminuarea eliberrii de prostaglandine
13. *Corticosteroizii acioneaz la nivelul SNC putand produce:
A). euforie, tulburri nevrotice sau psihotice
B). sedare
C). aciune deprimant central moderat
D). cresterea concentraiei GABA cerebral
E). cresterea activitii cognitive aciune nootrop)
14. *Secreia de hidrocortizon(a) la nivelul corticosuprarenalei este
stimulat de ctre hormonul secretat de hipofiz:
A). LH (hormon luteinizant)
B). TRH
C). ACTH
D). Oxitocin
E). FSH
15. *Glucocorticoizii sunt indicai in:
A). insuficiena suprarenal acut, cronic si cea secundar insuficienei hipofizare
anterioare;
B). osteoporoz;

2
 C). ulcer gastric;
D). bolnavi cu tulburri psihice;
E). ca tratament adjuvant in diabetul zaharat.
16. *Sunt considerate substane dopante:
A). stimulantele centrale (efedrin, amfetamin)
B). antiinflamatoarele nesteroidiene
C). antihistaminicele Hl-blocante
D). antidiabeticele orale
E). antidepresivele
17. *Acioneaz ca substane mascante diminuand concentraia agenilor
de dopaj la
nivel urinar:
A). testosteron(a)
B). steroizii anabolizani
C). eritropoetina
D). morfinomimeticele
E). diureticele
18. *Care substane sunt considerate ageni de dopaj numai la brbai?
A). testosteron(a)
B). steroizii anabolizani
C). eritropoetina
D). antiestrogenii de tip clomifen
E). stimulantele centrale (efedrin, amfetamin)
19. *Sub aciunea 5-a reductazei, testosteron(a) se transform la nivelul
esuturilor int
in:
A). Estradiol
B). Androsteron()
C). (tiocolanolon()
D). 'ihidrotestosteron()
E). Pregnenolon
20. *Au aciune anabolizant, fiind analogi ai androgenilor:
A). Metandienon(a)
B). Ciproteron(a)
C). Flutamida
D). Hidrocortizon(a)
E). Finasterid(a)
21. *Abuzul indelungat de steroizi anabolizani poate produce:
A). Cresterea secreiei de FSH
B). Stimularea eliminrii renale a calciului si litiaz calcic
C). Poliglobulie
D). Cresterea numrului de spermatozoizi in ejaculat
E). Scderea albuminelor plasmatice si a mioglobinei musculare
22. Calea oral nu este utilizabil pentru:
A). substanele inactivate de enzimele proteolitice;
B). substanele inactivate in mediu acid;
C). medicamentele cu coeficient de extracie hepatic ridicat (peste
80%); D). antibiotice cu spectru larg, datorit fenomenelor de
dismicrobism;
E). substane cu indice terapeutic mic.

3
 C). ionizat;
D). legat de proteinele plasmatice;
E). nelegat de proteinele plasmatice.
24. Sunt medicamente cu capacitate inductoare enzimatic:
A). Cimetidina;
B). Fenobarbitalul;
C). Griseofilvina;
D). Carbamazepina;
E). Rifampicina.
25. Dintre parametrii farmacocinetici, nu este parametru primar (fiind
dependent de ali
parametri):
A). Biodisponibilitatea
B). Clearance-ul
C). Volumul de distribuie
D). Timpul de in}umire
E). Concentraia plasmatic
26. Administrarea medicamentelor sublingual are urmtoarele avantaje:
A). Absorbia rapid a substanelor liposolubile;
B). Evitarea primului pasaj hepatic;
C). Efect prompt;
D). Lipsa reaciilor adverse
E). Posibilitatea folosirii unor forme farmaceutice cu absorbie intdrziat
27. Inducia enzimatic se caracterizeaz prin:
A). (xistena unui medicament care creste rata sintezei enzimelor microzemiale
hepatice;
B). Diminuarea efectului unui medicament administrat concomitent cu inductorul;
C). Toleran
D). Risc sporit de reacii adverse de tip toxic prin supradozare relativ
E). Cresterea efectelor medicamentelor administrate concomitent (sinergism
medicamentos);
28. Inhibiia enzimatic se caracterizeaz prin:
A). (xistena unui medicament care creste rata sintezei enzimelor microzemiale
hepatice;
B). Diminuarea efectului unui medicament administrat concomitent cu inductorul;
C). Risc sporit de reacii adverse de tip toxic prin supradozare relativ
D). jmpiedicarea metabolizrii medicamentelor administrate concomitent
E). Cresterea efectelor medicamentelor administrate concomitent
29. Interaciunile de deplasare a medicamentelor de pe proteinele
plasmatice apar in condiiile:
A). medicamente administrate concomitent care se leag in procent inalt de proteine
de acelasi situs de legare;
B). medicamente administrate concomitent care se leag in procent inalt de proteine
de situsuri diferite
C). medicamente administrate concomitent care se leag in procent redus de proteine
D). medicamente care nu se distribuie decdt strict intravascular
E). existenei unei eventuale hipoalbuminemii
30. Traverseaz bariera hemato-encefalic medicamentele care sunt:
A). liposolubile;
B). neionizate;
C). ionizate;
4
 D). legate de proteinele plasmatice;
E). nelegate de proteinele plasmatice.
31. Alcalinizarea urinii favorizeaz reabsorbia tubular a substanelor:
A). liposolubile, neionizate cu caracter bazic;
B). ionizate, cu caracter acid;
C). solubile, cu caracter acid;
D). slab bazice, stabile la nivel urinar;
E). acide, care formeaz sruri solubile in mediu bazic.
32. Eliminarea renal a urmtoarelor substane este favorizat de
alcalinizarea urinii:
A). amfetamina;
B). derivai de acid barbituric;
C). efedrina;
D). morfina
E). AINS.
33. Un agonist complet se caracterizeaz prin:
A). Afinitate fa de receptori
B). Efect farmacologic submaximal
C). Efect farmacologic maxim
D). Activitate intrinsec
E). Lipsa activitii intrinseci
34. Antagonistul competitiv se caracterizeaz prin:
A). Competiie cu mediatorul fiziologic pentru acelasi situs de legare la nivel
receptorial;
B). Activitate intrinsec maxim;
C). Lipsa afinitii fa de receptor;
D). Lipsa activitii intrinseci;
E). Lmpidicarea legrii mediatorului, antagonistul legdndu-se de acelasi receptor, dar
pe un alt situs.
35. Medicamentele agoniste (totale):
A). prezint afinitate pentru receptori specifici si nu au activitate intrinsec;
B). au afinitate pentru receptori si activitate intrinsec avdnd efect propriu asupra
receptorilor;
C). prezint doar afinitate pentru receptori;
D). nu prezint afinitate pentru receptori, dar prezint activitate intrinsec;
E). stimuleaz receptorii, avdnd afinitate mare pentru acestia.
36. Interaciunea medicament-receptor se caracterizeaz prin:
A). reversibilitate;
B). stereospecificitate;
C). ireversibilitate;
D). saturabilitate;
E). concuren pentru situsul de legare cu substane cu structuri similare
37. Fenomenul de reglare descendent ("down regulation") a receptorilor:
A). const in scderea numrului de receptori;
B). apare in urma blocrii continue a receptorilor;
C). apare in urma stimulrii continue a receptorilor;
D). reprezint cresterea numrului de receptori;
E). este consecutiv utilizrii indelungate a unui medicament agonist
38. Fenomenul de reglare ascendent ("up regulation") a receptorilor:
A). const in cresterea numrului de receptori;
B). apare in urma blocrii continue a receptorilor;
5
 C). apare in urma stimulrii continue a receptorilor;
D). reprezint diminuarea numrului de receptori;
E). este consecutiv utilizrii indelungate a unui medicament agonist
39. Acioneaz pe receptori nucleari, influenand transcrierea unor
secvene din gene:
A). corticosteroizii;
B). AINS;
C). androgenii;
D). amfetamina;
E). morfina
40. Sunt asocieri sinergice utile in practica medical:
A). deprimante centrale + alcool;
B). ibuproJen + pseudoeJedrin ;
C). AINS + miorelaxante centrale;
D). AINS + corticosteroizi;
E). AINS + antisecretorii gastrice
41. Sunt receptori membranari:
A). receptorii opiozi;
B). receptorii adrenergici ;
C). receptorii pentru androgeni;
D). receptori pentru
glucocorticoizi; E). receptorii
colinergici
42. Sunt exemple de antagonism funcional:
A). caJein + deprimante centrale;
B). caJein + alcool;
C). alcool+ deprimante centrale;
D). AINS + glucocorticoizi;
E). alcool + opioide
Rspuns corect: A, B, E
43. Un antagonist competitiv se caracterizeaz prin:
A). Afinitate Ja de receptori cu legare pe acelasi situs ca al mediatorului
B). Efect farmacologic similar cu al mediatorului
C). Efect farmacologic opus celui al mediatorului
D). Activitate intrinsec
E). Lipsa activitii intrinseci
44. Un antagonist necompetitiv se caracterizeaz prin:
A). AJinitate Ja de receptori cu legare pe acelasi situs ca al mediatorului
B). Efect farmacologic similar cu al mediatorului
C). Efect farmacologic opus celui al mediatorului
D). Activitate intrinsec
E). Lipsa activitii intrinseci
45. Reaciile adverse de tip alergic:
A). sunt reacii adverse dependente de doz, existdnd o relaie gradata dozi-efect;
B). sunt reacii neobisnuite, care apar frecvent datorit administrrii in doze mari a
unor medicamente, mai ales pe cale parenteral (i.v.);
C). sunt efecte secundare datorate aciunilor farmacodinamice care pot aprea la unii
indivizi, in urma supradozrii;
D). sunt efecte nocive datorate interveniei unor mecanisme imune;
E). sunt independente de doz, doze extrem de mici putdnd produce reacii alergice
extrem de grave.
6
 A). Trombocitopenie, leucopenie;
B). soc anafilactic;
C). anemie hemolitic;
D). glomerulonefrit;
E). boala serului.
47. Care dintre urmtoarele medieamente produe reaeii de tip idiosinerazie?
A). Sulfametoxazol;
B). Suxametoniu;
C). Izoniazida;
D). Diclofenac
sodic; E). Penicilina
G.
48. 5eaciile adverse de tip idiosincrazic:
A). Sunt doz-dependente;
B). Sunt reacii neobisnuite, diferite calitativ de efectele produse de medicamente la
populaia ma}oritar, determinate de doze de obicei lipsite de nocivitate;
C). Sunt dobdndite si cauzate de expunerea anterioar la medicament (intoleran
dobdndit);
D). Constau in iniierea si dezvoltarea celulelor canceroase (carcinogenez);
E). Sunt innscute si cauzate de defecte enzimatice (intoleran innscut).
49. 5eaciile alergice de tip IV, mediate celular sunt datorate:
A). Reaciei antigen-IgE la nivelul mastocitelor sau bazofilelor cu eliberare de
substane tisular active;
B). Reaciei dintre IgG si celulele purttoare de antigen, cu efect citotoxic;
C). Limfocitelor T sensibilizate care elibereaz limfokine;
D). Inflamaiei cauzate de depunerea complexelor circulante antigen-
IgG E). Toleranei imune fa de antigenele strine de origine iatrogen.
50. Tolerana se caracterizeaz prin:
A). diminuarea treptat a rspunsului la medicament, prin administrarea unor doze
repetate;
B). cresterea treptat a rspunsului la medicament, prin administrarea unor doze
repetate;
C). necesitatea cresterii dozei pentru a obine acelasi efect;
D). scderea efectului unui medicament administrat concomitent;
E). cresterea efectului unui medicament administrat concomitent;
51. Produe dependen psihic i/sau dup administrare repetat, pe
termen lung:
A). opioidele
B). amfetamina
C). cocaina
D). antiinflamatoarele nesteroidiene
E). androgenii
52. Pot fi considerate ca subtipuri ale reaciilor adverse de tip toxic:
A). Reaciile de tip mutagen;
B). Socul anafilactic;
C). Reaciile de tip carcinogen;
D). Reaciile de tip teratogen;
E). Acatalazia
53. Sunt reacii adverse doz-dependente:
A). Urticaria prin mecanism alergic;
B). Reaciile de tip toxic;
7
 D). Socul ana!ilactic;
E). Reaciile de tip carcinogen;
54. Sunt reacii adverse independente de doz:
A). Socul ana!ilactic;
B). Intolerana la alcool prin de!icit de alcool-
dehidrogenaz; C). Agranulocitoza prin mecanism imun;
D). Reaciile de tip mutagen;
E). Reaciile de tip teratogen;
55. Sindromul de abstinen:
A). apare la intreruperea administrrii unor medicamente care produc exclusiv
dependen psihic;
B). apare la intreruperea administrrii unor medicamente care produc dependen
!izic;
C). caracterizeaz numai medicamentele care produc tahi!ilaxie;
D). este consecina induciei enzimatice;
E). se mani!est prin aciuni de tip opus celor produse de medicamentul incriminat.
56. Pot produce sindrom de abstinen la intreruperea administrrii
dup consum
indelungat:
A). Opioidele;
B). Alcoolul etilic;
C). Cannabis sativa var. indica;
D). AINS;
E). Antiasmaticele de tip clenbuterol;
57. Aspirina are urmatoarele efeete seeundare/reacii adverse:
A). efect ulcerigen;
B). hipocoagulare cu favorizarea hemoragiilor (actiune antiagreganta plachetara si
actiune hipoprotrombinizanta la doze mari);
C). bronhoconstrictie, cu agravarea astmului bronsic;
D). nefrotoxicitate, hemoliz la cei cu deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza;
E). hipercolesterolemie, mai ales la doze mari;
58. Au durat lung de aeiune (t1l2 lung):
A). Acidul acetilsalicilic;
B). Fenilbutazona;
C). Ibuprofenul;
D). Diclofenacul;
E). Piroxicamul.
59. Medieamentele AINS sunt eontraindieate sau se utilizeaz eu preeauie:
A). in gut, deoarece cresc uricemia:
B). in ulcer gastro-duodenal, datorita inhibarii formarii de mucus;
C). la sfdrsitul sarcinii;
D). in astm bronsic;
E). in dismenoree.
60. Derivatii de tip oxieam se earaeterizeaz prin:
A). aciune de durata (se administreaza o singura doza/zi);
B). efecte intense, poten ridicat;
C). toleran mai buna decat !enilbutazona;
D). aciune de scurta durat, administrare de 3-4 ori pe
zi; E). potena mai redus decit ibupro!enul.
61. Antiinflamatoarele nesteroidiene se earaeterizeaz prin:

8
 B). aciune inhibitorie asupra contraciilor uterine;
C). efect iritant asupra mucoasei gastrice, prin diminuarea formarii mucusului
protector;
D). cresterea sintezei de prostaglandine;
E). favorizarea inchiderii canalului arterial la nou nascut.
62. Aeidul aeetilsalieilie are urmatoarele efeete in funcie de dozele utilizate:
A). antiagregant plachetar la doze mici (0,1-0,2 g/zi);
B). analgezic-antipiretic la doze de 0,5 g de 4 ori/zi;
C). analgezic-antipiretic in doze foarte mici 0,1 g/zi;
D). antiinflamator in doze mai mari de 3 g/zi;
E). uricozuric la doze de 0,5 g/zi.
63. Procesul inflamator se caracterizeaz prin:
A). diminuarea fluxului sanguin local, datorit vasoconstriciei;
B). scderea temperaturii locale, datorit diminurii proceselor metabolice
C). extravazarea plasmei
D). activarea terminaiilor nervoase libere pentru durere
E). diminuarea eliberrii de prostaglandine
64. Care dintre urmtoarele afirmaii este corect?
A). AINS pot creste efectul antidiabeticelor orale sau al anticoagulantelor orale pe
baza unor interaciuni de deplasare de pe proteinele plasmatice;
B). AINS au efect ulcerigen;
C). AINS sunt contraindicate la femeia gravid, mai ales in trimestrul al II-lea;
D). AINS se utilizeaz in tratamentul ulcerului gastric, datorit efectului
antiinflamator;
E). AINS sunt active doar dup administrare oral
65. AINS produc urmtoarele efecte adverse:
A). epigastralgii, gastrit hemoragic, ulcer gastroduodenal
B). insuficien renal acut
C). hiperpirexie, febr medicamentoas
D). interfer cu funciile plachetare sczdnd timpul de sdngerare
E). tulburri sanguine si erupii cutanate
66. Antiinflamatoarele nesteroidiene eu TIl2 foarte lung (42-72 ore) sunt:
A). Fenilbutazona
B). Indometacina
C). Diclofenac
D). Ibuprofen
E). Piroxicam
67. Aeidul aeetilsalieilie:
A). este antiinflamator, antireumatic prin blocarea ireversibil a ciclooxigenazei
B). este antiagregant plachetar in doze mici (0,3-0,5 g)
C). diminu edemul mucoasei la bolnavii cu astm bronsic, datorit aciunii
antiinflamatoare
D). in doze mari are efect uricozuric
E). la doze toxice poate produce tulburri de echilibru, tinitus
68. Avand TIl2 mediu (5-I5 ore) se administreaz de obicei in dou prize
zilnice:
A). Ibuprofen
B). Diclofenac
C). Naproxen
D). Fenilbutazona

9
69. Corticosteroizii influeneaz:
A). metabolismul glucidic
B). metabolismul lipidic
C). metabolismul protidic
D). metabolismul hidro-electrolitic
E). SNC prin deprimare
70. Glueoeorticoizii sunt indicai in:
A). insuficiena suprarenal acut, cronic
B). boli in!
lamatorii
C). manifestri alergice
D). osteoporoz, tromboflebit
E). infecii grave fr medicaie etiotrop
71. Glucocorticoizii sunt contraindicai in:
A). diabet zaharat
B). boala serului, edem angioneurotic, astm bronsic
C). boli de autoagresiune
D). tulburri
psihotice
E). infecii fr medicaie etiotrop
72. Corticosteroizii acioneaz la nivelul SNC putand produce:
A). euforie, tulburri nevrotice sau psihotice
B). activitate motorie mult diminuat
C). scderea concentraiei GABA cerebral cu cresterea excitabilitii
creierului
D). cresterea concentraiei GABA
cerebral
E). ameliorarea strii de apatie
73. Cortieosteroizii:
A). pot evidenia un diabet latent sau pot agrava un diabet evident
B). influeneaz metabolismul proteic
C). produc retenie hidrosalin, edeme, hipertensiune arterial, crestere ponderal
D). diminu valorile presiunii arteriale, impiedicdnd aciunea
adrenalinei
E). produc tulburri SNC care nu dispar la intreruperea tratamentului
74. Care dintre glucocorticoizi are aciune de durat scurt (8-12 ore) ?
A). Cortizon
B). Hidrocortizon
C). Metilprednisolon
D). Triamcinolon
E). Dexametazona
75. Au durat de aciune intermediar (12-36 ore) urmtorii
glucocorticoizi :
A). Prednisolon
B). Metilprednisolon
C). Triamcinolon
D). Hidrocortizon
E). Betametazona
76. Se caracterizeaz prin durat lung de aciune (36-54 ore) urmtorii
glucocorticoizi:

1
0
 A). Prednisolonul
B). Metilprednisolonul
C). Triamcinolonul
D).
Cortizonul
E). Hidrocortizonul
78. Care dintre glucocorticoizii enumerai sunt 11-hidroxi-derivai, fiind
activi ca atare:
A). Hidrocortizon
B). Prednisolon
C). Triamcinolon
D). Cortizon
E). Prednison
79. Sunt practic lipsii de efect de tip mineralcorticoid urmtorii
glucoeortieoizi:
A). Metilprednisolon
B). Betametazona
C). Dexametazona
D). Cortizon
E). Hidrocortizon
80. Sunt eonsiderate substane dopante:
A). Stimulantele centrale
B). AINS
C). Steroizii anabolizani
D). Antiestrogenii
E). Antidepresivele triciclice
81. Care dintre substanele urmtoare sunt considerate dopante numai
dup ce ating o valoare prag in urin care s ateste consumul
deliberat in scop dopant
A). Stimulantele centrale
B). Cafeina
C). Steroizii anabolizani
D). Antiestrogenii
E). Testosteron(a)
82. Sunt considerate substane mascante, folosite in scopul de a falsifica
proba de urin
la eontrolul antidoping:
A). Efedrina
B). Amfetamina
C). Steroizii anabolizani
D). Epitestosteron(a)
E). Diureticele)
83. Sunt substane supuse unor restricii, care pot fi folosite de sportivii
de performan numai cu aviz medical prealabil competiiei sportive:
A). Efedrina
B). Amfetamina
C). Steroizii anabolizani
D). Glucocorticoizii utilizai
topic
E). p-stimulatoarele utilizate pe cale inhalatorie

1
1
85. Sunt clase de substane supuse anumitor restricii la sportivii de
performan:
A). Anestezicele locale
B). Corticosteroizii
C). Antihistaminicele
D). Antiinflamatoarele nesteroidiene
E). Antipsihoticele
86. p-bloeantele sunt interzise fiind considerate dopante in
urmtoarele sporturi:
A). Atletism
B). Nataie
C). Haltere
D). Tir
E). Tragere cu arcul
87. Sunt considerate substane dopante numai la brbai:
A). Testosteron(a)
B). Steroizii anabolizani
C). Clomifenul
D).
Tamoxifenul E).
Amfetamina
88. Sunt hormoni peptidiei i analogi, clasificai drept clas de ageni de
dopaj:
A). ACTH
B). HCG
C). STH
D). Hormonii tiroidieni
E). Estrogenii
89. Diureticele sunt interzise in spotul de performan datorit:
A). dilurii probelor urinare prin cresterea diurezei
B). tulburrilor hidro-electrolitice
C). aciunii antihipertensive
D). deshidratrii, cu scderea greutii corporale
E). aciunii antiedematoase
90. Dintre stimulantele eentralelanorexigene sunt eonsiderate dopante:
A). Amfetamina
B). Efedrina
C). Cafeina (la orice nivel de concentraie urinar)
D). Sibutramina
E). Cocaina
91. Sunt supuse restriciilor pe lista CIO:
A). Alcoolul etilic
B). Marijuana
C). Corticosteroizii
D). Anestezicele generale
E). Anestezicele locale
92. Abuzul indelungat de steroizi anabolizani poate produce:
A). Cresterea secreiei de FSH
B). Stimularea eliminrii renale a calciului si litiaz calcic
C). Poliglobulie

1
2
 A). Cresterea secreiei de FSH si hiperstimulare ovarian
B). Hipertrofia glandei mamare
C). Hirsutism
D). Hipertrofia clitorisului
E). Acnee
94. Dintre efectele urmtoare sunt produse de androgeni:
A). Cresterea masei proteice osoase
B). Stimularea eritropoezei
C). Cresterea activitii glandelor sebacee
D). Retenia de sodiu si ap
E). Hipotensiune ortostatic
95. Testosteron(a) produee:
A). Scderea masei proteice osoase
B). Cresterea masei musculare
C). Scderea activitii glandelor sebacee
D). Cresterea pilozitii corporale
E). Diminuarea pilozitii de pe scalp
96. Testosteron(a) poate produee:
A). Agravarea adenomului de prostat
B). Proliferarea si metastazarea cancerului de prostat
C). Ginecomastie (la doze mari)
D). Atrofie clitoridian (la femei)
E). Diminuarea pilozitii (la femei)
97. Sunt substane care reduc efectele adverse ale steroizilor
anabolizani, fiind considerate substane dopante.
A). Antiestrogenii cu efect la nivelul glandei mamare (tamoxifenul)
B). Antiestrogenii cu efect la nivelul glandei hipozize (clomifenul)
C). Estradiolul administrat la brbai
D). Corticosteroizii (datorit efectelor asupra metabolismului proteic)
E). AINS
98. Au aciune anabolizant, fiind analogi ai androgenilor:
A). Metandienon(a)
B). Ciproteron(a)
C). Flutamida
D). Nandrolon(a)
E). Finasterid(a)
99. Efeetele adverse ale androgenilor euprind:
A). Virilizare la femei
B). Anemie
C). Ginecomastie la brbat
D). Osteoporoz
E). Stimularea spermatogenezei
100. Nu sunt reacii adverse specifiee
androgenilor:
A). Virilizare la femei
B). Osteoporoz
C). Miopatie
D).
101. Acnee
E). Hipertrofie muscular
Sunt androgeni naturali:
1
3
 B). Testosteron(a)
C). Dihidrotestosterona
D). DHEA (dihidroepiandrosterona)
E). Estrona
102. Testosteron(a) se poate administra:
A). i.m. (sub form de esteri)
B). oral (ca atare)
C). oral (ca undecanoat)
D). intrarectal
E). transcutanat
103. Dihidrotestostern(a) este forma activ exclusiv a testosteronei la
nivelul:
A). musculaturii striate
B). osului
C). foliculului pilo-sebaceu
D). prostatei
E). glandei mamare

1
4
 INTREBARI LICENTA TERAPIA
OCUPATIONALA

1. ADL (Activities of Daily Living) sunt reprezentate de:

A). Mobilitate
B). Autoingrijire
C). Comunicare
D). Activitate sexuala
E). Masuri de securitate
2. I-ADL (Instrumental Activities of Daily Living) sunt reprezentate de:
A). Activitati casnice
B). Deprinderi pentru convietuirea in societate
C). Manipularea obiectelor din mediu
D). Mobilitatea
E). Activitatea sexuala
3. Factorii reprezentati de resursele fizice ale pacientului in ADL (Activities of
Daily Living) sunt:
A). Capacitatea de mobilizare in pat
B). Functiile perceptuale
C). Functiile cognitive
D). Forta musculara
E). Mobilitatea articulara
4. Masurile de securitate in I-ADL (Instrumental Activities of Daily Living)
sunt:
A). Identificarea unor situatii periculoase
B). Capacitatea de a chema pompierii
C). Initierea unor masuri de securitate impotriva incendiilor
D). Stabilirea programarii la medic
E). Utilizarea medicamentelor
5. Care din urmatoarele criterii cuantifica independenta functionala in
terapia ocupationala:
A). Independent
B). Dependent
C). Supravegheat
D). Capabil
E). Asistenta maximala
6. *Asistenta maximala necesita:
A). 50-80% asistenta fizica
B). 20-50% asistenta fizica
C). 20% asistenta fizica
D). 15 % asistenta fizica
E). 5% asistenta fizica
7. *Asistenta minima necesita:
A). 50-80% asistenta fizica
B). 20-50% asistenta fizica
C). sub 20% asistenta fizica
D). 15 % asistenta fizica
E). 5% asistenta fizica
8. *Asistenta moderata necesita:
A). 50-80% asistenta fizica
 B). 20-50% asistenta fizica
C).20% asistenta fizica
D).15 % asistenta
fizica E). 5% asistenta
fizica
9. In terapaia ocupationala in antrenamentul pentru autoingrijire se
recomanda urmatoarea secventa a activitatilor:
A). Alimentatie
B). Toaleta personala
C). Continenta sfincteriana
D). Cantatul
E). Scrisul
10. Deprinderile cognitive necesare pentru deplasarae in comunitate sunt:
A). 0rientarea geografica
B). Capacitatea de a citi orarul autobuzelor
C). Abilitatea de a solicita consult medical
D). Abilitatea de a chema salvarea
E). Abilitatea de a-si adminisrtra medicatia
11. Etapele corecte de imbracare a unui pacient hemiplegic sunt urmatoarele:
A). Regula generala postuleaza inceperea imbracatului cu bratul si piciorul
neafectate
B). Regula generala postuleaza inceperea imbracatului cu bratul si piciorul
afectate
C). Regula generala postuleaza inceperea dezbracatului cu bratul si piciorul
neafectate
D). Regula generala postuleaza inceperea dezbracatului cu bratul si
piciorul afectate
E). Regula generala postuleaza inceperea imbracatului si dezbracatului
aleator-a nu se tine seama de membrela afectate
12. Urmatoarele tipuri de imbracaminte sunt recomandate pacientilor
tetraplegici:
A). Haine mai largi cu inchidere in fata
B). Pantaloni cu un numar mai mare
C). Pantofi cu o jumatate sau cu un numara mai mare
D). Sosete moi, din lana, bumbac
E). Sosete cu mansete elastice
13. Criteriile minime pentru imbracare numai cu ajutorul membrelor
superioare in terapia ocupationala in recuperarea unui pacient tetraplegic
sunt:
A). 0 amplitudine articulara de 1000 pentru abductia si flexia umarului
B). 0 amplitudine articulara de 0-900 pentru abductia si flexia umarului
C). 0 amplitudine articulara de minim 900 pentru flexia cotului
D). 0 amplitudine articulara de minim 15-1400 pentru flexia cotului
E). 0 amplitudine articulara de minim 450 pentru rotatia externa a umarului
14. In terapia ocupationala contraindicatiile imbracarii la un pacient tetraplegic
intervin in urmatoarele situatii:
A). Coloana instabila la sediul leziunii
B). Escare
C). Spasticitate necontrolata la nivelul membrelor inferioare
D). Capacitate vitala
15. Criteriile minime pentru imbracatul unei persoane tetraplegice la
nivelul membrelor superioare sunt:
A). Existenta unei forte musculare de valoare 3 sau 4 la deltoizi
B). Existenta unei forte musculare de valoare 2 sau I la deltoizi
C). Existenta unei forte musculare de valoare 3 sau 4 la rotatorii umarului
D). Existenta unei forte musculare de valoare 3 sau 4 la romboizi
E). Existenta unei forte musculare de valoare 3 sau 4 la cvadriceps
1. Activitatile practice din terapia ocupationala au urmatoarele obiective:
A). Sa dezvolte si sa mentina forta, rezistenta, toleranta la effort, mobilitatea,
coordonarea
B). Sa utilizeze miscari involuntare si automate
C). Sa utilizeze miscari voluntare si automate
D). Sa utilizeze deprinderile profesionale ale bolnavului
E). Sa amelioreze independenta bolnavului
2. *Cine a elaborat modelul de configuratie a activitatilor individuale ale
pacientului in terapia ocupationala:
A). Cynkin
B). Newton
C). Douglas
D). Dunton
E). Lawrence
3. Gradarea activitatilor in terapia ocupationala se face cu scopul de a:
A). Creste forta
B). Creste mobilitatea
C). Scade rezistenta
D). Scade toleranta
E). Creste coordonarea
4. Activitatile terapeutice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
A). Sa aiba un scop
B). Sa se coreleze cu nevoile pacientului
C). Sa nu implice participarea psihica a pacientului
D). Sa implice participarea psihica a pacientului
E). Sa implice participarea fizica a pacientului
5. Activitatile terapeutice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
A). Sa fie adaptabile
B). Sa fie gradabile
C). Sa se adapteze varstei pacientului
D). Sa implice participarea fizica si mentala a pacientului
E). Sa nu implice participarea fizica si mentala a pacientului
6. Activitatile selectate pentru refacerea functiei motorii trebuie sa:
A). Antreneze actiunea (miscarea) mai degraba decat pozitia articulatiilor
afectate
B). Antreneze pozitia articulatiilor afectate mai degraba decat actiiunea
(miscarea)
C). Asigure repetivitatea miscarilor
D). Permita gradarea rezistentei
E). Permita gradarea amplitudinii
7. In cadrul activitatilor practice din terapia ocupationala sunt folosite exercitii:
A). Active
B). Rezistive
 C). Pasive
D). Active
asistate
E). Nerepetitive
8. Exercitiile de crestere a fortei musculare sunt:
A). Active asistate
B). Active
C). Rezistive izometrice
D). Rezistive izotonice
E). Pasive
9. Intensitatea (rezistenta) opusa contractiei musculare:
A). Se poate grada prin tipul de exercitiu ales
B). Se poate manipula independent
C). Poate fi variata prin tipul de exercitiu ales
D). Nu poate fi variata prin tipul de exercitiu
ales
E). Nu creste cu cresterea fortei musculare
10. Exercitiile aplicate pentru ameliorarea fitnessului cardiac se executa:
A). De 3-5 X/ saptamana
B). Cu 60-80% din frecventa cardiaca maxima
C). Cu 50-80% din consumul maxim de oxigen
D). Cu 30% din consumul maxim de oxigen
E). Sustinut, 50-60minute/sedinta
11. Termoterapia are ca efecte:
A). scaderea mobilitatii
B). reducerea fluxului sanguin
C). reducerea durerii
D). cresterea contractilitatii
musculare
E). cresterea elasticitatii fibrelor de colagen
12. Agentii termici care actioneaza prin conductie sunt:
A). Impachetari cu parafina
B). Whirpool
C). Ultrasunetele
D).
Fluidoterapia
E). Impachetari calde - hot
pack
13. Crioterapia:
A). Provoaca vasoconstrictie
B). Provoaca vasodilatatie
C). Scade spasmul muscular
D). Nu se foloseste in tratamentul
inflamatiei
E). Se foloseste in terapia edemelor
14. *Terapia contrastanta:
A). Inhiba dezvoltarea circulatiei colaterale
B). Stimuleaza dezvoltarea circulatiei colaterale
C). Creste edemul
D). Creste durerea
E). Se indica la pacientii cu tulburari circulatorii
 E). se incepe cu 25% din RM
1. Evaluarea functiei motorii in terapia ocupationala la pacientii cu AVC
(accident vascular cerebral) va cuprinde:
A). Testarea fortei musculare
B). Evaluarea gradului hipertoniei
C). Evaluarea mobilitatii articulare
D). Evaluarea mecanismului postural
E). Testarea miscarilor selective necesare activitatilor functionale
2. Evaluarea sensibilitatii in terapia ocupationala la pacientii cu AVC (accident
vascular cerebral) va cuprinde:
A). Proprioceptia
B). Stereognozia
C). Sensibilitatea tactila
D). Sensibilitatea termica
E). Testarea fortei musculare
3. Evaluarea capacitatilor perceptuale si cognitive in terapia ocupationala la
pacientii cu AVC (accident vascular cerebral) va cuprinde:
A). Memoria
B). Atentia
C). Perceptia vizuala
D). Toleranta la dizabilitate
E). Istoricul profesional
4. Evaluarea capacitatii de comunicare si evaluarea functiei motorii orale in
terapia ocupationala la pacientii cu AVC (accident vascular cerebral) va
cuprinde:
A). Perceptia auditiva
B). Atentia
C). Memoria
D). Capacitatea de a intelege limbajul vorbit
E). Capacitatea de a intelege limbajul scris
5. Evaluarea psihosociala in terapia ocupationala la pacientii cu AVC (accident
vascular cerebral) va cuprinde:
A). Stereognozia
B). Propioceptia
C). Suportul familial existent
D). Toleranta la disabilitate
E). Rolul pacientului in societate si familie
6. Evaluarea performantei ocupationale in terapia ocupationala la pacientii cu
AVC (accident vascular cerebral) va cuprinde:
A). Scara Klein
B). Indexul Katz
C). Evaluarea autoingrijirii
D). Schema corporala
E). Evaluarea activitatilor casnice
7. Scopul reantrenarii motorii in terapia ocupationala la pacientii cu AVC
(accident vascular cerebral) va cuprinde:
A). Facilitarea miscarilor normale
B). Inhibarea schemelor de miscare
C). Inhibarea reflexelor anormale
D). Menajarea partii afectate in activitatile ocupationale
 E). Promovarea mecanismului postural normal
8. Ameliorarea, mentinerea mobilitatii articulare si prevenirea deformarilor in
terapia ocupationala la pacientii cu AVC (accident vascular cerebral) va
cuprinde:
A). Tehnici de posturare de tip Bobath
B). Mobilizari active
C). Mobilizari pasive asistate
D). Mobilizari active asistate
E). Mobilizari passive autoasistate
9. Obiectivele recuperatorii ale terapiei ocupationale la pacientii cu AVC
(accident vascular cerebral) vor cuprinde:
A). Refacerea mobilitatii pasive pe partea afectata
B). Refacerea mobilitatii active pe partea afectata
C). Refacerea fortei pe partea afectata
D). Refacerea coordonarii pe partea afectata
E). Remedierea functiilor cognitive
10. Obiectivele recuperatorii ale terapiei ocupationale la pacientii cu AVC
(accident vascular cerebral) vor cuprinde:
A). Ameliorarea capacitatii de comunicare
B). Ameliorarea capacitatii de integrare sociala
C).Refacerea mobilitatii pasive pe partea afectata
D). Refacerea mobilitatii active pe partea
neafectata E). Refacerea mobilitatii active pe partea
afectata
11. Metodele speciale de combatere a edemului in terapia ocupationala sunt:
A). Manusi elastice
B). Atele pneumatice
C). Masaj retrogad
D). Mobilizarea activa
E). Mobilizarea pasiva
12. Reeducarea senzoriala in terapia ocupationala la pacientii cu AVC (accident
vascular cerebral) va cuprinde:
A). Stimulare senzitiva simultana la membrul contralateral
B). Stimulare senzitiva succesiva la membrul contralateral
C). Durata exercitiilor ar trebui sa depaseasca 15 minute
D). Durata exercitiilor nu ar trebui sa depaseasca 5-10 minute
E). Durata exercitiilor nu ar trebui sa depaseasca 20 minute
13. *Testarea sensibilitatii la presiune se face de preferinta cu diapazonul prin
vibratia de:
A). 256 Hz
B). 160 Hz
C). 45 Hz
D). 15 Hz
E). 250 Hz
14. *Testarea sensibilitatii la durere se face de preferinta cu diapazonul prin
vibratia de:
A). 250 Hz
B). 30 Hz
C). 45 Hz
D). 15 Hz
E). 160 Hz
15. *Sensibilitatea termica se reeduca:
A). Cu diferente termice mici
B). Initial cu diferente termice mici cu cresterea diferentelor ulterior
C). Initial cu temperaturi extreme, ulterior abordandu-se diferente termice
minime
D). Cu diferente termice mari
E). Nu se reeduca
1. *Testul cantitativ carrol pentru functia membrului superior cuprinde:
A). 8 etape
B). 6 etape
C). 10 etape
D). 4 etape
E). 12
2. etape
*Testul Jebsen pentru functia mainii cuprinde:
A). 8 subteste
B). 6 subteste
C). 7 subteste
D). 9 subteste
3. E). 10 subteste
*Testul Jebsen se aplica:
A). numai la membrul dominant
B). numai la membrul nondominant
C). la mana dominanta si nondominanta
D). la piciorul dominant
4. E). la piciorul nondominant
Testul Jebsen consta din:
A). turnarea apei dintr-o carafa intr-un pahar
B). scrierea unei scurte propozitii
C). intoarcerea unor carti de joc
D). simularea mancatului
5. E). apucarea si asezarea unei mingi
Testul earrol consta din:
A). turnarea apei dintr-o carafa intr-un pahar
B). scrierea unei scurte propozitii
C). intoarcerea unor carti de joc
D). simularea mancatului
6. E). apucarea si asezarea unei mingi
Testul Jebsen consta din:
A). mutarea din loc a unor bidoane pline
B). mutarea din loc a unor cutii goale
C). intoarcerea unor carti de joc
D). apucarea si ridicarea a 4 cuburi de marimi diferite
7. E). turnarea apei dintr-o carafa intr-un pahar
Testul earrol consta din:
A). mutarea din loc a unor bidoane pline
B). mutarea din loc a unor cutii goale
C). intoarcerea unor carti de joc
D). apucarea si ridicarea a 4 cuburi de marimi diferite
8. E). turnarea apei dintr-o carafa intr-un pahar
Paralizia ERB:
 A). reprezinta leziunea trunchiului superior cu originea la nivel C5-C6
B). afecteaza deltoidul
C). apare umarul in "epolet" - atrofia deltoidului
D). mana nu este indemna
E). mana este indemna
9. Leziunile de nerv cubital la nivel inalt determina:
A). extensia MCF IV-V insotita de flexia IF
B). aparitia semnului Froment
C). hiperextensia MCF IV-V fara flexia IF
D). conservarea flexorului profund
E). afectarea flexorului profund

10. Leziunile de nerv cubital la nivel jos determina:

A). extensia MCF IV-V insotita de flexia IF
B). aparitia semnului Froment
C). hiperextensia MCF IV-V fara flexia IF
D). conservarea flexorului profund
E). afectarea flexorului profund

11. Principile de tratament postoperator dupa sutura nervilor periferici

stipuleaza:
A). initierea stretching-ului progresiv cu tractiune excesiva pe nerv
B). initierea stretching-ului progresiv cu evitarea tractiunii excesive pe nerv
C). imobilizarea dureaza 4-6 saptamani
D). imobilizarea dureaza 2-3 saptamani
E). corectia contracturilor poate dura 4-6 saptamani
12. Principile de tratament postoperator dupa sutura nervilor periferici
stipuleaza:
A). ortezare pentru substituirea musculaturii deficitare
B). imobilizarea dureaza 2-3 saptamani
C). corectia contracturilor poate dura 4-6 saptamani
D). initierea stretching-ului progresiv cu tractiune excesiva pe nerv
E). eliminarea ortezei dupa regenerarea nervului
13. Principile de tratament postoperator dupa sutura nervilor periferici
stipuleaza:
A). corectia contracturilor poate dura 4-6 saptamani
B). initierea stretching-ului progresiv cu evitarea tractiune excesiva pe nerv
C). eliminarea ortezei dupa regenerarea nervului
D). ortezare pentru substituirea musculaturii deficitare
E). combaterea edemului se va efectua prin mobilizari active ale articulatiilor
14. Echipamentele de tonifiere a mainii:
A). pot fi reprezentate de articole casnice
B). pot fi folosite dispozitivele de tip "prindere-gripp" din magazinele
sportive
C). nu pot fi reprezentate de articole casnice, doar de dispozitive specifice
D). pot fi confectionate din "putty plast"
E). nu pot fi confectionate din "putty plast"
15. Testul de discriminare a doua puncte:
A). a fost descris de Weber
B). se foloseste de compas si disk-criminator
 C). urmareste capacitatea de discriminare asubiectului-a putea distinge intre
2 puncte stimulate direct pe tegument
D). se foloseste de un compas cu varfuri boante care este fixat la o distanta de
5mm intre varfuri si pulpa degetelor distal si transversal
E). se foloseste de un compas cu varfuri boante care este fixat la o distanta de
lOmm intre varfuri si pulpa degetelor proximal si longitudinal
1. Obiectivele terapiei fizicale in poliartrita reumatoida sunt:
A). Cresterea mobilitatii articulare
B). Cresterea fortei musculare
C). Scaderea rezistentei la efort
D). Scaderea capacitatii de desfasurare a ADL (Activities of Daily
Living) E). Cresterea rezistentei la effort
2. *In stadiul acut din poliartrita reumatoida se vor initia :
A). Exercitii izometrice cu rezistenta exterioara
B). Exercitii izotonice cu rezistenta exterioara
C). Exercitii izometrice fara rezistenta exterioara
D). Exercitii active rezistive
E). Stretching
3. In stadiul acut din poliartrita reumatoida:
A). Mobilizarile se vor practica de l-2 ori pe zi
B). Se vor utiliza orteze pentru a mentine repausul articular
C). Se vor utiliza oeteze pentru a preveni deformitatile
D). Se va utiliza stretching-ul
E). Nu se va utiliza stretching-ul
4. In stadiul subacut din poliartrita reumatoida se recomanda:
A). Stretching pasiv bland
B). Exercitii izotonice active
C). A nu se folosi atele
D). A nu se initia si continua recuperarea cu mobilizari active
E). A nu se initia exercitii de tonizare izometrice
5. In stadiul cronic din poliartrita reumatoida se indica:
A). Exercitii izotonice rezistive la pacientii cu instabilitate articulara
B). Exercitii izotonice rezistive la pacientii cu sinovita
C). Exercitii izotonice rezistive pentru a creste forta musculara la pacientii cu
articulatii stabile si inactive
D). Exercitii izotonice rezistive pentru a creste forta musculara la pacientii
aflati in recuperare postchirurgicala
E). A nu se initia exercitii izotonice rezistive la pacientii cu sinovita
6. Principiile de protejare articulara in artrita reumatoida stipuleaza:
A). Evitarea pozitiilor care favorizeaza deformarile articulare
B). A se evita pozitiile in care predomina fortele externe
C). A se evita sprijinirea barbiei in palme sau degete
D). Rotirea capacului unui borcan cu degetele nu cu palma
E). Rotirea capacului unui borcan cu palma nu cu degetele
7. Principiile de protejare articulara in artrita reumatoida stipuleaza:
A). Utilizarea articulatilor cele mai puternice pentru diferite
activitati B). Evitarea mentinerii articulatiei immobile pe perioade
indelungate C). A nu se initia o activitate ce nu poate fi stopata in
orice moment D). A nu se initia contractii musculare cu efect tonizant
E). A se initia contractii musculare cu efect tonizant
8. Evaluarea fortei musculare la pacientii cu poliartrita reumatoida este:
A). Controversata
B). De prima intentie in orice stadiu al bolii
C). De prima intentie in satdiul acut al bolii
D). De prima intentie in satdiul subacut al bolii
E). Contraindicata de unii specialisti datorita rezistentei aplicata miscarii
9. *Indicati evaluarea care este controversata la pacientii cu poliartrita
reumatoida:
A). evaluarea analitica
B). evaluarea globala a functiei mainii
C). evaluarea fortei musculare
D). evaluarea locuintei
E). evaluarea activitatilor profesionale
10. Evaluarea ADL (Activities of Daily Living) la pacientii cu artrita reumatoida
cuprinde:
A). recomandari cu privire la conservarea energiei
B). recomandari cu privire la simplificarea activitatilor
C). recomandari cu privire la protejarea articulatiilor
D). autoingrijirea
E). activitati casnice
11. Evaluarea ADL (Activities of Daily Living) la pacientii cu artrita reumatoida
cuprinde:
A). autoingrijirea
B). activitati de relaxare
C). activitati lucrative
D). testing manual
E). conservarea energiei
12. *Evaluarea ADL (Activities of Daily Living) la pacientii cu artrita
reumatoida cuprinde:
A). conservarea energiei
B). testing manual
C). simplificarea activitatilor
D). masurarea mobilitatii articulare
E). autoingrijirea
13. Testele utilizate in evaluarea globala a functiei mainii sunt:
A). testul Jebsen
B). testul SODA
C). testul Oxford
D). testul Bobath
E). testul Cambridge
14. Exercitiile indicate la domiciliu la pacientii cu artrita reumatoida:
A). se va urma planul conceput in scris de kinetoterapeut
B). se va utiliza medicatie antialgica inainte de initierea exercitiilor
C). a nu se utiliza medicatie antialgica inainte de initierea exercitiilor
D). a nu se utiliza aplicatii calde inainte de initierea exercitiilor
E). a se utiliza aplicatii calde inainte de initierea exercitiilor
15. Atela volara de repaus :
A). este indicata in sinovita articulatiilor mici ale mainii
B). are ca obiectiv scaderea inflamatiei prin punere in repaus
C). imbunatateste prehensiunea cand articulatia RC (radio-carpiana) este
limitata datorita in!lamatiei
D). amelioreaza !unctionalitatea mainii
E). este utilizata pentru pozitionarea corecta a articulatiei in timpul somnului
 TESTE GRIL

KINETOTERAPIA iN ACTIVITI SPORTIVE SI

FIZICE
1. *Primul act al kinetoterapeutului in procesul de recuperare
funcional este:
A). evaluarea;
B). diagnosticare;
C). tratament kinetic;
D). tratament kinetoprofilactic;
2. E). recomandari de exerciii fizice;
*Iniial evaluarea este necesar pentru:
A). aprecierea deficitului;
B). rezultatele obinute in aplicarea programului;
C). concluzii finale;
D). impunere de continuare a tratamentului;
3. E). observarea rezultatelor finale de tratament.
in tratatele de specialitate se intalneste in afar de termenul de
evaluare, expresia:
A). assesment;
B). procesul de inregistrare a datelor;
C). tablou complex asupra strii patomorfofuncionale a pacientului;
4. D). apreciere;
E). prognosticul.
Assessment-ul este:
A). procesul de inregistrare a datelor:
B). strdngerea datelor;
C). identificarea problemelor;
5. D). formularea ipotezelor;
E). Luarea deciziilor pentru intervenii terapeutice.
Aprecierea trebuie s rspund iniial la urmtoarele intrebri
legate de starea
pacientului:
A). care sunt disfunciile lui?
B). care este eficiena programului?
6. C). care sunt cauzele acestor disfuncii?
D). care este restantul fincional?
E). care este eficiena tratamentului kinetic?
Aprecierea, practic se realizeaz prin etapele:
A). tria}ul si interviul iniial;
B). informaii subiective si obiective;
7. C). procesul de analiz a datelor si concluziile lucrative;
D). tria}ul si observaia;
E). informaii obiective si fora muscular.
Funcia postural poate fi compromis printre altele de:
A). aciunea gravitaiei;
B). poziii vicioase de lucru;
8. C). obezitatea;
D). sedentarismul;
E). mi}loace de meninere a posturii corecte
Exerciiile de gimnastic elementar sunt clasifcate astfel:
A). exerciii izometrice;
B). exerciii de constientizare;
9. Ecerciiile de constientizare au ca scop:
A). invarea poziionrii corecte a segmentelor;
B). mobilizarea articular;
C). alegerea poziiilor corecte;
D). alegerea modalitilor poziiilor
corecte;
E). tonifiere lombar.
10. Exerciiile de flaxibilitate au ca scop:
A). constientizarea poziiei corecte;
B). de intreinere a articulaiilor;
C). de a restaura funcionarea normal a articulaiilor;
D). de fortificare a musculaturii antigravitaionale;
E). de a toni!ica !ibrele
musculare.
11. Exerciiile de dezvoltare a masei musculare permit:
A). fortificarea musculaturii
antigravitaionale;
B). contracii voluntare;
C). contracii involuntare;
D). constientizarea labilitii
poziiei;
E). adoptarea unei staiuni verticale
corecte.
12. Activitatea muscular in exerciiile terapeutice sportive permite:
A). ameliorarea calitii preciziei;
B). ameliorarea calitii forei;
C). o mai bun dezvoltare fizic si psihic;
D). ameliorarea calitii
rapiditii;
E). o mai bun adaptare cardiopulmonar.
13. *Gestul sportiv antreneaz printre altele:
A). grupe musculare importante;
B). anumite segmente
C). numr limitat de muschi
D). toni!icare muscular cu
scripei;
E). tonificare muscular prin mecanoterapie.
14. Alegerea exerciiilor in funcie de scopurile urmrite presupune:
A). o anumit selecie, intrucdt fiecare sport are o anumit dominant;
B). selecia se face in funcie de regiunea anatomic ce trebuie solicitat;
C). selecia depinde in egal msur de efectul vizat (de mobilizare sau de dezvoltare a
musculaturii);
D). un element n care se intenioneaz s se solicite muschiul (bucl inchis sau
bucl deschis);
E). nu impune o anumit selecie, intrucdt fiecare sport are o anumit dominant.
15. Exerciiile terapeutice sportive pentru regiunea trunchiului sunt:
A). exerciii de echilibru;
B). exerciii de abilitate;
C). exerciii de mobilizare;
D). exerciii de dezvoltare a musculaturii;
E). exerciii de coordonare.
16. Semnificaia msurtorii staturii, cuprinde:
A). inlimea capului si a gdtului;
B). inlimea trunchiului;
 C). peste 170 cm;
D). peste 165 cm;
E). peste 160 cm.
18. *In Romania statura medie la femei este considerat a fi:
A). peste 160 cm;
B). peste 175 cm;
C). peste 170 cm;
D). peste 155 cm;
E). peste 150 cm.
19. Perimetrul toracic se msoar la brbai:
A). anterior sub areola mamar;
B). posterior sub unghiul omoplatului;
C). la nivelul articulaiei coastei 4 cu sternul;
D). imaginea antero-extern a marilor trohantere;
E). la nivelul claviculelor.
20. *Linia gravitaiei se apreciaz prin utilizarea:
A). firului cu plumb;
B). centimetrului;
C). goniometrului;
D). cdntarului;
E). dinamometrului.
21. Poziia ortostatic se evalueaz prin:
A). aprecierea liniei gravitaiei in plan frontal si sagital cu firul cu plumb
B). msurarea inlimii si a taliei sezdnd
C). evaluarea alinierii segmentelor din fa, din lateral si din spate
D). aprecierea liniei gravitaiei in plan orizontal cu firul cu plumb
E). aprecierea liniei gravitaiei in plan oblic cu firul cu plumb
22. La evaluarea alinierii segmentelor din fa se urmreste:
A). umerii si toracele;
B). pelvisul si membrele pelviene;
C). degetele picioarelor;
D). capul si scapula;
E). coloana si abdomenul.
23. La evaluarea alinierii segmentelor din lateral se urmreste:
A). capul si scapula ;
B). coloana si abdomenul;
C). membrele inferioare si piciorul;
D). degetele picioarelor;
E). umerii si toracele.
24. La evaluarea alinierii segmentelor din posterior se
urmreste:
A). toracele.
B). abdomenul;
C). coloana si picioarele;
D). scapula si talia;
E). capul;
25. *La evaluarea umerilor din fa se observ:
A). proeminarea posterioar a unghiului scapulei;
B). linia spinelor;
C). alinierea claviculelor;
D). unghiurile scapulare;
E). gradul de abducie a scapulelor.
26. La evaluarea coloanei din lateral se observ:
 B). prezena lordozei;
C). prezena spatelui rotund;
D). prezena cifoscoliozei;
E). prezena cifozei.
27. Pasul dup Grossiord, se desfoar astfel:
A). Lnceputul sprijinului dublu;
B). sprijinul dublu;
C). balansarea;
D). sprijin unilateral;
E). inceputul dublului sprijin ulterior;
28. Subdiviziunile fazei mersului
cuprinde i:
A). sprijinul dublu;
B). atacul cu talonul;
C). semipasul posterior;
D). desprinderea;
E). semipasul anteior.
29. Schema normal a fazei I a mersului, Atacul cu talonul, cuprinde:
A). capul si trunchiul verticale;
B). genunchiul drept extins iar cel stdng usor flectat;
C). bazinul face o usoar rotaie anterioar;
D). genunchiul membrului de atac este extins;
E). piciorul respectiv este in unghi drept cu gamba;
30. Schema normal a fazei a III-a a mersului, desprinderea de sol a piciorului
cuprinde printre altele:
A). capul si trunchiul verticale;
B). braele apropiate de axa corpului;
C). bazinul in rotaie anterioar;
D). genunchiul drept usor flectat;
E). bazinul face o usoar rotaie anterioar.
31. Formele clinico-anatomo-funcionale ale periatritei scapulohumerale sunt:
A). umrul dureros simplu;
B). umrul blocat;
C). umrul acut hiperalgic;
D). umrul mixt;
E). umrul pseudoparalitic.
32. In perioada de imobilizare la pat pentru sechele a membrului superior posttraumatice,
kinetoterapia va cuprinde:
A). scripetoterapie si mobilizri pasive ale segmentelor imobilizate;
B). contracii izometrice sub gips;
C). hidrokinetoterapie la bazin;
D). exerciii active cu rezisten;
E). mobilizri pentru toate articulaiile accesibile.
33. *Se tie c in periatrita scapulohumeral sunt afectate in special
micrile:
A). flexia;
B). adducia
C). rotaia intern;
D). extensia;
E). supinaia.
34. *8mrul dureros simplu in stadiul acut necesit imobilizarea in
poziie de repaus cu braul la:
o o
A). 25 - 30 in abducie
 o o
D). 30 - 35 in
abducie
o o
E). 20 - 25 in
abducie
35. in recuperarea kinetic a umrului pseudoparalitic se au in vedere
urmtoarele
obiective:
A). prevenirea trecerii spre o capsulit retractil;
B). posturarea corect a umrului inflamat;
C). recuperarea unei fore musculare cit mai bune;
D). exercitii active cu rezisten
;
E). invarea unor miscri compensatorii.
36. in funcie de gradul de ruptur tendinoas i prezena
durerii al umrului pseudoparalitic tipurile de recuperare
funcional sunt:
A). recuperarea fr atel;
B). recuperarea prin imobilizare cu fas elastic;
C). recuperarea pe atel;
D). recuperarea prin imobilirare im gips;
E). recuperarea umrului prin imobilizare cu esarf.
37. in recuperarea umrului pseudoparalitic fr atel in primele 10-15
zile se vor face
urmtoarele exerciii:
A). exerciii pentru mobilizarea intregului umr;
B). exerciii de relaxare a membrului superior afectat;
C). exerciii izometrice pentru deltoid;
D). exerciii pentru coloana
cervical;
E). exerciii ale corpului si mdinii de pe atel.
38. in recuperarea umrului pseudoparalitic pe atel in primele 10-14 zile
sunt indicate
urmtoarele exerciii:
A). exerciii ale corpului si mdinii de pe atel;
B). exerciii pentru coloana cervical;
C). exerciii de mobilizare activ a intregului umr cu braul pe atel;
D). exerciii respiratorii;
E). exerciii statice (izometrice) ale
umrului.
39. Kinetoterapia specific pentru man cuprinde:
A). miscri active cu rezisten;
B). confecionarea si utilizatea aparatului de atelare;
C). terapie ocupaional;
D). posturrile antideclive de lupta contra
edmului;
E). posturrile pentru cresterea mobilitii.
40. Afeciuni osoase ale umrului pot fi cauzate de:
A). traumatisme (!racturi,
luxaii);
B). netraumatice (tumori, infecii nespecifice, Tbc);
C). paralizia nervului circum!lex;
D). miopatii;
E). polimiozite.
 E). mobilizarea pasiv a articulaiei
43. in prima etap imediat dup traumatism i incheierea
tratamentului ortopedic sau chirurgical la umr, pacientul se poate
afla in situaiile:
A). umrul imobilizat in adducie;
B). umr imobilizat cu cotul lipit de trunchi;
C). umrul imobilizat cu braul in abducie;
D). braul imobilizat intr-o esarf
E). umr imobilizat cu antebraul in supinaie.
44. in recuperarea luxaiei umrului se ine cont de urmtoarele reguli:
A). nu se practic mobilizarea activ;
B). nu se practic mobilizatea pasiv;
C). vor fi evitate (ce puin in primele 2 sptmdni) miscrile de
abducie;
D). vor fi evitate (ce puin in primele 2 sptmdni) miscrile de rotaie
extern;
E). vor fi evitate (ce puin in primele 2 sptmdni) miscrile de retropulsie.
45. *Fracturile claviculei se consolideaz in:
A). 7-14 zile;
B). 1-3 sptmdni;
C). 2-3 sptmdni;
D). 3-4 sptmdni;
E). 4-5 sptmdni;
46. *in luxaiile de old recuperarea kinetic incepe:
A). la 5 sptmdni;
B). la 3 sptmdni;
C). la 6 sptmdni;
D). la 4 sptmdni;
E). la dou sptmdni.
47. Remobilizrile in luxaiile de old este recomandat s se efectueze:
A). din ortostatism;
B). in ap;
C). in suspendare;
D). din sezut;
E). dic decubit ventral.
48. Tabloul clinic al coxartrozei cuprinde:
A). durere la nivelul genunchiului
B). redoare de inactivitate
C). durere la nivelul peritrohanterian, fesier, inghinal, pe faa anterioar a coapsei
D). mers
schioptat
E). parestezii pe faa anterioar a coapsei
49. *in osteotonia de bazin imobilizarea se efectueaz:
A). pdn la 6-8 sptmdni;
B). pdn la 5-6 sptmdni;
C). pdn la 3-4 sptmdni;
D). pdn la 7-9 sptmdni;
E). pdn la 2-4 sptmdni.
50. *In osteotonia de bazin sprijinul este posibil:
A). dup 3 luni;
B). dup 4 luni;
C). dup 2 luni;
D). dup 5 luni
E). dup 8 luni.
 B). atenie pentru reeducarea genunchiului si cvadricepsului;
C). reeducarea membrului superior in lan kinetic inchis;
D). reeducarea coloanei vertebrale cervico-dorsale.
E). prevenirea edemului.
52. in recuperarea bolnavului cu artroplastie total de sold se vor evita:
A). flexia soldului;
B). adducia soldului;
C). abducia de sold;
D). extensia soldului;
E). rotaiile soldului;
53. Principalele obiective in recuperarea kinetic a soldului posttraumatic
sunt:
A). refacerea aliniamentului si posturii corpului.
B). reluarea precoce a mersului;
C). recuperarea mobilitii;
D). refacerea stabilitii;
E). combaterea durerii;
54. Din recuperarea stabilitii pasive a genunchiului posttraumatic fac
parte urmtoarele
metode kinetice:
A). artroplastia genunchiului.
B). cresterea rezistenei ligamentare;
C). respectarea regulilor de igien a genunchiului;
D). ortezarea genunchiului;
E). toni!ierea musculaturii stabilizatoare a genunchiului;
55. Tratamentul recuperator al entorselor instabile fr smulgeri osoase
presupune:
A). imobilizare in aparat gipsat;
B). diapulse, roentgen-terapie;
C). posturi antideclive pe perioada imobilizrii in aparat gipsat;
D). mobilizri ale degetelor, genunchiului si soldului;
E). electroterapie excitomotorie.
56. *in ruptura de menisc postoperator, pacientul, nu se sprijin pe
membrul inferior pentru o perioad de:
A). 18-20 zile;
B). 5-6 zile;
C). 20-25 zile;
D). 10-12 zile;
E). 25-30 zile.
57. Schema kinetologic in fracturile de genunchi in etapa de imobilizare va
cuprinde:
A). posturri antideclive;
B). mobilizri active, activo-pasive ale pisiorului;
C). mobilizarea soldului (dac mobilizarea o permite);
D). refacera stabilitii;
E). reluarea mersului.
58. Dup tratamentul ortopedic al fracturii de col femural in perioada de
imobilizare la pat kinetpterapia const din:
A). contracii musculare izometrice ale muschiului cvadriceps si fesier mare;
B). contracii musculare izodinamice ajutate in grupele musculare flezoare ale soldului;
C). contracii musculare izodinamice ajutate in grupele musculare flezoare ale
genunchiului;
D). contracii musculare izometrice si izodinamice rezistive in grupele musculare distale
 A). recuperarea mersului
B). deplasare cu cadrul de mers;
C). deplasare cu cdrje axilare;
D). deplasare cu cdrju canadiene;
E). toni!iere muscular si conservarea mobilitii articulare.
60. Dup tratamentul ortopedic al fracturii de col femural in perioada
de recuperare funcional a membrului inferior operat,
kinetpterapia const din
A). re!acerea !unciei normale a soldului
operat;
B). corectarea de!icienelor de mobilitate;
C). corectarea dezechilibrelor musculare;
D). corectarea imaginii motorii;
E). recuperarea mersului.
61. *In cazurile cele mai grave a traumatismelor coloanei vertebrale cervicale
far leziuni neurologice, imobilizarea la pat in traciune, este
recomandat:
A). timp de 1-2 sptmdni ;
B). timp de 3-4 sptmdni ;
C). timp de 2-3 sptmdni ;
D). timp de 4-5 sptmdni ;
E). timp de 1-3 sptmdni.
62. in cazurile cele mai grave a traumatismelor coloanei vertebrale cervicale
far leziuni
neurologice, tratamentul fizical-kinetic are ca obiective:
A). prevenirea escarelor;
B). precenirea trombo-emboliilor;
C). profilaxia contracturii musculare;
D). prevenirea redorii articulare;
E). prevenirea hipotrofiilor musculare;
63. in tratamentul kinetic al traumatismelor coloanei vertebrale cervicale
far leziuni neurologice, dup permiterea relurii mersului, se au in
vedere urmtoarele obiective:
A). autoservirea;
B). ridicrile;
C). inclinaii laterale;
D).
anteflexia;
E). contracii evocate".
64. *Pacienii care au purtat un simplu colar (minerv simpl , pentru o
leziune ligamentar simpl, trebuie s renune la el dup :
A). 1-2 sptmdni;
B). 2-3 sptmdni;
C). 1-3 sptmdni;
D). 3-4 sptmdni;
E). 2 sptmdni.
65. *Pacienii mai gravi care au fost imobilizai in minerv gipsat, timp de:
A). 55-65 zile;
B). 65-70 zile;
C). 70-75 zile;
D). 75-90 zile;
E). 65-80 zile.
66. in momentul renunrii la orice imobilizate in traumatismele coloanei
67. Obieetivele kinetoterapiei in spondilita anchilozant sunt:
A). meninerea / corectarea posturilor si aliniamentului corpului
B). meninerea / ameliorarea mobilitii articulare si tonusului muscular
C). prevenirea poziiilor vicioase
D). prevenirea disfunciei ventilatorii restrictive
E). redimensionarea obiectivelor casnice
68. Mobilitatea coloanei cervicale este evaluat prin:
A). indicele Schober;
B). indicele tragus-acromion;
C). indicele Ott;
D). indicele menton-stern;
E). indicele occiput-perete.
69. Kinetoterapia din perioada acut a discopatiei lombare urmreste:
A). relaxare general;
B). asuplizarea trunchiului in!
erior; C). scderea iritaiei
radiculare;
D). cresterea tonusului vagal.
E). relaxarea musculaturii lombare contracturate.
70. "Scoala spatelui" const in:
A). inzvordrea coloanei lombare;
B). meninerea forei musculare agonisti si antagonisti;
C). programul Williams fazele I si II;
D). relaxarea musculaturii lombare contracturate;
E). constientizarea poziiei neutre a coloanei lombare si bazinului.
71. in schema de kinetotarapie aplicabil in perioada acut din
diagnosticul de lombosacralgie, se indic:
A). postur de decubit ventral;
B). toni!ierea
musculaturii; C).
redresarea bazinului;
D). constientizarea poziiei corecte a coloanei lombare si a bazinului;
E). cldur neutr in zilna lombar.
72. in schema de kinetotarapie aplicabil in perioada cronic din
diagnosticul de lombosacralgie, se indic:
A). meninerea forsei musculare;
B). inzvordrea" coloanei lombare;
C). asuprizarea lombar;
D). toni!ierea musculaturii trunchiului;
E). constientizarea poziiei corecte a coloanei lombare si bazinului.
73. Examenul bolnavului eu seehele posttraumatiee ale eoloanei vertebrale, efeetuat de
kinetoterapeut, trebuie s cuprind:
A). evaluarea respiratorie si cardiovascular;
B). evaluarea respiratorie, a amplitudinii tuturor articulaiilor implicate, a forei
muscular;
C). aprecierea gradului de spasticitate;
D). aprecierea prezenei edemelor;
E). testarea biologic si radiologic.
74. Tratamentul recuperator al bolnavului posttraumatic cu fractur-
luxaie de coloan cervical in perioada de purtare a Minervei,
cuprinde:
A). exerciii de echilibrare;
B). mobilizri ale membrelor superioare;
C). izometrie pentru meninerea tonusului dorso-lombar;
75. In perioada de imobilizare la pat a bolnavului eu seehele posttraumatiee ale eoloanei
vertebrale se recomand:
A). electroterapie de inalt frecven;
B). termoterapie local sau general;
C). terapie respiratorie;
D). miscri pasive;
E). miscri active.
 Hidroterapie si balneoclimatologie

1. Termoterapia este o metoda de tratament nespecific care utilizeaza ca agenti

terapeutici urmatorii factori:
A). apa
B). lumina
C). aerul
D). curentul galvanic
E). parafina
2. Efectele aplicarii factorului termic asupra aparatului mioartrokinetic sunt
urmatoarele:
A). cresterea eficientei contractiei musculare
B). cresterea debitului circulator
C). cresterea elasticitatii fibrelor musculare si a colagenului
D). cresterea elasticitatii structurilor periarticulare
E). scaderea elasticitatii fibrelor musculare si a colagenului
3. Efectele aplicarii locale, pe zone limitate, ale factorului termic sunt:
A). de crestere a tonusului muscular
B). antialgic
C). vasculoactiv
D). antiinflamator
E). resorbtiv
4. Efectele aplicatiilor de caldura sunt urmatoarele:
A). reducerea elasticitatii colagenului
B). diminuarea proceselor metabolice
C). analgezie
D). relaxarea musculara
E). hiperemie
5. Efectele aplicatiilor de crioterapie sunt:
A). analgezie
B). cresterea tonusului muscular
C). scaderea inflamatiei
D). scaderea spasticitatii
E). accelerarea activitatii metabolice
6. Contraindicatiile majore ale termoterapiei sunt urmatoarele:
A). inflamatia acuta
B). hemoragia acuta
C). ischemia
D). afectiunile osteoarticulare
E). tulburarile de sensibilitate
7. Centrul sau Miezul o r g a n i s m u l u i u m a n este reprezentat de:
A). organele interne toracoabdominale
B). organele interne intracraniene
C). muschii
D). tegumentul
E). tesutul subcutanat
8. Regiunile corpului unde temperatura masurata se apropie cel mai mult de
temperatura centrala sunt:
 A). intrarectal
B). axilar
C). intravaginal
D). in interiorul vezicii urinare
E). la nivel oral
9. Mecanismele activate prin caldura sunt:
A). vasoconstrictia cutanata
B). sudoratia
C). polipneea
D). creste secretia de adrenalina, noradrenalina si de hormoni
tiroidieni
E). anorexie, apatie, inertie
10. Mecanismele activate prin frig sunt:
A). frisonul termic
B). foamea
C). vasodilatatia cutanata
D). piloerectie
E). scaderea secretiei hormonilor tiroidieni
11. Termoliza se realizeaza prin:
A). conductie
B). convectie
C). contractia musculaturii striate
D). evaporare
E). iradiere
12. Receptorii termici periferici se gasesc situati in:
A). hipotalamus
B). tegument
C). mucoasa bucala
D). in jurul orificiilor anal si vaginal
E). corpii striati
13. Vasele specializate pentru functia de tremoreglare se caracterizeaza prin:
A). nu au tonus bazal
B). au tonus bazal
C). sunt foarte sensibile la catecolaminele circulante
D). nu au control metabolice
E). au control metabolic
14. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de caracteristicile vaselor de
termoreglare nu sunt adevarate:
A). nu prezinta hiperemie activa
B). au anastomoze arteriovenoase aflate exclusiv sub actiunea
simpaticului
C). activitatea lor se desfasoara sub control multifactorial:
catecolamine
circulante, sistem nervos simpatic, factori hormonali,
metaboliti locali
D). au hiperemie activa
E). au o capacitate mare de autoreglare a fluxului
15. Urmatoarele afirmatii referitoare la tipul microkinetic sunt adevarate:
A). cu hipertonie vagala, trofotrop
B). cu hipertonie simpatica, ergotrop
C). predomina reactia vasoconstrictiva
16. *Efectele aplicarii de caldura asupra circulatiei sunt urmatoarele cu
exceptia:
A). creste volumul circulator
B). creste viteza de circulatie a sangelui
C). scade rezistenta vasculara periferica
D). creste debitul cardiac
E). vasoconstrictie periferica
17. Efeetele apliearii de rece asupra eireulatiei sunt:
A). mobilizeaza depozitele de sange
B). scaderea volumului circulator periferic
C). scaderea debitului cardiac
D). creste rezistenta vasculara periferica
E). scade rezistenta vasculara periferica
18. Efeetele aplieatiilor hiperterme asupra aparatului eardiovaseular sunt
urmatoarele eu exeeptia:
A). creste debitul cardiac
B). creste ritmul cardiac
C). cresterea moderata a TA sistolice si o crestere importanta a
TA diastolice
D). reduc debitul cardiac
E). reduc ritmul cardiac
19. Reguli generale de aplieare ale termoterapiei sunt:
A). pacientul trebuie examinat cu atentie inaintea oricarei
proceduri
B). se intrerup in timpul ciclului menstrual
C). termoterapia se aplica imediat dupa mese
D). procedurile generale se aplica, de preferinta dupa-amiaza
E). numarul de aplicatii zilnice la acelasi pacient trebuie sa fie
limitat
20. *Reguli generale de aplieare ale termoterapiei sunt urmatoarele eu exeeptia:
A). se pot aplica procedurile generale dupa eforturi fizice mari,
stres,
perioade de insomnie, etc.
B). nu este permisa aplicarea unor excitanti mai puternici fara
avizul
medicului
C). la pacientii cu tegumente reci, aplicarea procedurilor reci se
face dupa o
incalzire
prealabila
D). dupa proceduri calde prelungite sau hiperterme este indicata
o scurta
procedura de racire pentru combaterea atoniei vasculare
periferice
E). pacientul va fi supravegheat pe toata perioada procedurii
21. Apliearea la nivelul tegumentului de diverse substante, organiee sau
anorganiee, aflate la anumite temperaturi in seop terapeutie reprezinta
terapia eu:
A). comprese
B). cataplasme
23. Indieatiile impaehetarilor umede sunt urmatoarele:
A). bolnavi febrili
B). astenici, depresivi
C). afectiuni cardiovasculare
D). dismetabolici
E). la pacienti cu tulburari de termoreglare
24. Indieatiile impaehetarilor useate sunt urmatoarele eu exeeptia:
A). hipotiroidism
B). obezitate
C). stari febrile, afectiuni dermatologice
D). suferinte cronice decompensate
E). intoxicatii cronice
25. Efeetele frietiunilor sunt:
A). crestere usoara a activitatii cordului
B). diminuarea metabolismului
C). excitatie usoara a sistemului nervos
D). tonifierea aparatului neuromuscular
E). actiune sedativa generala cu reglarea tulburarilor de somn
26. Indieatiile perierilor sunt urmatoarele:
A). tulburari de circulatie
periferica B). varice
C). ateroscleroza, hipertensiunea arteriala
D). obezitatea, hipotiroidismul, sedentarismul
E). sindroame asteno-depresive
27. Contraindieatiile afuziunilor sunt:
A). tulburari ale circulatiei periferice
B). stari depresive sau de surmenaj
C). ca proceduri de racire dupa aplicatii termice intense
D). suferinte inflamatorii acute si subacute ale organelor din
micul bazin
E). metroragiile, graviditatea
28. Aetiunea dusului seotian se manifesta prin:
A). un efect excitant asupra sistemului nervos
B). efect de tonifiere musculara
C). efect miorelaxant
D). de activare a circulatiei
E). diminuarea proceselor metabolice
29. *Indieatiile dusului seotian sunt urmatoarele eu exeeptia:
A). obezitate, hipotiroidism
B). tulburari de reglare a circulatiei superficiale
C). tulburari de termoreglare
D). suferinte cardiace sau cerebrovasculare
E). ca procedura de calire
30. Indieatiile dusului subaeval sunt urmatoarele:
A). deficite motorii de diferite cauze
B). atrofii musculare
C). varice, tromboflebite profunde
D). fragilitate vasculara
E). obezitate, hipotiroidism, constipatii cronice
31. *Urmatoarele reguli generale in apliearea bailor sunt adevarate eu exeeptia:
 A). se aplica in a doua jumatate a zilei, deoarece sunt proceduri
mari,
solicitante pentru
organism
B). trebuie pastrat un interval de timp intre ingestia de alimente si
aplicarea
baii generale
C). pentru baile hiperterme se aplica o compresa rece pe frunte
D). pacientul trebuie supravegheat pe tot parcursul procedurii,
care se
intrerupe la cel mai mic semn de intoleranta
E). dupa baie trebuie sa urmeze o perioada de odihna
32. Indieatiile erioterapiei sunt:
A). afectiuni posttraumatice
B). afectiuni reumatismale inflamatorii
C). ischemia
D). tulburari de sensibilitate
E). spasticitate
33. Contraindieatiile bailor reei eomplete sunt:
A). afectiuni cardiace
B). boli generale decompensate
C). afectiuni ale vaselor periferice
D). obezitate, hipotiroidism, diabet
E). stari dupa oboseala psihica sau intelectuala intense
34. Efeetele bailor hiperterme si intens hiperterme asupra aparatului
eardiovaseular sunt urmatoarele:
A). vasodilatatie periferica intensa, cu vasoplegie si staza
venoasa,
arteriolara,
capilara
B). vasoconstrictie la nivelul organelor interne
C). cresterea debitului circulator periferic
D). cresterea debitului cardiac si a debitului bataie
E). scaderea debitului cardiac si a debitului bataie
35. *Aetiunea bailor hiperterma aseendente se manifesta prin urmatoarele efeete
eu exeeptia:
A). crestere a temperaturii centrale
B). stimularea mecanismelor de termoreglare
C). excitatia sistemului nervos
D). sedarea sistemului nervos
E). amplificarea proceselor metabolice
36. Aetiunea bailor eu iod este urmatoarea:
37. Indieatiile impaehetarilor eu parafina sunt:
A). afectiuni degenerative, posttraumatice ale ale aparatului
locomotor
B). afectiuni ale sistemului nervos periferic
C). boli dermatologice
D). tuberculoza
E). hemoragii interne
38. Cura Kneipp euprinde urmatoarele proeeduri:
A). compresele Priessnitz
 B). spalarile alternante sau reci
C). afuziunile alternante sau reci
D). onctiunea cu namol
E). dusurile calde
39. *Aetiunea termoterapiei eontrastante are urmatoarele efeete eu exeeptia:
A). imbunatatirea excitabilitatii receptorilor periferici
B). modularea circulatiei locale si generale
C). marirea vitezei de raspuns vasomotor
D). efect de sedare generala a organismului
E). stimularea intregului complex neuro-endocrino-umoralo-
metabolic
40. Bioelima exeitant-solieitanta de eampie are urmatoarele earaeteristiei:
A). stresul bioclimatic cutanat, pulmonar are valori mici
B). intensa solicitare a organismului, indeosebi a mecanismelor
de
termoreglare, in special a termolizei, se pierd cantitati mari de
lichide si
saruri din organism
C). solicitare foarte redusa a SNC si vegetativ, a glandelor
endocrine
D). creste capacitatea proceselor imunobiologice nespecifice de
aparare
E). se imbunatateste metabolismul calciului
41. Bioelima tonieo-stimulanta are urmatoarele indieatii de trimitere la eura:
A). stari de surmenaj fizic si intelectual
B). activitate in mediu cu noxe respiratorii
C). tbc pulmoanara si extrapulmonara
D). sarcina, daca gravida provine din localitati cu altitudine joasa
E). afectiuni degenerative cu deficit marcat de termoreglare si
meteorosensibilitate
accentuata
42. *Contraindieatiile generale de trimitere la eura balneoelimateriea sunt
urmatoarele eu exeeptia:
A). bolile venerice in stadiul de contagiozitate
B). stari casectice, indiferent de cauza
C). psihopatiile cu tulburari de comportament social
D). bolnavi la limita decompensarii de organ
E). afectiunile neurologice
43. Urmatoarele patologii nu benefieiaza de tratament in statiunile
balneoelimateriee:
A). afectiuni acute febrile ca si afectiunile cronice in perioadele
de exacerbare
B). afectiuni vasculare periferice
C). alcoolismul cronic cu tulburari neuropsihice
D). boli dermatologice cu potential de contagiozitate
E). insuficienta cardiaca, renala, hepatica, etc.
44. Contraindieatiile de trimitere la eura balneoelimateriea a afeetiunilor
degenerative ale aparatului loeomotor sunt:
A). herniile de disc cervicale si lombare hiperalgice, parezante
B). artroza articulatiilor mari in puseu dureros acut si formele
foarte evoluate
 C). sechele articulare cu corpi straini intraarticulari
D). sechele articulare cu calusuri mari vicioase paraarticulare
E). protezele articulare partiale si totale
46. *pH-ul peloizilor-este un indieator in funetie de eonditiile mediului de
formare, eompozitia ehimiea si mierobiologiea, valoarea aeida a aeestuia este
la o valoare:
A). pH sub 5
B). pH cuprins intre 5-7
C). pH cuprins intre 7-8
D). pH peste 8
E). pH cuprins intre 8-10
47. *Namolurile saturate in saruri au o valoare de:
A). sub 15g/l
B). 15-35g/l
C). 35-75g/l
D). 75-150g/l
E). peste 150g/l
48. *Peloizii slab sulfurosi au un eontinutul de hidrogen sulfurat si sulfuri
exprimata in sulfura de fier de:
A). sub 0,02% FeS
B). 0,02-0,15% FeS
C). 0,15-0,30% FeS
D). 0,30-0,50% FeS
E). 0,50-0,75% FeS
49. Urmatoarele afirmatii referitoare la plastieitatea namolurilor sunt adevarate:
A). reprezina calitatea namolului de a se intinde si de a se mula
pe suprafata
corpul
ui
B). are valori mari pentru namolurile minerale si de turba
C). valori mici pentru cele sapropelice
D). este determinata de continutul namolului in substante solide
insolubile
E). consistenta poate fi sporita, densa sau ceva mai redusa
50. *Capaeitatea de absorbtie si de retinere a apei de eatre peloizi se numeste:
A). termopexie
B). plasticitate
C). hidropexie
D). greutate specifica
E). granulatie
51. Modalitatile de aplieare ale namolului sunt urmatoarele:
A). bai
B). cataplasme
C). ionogalvanizare
D). onctiuni
E). impachetari
52. Indieatiile terapeutiee ale peloidoterapiei sunt urmatoarele:
A). afectiuni ale aparatului locomotor: degenerative, inflamatorii
cronice,
posttraumati
53. Contraindieatii aplieatiilor de namol sunt:
A). varsta inaintata, ateroscleroza
B). afectiuni cardiovasculare, hipertensiunea arteriala
C). boli endocrine: hipotiroidia, hipoparatiroidia, nanismul
hipofizar
D). boli metabolice: obezitatea
E). boli renale: nefrite, litiaze renale
54. In eompozitia mofetelor exista:
A). emanatii naturale de C02 gaz uscat
B). hidrogen sulfurat
C). aeroioni pozitivi
D). aeroioni negativi
E). oxid de nitrat
55. Aetiunea terapiei eu mofeta se earaeterizeaza prin urmatoarele:
A). creste fluxul de sange in musculatura scheletica
B). scade rezistenta periferica
C). creste fluxul de sange la nivel cerebral cu 75%
D). cresterea raportului preejectielejectie
E). creste fluxul sanguin cutanat
56. Bioelimatul din saline se earaeterizeaza prin:
A). inconfort termic de racire puternic
B). indice de stres cutanat hipotonic moderat
C). indice de stres pulmonar echilibrat
D). are caracter de crutare
E). absenta aeropoluantilor, inalt grad de puritate al aerului
57. Compozitia bioelimatului din saline are urmatoarea eompozitie:
A). aeroionii in cantitati mici700lcm3 cu raport favorabil ionilor
pozitivi
B). aerosolii salini in cantitati mari si de fina dispersie in
proportie 60-80%
C). cantitati mai mici de C02 si H2S decat in aerul din exterior
D). pH usor acid al aerului
E). prezenta de Na, Ca, Mg
58. Indieatiile eurelor de salina sunt urmatoarele:
A). astmul bronsic la copii si adulti, forme usoare si medii
B). afectiuni osteoarticulare meteorosensibile
C). bronsitele cronice simple
D). afectiuni cardiovasculare
E). alergia cailor respiratorii superioare
59. Cura in seop terapeutie in afeetiunile digestive se indiea in:
A). gastrite cronice cu clorhidrie redusa
B). gastrite cronice cu clorhidrie crescuta
C). tulburari functionale ale colonului
D). rectocolita ulcerohemoragica
E). ulcer gastroduodenal in puseu dureros
60. Contraindieatiile speeiale in afeetiunile renourinare sunt:
A). calculii cailor excretorii care au dilatatii importane in
amonte
B). litiazele, indiferent de dimensiuni, cu simptomatologie redusa
 Electroterapie si fototerapie

1. Urmatoarele afirmatii referitoare la repolarizare sunt adevarate:

A). este reprezentata de procesele de revenire la potentialul de membrana
B). se produce o inactivare a mecanismului de transport al sodiului spre
interiorul celulei
C). se produce o inactivare a mecanismului de transport al potasiului spre
interiorul celulei
D). creste permeabilitatea membranei pentru potasiu care va iesi din celula cu
un flux crescut in intensitate.
E). interiorul celulei atinge in punctul maxim al acestui proces un plus de 40 mV,
"pozitiv" fata de exteriorul celulei
2. In cursul depolarizarii se produc urmatoarele procese cu exceptia:
A). membrana stimulata devine permeabila pentru ionii de sodiu, declansandu-se
un flux masiv al acestor ioni dinspre exterior spre interior
B). membrana stimulata devine permeabila pentru ionii de potasiu, declansandu-
se un flux masiv al acestor ioni dinspre exterior spre interior
C). permeabilitatea membranei celulare pentru sodiu creste in urma
depolarizarii, proces in care partea externa a membranei devine negativa, iar
cea interna pozitiva
D). permeabilitatea membranei celulare pentru potasiu creste in urma
depolarizarii, proces in care partea externa a membranei devine pozitiva, iar
cea interna negativa
E). in cursul depolarizarii permeabilitatea celulei pentru sodiu ajunge sa fie de
30-40 ori mai mare decat pentru potasiu, iar viteza de migrare a sodiului
ajunge pana la de 7 ori mai mare decat cea a potasiului
3. Reobaza reprezinta:
A). timpul minim necesar curentului excitator necesar pentru transportul unei
cantitati suficient de mare de energie care sa modifice potentialul de repaus
la nivelul membranei exciatabile
B). timpul util minim pentru a produce o excitatie minima
C). intensitatea minima a curentului care produce o excitatie ( inregistrabila)
intr-un timp nedefinit
D). durata impulsului de curent dreptunghiular care produce contractie minima
E). raportul dintre intensitatea curentului triunghiular cu o durata de l000ms si
intensitatea curentului dreptunghiular cu aceeasi durata, pentru valorile care
produc contractii minime
4. Urmatoarele afirmatii referitoare la cronaxie sunt adevarate:
A). reprezinta timpul util minim pentru a produce o excitatie minima cu un curent
a carui intensitate este egal cu dublul reobazei
B). cronaxia muschilor netezi este mult mai scurta decat cronaxia muschilor
striati
C). cronaxie mai lunga la muschii flexori decat la cei extensori
 D). cronaxie mai mica in punctele motorii proximale ale unui muschi comparativ
cu cele distale
E). cronaxia membrelor superioare este mai mica decat a membrelor inferioare
5. Conductorul electric de gradul II se caracterizeaza prin urmatoarele:
A). sunt substante metalice
B). la trecerea curentului nu se produc reactii chimice
C). sunt solutii de acizi, baze sau saruri
D). la trecerea curentului electric se produce electroliza
E). sunt substante gazoase
6. Care dintre structurile corpului omenesc fac parte din categoria conductorilor
de gradul II, buni conducatori:
A). sangele si corpul vitros
B). glande sudoripare, muschi
C). tesutul nervos
D). parul si epiderma
E). tesut subcutanat, organele interne
7. Rezistivitatea tisulara la curent (rezistenta ohmica) se caracterizeaza prin:
A). rezistivitatea cutanata scade sistematic, la inceput rapid, apoi treptat, tot mai
lent, in 30' se ajunge la un echilibru dinamic
B). cresterea intensitatii curentului duce la o noua crestere a rezistivitatii
C). intreruperea curentului duce la scadere rezistivitatii, la inceput rapid, apoi
lent
D). scaderea rezistivitatii este mai rapida decat restitutia sa dupa intreruperea
curentului
E). viteza de reducere a rezistivitatii este proportionala cu tensiunea in electrozi
8. Actiunea curentului galvanic asupra fibrelor vegetative motorii este urmatoarea:
A). actiune hiperemizanta, de activarea a vascularizatie
B). vasodilatatie la nivelul vaselor superficiale cutanate, la nivelul
vaselor profunde, din straturile musculare
C). imbunatatirea circulatiei sanguine cu efecte biotrofice prin imbunatatirea
nutritiei tisulare
D). resorbtia exudatelor si edemelor locale
E). efect excitomotor
9. Modalitatile de aplicare ale curentului galvanic sunt urmatoarele:
A). cu ajutorul electrozilor sub forma de placa
B). ca baie hidroelectrolitica
C). cu ajutorul bobinelor cervicala si lombara
D). cu ajutorul electrozilor de tip Shliephake
E). iontoforeza ( ionogalvanizare)
10. Masca Bergonie se utilizeaza in urmatoarele afectiuni:
A). tratamentul sciaticii
B). nevralgia trigeminala
C). in tulburarile de formare de a calusului dupa fracturi
D). parezele de nerv facial
E). in nevralgia cervicobrahiala
11. Urmatoarele afirmatii referitoare la baia galvanica patru celulara sunt
adevarate cu exceptia:
A). se pot face aplicatii patru-celulare, tricelulare, bicelulare sau unicelulare
B). daca dorim sa avem un pol activ reducem la minim cantitatea de apa din vase
C). temperatura apei se recomanda sa fie sub 34C
D). directia curentului poate fi ascendenta sau descendenta in functie de scopul
urmarit
E). durata sedintelor intre 10-30 minute, in functie de diagnostic, ritmul zilnic sau
la doua zile
12. Actiunea bailor Stanger se explica prin:
A). efectul termomecanic al apei
B). efectul electric al curentului
C). efectul campului magnetic
D). efectul piesoelectric
E). efectul chimic produs de ingredientele adaugate
13. Inconvenientele iontoforezei sunt:
A). au un efect de patrundere pana la nivelul stratului cutanat profund
B). se obtin efecte certe cu cantitati infinitezimale de substante, evitand
totodata tractul gastrointestinal
C). deoarece majoritatea medicamentelor contin ioni bipolari, de obicei
actioneaza numai componenta influentata de semnul polului respectiv
D). viteza de migrare a ionilor este diferita
E). au un efect de depozit realizat de acumularea substantelor farmacologice
intoduse la nivelul electrozilor
14. Substantele aplicate in ionogalvanizari la nivelul anodului sunt:
A). metale (sodiu, potasiu, litiu, calciu, magneziu, zinc, mercur, fier, cupru)
B). alcaloizi ( morfina, novocaina, atropina, pilocarpina)
C). halogeni ( brom, clor, iod)
D). radicali acizi ( sulfuric, salicilic, azotic, acetic, carbonic, citric,
oxalic) E). corticoizi, peniciline, sulfamide
15. Contraindicatii galvanoterapiei sunt urmatoarele cu exceptia:
A). afectiuni care impiedica aplicarea electrozilor pe piele
B). afectiuni posttraumatice
C). supuratii, manifestari alergice, eczeme (insotite de urticarie)
D). manifestari neurologice
E). neoplasmele cutanate
16. Semnele de leziune de nerv periferic sunt urmatoarele:
A). inversarea raspunsului muscular la excitatia electrica, aparitia contractiei la
polul pozitiv
B). reobaza crescuta
C). cronaxia scazuta
D). coeficientul de acomodare al muschiului lezat aproape de 1 sau sub 1
E). curba 1/t deplasata in dreapta si in sus si fragmentata in trepte
17. Principiile si conditiile de respectat in cazul electrostimularii sunt urmatoarele:
A). pe fisa se mentioneaza miscarea care trebuie redobandita prin tratament
B). masajul este recomandat dupa stimulare
 C). pacientul trebuie sa se concentreze, sa isi dea singur comanda miscarii
voluntare
D). daca apar raspunsuri paradoxale pe parcusul tratamentului, acesta se
va intrerupe definitiv
E). postura segmentului locomotor sa fie adecvata, lipsit de influenta fortei de
gravitatie
18. Forma elasiea de CDD-MF (monofazat) se earaeterizeaza prin:
A). are efect excitator, creste tonusul muscular
B). are cel mai antialgic efect
C). produce vibratii, care actioneaza ca un masaj electric profund
D). este utilizat ca forma de introducere in aplicatiile in scop primordial antialgic
E). tonicizeaza peretii arteriali, prin actiune vasoconstrictoare
19. Indieatiile aplieatiilor eu TENS sunt:
A). stari dureroase acute si cronice
B). durerile din neoplazii si determinarile secundare
C). infarctul miocardic acut
D). in timpul travaliului la gravide
E). sarcina in primul trimestru
20. Efeetele fiziologiee ale eurentilor interferentiali sunt urmatoarele eu exeeptia:
A). efect excitomotor pe musculatura striata denervata (la frecvente<10Hz)
B). efect decontracturant, obtinut cu frecvente "medii" ( -35Hz)
C). efect antialgic, prin diminuarea excitabilitatii dureroase si combaterea
hipoxiilor generatoare de durere
D). efect vasculotrofic, hiperemizant si resorbtiv
E). efect excitomotor pe musculatura neteda
21. Alegeti afirmatiile eoreete referitoare la dozarea intensitatii eampului de unde
seurte:
A). doza I "atermica" sau "rece", nu produce nici o senzatie, este sub pragul de
excitare termica
B). doza II "oligotermica", produce o senzatie de caldura abia perceptibila, in
jur de 35 wati
C). doza III "termica", produce o senzatie de caldura evidenta, dar suportabila,
35 wati
D). doza IV hipertermica este in jur de 75-100 Wati
E). doza IV "hipertermica" sau "forte" produce o senzatie de caldura puternica,
uneori greu suportata
22. Contraindieatiile terapiei eu unde seurte sunt urmatoarele:
A). procese inflamatorii acute cu supuratii
B). manifestari acute ale afectiunilor reumatice
C). afectiuni ale sistemului nervos central si periferic
D). prezenta de piese metalice intratisulare
E). pacemakerul cardiac
23. Contraindieatiile terapiei de inalta freeventa pulsatila sunt:
A). aplicarea pe aparatul gipsat
B). materialele de osteosinteza
C). pacemakerul
 D). afectiunile ginecologice
E). afectiunile tubului digestiv
24. Aetiunile biologiee ale ultrasunetelor la doze miei sunt:
A). sunt activate procesele de oxidare
B). creste permeabilitatea celulelor tegumentare, cu posibilitatea difuzarii prin
piele a unor substante
C). au efecte fibrolitice
D). produc eritem, petesii, flictene, pana la distructii celulare si rupturi capilare
E). producere de edeme hemoragice, necroze
25. Aplieatiile ultrasunetelor in euplaj indireet se earaeterizeaza prin:
A). se face prin intermediul apei (subacval)
B). se pot trata regiuni cu neregularitati de relief, zonele sensibile, cu
hiperestezii, cele cu plagi
C). vasele sa fie confectionate din material bun conductor si de dimensiuni mici
D). temp. apei 36C, apa sa fie statuta
E). capul traductorul vine in contact direct cu regiunea tratata
26. Urmatoarele afirmatii referitoare la metodologia aplieatiilor ultrasunetelor sunt
adevarate:
A). pentru tesutul muscular: in directia fibrelor tendomusculare, nu
perpendicular pe ele, cu doze mai mari de intensitate decat la tesutul cutanat
B). pentru tesuturile articulare si osoase: se fac aplicatii in mod direct pe
articulatii si pe coloana vertebrala
C). sunt recomandate durate mai lungi in tratamentul cicatricilor cheloide,
calcificarilor tendinoase, sclerodermiei
D). nu este indicata succesiunea masaj-ultrasunet sau ultrasunet-masaj
E). aplicatiile de ultrasunete sa preceada kinetoterapia datorita actiunii
antialgice si miorelaxante
27. Eritemul aetinie de gradul I se earaeterizeaza prin:
A). se produce pe o suprafata mai mica decat suprafata tegumentului expus
B). se produce lent, are o nuanta rozacee, este usor sau deloc pruriginos
C). persista cateva zile, pigmentatia apare in a patra zi prin puncte rosii-cafenii
care apoi se extind si dureaza mai multe saptaamni
D). se produce exfolierea, marcata si masiva urmata de formarea unei cruste
E). prezinta un aspect de arsura cu edem, fragilitate cutanta si prurit dureros,
aparuta in circa 2 ore
28. Indieatiile tratamentului eu ultraviolete sunt:
A). tuberculoza pulmonara activa
B). afectiunile dermatologice
C). afectiuni ale aparatului locomotor
D). neoplaziile
E). sarcina
29. Campul magnetie aplieat in ritm intrerup produee:
A). produce efecte predominant catabolice
B). produce efecte predominant anabolice
C). determina iesirea K+ din celula, cresterea glicolizei si proteolizei
D). stimularea secretiei adrenergice medulosuprarenale
 E). stimularea activitatii hipofizei si tiroidei
30. Indieatiile magnetoterapiei sunt:
A). sechele posttraumatice
B). afectiuni neuropsihice
C). afectiuni ginecologice
D). psihozele decompensate,
epilepsia
E). bolile hematologice (anemii,
leucemii)
31. Stimulii artifieiali de natura fiziea sau ehimiea sunt reprezentati de urmatorii eu
exeeptia:
A). presiunea
B). lovirea
C). lumina
D). diferite solutii
chimice
E). schimbarile care au loc la nivelul terminatiilor nervoase, la nivelul sinapselor
sau care prin intermediul receptorilor pot declansa impulsuri nervoase
32. Conduetor de gradul I se earaeterizeaza prin urmatoarele:
A). sunt substante metalice
B). curentul trece fara sa produca reactii chimice
C). sunt solutii de acizi, baze sau saruri
D). curentul realizeaza numai miscarea electronilor
E). sunt substante gazoase
33. Curent eontinuu eonstant se earaeterizeaza prin urmatoarele:
A). sensul de deplasare al electronilor este acelasi
B). se mentine o intensitate constanta
C). intesitatea curentului variaza de la o valoare zero pana la un anumit nivel
D). intensitatea curentului descreste de la un anumit nivel spre zero
E). curentul ia forma unei curbe ondulatorii datorita cresterilor si descresterilor
care au loc ritmic
34. Urmatoarele strueturi ale eorpului omenese fae parte din eategoria
eonduetorilor de gradul I, foarte buni eondueatori, eu exeeptia:
A). sangele
B). limfa
C). lichidul cefalorahidian
D). glandele sebacee
E). corpul vitros
35. Care strueturi ale eorpului omenese fae parte din eategoria eonduetorilor de
gradul III, rau eondueatori:
A). tesutul subcutanat
B). tesutul nervos
C). tesutul adipos
D). tesutul osos
E). glandele sudoripare
36. Rezistenta ohmiea tisulara are o valoare la nivelul musehilor si la nivelul
organelor bogate in apa:
 C). 400-600 ohmilcm
D). 1000-3000 ohmilcm
E). 100 ohmilcm
37. Polarizarea tisulara prin eurent galvanie se earaeterizeaza prin urmatoarele:
A). tensiunea de polarizare creste la inceput lent, apoi mai rapid, dupa o curba
hiperbolica
B). polaritatea ia nastere pe traseul caii curentului si intre electrozi
C). atinge starea maximala de echilibru dupa 30'
D). tensiunea de polarizare este invers proportionala cu lungimea caii curentului
si cu rezistenta tisulara
E). este invers proportionala cu sectiunea tesuturilor strabatute, 120mV la nivelul
antebratului, 75mV la nivelul bratului si de numai 20mV la nivelul partii
superioare a toracelui
38. Aetiunea eurentului galvanie asupra fibrelor vegetative motorii se earaeterizeaza
prin urmatoarele eu exeeptia:
A). actiune hiperemizanta
B). de activarea a vascularizatie
C). pol pozitiv: eritem cutanat, cresterea temperaturii locale, senzatie de caldura
D). vasodilatatie la nivelul vaselor superficiale cutanate, la nivelul
vaselor profunde, din straturile musculare
E). imbunatatirea circulatiei sanguine cu efecte biotrofice prin imbunatatirea
nutritiei tisulare
39. Regiunea eleetiva de aplieare a eurentului galvanie pentru influentarea
sistemului neurovegetativ este:
A). zona "gulerului Scerbac" (regiunea cervicala si dorsala superioara
posterioara)
B). regiunea cervicala anterioara
C). regiunea epigastrica
D). regiunea lombara
E). jonctiunea dorsolombara
40. Influenta eurentului galvanie asupra sistemului eireulator este urmatoarea eu
exeeptia:
A). in sens descendent accelereaza afluxul sanguin din mica circulatie spre inima
B). in sens descendent diminua afluxul sanguin din mica circulatie spre inima
C). in sens descendent transporta sangele arterial catre sistemul portal
D). in sens ascendent accelereaza circulatia venoasa de la extremitatile inferioare
si de la organele sistemului portal catre inima
E). in sens ascendent favorizeaza transportul sangelui arterial catre plamani si
extremitatile superioare, precum si viteza sangelui venos de la inima la
plamani
41. Substantele folosite in ionogalvanizari aplieate la nivelul eatodului sunt:
A). radicali de metale ( amoniu)
B). acetilcolina, adrenalina
C). halogeni ( brom, clor, iod)
D). radicali acizi ( sulfuric, salicilic, azotic, acetic, carbonic, citric,
oxalic) E). sarurile acizilor organici
42. Partieularitatile de aetiune ale iontoforezei sunt urmatoarele:
A). au un efect local demonstrat si recunoscut
B). se obtin efecte certe numai cu cantitati semnificative de substante
C). au un efect de patrundere pana la nivelul stratului cutanat profund
D). este posibila si o actiune reflexa cuti-viscerala la nivelul dermatomioamelor
E). este precisa o dozare precisa a substantelor medicamentoase aplicate
43. Pentru stimularea eontraetiei museulaturii striate normoinervate se folosese
eurentii dreptunghiulari in urmatoarele situatii:
A). atoniile si atrofiile musculare, normoinervate
B). paraliziile spastice
C). musculatura slabita in cazul cifozelor si scoliozelor incipiente
D). spasme musculare
E). in prevenirea aderentelor intermusculare, intramusculare si peritendinoase
44. Terapia museulaturii spastiee eu impulsuri de forma dreptunghiulara este
indieata in:
A). pareze spastice in cadrul sclerozei in placi
B). hemipareze spatice dupa accidente vasculare cerebrale
C). scleroza laterala amiotrofica
D). scleroza difuza avansata
E). boala Parkinson
45. Indieatiile prineipale pentru stimularea eontraetiei museulaturii netede eu
impulsuri exponentiale sunt:
A). constipatiile cronice atone
B). nevralgii si nevrite
C). atonia vezicala postoperatorie
D). stari postcontuzionale si postentorse
E). contractiile uterine slabe primare la nastere
46. Urmatoarele afirmatii referitoare la fibrele A- sunt adevarate:
A). conduc impulsuri pentru aparitia senzatiilor tactile generate de vibratii si de
presiune
B). au diametru mare
C). sunt rapid conducatoare si sunt nespecifice pentru durere
D). conduc impulsuri pentru durerea tolerabila, bine localizata, sub forma de
intepaturi fine
E). sunt lent conducatoare
47. Forma elasiea de CDD (eurenti diadinamiei)-RS (ritm sineopat) se
earaeterizeaza prin:
A). are cel mai pronuntat efect excitomotor
B). are efecte vasodilatatoare si trofice remarcabile
C). are cel mai antialgic efect
D). este utilizat ca forma de introducere in aplicatiile in scop primordial antialgic
E). este indicat in atoniile musculare normoinervate
48. Modalitatile de aplieare ale CDD (eurenti diadinamiei) sunt urmatoarele:
A). cu electrozi aplicati transversal
B). cu electrozi aplicati longitudinal
C). cu bobine cervical si lombar
 D). cu monoda
E). cu ajutorul transductorului
49. Contraindieatiile terapiei eu TENS sunt :
A). purtatorii de pacemaker cardiac sau la cei cu implant trohlear
B). aplicarea pe regiunea anterioara cervicala sau la nivelul fetei si globilor
oculari
C). pe zone cu iritatie cutanata sau zone de discontinuitate
D). durerile psihogene, epilepsia
E). durerile "fantoma" dupa amputatiile membrelor
50. Indieatiile terapiei eu TENS sunt urmatoarele eu exeeptia:
A). hipersensibilitatea la curent
B). afectiuni reumatice diverse
C). durerile din afectiunile neurologice periferice
D). nevralgiile postherpetice
E). starile acute si cronice postoperatorii
51. Terapia eu eurenti intreferentiali poate fi aplieata eu ajutorul eleetrozilor de tip:
A). placa
B). vacuum sau de tip ventuza
C). manusa
D). Shiephake
E). perinita
52. Indieatiile terapiei eu eurenti interferentiali sunt:
A). afectiuni ale aparatului locomotor
B). afectiuni vasculare periferice
C). afectiuni ale organelor interne
D). stari febrile de etiologii
diverse
E). aplicatii toracice in aria precordiala in cazul tulburarilor cardiace organice
si functionale
53. Proprietatile fiziee ale eurentilor de inalta freeventa sunt:
A). frecventa foarte mare >100000Hz
B). produc fenomene capacitive reduse
C). produc fenomene inductive importante
D). producerea de energie calorica
E). incalzeste puternic corpurile metalice si solutiile electrolitice
54. Efeetele pe verigile fiziopatologiee ale terapiei eu inalta freeventa pulsatila sunt:
A). reduce procesul de calusare al fracturilor
B). accelereaza resorbtia hematoamelor si a proceselor inflamatorii
C). reduce cicatrizarea diverselor plagi produse accidental sau postoperator
D). favorizeaza cicatrizarea si vindecarea ulcerelor varicoase
E). diminua si combate spasmele musculaturii netede
55. Apliearea ultrasunetelor in doze medii produe:
A). hiperemie tegumentara
B). au efecte fibrolitice
C). distructii celulare si rupturi capilare
D). eritem, petesii, flictene
E). vasodilatatie crescuta
56. Modalitatile de aplieatie ale ultrasunetelor sunt urmatoarele eu exeeptia:
A). aplicatie segmentara indirecta pe zonele paravertebrale
B). aplicatia segmentara directa, pe cale neurala, de-a lungul nervilor periferici
C). aplicatii reflexe pe zonele cutanate, pe zonele musculare, zonele cu reactii
coniunctive de tipul miogelozelor si pe zonele periostale
D). aplicatii reflexe la distanta pe ganglionii simpatici
E). aplicatii directe la nivel articular
57. 57. Indieatiile terapiei eu UUS sunt urmatoarele:
A). patologia aparatului locomotor: reumatism degenerativ, inflamator si
abarticular
B). modificari tegumentare inflamatorii, infectioase
C). patologia aparatului locomotor de natura traumatica si ortopedica
D). insuficienta coronariana, tulburari de ritm
E). afectiunile ginecologice: boli inflamatorii cronice pelvine
58. Contraindieatiile generale ale tratamentului eu UUS sunt:
A). tulburari de coagulare, fragilitate capilara
B). afectiuni locale sau generale al tesutului colagen
C). afectiuni neurologice: nevralgii si nevrite, sechele nevralgice dupa herpes
zoster
D). stari febrile de cauze cunoscute sau nu
E). suferinte venoase ale membrelor: tromboflebite, tromboze, varice
59. Eritemul aetinie de gradul IV se earaeterizeaza prin:
A). tegumentul este rosu cianotic, edematiat, dureros
B). epidermul se decoleaza, are loc o exfoliere masiva
C). pigmentatia este inhibata, poate sa apara portiuni fara pigment, inconiurate
de un halou pigmentar
D). este urmata la 1-2 saptamani de o exfoliere cutanata in general fina,
furfuracee, mai rar lamelara si de o pigmentatie intensa
E). din a 15-a zi se produce exfolierea, marcata si masiva urmata de formarea
unei cruste
60. Contraindieatiile tratamentului eu ultraviolete sunt:
A). casexiile de orice natura
B). rahitismul
C). insuficientele hepatice, renale, cardiace
D). stari hemoragipare
E). afectiunile respiratorii
Recuperare in afeciunile neurologice i psihomotorii
I. Recuperarea neurologic: generaliti; recuperarea tremorului i a ataxiei;
scleroza multipl; miastenia gravis
II. Semiologia motilitii: sindromul de neuron motor central; sindromul de neuron
motor periferic; sindromul cerebelar; sindromul medular; sindromul vestibular
III. Reabilitarea spasticitii i a leziunilor spinale
IV.Boala Parkinson: diagnostic i neuroreabilitare
V. Accidentul vascular cerebral ischemic i hemoragic: diagnostic, neuroreabilitare
VI.Demena: definiie; reabilitare cognitiv

BIBLIOGRAFIE: cursul : Recuperare in afectiunile neurologice si psihomotorii

lEMA UNU

1. Deterioarea unei funcii neurologice reprezint:

A. Orice pierdere sau anomalie psihologic sau a unei structuri anatomice
B. Lipsa de concentrare
C. Scderea masei musculare
D. Pezena unei erupii eitematoase
E. Pri sau sisteme ale corpului care nu funcioneaz (durerea, fractura, pareza)
2. Un individ prezint un handicap, respectiv:
A. Are o limitare a indeplinirii unui anumit rol (in funcie de varst, sex, factori sociali
i culturali)
B. Se refer la interaciunea cu mediul inconjurtor sau cu alte persoane
C. Se refer la crearea unui regim de via propriu
D. Are restricie la ingestia de glucide
E. Consider c nu poate catiga despul
3. Grupa de varst 55-74 de ani cupride pacieni cu urmtoarele
caracteristici: A. lineri
B. Majoritari invalizi
C. intemeietori de familie
D. Pensionari activi
E. Studeni
4. Implicaiile varstei pacienilor pentru neuroreabilitare
sunt: A. Exist afeciuni comune: stroke, migrena
B. Exist diagnostice necunoscute
C. Sunt afeciuni contagioase
D. Pacienii au afeciuni multiple, generand handicapuri multiple (epileptici cu intelect
subliminar i tulburri psihice intercritice)
E. Numr vast (peste 100) de simptome neurologice cu caracter handicapant , in
contrast cu afeciuni respiratorii, cardiace
5. Atributele reabilitrii pacienilor sunt:

A. Participarea activ a pacientului impreun cu minimum un aparintor care s-l

ajute s-i ating scopul propus
B. Ameliorez funcii, simptome (somn, mers,
masticaie) C. Credina in nemurire
D. incercarea de ameliorare estetic
E. Tendina la visare
6. Neuroreabilitarea pacientului peste 75 de ani este dificila deoarece:
A. Prezint numeroase comorbiditi (boli cardiace, diabet etc)
B. Are idei preconcepute
C. Toi pacienii prezint tulburri cognitive
D. Au pensia prea mic
E. Toi pacienii prezint artroze
7. Scopul neuroreabilitrii il reprezint:
A. Un mers fr durere
B. Ameliorarea circulaiei sanguine
C. Prevenirea escarelor
D. Optimizarea funciilor neurologice i ameliorarea calitii vieii
E. Creterea forei musculare
8. Reabilitarea tremorului nu se realizeaz prin:
A. Terapia ocupaional
B. Orteze ale cotului
C. Exerciii fizice repetate
D. Tratament medicamentos cu Lioresal
E. Intervenii chirurgicale in cazurile cu tremor unilateral
9. Neuroreabilitarea ataxiei cuprinde:
A. incurajarea compensatorie a vzului, contientizarea micrii, repetarea micrilor
B. Mutarea pacientului de la spital intrun mediu familial
C. Combaterea depresiei, a stressului
D. Stimulare prin folosirea simurilor primare
E. Efectuarea unei psihoanalize
10. Recuperarea ataxiei impune:
A. Exerciii repetate
B. Exerciii intercalate cu perioade lungi de pauz
C. Exerciii cu balans postural
D. Mers pe barn
E. Exerciii de
srit
11. Recuperarea ataxiei are rezultate modeste deoarece:
A. Evoluia este lent progresiv
B. Etiologia degenerativ, netratabil a majoritii
bolilor
c. Lipsa de voin a pacienilor
D. Efectele adverse ale medicaiei
E. Tulburrile de vedere asociat
12. Tipuri fundamentale de tremor care necesit tratament i consultaie neurologic:
A. La frig
B. La ingestia exagerat de cafea
c.
D. De postur
De repaus
E. De aciune
13. Tratamentul medicamentos al tremorului cuprinde:
A. L DOPA
B. Lioresal
c. Propranolol
D. Vitamina c
E. carbamazepin
14. Triada de sindroame din scleroza multipl cuprinde:
A. Piramidal-cerebelar-extrapiramidal
B. Piramidal-cerebelar-vestibular
c. Extrapiramidal-vestibular-piramidal
D. cerebelar-extrapiramidal-vestibular
E. Nici unul de mai sus
15. Scleroza multipl afecteaz mai ales:
A. Varstnicii
B. copiii
c. Femeile tinere
D. Pensionarii
E.Precolarii
16. Urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre scleroza multipl:
A. Debuteaz in copilrie
B. cel mai frecvent evolueaz cu recurene i remisiuni
c. Este o afeciune demielinizant
D. Reprezint o cauz frecvent de
deces
E. Se vindec de cele mai multe ori
17. Miastenia gravis are urmtoarele caracteristici:
A. Se caracterizeaz prin parestezii
B. Simptomul de baz este cecitatea
C. Este o afeciune autoimun
D. Oboseala muscular este simptomul de baz
E. Afecteaz sexul feminin mai frecvent decat del masculin
TEMA DO1

18. Sindromul de neuron motor periferic este caracterizat prin:

A. Produce deficite motorii extinse
B. Produce atrofii musculare
C. Determin tulburri de sensibilitate cu caracter ectomelic
D. Dureri cu caracter de arsura
E. Parestezii permanente
19. Sindromul de neuron motor periferic clinic se recunoaste dup:
A. Deficit motor-hipotonie-ROT diminuate
B. Deficit motor-hipertonie-ROT diminuate
C. Deficit motor-hipertonie-ROT vii
D. Deficit motor-hipotonie-tremor intenional
E. Deficit motor-hipotonie-ROT vii
20. Sindromul de neuron motor periferic se gseste in urmtoarele afeciuni:
A. Polineuropatii
B. Lombosciatic
C. Traumatism cerebral
D. Epilepsie
E. Miastenia gravis
21. Sindromul de neuron motor central se caracterizeaz:
A. Deficite motorii extinse
B. Deficite motorii restranse
C. Hipertonie
D. Atrofii musculare
E. Tulburri de sensibilitate
22. Sindromul de hemiseciune medular Brown-Sequard cuprinde:
A. Homolateral: deficit motor
B. Controlateral: hipoestezie superficial
C. Controlateral: Hipopalestezie
D. Homolateral: Hipoestezie superficial
E. Homolateral: hipopalestezie
23. Mduva spinrii are structura format din:
A. Substan cerebral
B. Substan neagr
C. Substan alb
D. Ligamente
E. Ganglioni
24. Seciunea medular total se caracterizeaz
prin: A. Sindrom cerebelar amplu
B. Cefalee
C. Vertij
D. Faza de soc medular
E. Faza de automatism medular care o urmeaz pe cea de soc
25. Mduva spinrii este:
A. Componenta inferioar a SNC
B. Se gseste in canalul rahidian, in prelungirea bulbului
C. Se afl in fosa cerebral posterioar
D. Se continu cu pedunculul cerebral
E. Se divide in dou cordoane

26. Reflexele patologice piramidale Babinski si Rosner se gsesc in:

A. Sindromul cerebelar
B. Sindromul de neuron motor periferic
C. Sindromul vestibular
D. Sindromul de neuron motor central
E. Sindromul hiperton+hipochinetic
27.Tetraplegia este:
A. Deficitul motor parial a dou membre
B. Defictul motor total a patru membre
C. Deficitul motor al ambilor deltoizi
D. Deficitul motor parial a dou membre
E. Deficitul motor si senzitiv total a patru membre
28. Cerebelul este:
A. Parte a mduvei spinrii in poriunea cervical
B. Zon din diencefal
C. Parte a emisferelor cerebrale
D. Poriunea inferioar a trunchiului cerebral
E. Situat in fosa cerebral posterioar
29. Sindromul cerebelar se bnuieste la:
A. Un sportiv fr performane
B. 0 femeie care nu se poate apleca s cultive flori
C. Un copil care are la scoal nota 8 la purtare
D. 0 casnic creia i se taie maioneza
E. Un brbat cu mers ebrios matinal

TEMA TREI
30. Spasticitatea netratat poate conduce la:
A. Hipertrofie muscular
B. Retracii tendinoase
C.Posturi patologice care impiedic alimentaia, comunicarea, etc
D.Afectarea unor activiti zilnice
E. Vertij

31. Spasticitatea se caracterizeaz prin:

A. 0 activitate crescut, patologic a musculaturii scheletale asociat
simptomatologiei sindromului de neuron motor central
B. Cresterea balansului membrelor pe lang corp
C.Cresterea rezistenei la intinderea rapid pasiv a unui muschi
D. Pierderea preciziei miscrilor
E. Ameliorarea mersului
32. Spasticitatea determin:
A. Cresterea rezistenei la efort fizic
B. Cresterea bazei de susinere la mers
C. Slbiciune muscular
D. incetinirea formrii unei miscri voluntare
E. Pozitivarea probelor de coordonare

33. Spasticitatea afecteaz in principal:

A. Musculatura toracelui
B. Musculatura antigrafic
C. Musculatura oculat
D. Muculatura neted
E. Musculatura miocordic

34. Spasticitatea este dat de:

A. Accidente vasculare cerebrale

B. Traumatisme cerebrale si ale mduvei spinrii
C. Scleroza multipl
D. Tumori cerebrale
E. Secionarea nervilor periferici

35. Scopul tratamentului fizical al spasticitii este:

A. Prevenirea tulburrilor de reflexe
B. Dispariia replexelor osteotendinoase
C. Meninerea lungimii membrului (muschi, articulaii)
D. Modularea tonusului muscular
E. Re-educarea miscrii

36. Lipsa de miscare a unor membre spastice predispune la:

A. Accentuarea reflexelor osteotendinoase

B. Cresterea eficienei miscrilor bruste
C. Osificarea heterotopic
D. Anhidroz
E. Ameliorarea tonusului muscular

37. Rolul fizioterapeutului incepe cu:

A. Analiz a deficitelor motorii, a deviaiilor de postur
B. Evaluarea alinierii corecte a articulaiilor unui membru
C. Obinerea unor performane fizice
D. Corectarea hiperspasticitii
E. Relaxarea musculaturii abdominale

38. Modularea tonusului muscular ca etap a reeducrii spaticitii se

realizeaz:
A. Alergare pe band
B. Cresterea dozei de diazepam
C. Miscri lente
D. Miscri repetate
E. Exerciii de izometrie
39.Hidroterapia, ca metod de neuroreabilitare, acioneaz

A. inclzeste corpul
B. Elimin gravitaia
C. Rceste corpul
D. Creste rezistena la efort
E. Contribuie la accelerarea ratei cardiace

40. Neuroreabilitarea spasticitii se realizeaz cu urmtoarele metode

A. Masini care produc miscri pasive permanente
B. Psihoterapie
c. Tratamente termale
D. Stimulare electric
E. Acupunctur
41. Rigiditatea, respectiv cresterea tonusul muscular la miscri pasive efectuate lent
are urmtoarele caracteristici:

A. Afecteaz numai musculatura antigravific

B. Afecteazt in egal msur atat muschii extensori cat si flexorii
c. cedeaz discontinuu (semnul roii dinate)
D. Poate afecta atat membrele cat si musculatura axial
E. Apare in: boala parkinson, parkinsonism
42. Tratamentul medicamentos al spasticitii din sindromul de neuron motor central
se face cu:
A. Diazepam in doz de 100mg zilnic
B. Paracetamol in doz de 500mg zilnic
c. Bilobil o tablet de 3x40mg pe zi
D. Lioresal (baclofen) in doz de 3x10mg pe zi
E. Nacom, 250mg
43. Osificarea heterotopic apare dac:
A. Miscrile de recuperare se fac prea lent
B. Miscrile de recuperare se fac prea rapid
c. Pacienii fac exces de antiinflamatoare
D. Pacientul poart orteze
E. Administrare de benzodiazepine
44. Leziunile spinale deasupra vertebrei T4 nu impun:
A. Imobilizare in funcie de gravitatea leziunilor osoase si a instabilitii ligamentare
B. Imobilizare in guler cervical
c. Imobilizare in pat aproximativ 3 luni
D. Imobilizarea membrelor inferioare in atele
E. Examinare imagistic a segmentului cervico-dorsal superior
TEMA PATRU

45. Boala Parkinson nu se caracterizeaz prin:

Bradikinezie, tremor, hemiparez
A.
Bradikinezie, rigiditate
B.
Mers sltre
c.
D. Rspuns favorabil la tratament medicamentos cu L Dopa
E. Facies hipomimic
46. Care pacient este suspect de boala Parkinson :
A. Femeie, 30 ani, luz
B. Tanr, 18 ani, sticlar
C. Brbat, 45 ani, tremor al mainii drepte
D. Patron, 50 ani, paraplegic
E. Varsnic, 85 ani, anemic
47. Neuroreabilitarea in boala Parkinson urmreste:
A. Meninerea unui grad mai mare de independen
B. Prevenirea cderilor
C. Ameliorarea mersului
D. Urcat-coborat scri
E. Participarea la Cross

48. La cazurile cu boala Parkinson, neuroreabilitarea se incepe:

A. Odat cu imobilizarea la pat a pacienilor

B. La cererea familiei
C. Cat mai precoce
D. Dup administrarea tratamentului
E. Dac medicaia nu are efectele scontate

49. Exerciiile de postur ale parkinsonianului :

A. Menin moralul ridicat:

B. Contribuie la combaterea osteoporozei
C. Se realizeaz cu ajutorul spalierelor
D. Constau din exerciii de intindere, meninerea unor atitudini
E. Permit manuirea mai abil a tacamurilor

50. Meninerea mobilitii funcionale a parkinsonianului se

A. invarea unor miscri compensatorii

B. Utilizarea unor unelte ajuttoare
C. Folosirea unor roboi multifuncionali
D. Crearea unui program informatizat
E. Detectarea artrozelor

51. Mersul parkinsonianului se amelioreaz prin:

A. Administrarea de energizante
B. Trasarea unui ghidaj vizual
C. Exerciii peste obstacole
D. Exerciii dup un ritm acustic
E. Prin memorarea secvenelor unei aciuni (sezi-stai in picioare-mergi)

lEMA CINCI

52. Metoda de recuperare Kabat nu foloseste ca principiu:

A. intinderea prealabil a muschiului, folosind reflexul de intindere
B. Presiuni si traciuni asupra articulaiilor care stimuleaz receptorii articulari
C.Folosirea schemelor de miscri in cele 3 planuri, in spiral si in diagonal
D. Reaciile primitive si miscrile reflexe
E. Masaj de intreinere

53. La hemiplegici, metoda Brunnstrom const din:

A. Rotarea capului spre partea sntoas invingand o rezisten usureaz sinergia
de extensie a braului, rotaia spre partea bolnav , ajut flexia braului
B. Rotarea capului spre partea sntoas invingand o rezisten usureaz sinergia
de flexie a braului, rotaia spre partea bolnav , ajut extensia braului
C. Rezistena maxim, conduce la contracii izotonice si izometrice ale agonistilor si
antagonistilor
D.Cotaia capului se insoeste de flexia coapsei pe gamb
E. Rezistena manual, prin sprijinirea membrului in mai multe puncte
54. Scopul recuperrii pacienilor cu stroke este:
A. Renunarea la tratamentele medicamentoase
B Maximizarea abilitatea funcional
C Reluarea abilitii de a conduce autovehicule
D Prevenirea complicaiilor secundare (escare )
E Integrarea nevoilor si a dorinelor pacientului in posibilitile fizice ale acestuia
55. Ordinea cronologic de atins a recuperrii in stroke este:
A. Clinostatism-mers-sritur
B. Ortostatism-clinostatism-sezut
C. Mers-clinostatism-sezut
D clinistatism-sezut-ortostatism
E. Clinostatism-mers-ortostatism
56. Neuroreabilitarea pacientului cu AvC ischemic incepe:
A. La 3 sptmani de la debut
B. Dup controlul obisnuit la 3 sptmani
C. Dup reintoarcerea la domiciliu
D. Inediat dup debutul atacului
E. Cand este familia prezent
57. Pacientul care intr in faza intermediar a reabilitrii dup stroke are
urmtoarele
caracteristici:
A. Este in com profund
B. Pacientul este stabil medical
c. constient
D. Intors la domiciliu
E. Angajat activ in procesul de reabilitare
58. In perioada acut a stroke-ului, kinetoterapeutul evalueaz:
A. Inghiit, tuse, respiraie
B. Recuperarea nivelului de constien
c. Postura in timpul mersului
D. Integritatea pielii (zonele declive!)
E. Forma scrisului

59. La externarea pacientului cu AVc, kinetoterapeutul realizeaz:

A. Evaluarea disabilitii restante
B. Managementul
c. Reabilitarea caretransferurilor intre diferitele
urmeaz obiective zone ale mediului
prestabilite
D. Modificarea locuinei si a mediului pacientului
E. Evaluarea deglutiiei
60. Pe termen lung (a la long) kinetoterapeutul are rolurile urmtoare, la pacientul cu
stroke:
A. Revederea regulat a strii fizice a pacientului
B. Efectuarea de exrciii fizice pentru participarea la maraton
c. Sesiuni intite pentru nevoile particulare ale pacientului
D. Reluarea, modificarea si ameliorarea exerciiilor pe care pacientul le efectueaz
singur sau asistat de familie
E. Evaluarea handicapului restant

61. Recuperarea la domiciliu are anumite dezavantaje:

A. Obisnuina pacientului cu crearea unei plictiseli in realizarea acelorasi exerciii de

fiecare dat
B. Obinerea unor performane motorii ameliorate
c. Lipsa de motivare
D. Lipsa unei persoane strine care s se impun in faa pacientului
E. Participarea la diferite programe de gimnastic

62. Factori care conduc la modificarea reabilitrii:

A. Varsta pacientului
B. Boli asociate (cardiovasculare)
C. Lipsa de exerciiu inaintea imbolnvirii
D. Status mental i cognitiv alterat
E. Form fizic din copilrie

63. Evaluarea pacientului cu AVC i planificarea reabilitrii corecte se face:

A. Precedand orice manevr
B. Numai la cererea familiei
C. La solicitarea pacientului
D. Se repet la intervale stabilite
E. 0 evaluare incorect poate conduce la proceduri care pot agrava bolnavul

64. Programul complex de exerciii pentru pacientul cu AVC prevede:

A. Implementarea bunelor maniere

B. Programul de recuperare a micrilor i a tonusului muscular normal
C. Administrarea medicaiei antiagregante
D. Exerciii pentru prevenirea complicaiilor (umr dureros, membre
edemaiate)
E. Exerciii de aerobic
65. Rolul kinetoterapeutului la pacienii gravi se indreapt spre gimnastica
respiratorie. Care sunt factorii predispozani care impun acest lucru
A. Clinostatism prelungit
B. Diabet
C. 0bezitate
D. Gat scurt
E. Membre inferioare scurte

66. Scopul kinetoterapiei respiratorii este:

A. Evitarea escarelor
B. Ameliorarea durerilor articulare
C. Meninerea cilor aeriene la parametrii maximi
D. Stimularea tusei
E. incurajarea normalizrii respiraiei

67. Comunicarea kinetoterapeutului cu pacientul care a suferit un AVC este

ingreunat de:

A. Deficitul motor al membrului inferior

B. Dizartrie
C. Tratamentul cu aspirin
D. Afazie
E. Apraxie oro-lingual
68. Metoda Bobath de neuroreabilitare urmreste normalizarea tonusului muscular
prin dou metode:
A. Lan cinetic inchis
B. Foloseste reaciile primitive si miscrile reflexe
C. Lan cinetic deschis
D. Diazepam 1Omg x 3 zilnic
E. Masaj

69. Recuperarea mersului hemipareticilor se face prin:

A. Imobilizarea membrului inferior intr-o ortez

B. Administrare de diazepam
C. incurajarea mersului cu pasi egali.
D. Mutarea centrului de greutate pe piciorul sntos
E. Mersul cu bastonul se face mutand piciorul bolnav odat cu bastonul si la acelasi
nivel

7O. Care muschi este implicat cel mai mult pentru recuperarea ortostatismului:

A. Cvadriceps
B. Triceps
C. Deltoid
D. Sartorius
E. Pronator teres

71. Recuperarea parezei faciale presupune:

A. Aplicarea unui strat gros de machiaj

B. Masaj extern al feei.
C. Privitul in oglind
D. Strangerea buzelor pentru imitarea fluieratului
E. Umflarea obrajilor

TEMA $ASE

72. Demena are caracteristicile:

A. Afectarea global a intelectului , a memoriei , a activitilor zilnice
(alimentaie, deservire, judecat, imbrcare), a controlului emoional
B. in principal evoluia este progresiv
C. Pacieni varstnici, cu patologie asociat
D. Altereaz mersul de la debut
E. Tipuri: degenerativ, vascular, mixt, reversibile
73. Scopul reabilitrii demenilor este:
A. Ajutarea persoanei de a-i menine un timp cat mai indelungat abilitile personale
care ii comfer independen
B. Meninerea dependenei la niveluri minime cat mai lung timp
C.Combaterea obezitii
D. Combaterea disabilitii in exces (superingrijire i deservire)
E. Meninerea, ameliorarea calitii vieii
74. Stimularea pacienilor cu tulburri cognitive folosete ca metode complementare:
A.Terapie ocupaional
B. Hidroterapia
C. Activiti sociale
D. Electrostimulare
E. Activiti fizice
75. Cum se realizeaz adaptarea la mediu a pacientului dement:
A. Mutarea pacientului de la spital intrun mediu familial (domiciliu)
B. Recunosc i interacioneaz cu obiecte familiale mai uor i mai bine
C. Crete activitatea, interaciunea
D. invarea de limbi strine
E. in Europa este utilizat prin construirea unor uniti familiale cu maximum 10
pacieni internai permanent
76. Materiale i metode auxiliare folosite pentru stimularea reminiscenelor de
memorie in cazurile cu tulburri cognitive :
A. Fotografii
B. Ziare
C. Obiecte personale
D. Filme, melodii
E. Jocuri tip labirint
77. Ameliorarea strii de bine a pacienilor demeni se realizeaz prin
stimularea: A. Anxietii
B. Agitaiei
C. Depresiei
D. Terapiei psiho-educativ dar i medicamentoas
E. Tehnicilor de relaxare pentru pacienii cu demen
78. Educarea familiilor demenilor trebuie s
cuprind: A. Schimbarea domiciliului
B. Modul de reacie in situaii date
C. Punerea unor bariere de protecie
D. Cunoaterea drepturilor persoanelor
E. Informarea cu privire la: diagnostic, ajutorul practic, ajutor emoional, alternative
acceptabile la ingrijirea la domiciliu
79. Reminiscenele memoriei pacienilor demeni
sunt: A. Depozite/e de memorie de lung durat
B. Memoria autobiografic (la demeni, se pierd iniial elemente de memorie
recent)
C. Obiceiuri culinare
D. Articole din heptomadare decupate
E.Volume de proz
80. Un pacient de 68 de ani ii uit lucrurile personale in mod sistematic de
aproximativ 5 luni, dar ii pstrez elemente din memoria autobiografic. Cel mai
verosimil diagnostic este:
A. Scleroz multipl
B. Miastenia gravis
C. Demen
D. AVC
E. Boala Parkinson
 Recuperare in afectiuni cardiovasculare

1. Care din urmtoarele afrmaii sunt adevrate:

A). artera circumflex tsi are originea din artera coronar stdng, irig peretele lateral al
ventriculului sting, o parte din peretele posterior
B). rezerva coronar este relaia dintre fluxul coronar la efort si fluxul maximal; are
valoare de l la 4 fa de evaluarea de repaus
C). factorii determinani al fluxului coronar cuprind si: presiunea de perfuzie, fazele ciclului
cardiac si influenele umorale.
D). venele Thebesius nu dreneaz sdngele venos tn cavitile ventriculare.
2. Pentru evaluarea anatomic a arterelor coronare se utilizeaz:
A). coronarografia
B). analiza dispariiei indicatorului
C). scintigrafia miocardic
D). computer tomografia multi slice ultra rapid (64 slice)
3. Principalele complicaii posibile dup un infarct miocardic sunt:
A). tulburri de ritm : fibrilaia atrial
B). insuficiena cardiac;
C). anevrismele ventriculare;
D). miocardita
4. Principalele obiective ale recuperrii cardiovasculare sunt:
A). cresterea capacitii fizice, prin antrenamentul la efort;
B). tndeprtarea factorilor de risc;
C). reintegrarea profesional;
D). cresterea speranei de via.
5. Kinetoterapia preoperatorie cardiovascular cuprinde si:
A). pregtirea psiKologic;
B). exerciii respiratorii dirijate;
C). educarea ritmului respirator, a tusei si expectoraiei;
D). exerciii pentru mobilitatea umerilor si a coloanei cervicale si dorsale;
6. Reguli generale ale recuperrii cardiovasculare dup chirurgia
coronarian: A). fr efort izometric dup realizarea unui efort cu
tncrctur mare; B). exerciii cu apnee;
C). foarte important este vdrsta pacientului;
D). interpretarea permanent a semnelor fizice.
7. Faza a III - a a recuperarii cardiovasculare:
A). Este ambulatorie si se desfasoara strict la domiciliul bolnavului;
B). Se poate desfasura in cluburi ale coronarienilor;
C). Este sinonima cu faza de intretinere;
D). Practica libera este de 3 tipuri;
8. In ceea ce priveste metodologia testarii la efort si selectia protocolului urmatoarele afirmatii
sunt adevarate:
A). Bicicleta nu se poate folosi la cei cu probleme de echilibru in mers;
B). Bicicleta nu se poate folosi la cei la care efortul este cuplat cu evaluare imagistica;
C). Testul submaximal reprezinta atingerea a 85% din frecvanta maxima teoretica pentru
varsta;
D). Pentru frecventa maximala teoretica se foloseste si formula Tanaka, mai bine
adaptata pentru varste avansate;
9. Exercitiul fizic:
A). Este asociat cu tratamentul medicamentos la pacientii cu diabet zaharat;
 B). Este asociat cu tratamentul medicamentos la pacientii cu stadii mai avansate ale
hipertensiunii arteriale;
C). Nu este recomandat ca parte initiala a tratamentului nefarmacologic la pacientii
hipertensivi
D). Are o intensitate prescrisa raportata la metodologie, tinand cont si de valorile
tensiunii arteriale la nivelul de sarcina fixat
10. Un pacient prezint edeme nedureroase, in cursul zilei, care dispar in timpul nopii
i care sunt
localizate la nivelul membrelor inferioare. Aceste edeme pot fi semne de:
A). afeciuni pulmonare
B). insuficien cardiac ventricular dreapt
C). infarct miocardic acut
D). edem pulmonar
11. Repausul prelungit la pat dup proceduri chirurgicale afecteaz hemostaza, in
special la nivelul venelor profunde ale gambelor, coapselor i bazinului. Ca
urmare poate aprea tromboza venoas i
A). embolii cerebrale
B). infarct miocardic
C). embolie pulmonar
D). gangrena uscat a membrului afectat
12. Determinarea FFR (fractional flow reserve):
A). Se face raportand presiunea din artera coronara cu cea din aorta dupa administrarea
de vasodilatator
B). Valoarea normala este 2
C). FFR mai mica de 0,75 impune o procedura de revascularizare coronariana
D). Este superpozabila in toate cazurile ecografiei intravasculara (IVUS)
13. Stenoza de trunchi principal al arterei coronare stangi :
A). Este simptomatica la o arie sub 6 cmp determinata din IVUS
B). Determina o mortalitate de peste 50% la 2 ani
C). Nu poate fi evidentiata coronarografic
D). In cazuri selectionate poate fi tratata percutanat
14. Contraindicaiile absolute ale antrenamentului fizic in insuficiena cardiac sunt:
A). Boli sistemice acute
B). Tromboflebita
C). Infarct miocardic sub 3 sptmdni de la debut
D). Comorbiditi preexistente
15. Tipurile de antrenament indicate la bolnavii cu insuficien cardiac sunt:
A). Antrenamentul global
B). Antrenamentul de tip continuu
C). Antrenamentul respirator
D). Antrenamentul fr intervale
16. Recuperarea bolnavilor cu infarct miocardic acut:
A). Se desfsoar clasic in trei faze
B). Faza a II-a a recuperrii se desfsoar clasic in spital sau in ambulator
C). Durata clasic a sedinelor de antrenament in faza a II-a este de 5-10 minute
D). jn prima sptmdn se desfsoar in afara salonului
17. Efectele potenial benefce ale antrenamentului fizic sunt :
A). Scderea greutii corporale
B). Scderea nivelului de catecolamine
C). Ameliorarea funciei endoteliale
D). Cresterea trigliceridelor
18. Urmtoarele principii trebuie luate in considerare in analiza corect a
efectelor inbtrnirii asupra funcionalitii diverselor organe i sisteme :
 A). Variaia neglijabil in declinul funcional al diverselor organe si sisteme la acelasi
individ
B). Viteza de inbtrdnire nu variaz de la un individ la altul
C). Deterioarea funcional a unui organ nu antreneaz obligatoriu acelasi grad de
compromitere funcional la nivelul altor organe si sisteme
D). Scdere consumului maxim de oxigen este mult mai redus la persoanele vdrstnice
antrenate comparativ cu populaia sedentar
19. Faza a II-a a recuperrii varstnicului cu cardiopatie
ischemic:
A). Dureaz 6-8 sptmdni
B). Se poate prelungi peste limita de mai sus datorit comorbiditilor frecvente
C). Impune un program uniform de exerciii fizice
D). Se desfsoar strict in ambulator
20. Elementele caracteristice ale dietei mediteraneene sunt:
A). Consum moderat de vin
B). Consum sptmdnal de 4-5 porii de carne si produse de carne rosie
C). Consum de 4-5 porii/sptmdn de peste, cartofi, nuci
D). Consum sptmdnal de 4 porii de fructe
21. Managementul supraponderii si a obezitii cuprinde printre altele si:
A). Calcularea indicelui de mas corporeal
B). Stabilirea unui program combinat diet activitate fizic cu scopul cresterii cheltuielii
energetice
C). Meninerea HDL colesterol sub lOOmg/dl
D). Intensificarea tratamentului antihiperlipemic
22. Populaia cu status socio-economic sczut are drept consecine:
A). Comportament de sntate normal
B). Frecven crescut a factorilor de risc clasici
C). Grad de educaie sczut
D). Cresterea prevalenei bolilor cardiovasculare
23. Factorii sociali care cresc riscul individual la stres sunt:
A). Suportul social
B). Statusul socio-economic sczut
C). Stresul ocupaional
D). Ostilitatea
24. Stresul cronic are efect asupra:
A).Sistemului nervos central
B).Sistemului nervos simpatic
C). Scderea concentraiei plasmatice a norepinefrinei
D). Scderea interleukinei-6
25. Bolnavii anxiosi acuz subiectiv:
A). Senzaie de discomfort si durere in regiunea precordial si in alte pri ale corpului
B). Au fric de moarte subit cardiac
C). Prezint perturbri ale somnului, cosmaruri, insomnie
D). Au anxietate din cauza strii lucrurilor de la locul de munc
26. 6trile nevrotice se pot manifesta
prin: A).Iritabilitate, instabilitate
afectiv B).Tendina de a percepe totul
sumbru
C). Anxietate din cauza afeciunii cardiovasculare
D). Toleran crescut la efortul intelectual
27. Componentele de cultur fizic medical sunt
reprezentate de:
 C). Verificarea readaptrii familiale
D). Diferene semnificative intre rezultatele grupelor
28. Programele de recuperare cardiovascular la femei trebuie s in cont de:
A). Maximizarea participrii femeilor cu boli cardiovasculare la programele de recuperare
B). Existena unui conductor al grupului de femei pentru a incuraja participarea acestora
in programe de recuperare
C). Crearea unor grupuri de suport feminin in care femeile s se susin reciproc
D). Jnexistena unor diferene intre femeile tinere si femeile in postmenopauz
29. Pentru determinarea V02 max sunt necesare urmtoarele condiii:
A). Antrenarea unui numr oarecare de muschi
B). Lucrul efectuat s fie msurabil si reproductibil
C). Testul s poat fi tolerat de toi indivizii sntosi
D). Variabilitatea eficienei mecanice necesar efecturii miscrilor
30. Testele de efort ce folosesc covorul rulant:
A). Utilizeaz protocolul Master
B). Au cost mai redus
C). Pot fi realizate si de ctre persoane mai puin antrenate in pedalare
D). Au avantajul poziiei mai comode pentru pacieni
31. Referitor la adaptarea cardiovascular la temperaturi extreme urmtoarele
afrmaii sunt adevrate:
A). 5spunsul cardiovascular la frig nu este influenat de calitatea si cantitatea alimentelor
ingerate
B). Expunerea repetat la frig reduce rspunsul presor la rece
C). Efectele hiperpirexiei nu se manifest in primul rand asupra sistemului nervos central
D). Expunerea la temperatur crescut poate produce si apariia edemelor la nivelul
membrelor in!erioare
32. Factorii care influeneaz capacitatea de
efort sunt: A). Mediul, altitudinea, mai puin
temperatura B). Debitul cardiac, volumul
btaie
C). Frecvena cardiac
D). Jndependeni de tipul de efort
33. Modifcrile metabolice produse prin ischemie sunt:
A). inchiderea canalelor de potasiu dependente de AT!
B). Scderea nivelului ATP in compartimentul contractil
2+
C). Alcaloza intracelular cu deplasarea Ca de la locurile de fixare intracelular
D). Acumularea lactatului neutru
34. Explorarea circulaiei coronare:
A). Ajut la depistarea existenei unei stenoze arteriale si cuantificrii severitii acesteia
B). Trebuie s decid cat mai obiectiv asupra modului de intervenie
C). Nu se foloseste in evaluarea modificrilor stilului de via
D). Nu ajut in evaluarea prognostic a rezultatelor terapeutice
35. Reperfuzia coronarian:
A). Dac este tardiv poate duce la stoparea procesului de necroz
2+
B). Se insoeste de acumularea tisular de Ca
C). Duce la activitate contractil susinut care poate produce modificri cito-scheletale
ireversibile
D). nu induce aritmii cardiace
36. Indicaiile pentru recuperarea cardiovascular intraspitaliceasc vizeaz:
A). Bolnavi cu insificien cardiac clasele J-JJ NYHA
B). Bolnavi fr complicaii in perioada spitalizrii pentru chirurgie cardiac
C). Bolnavi dup transplant cardiac
 D). Bolnavi avdnd complicaii severe aprute in perioada spitalizrii pentru infarct
miocardic acut
37. Avantajele recuperrii cardiovasculare ambulatorii sunt:
A). Recuperare coordonat si supravegheat
B). Recuperare necoordonat si nesupravegheat
C). Accesibilitate crescut
D). Costuri reduse
38. Efectele directe ale antrenamentului fizic asupra factorilor de risc:
A). Sunt de importan cantitativ redus fa de efectele indirecte
B). Sunt de neglijat
C). Acioneaz asupra funciei endoteliale
D). Sunt si antiinflamatorii
39. Efectele antitrombotice ale efortului fizic sunt:
A). E!ect ne!avorabil asupra !ibrinolizei
B). Favorabile asupra agregrii plachetare
C). Reducerea !ibrinogenului plasmatic
D). Scderea activatorului tisular al plasminogenului
40. Antrenamentul fizic are efecte benefice la bolnavii cardiovasculari deoarece:
A). !revine e!ectele decondiionrii fizice
B). !revine e!ectele repausului prelungit la pat
C). Nu are activitate antiaterogen
D). Nu amelioreaz funcia endotelial
 Recuperarea in afeciuni respiratorii

1. Grupele de intensitate a dispneei dup OMS sunt:

A). Gr. 0 - fr dispnee la mers rapid pe teren plat sau la urcarea unei pante usoare
B). Gr. 1 - dispnee la mersul rapid pe teren plat sau la urcarea unei pante usoare
C). Gr. 2 - dispnee la mersul normal pe teren plat alturi de o persoan de aceeasi
vdrst
D). Gr. 3 - dispnee de repaus
E). Gr. 4 - cianoz si insuficien respiratorie
2. . Cauzele oboselii musculare din bronhopneumopatia cronic obstructiv
(BPOC) sunt:
A). Stressul oxidativ din inflamaia sistemic cronic
B). Hipertensiunea arterial si cordul pulmonar cronic
C). Scderea toleranei la efort prin decondiionare
D). Hipoxie
3. E). 0alnutriia
. Care sunt simptomele sindromului de impregnare din tuberculoza
pulmonar:
A). Vomismente
B). Dispnee de efort
C). Astenie
4. D). Subfebriliti
E). Inapeten
Care sunt urgenele din cadrul tuberculozei pulmonare:
A). Scderea ponderal peste 10% din greutatea ideal
B). Pneumotoracele
C). Pleurezia serofibrinoas
5. D). Hemoptizia
E). Fibrotoracele tuberculos
Fumatul determin la nivelul aparatului respirator:
A). Emfizemul pulmonar
B). Cresterea riscului la sechestraii pulmonare
C). Cresterea riscului la infecii respiratorii
6. D). Cresterea riscului la exacerbri in astmul alergic
E). Cresterea riscului la TEC pulmonar
Polipneea (>20 resp/min):
A). Se asociaz cu respiraii de amplitudine superficial
B). Este patolgic dac apare in condiii de febr sau efort fizic intens
C). Apare in anemiile medii Isevere
7. D). Apare in cifoscolioze
E). Apare obligator in pneumoniile nespecifice si in tuberculoz
Criteriile de includere a pacienilor pentru Oxigenoterapia de lung durat
la
domiciliu:
A). Poliglobulia (Ht >52%)

1
 E). Hipertensiunea pulmonara (HTP) (20 mmHg in repaus si 30mmHg la efort)
8. Contraindicaiile ventilaiei nonivazive in managementul aIeciunilor
respiratorii
cronice sunt:
A). Statusul epileptic
B). Coma
C). Oprirea inimii
D). jn timpul exerciiilor fizice
E). VEMS sub 40%
9. Cordul pulmonar cronic din aIeciunile respiratorii cronice avansate
prezint
simptomele:
A). Turgescena jugularelor
B). Edem in pelerin
C). Cefalee bifazic
D). Sindrom de apnee in somn si asterixis
E). Bradipnee expiratorie
10. Criteriile de includere pentru ventilaia mecanic nonivaziv sunt:
A). Lipsa de cooperare a pacienilor
B). Polipnee peste 20 respiraii1min
C). Acidoza respiratorie (pH sub 7.45)
D). Hipoxemia cu Pa021Fi02 sub 200 mmHg si de cauze rapid reversibile
E). Scderea travaliului muscular al muschilor respirator
11. Factorii de risc ai sindromului de apnee obstructiv in somn:
A). Indicele de mas corporal mic si masa muscular redus
B). BPOC
C). 0andibula mic
D). Lipsurile dentare
E). Hipertiroidismul
12. Pahipleuritele post tuberculoase:
A). Sunt rare
B). Sunt frecvente dup pleureziile serofibrinoase
C). Kinetoterapia este contraindicat pe perioada tuberculozei pleurale active (6 luni)
D). Necesit pleurotomie minim cu drenaj
E). Necesit toracoplastie
13. Astmul bronsic:
A). Indicele de mas corporeal crescut se coreleaz cu un risc crescut la astm
B). Exerciiile fizice sunt contraindicate in astmul bronsic
C). Hipoventilaia poate induce simptome in astmul atopic
D). Expunerea la aer uscat poate fi un trigger astmatic
E). La pacienii cu istoric astmatic dar cu probe normale nu sunt necesare testele
bronhomotorii
14. Sputa bogat, galben verzuie asezat in 3 straturi (seros, mucos,
purulent):
A). Este caracteristic in mucoviscidoz
B). Este caracteristic pacienilor cu BP0C exacerbat
C). Apare in bronsiectazii
D). Poate fi ameliorat reologia mucusului cu inhalaii de sol. saline 7%

2
 B). Cu testul la efort pozitiv
C). Cu rinita sau dermatita alergic
D). Cu test bronhomotor normal
E). Exerciiul fizic in aceast perioad este contraindicat inafara tratamentului deoarece
poate declansa criza de astm
16. Complieaiile sindromului de apnee obstruetiv in somn
A). Frecvena crescut a accidentelor de circulaie fa de populaia general
B). Disfuncie sexual
C). Asocierea cu 3 din 5 anormaliti ale sindromului metabolic: hipertensiunea
arterial, cresterea rezistenei la insulin, cresterea stresului oxidativ
D). Hipotiroidism
E). Cresterea riscului la deces prin infarct miocardic si accidente cerebrale
17. Variabilele ee trebuiese msurate in timpul exereiiilor fiziee sunt:
A). Examenul clinic
B). Consumul maxim de oxigen
C). Factorul de tranfer prin membrana alveolo - capilar (CO)
TLCO
D). Chestionarul Saint George al calitii
vieii
E). Capacitatea rezidual funcional
18. Indieaiile examenului bacteriologic din produse prelevate prin bronhoscopie
(aspirat
traheobronsie si lavaj bronsiolo - alveolar) sunt:
A). Infeciile la imunodeprimai
B). BPOC exacerbat
C). Pneumonia de ventilator
D). Pneumonia comunitar gripal
E). Vdrstnici
19. Indieele BODE (utilizat in evaluarea rezultatelor reeuperrii
respiratorii) cuprinde:
A). Evaluarea capacitii pulmonare totale
B). EKG
C). 0surarea tensiunii arteriale
D).
Pulsoximetria
E). Indicele de mas corporal
20. Indicele compozit BODE, de evaluare a severitii BPOC, se amelioreaz
de regul dup reabilitarea respiratorie eu:
A). 75%
B). 19%
C). 50%
D). 66%
E). 5%
21. Testul de mers de 6 minute, util in evaluarea rezultatelor reabilitrii respiratorii in
BPOC:
A). Se amelioreaz in medie cu 100m dup un program de reabilitare respiratorie de 12
sptmdni
B). Se menine ameliorat la 1 an dup programele de reabilitare

3
22. Testele utilizate pentru evaluarea rezultatelor reabilitrii respiratorii la
paeienii eu
BPOC sunt:
A). Cresterea calitii vieii
B). Scderea indicelui de mas corporal sub 21
C). Reducerea zilelor de spitalizare/an si a costurilor spitalizrilor
D). Scderea V02 max
E). Cresterea aderenei la tratamentul medical
23. Programele de exereiii fiziee pentru eombaterea obezitii:
A). Sunt recomandate in sindromul de apnee obstructiv in somn
B). Nu sunt recomandate in sindromul de apnee in somn deoarece travaliul muscular
creste desaturarea oxihemoglobinei
C). Sunt recomandate numai la persoanele sntoase
D). Sunt contraindicate la obezitatea asociat cu BP0C stabil, avansat stadiul IV
E). Vizeaz corectarea tulburrilor de mixic intrapulmonar determinat de astenia
centrilor respiratori
24. Indieaii i dezavantaje ale testului de mers de 6 minute:
A). Evaluare funcional pre / post transplant pulmonar
B). Este contraindicat in insuficiena cardiac
C). Evaluarea rspunsului medical la tratament sau la exerciiile fizice din cadrul
recuperrii la pacientul cu afeciuni respiratorii cronice
D). Comparaii pre / post chirurgia de reducere a volumului pulmonar in emfizemul
avansat
E). Are dezavantajul c necesit prezena medicului pe intreaga perioad
25. Testul de mers de 6 minute:
A). Necesit acces de urgen la: defibrilator, surs de oxigen
B). Pacientul poate incetini ritmul sau s se opreasc, s se aseze
C). Practic nu are contraindicaii
D). Pacientul primeste instruciuni s mearg pe teren plat cat de repede poate dar
fr s fug sau s mrsluiasc
E). Se va intrerupe temporar medicaia utilizat (bronhodilatatoare, corticoizi pentru a
nu se vicia rezultatele)
26. Indicele Tiffeneau sezut sub 70% este un test ce eonfirm funeional
(spirometrie) in
context clinic:
A). Lipsa reversibilitii bronsice la bolnavii obstructivi
B). Prezena reversibilitii bronhospasmului la testul cu bronhodilatatoare
C). 0bstrucia important din BPOC exacerbat
D). BPOC
E). Astmul bronsic neatopic
27. La paeienii eu astm bronie sever:
A). Reversibilitatea obstruciei bronsice dup 20-30 minute de la primul test spirometric
(+ 4 pufuri de Salbutamol inhalator) nu este complet
B). Se vor cuta factori de intreinere si agravare cum este boala de reflux
gastroesofagian
C). Este necesar determinarea volumului rezidual si a capacitii pulmonare totale prin
pletismografie
D). Spirometria este obligatorie inainte de inceperea unui program de recuperare

4
 E). Se vor administra in acelasi dispozitiv inhalator, intotdeauna, regulat, corticoizi
inhalatori cu betaagonisti cu durat lung de aciune
28. Bronhoscopia este o metod morfologic de investigare a cilor respiratorii
i a
plmnului care:
A). Nu este necesar la pacienii cu BPOC cu modificri in simptomatologia curent sau
la imagistica toracic dac au fost nefumtori
B). Va fi precedat totdeauna de spirometrie, pulsoximetrie si EK(
C). Nu este necesar la subiecii ce au o capacitate bun de efort si spirometrie normal
D). Permite prelevarea de biopsii, brosa}, lichid de lava} bronhoalveolar din care se pot
efectua examinri citolhistologice, bacteriologice sau biochimice
E). Permite manopere de tratament local endoscopic la pacienii cu obstrucii de
ci respiratorii: extragere corpi strini, dilatarea stenozelor, montare de
stenturi, fotocoagularea sau laserrezecie unor tumori
29. Disfuncia ventilatorie restrictiv cuprinde:
A). Reducerea CPT peste 15% din valoarea prezis
B). Scderea VEMS si capacitii vitale
C). Numai scderea capacitii vitale
D). Indice Tiffeneau sczut sub 80%
E). Cresterea Debitului expirator maxim instantaneu de vdrf
30. in BPOC pot surveni urmtoarele modificri ale testelor funcionale
respiratorii: A). 'isfuncia ventilatorie obstructiv discret de tip distal cu
MEF 50 sczut B). Hipocomplian pulmonar - Scderea complianei statice
C). Cresterea difuziunii oxidului de carbon prin membrana alveolocapilar in emfizem
TLCO
D). Existena hiperreactivitii bronsice
E). Scderea presiunilor pulmonare elastice
31. Polisomnografia
A). Este obligatorie la pacienii cu tulburri de constien, meningit sau epilepsie
B). Este obligatorie la pacienii ce prezint sforit, somnolen diurn si comorbiditi
de tipul obezitate, hipertensiune arterial, diabet
C). Este obligatorie la pacienii cu BPOC sever
D). Este obligatorie pentru titrarea CPAP la pacienii cu apnee in somn de tip obstructiv
E). Este obligatorie la toi marii sforitori
32. Reabilitarea respiratorie se adreseaz urmtoarelor afeciuni respiratorii:
A). Bronsiectaziilor uscate
B). Chistul hidatic pulmonar
C). Bronhopneumopatia cronic obstructiv
D). Fibroze interstiiale difuze
E). Mucoviscidoza
33. Reabilitarea respiratorie in BPOC implic o echip format din
specialiti din urmtoarele domenii:
A). Boli de nutriie
B). Psihologie
C). Pneumologie
D). Recuperare
E). Psihiatrie
34. Reabilitarea respiratorie in BPOC cuprinde mai multe segmente:

5
 B). b) Educaia medical
C). c) Tratament cortizonic inhalator permanent
D). d) Antrenamentul fizic pentru muschii scheletici
E). e) Consiliere nutriional
35. Reabilitarea respiratorie dup o exacerbare a BPOC:
A). Se justific deoarece creste calitatea vieii
B). Nu se efectueaz la pacienii ce au avut o exacerbare sever BPOC
C). Nu se efectueaz la pacienii cu scdere ponderal
D). Nu se efectueaz la pacienii obezi
E). Nu se efectueaz la pacienii care necesit oxigenoterapie
36. Reabilitarea respiratorie in sindromul de apnee obstructiv in somn cuprinde:
A). Efectuarea polisomnografiei
B). Consiliere nutriional
C). Administrarea analepticelor respiratorii
D). Administrarea cortizonicelor inhalatorii pentru combaterea insuficienei respiratorii
E). Administrarea inductoarelor somnului pentru combaterea trezirilor nocturne
37. Tratamentul de elecie in sindromul de apnee obstructiv in somn
const in:
A). Bronhodilatatoare inhalatorii
B). Preparate combinate bronhodilatatoare si cortizonice inhalatorii
C). CPAP
D). Cresterea ponderal la pacienii casectici si exerciiu fizic pentru
cresterea/tonifierea
masei musculare si CPAP
E). Oxigenoterapia de lung durat la domiciliu, 15-18 h Izi
38. Reabilitarea respiratorie in fibrozele interstiiale difuze cuprinde:
A). Exerciii fizice
B). Gimnastic respiratorie pentru ameliorarea ventilaiei si conservarea energiei
C). CPAP
D). Mijloace de reducere a hiperinflaiei (tiotropium inhalator, valve unidirecionale)
E). Consiliere antifumat
39. Exerciiile fizice aerobice la copiii cu mucoviscidoz:
A). Sunt mai putin eficiente fa de cele de rezisten
B). Cresc durata supravieuirii
C). Nu au legtur cu rata mortalitii
D). Sunt mai puin eficiente fa de manoperele de drenaj postural
E). Sunt contraindicate datorit cresterii consumului de oxigen
40. Reabilitarea respiratorie nu se adreseaz urmtoarelor afeciuni
respiratorii:
A). Astmului bronsic
B). Bronhopneumoniei
C). Transplantului pulmonar
D). Pneumotoracelui
E). Tuberculozei cavitare
41. Exerciiile de antrenament ale musculaturii scheletice in afeciunile
respiratorii cronice
(in spe
BPOC):

6
42. Exerciiile de respiraie pentru ameliorarea performanei muschilor
respiratori sunt:
A). Exerciii cu rezisten la inspir si expir
B). Exerciii de inspir cu buzele pensate pentru cresterea presiunii pozitive in bronsiole
C). Exerciii cu contracii ale musculaturii abdominale in timpul expirului
D). Exerciii de crestere a frecvenei respiratorii
E). Exerciii cu poziia aplecat inainte
43. Exerciii pentru ameliorarea clearance-ului mucociliar:
A). Nu se asociaz cu administrarea de mucolitice pentru a nu duce la
colmatarea cilor aeriene cu mucus in exces
B). Se adreseaz pacienilor hipersecretori
C). Se asociaz cu administrarea
aerosolilor D). Cuprind exerciii de
eficientizare a tusei
E). Cuprind exerciii de respiraie rapid i profund
44. Suportul psihosocial in cadrul activitilor de recuperare va fi asigurat:
A). De intreaga echip de specialisti ce particip la recuperarea respiratorie
B). Numai de ctre psihologii autorizai si bine antrenai in domeniu
C). De ctre familie prin educaie si prin mijloace specifice
D). Pacienii vor fi insoii permanent si ajutai de cei din jur in toate activitile
E). Pentru ameliorarea problemelor sexuale
45. Recuperarea respiratorie:
A). Amelioreaz automanagementul si tolerana la efort
B). Nu afecteaz indicele BODE
C). Nu influeneaz supravieuirea dar creste calitatea vieii
D). Creste aderena la tratament
E). Are efect nedorit pierderea in greutate si scderea consumului de O2
46. Mijloacele de fluidificare a secreiilor bronsice sunt:
A). Administrarea in nebulizare a soluiilor saline hipertone 9%o
B). Alimentaie hiposodat
C). Alimentaie bogat in vitamine si antioxidani
D). Mucolitice

7
 Recuperare musculo-
scheletal

1. Suprafaa capului humeral i a cavitii glenoidale au o

congruen:
A). Mai mic de 1/3 din suprafa
B). Mai mare de 1/3 din suprafa
C). 1/3 din suprafa
D). 1/4 din suprafat
2. E). 1/2 din suprafaf
Care dintre urmtoarele enunuri referitoare la factorii de stabilitate de la
nivelul
articulaiei scapulo-humerale sunt adevrate?
A). Capul humeral este un factor static
B). Labrumul glenoidal este un factor dinamic
C). Ligamentul glenohumeral superior este un factor static
3. D). Ligamentul coracohumeral este un factor dinamic
E). Capul humeral este unfactor atdt dinamic cdt li static
Care dintre urmtoarele enunuri sunt false?
A). jn cazul leziunilor de ligament coracohumeral se produce o instabilitate antero-
inferioar
B). Ligamentul glenohumeral inferior asigur o stabilitate posterioar a capului
humeral
C). Muschiul subscapular nu face parte din coafa rotatorie
4. D). Muschii supraspinos, infraspinos si teres minor fac parte din coafa rotatorie
E). M. Suprascapular face parte din coafa rotatorie
0icrile de la nivelul articulaiei scapulo-humerale sunt:
A). Flexie 0-50 grade
B). Flexie 0-180 grade
C). Extensie 0-180 grade
5. D). Abducie 30 grade
E). Adducfie 30 grade
in tendinita muchiului biceps brahial:
A). Nu apare sensibilitate la nivelul mulchiului biceps
B). Durerea apare in abducfia umrului
C). Durerea apare in elevafia umrului
6. D). Testul de instabilitate a bicepsului este pozitiv
E). Apare sensibilitate la nivelul m. Coraco-brahial
Care dintre urmtoarele NV fac parte din principiile generale in
recuperare:
A). Diagnosticul incorect
B). Recunoasterea patologiei si influena asupra articulaiei
7. C). Recuperarea funcional
D). Milcri pasive precoce
E). Recuperarea motorie
in recuperarea dup leziunea nervului radial:
A). Imobilizarea in atel Bungy ajut la reluarea milcrilor active
B). Imobilizarea in atel Bungy ajut la reluarea milcrilor pasive
8. C). Reluarea milcrilor active se face progresiv
D). Reluarea milcrilor active se incepe imediat dup traumatism
 B). Apare in urma compresiei de nerv radial
C). Apare in urma compresiei de nerv median
D). Se mai numelte li boala
tastelor
E). Apare in urma unui traumatism la nivelul cotului
9. in cazul recuperrii dup tratamentul sindromului de tunel carpian:
A). jn ziua a 7-a pacientul ili reia activitatea de dinainte
B). Pacientul ili reia activitatea dup 3 sptmdni
C). in primele 7 zile se fac milcri uloare pasive la nivelul articulafiilor Re li eM
D). Tratamentul hipersensitivitfii cutanate se incepe in prima
sptmdn
E). Reluarea milcrilor active este indicat la 24 ore postoperator
10. Sindromul de pronaie:
A). Apare in urma compresiei de nerv radial
B). Apare in urma compresiei de nerv median
C). Apare in urma compresiei de nerv ulnar
D). Factorul compresiv este mulchiul pronator
teres
E). Apare in urma unui traumatism la nivel radio-carpian
11. in recuperarea dup tratamentul sindromului de pronaie:
A). jn ziua a 7-a se incep milcrile active dup indeprtarea imobilizrii
B). jn ziua a 7-a se incep milcrile pasive dup indeprtarea imobilizrii
C). in sptmdna 4 se incep milcri moderate active
D). jn primele 7 zile pacientul deja incepe un program de recuperare intens
E). Reluarea milcrilor active este indicat la 24 ore postoperator
12. in cazul fracturilor de col chirurgical la nivelul humerusului:
A). Tratamentul de elecfie la pacienfi vdrstnici este cel
chirurgical
B). Tratamentul de elecfie la pacienfi vdrstnici este cel
conservator
C). Tratamentul conservator const in imobilizare in banda} Dessault 6
sptmdni
D). Este indicat folosirea unei orteze de umr pentru realuarea precoce a
milcrilor
de pendulare
E). Orteza de umr nu este o opfiune de tratament
acceptat
13. Dup osteosinteza oaselor antebraului:
A). Membrul superior se imobilizeaz in atela gipsat brahio-antebrahio-palmar 4
sptmdni
B). Membrul superior se imobilizeaz in atela gipsat brahio-antebrahio-palmar 8
sptmdni
C). Membrul superior se imobilizeaz in atela gipsat antebrahio-palmar 4
sptmdni
D). Membrul superior se imobilizeaz in atela gipsat antebrahio-palmar
8 sptmdni
E). Membrul superior nu se imobilizeaz
14. in cazul fracturilor de diafz humeral:
A). Este indicat imobilizare in ortez cu pern de abducfie pentru reluarea precoce a
milcrilor active
B). Este indicat imobilizare in ortez cu pern de abducfie pentru reluarea precoce a
 C). Mifcrile pasive de flexie fi extensie se incep la 48 ore postoperator
D). Mifcrile pasive de flexie fi extensie se incep la 28 zile postoperator
E). Procedurile de contracfie izometric se pot incepe la 48 ore postoperator
16. Dup artroplastia total de old pacientul
trebuie s evite:
A). Limitarea mifcrilor ufoare de flexie a coapsei
B). Flexia forfat a coapsei
C). incrucifarea membrelor inferioare
D). Folosirea unui inlftor de toalet
E). Folosirea unui cadru pfitor in primele 2 sptmdni
17. Pacientul care a suferit o intervenie chirurgical de endoprotezare a
oldului cu endoprotez necimentat:
A). Nu calc fi nu se sprijin cu toat greutatea corpului pe membrul inferior operat
B). Poate incepe sprijin total pe membrul operat la 24 ore dup intervenfia
chirurgical
C). Exercifiile izochinetice sunt contraindicate
D). Hidroterapia se indic la 48 ore postoperator
E). Hidroterapia este contraindicat in cazul unei colecfii seroase la nivelul plgii
18. Recuperarea dup artroplastia total de old vizeaz urmtoarii
muchi
A). M. Fesier mic
B). M. Fesier mijlociu
C). Tractul ilio-tibial
D). M. Semitendinos
E). M. Semimembranos
19. Recuperarea dup artroplastia total de genunchi vizeaz urmtorii
muchi
A). M. Semitendinos
B). M. Semimembranos
C). M. Quadriceps
D). M. Gastrocnemius
E). M. Soleus
20. Printre tipurile de Artroplastie total de old se
enumr:
A). Artroplastia total cimentat
B). Artroplastia total necimentat
C). Artroplastia total de tip resurfacing
D). Hemiartroplastia de fold
E). Artroplastia cu protez Austin Moore
21. in timpul interveniei chirurgicale de artroplastie total de old sunt
atinse
urmtoarele
structuri:
A). Fascia lata
B). M. Fesier mare
C). M. Fesier mic
D). M. Quadriceps femoris
E). Capsula articular
22. in cea ce privete sprijinul pe membrul operat dup artroplastia
total a oldului este adevrat:
 D). Dup artroplastia total de lold cu endoprotez necimentat pacientul reia mersul
cu sprijin total la 24 ore postoperator
E). Dup artroplastia total de lold cu endoprotez necimentat pacientul reia mersul
cu sprijin par!ial cu 20% din greutatea corpului
23. Pentru minimalizarea i evitarea forelor articulare dup o
artroplastie total de old
pacientul:
A). Foloselte dispozitiv auxiliar de sprijin
B). Nu este necesar sprijinul cu un dispozitiv auxiliar
C). Evit flexia for!at a coapsei cu membrul intins 2 sptmdni
D). Evit incrucilarea membrelor inferioare
E). Foloselte un inl!tor pentru vasul de toalet
24. Care dintre urmtoarele NV sunt proceduri de protecie articular
dup artroplastia total de old?
A). Evitarea decubitului lateral fr pern de abduc!ie
B). Evitarea incruci!rii membrelor
C). Evitarea aplecrii in anterior-ridicare de obiect
D). Folosirea dispozitivelor ajuttoare li adaptarea mediului inconjurtor
E). Exerci!ii izometrice imediat postoperator
25. Recuperarea pentru reluarea tonusului muscular dup a artroplastie
total de old const:
A). Exerci!ii de contrac!ie li relaxare a qvadricepsului
B). Flexie de 30 grade a coapsei, abduc!ie li adduc!ie in primele 2 sptmdni
C). Flexie li extensie cu membrul intins dup 2 sptmni
D). Flexie li extensie mai mare de 30 grade in primele 7 zile postoperator
E). Exerci!ii izochinetice cu contragreut!i la 3 zile postoperator
26. Nu fac parte din scopul recuperrii musculoscheletale dup
artroplastia total de genunchi urmtoarele:
A). Restabilirea activit!ii de baz de dinaintea interven!iei chirurgicale
B). Aen!inerea ratei de mobilitate in limita restric!iilor
C). inv!area protec!iei articula!iei
D). jncurajarea antrenamentului cu ajutor auxiliar
E). Reluarea sportului de performan!
27. Recuperarea postoperatorie precoce dup artroplastia de genunchi:
A). Este cuprins pe o perioad de 4 zile
B). Este cuprins pe o perioad de 7 zile
C). jn ziua 0 sprijin par!ial
D). jn ziua 2-a mobilizare activ asistat
E). Nici un rspuns corect
28. in cea ce privete micarea pasiv imediat dup artroplastia total
de genunchi sunt adevrate:
A). Are rolul de eficientizare a milcrilor active
B). Se foloselte un dispozitiv special denumit CPA
C). Nu eficientizeaz milcrile active
D). Este de preferat inceperea milcrilor active inaintea celor pasive
E). Are rolul de evitare a contracturii in flexie
29. in cea ce privete mobilizarea membrului inferior operat dup o
artroplastie total de genunchi sunt adevrate:
A). in primele 2 sptmdni este important un program de izometrie
B). Flexia li extensia genunchiului li coapsei se face brusc la 30 grade
C). Flexia li extensia genunchiului li coapsei gradual la 30 grade
 D). Se poate folosi o minge medicinal ca li dispozitiv ajuttor
E). Extensia forfat trebuie evitat in primele 30 de zile postoperator
30. in cea ce privete managementul redorii articulare dup o
artroplastie total de genunchi NV este adevrat:
A). Cel mai bun preductor al ratei de mobilitate postoperatorie este ROM preoperator
B). Rata de mobilitate depinde de tipul de intervenfie chirurgical aplicat
C). Rata de mobilitate depinde de capsulotomia corect
D). Rata de mobilitate nu depinde de tipul de osteotomie
E). Este indicat folosirea CMP- 0-90 grade postoperator cu perioade de hiperextensie
31. Medie frecven:
A). a. Frecvenfa rapid de 100Hz are efect analgetic
B). b. Spectrul de 0-100 Hz produce o alternanf ritmic de efecte inhibitorii cu efecte
excitatorii
C). c. Frecvenfa rapid de 50Hz are efect analgetic
D). d. Frecvenfa mijlocie constant (manual) de 60 Hz are efecte de contracturante,
vasomotorii
E). e. Frecvenfa rapid de 75Hz are efect analgetic
32. Tratamenul medicamentos in cadrul general de recuperare a genunchiului cuprinde:
A). a. BetaBlocante
B). b. Antiinflamatorii
C). c. Vasodilatatoare
D). d. Antibioterapie
E). e. AINS
33. Complicatiile tardive ale fracturilor bimaleolare sunt:
A). a. Fractura deschis
B). b. Artroza posttraumatic de glezn
C). c. Leziunile vasculo-nervoase
D). d. Ireductibilitatea fracturii-luxafie
E). e. Pseudartroza
34. Indicaiile tratamentului chirurgical in fracturile pilonului tibial sunt:
A). a. Elecul tratamentului ortopedic
B). b. Fragmentul fracturat este voluminos < 30% din plafonul tibial
C). c. Deplasare secundar sub imobilizare gipsat
D). d. Fractura deschis
E). e. Fractura inchis
35. In fracturile supramaleolare pot aprea:
A). a. Deformare "in cros"I"in barc" a regiunii cu edem local important
B). b. Deformare "in baionet" a regiunii cu edem local important
C). c. Tulburri trofice cutanate cu instalare precoce
D). d. Impotenf funcfional relativ
E). e. Crepitafii
36. Fracturile extremitii inferioare ale oaselor gambei cuprind:
A). a. Fracturile bituberozitare
B). b. Fracturile supramaleolare
C). c. Fracturile spiroide
D). d. Fracturile pilonului tibial
E). e. Fracturile bimaleolare
37. Fracturile diafizare ale gambei:
A). a. Limita proximal: plan orizontal ce trece sub tuberozitatea anterioar tibial
B). b. Sunt fracturile colului peronier
 C). c. Sunt rare
D). d. Limita distal: un plan ce trece la 7 cm deasupra interliniului
articular tibiotarsian
E). e. Sunt cele mai frecvente fracturi ce intereseaz membrul inferior
38. Fracturile spinelor tibiale:
A). a. Cele izolate sunt mai frecvente la adultul tdnr
B). b. Se pot asocia cu leziunea meniscului fi a ligamentului incrucifat anterior
C). c. Nu au indicafie chirurgical
D). d. Sunt rare la copii
E). e. Tratamentul indicat este cel conservator
39. Refacerea forei musculare
cuprinde:
A). a. Toni!ierea musculaturii !lexoare
B). b .Stabilizare ligamentara
C). c. Tapotaj si trepidatia
D). d. Toni!ierea musculaturii extensoare
E). e. Nici un rspuns corect
40. Reeducarea flexiei si extensiei se face prin:
A). a. Petisaj
B). b. Moblizari autopasive
C). c. Frecventa medie
D). d. Prin posturare
E). e. Exercifii izometrice
41. Principalele metode de masaj sunt:
A). a. E!leurajul
B). b. Petisajul
C). c. Trepidatia
D). d. Mobilizarea pasiva
E). e. Mobilizarea activ
42. Cadrul general de recuperare a genunchiului cuprinde:
A). a. Electroterapia
B). b. Masoterapia
C). c. Tratamentul chirurgical
D). d. Kinetoterapia
E). e. Hidroterapia
43. Osteosinteza cu fixator extern in fracturile platoului tibial este indicata in:
A). a. Fracturile unituberozitare cu deplasare
B). b. Fracturile cominutive bituberozitare cu tulburari tro!ice cutanate majore
C). c. Fracturile colului peronier
D). d. In cazul asocierii cu leziuni ligamentare extinse
E). e. Fracturile deschise tip II
44. Indicatiile tratamentului ortopedic-conservator in fracturile platoului tibial sunt:
A). a. Fracturile deschise
B). b. Fracturile !ara deplasare
C). c. Fracturile cu separare si in!undare
D). d. Bolnavi tineri
E). e. Pacienfi vdrstnici, tarafi
45. Complicatiile imediate ale fracturilor platoului tibial sunt:
A). a. Leziunea nervului sciatic popliteu extern
B). b. Redoarea de genunchi
C). c. Instabilitate articulara
 D). d. Fractura deschisa
E). e. Calus vicios
46. Diagnosticul diferentiala in contextual durerilor de umar:
A). Spondiloza cervical cu mani!estari iritative sau compressive
B). Costocondrita
C). Hernie de disc cervical
D). Torticolis
E). Otomastoidita
47. Care dintre urmatoarele articulatii actioneaza sincron la nivel scapulohumeral:
A). Articulatia acromioclaviculara
B). Spatiul scapulo-toracic
C). Spatiul subacromio-deltoidian
D). Articulatia glenohumerala
E). Articulatia sterno-costo-humerala
48. Libertatea de miscare a zonei humerale depinde de:
A). Clavicula
B). Humerus
C). Stare de tensiune si complianta sistemului capsulo-ligamentar
D). Scapula
E). Spina scapulae
49. Care este cea mai frecventa luxatie scapulo-humerala?
A). Posterioara
B). Superioara
C). Postero-in!erioara
D). Antero-in!erioara
E). Allata
50. Cand apare subluxatia de tip inferior a capului humeral?
A). Capsulita retractara
B). "frozen shoulder"
C). Leziunea coa!ei rotatorilor
D). Paralizia de nerv circum!lex
E). Leziunea capului lung al bicepsului brachial
51. Redoarea marcata scapulo-humerala post fractura de clavicula se previne prin
A). Mobilizare dupa 6-8 saptamani
B). Mobilizare rapida prin ridicare de greutati
C). Mobilizare rapida,dupa 2-3 saptamani de imobilizare
D). Purtarea unor aparate ortopedice special
E). Fractura de clavicula nu se imobilizeaza
52. Pentru prevenirea redorii de umar post fractura de clavicula se pot efectua:
A). Mentinerea imobilizarii pana la 6 saptamani
B). Aparate ortopedice special
C). La 3-4 saptamani se introduce exercitii de toni!iere cu rezistenta progresiva
D). Mobilizare de tip active la 2-3 saptamani
E). Ridicarea de greutati mari
53. Exercitiul Codman se efectueaza prin:
A). Bratul !lectat 90*
B). Bratul in abductie 90*
C). In decubit dorsal cu bratul in abductie 90*
D). Trunchiul !lectat 90*,bratul a!ectat atarnand liber
E). In decubit ventral cu bratul in abductie 90*
54. Exercitiile Codman sunt indicate pentru:
A). Tonifierea deltoidului
B). Au avantajul decoaptarii articulare cu effect antialgic
C). Tonifierea tricepsului
D). Tonifierea bicepsului
E). Tonifierea deltoidului
55. In recuperarea luxatiilor acromio-claviculare se urmareste:
A). Refacerea fortei musculare a bicepsului
B). Refacerea fortei musculare a tricepsului
C). Refacerea fortei musculare pe marele dintat si trapez
D). Refacerea fortei musculare a sterno-cleido-mastoidianului
E). Refacerea fortei musculare a deltoidului
56. Luxatia scapulo-humerala poate aparea in:
A). Fractura de clavicula
B). Fractura 1/3 medie
humerus
C). Fractura de cap humeral
D). Fractura anterioara de
glena
E). Disjunctive acromio-claviculara
57. Cat timp se imobilizeaza o luxatie scapulo-humerala dupa reducere?
A). 2 saptamani
B). 6-8 satamani
C). Nu se imobilizeaza
D). 1
saptamana
E). 3-4 saptamani
58. Dupa reducerea luxatiei scapulo-humerale,umarul trebuie mobilizat cat mai
precoce,mobilizarea fiind orientate:
A). In rotatie externa
B). In rotatie interna
C). In sensul opus miscarii resonsabile de luxatie
D). In abductie si rotatie
externa
E). In abductie
59. In luxatiile scapulo-humerale anterioare mobilizarea se va desfasura in:
A). Rotatie externa
B). Abductie
C). Abductie si rotatie externa
D). Nu se imobilizeaza
E). Rotatie interna
60. Cand leziunile periarticulare s-au cicatrizat(5-6)saptamani programul de recuperare
urmareste
A). Recuperarea progresiva a amplitudinii articulatiei
B). Tonifierea tricepsului
C). Mentinerea imobilizarii in esarfa pana la 8 saptamani
D). Tonifierea
bicepsului
E). Tonifierea stabilizatorilor
articulatiei
61. in programele de recuperare privind evoluia traumatismelor de old
 C.Verticalizare cu incarcre
E).Recuperearea analitic
62. Referind la kinetoterapie in traumatismele de old sunt
adevrate:
A). Rmdne programul de baz
B). Sunt exercifii izometrice
C). Exercifii de mobilizare la nivelul genunchiului
D). Nu sunt exercifii
izokinetice
E). Solicitare pe biciclet ergometric.
63. Referind la programul de recuperare in cazul fracturilor de sold
sunt adevrate:
A). Se adaptez tipului de fractur
B). Se adapteaz la vdrsta pacientului
C). NU se adaptez tipului de fractur
D). NU se adapteaz la vdrsta pacientului
E). Nici un rspuns nu este corect
64. in cazul fracturilor de col femural sunt adevrte:
A). Necroza avascular de cap femoral este o complicatie
B). La pacienfi tineri este preferat hemiartroplastia de sold
C). La pacienfii in vdrst este preferat osteosinteza
D). La vdrstnici hemiartroplastia permite o mobilizare precoce
E). Tratamentul chirurgical se decide atdt in funcfie de traumatism cdt fi de vdrst
65. Referitor la recuperarea fracturilor cu osteosintez sunt
adevrate:
A). Metoda permite mobilizarea precoce
B). Permite icrcarea de la 3 zile postoperator
C). Permite exercifii cu rezistenf de la 3 zile postoperator
D). Osteosinteza urmrefte corectarea diformitfilor
E). Osteosinteza urmrefte stabilizarea focarului de fractura
66. in cazul fracturilor de sold urmtoarele muschi trebuie tonifiate:
A). Mufchiul cvadriceps
B). Muschiul biceps brahial
C). Muschiul fesier mijlociu
D). Mufchiul fesier mic
E). Mufchiul fesier mare
67. Fracturile trohanteriene sunt:
A). Fracturi intraarticulare
B). Fracturi extraarticulare
C). Modificrile sunt mai evidente la persoanele vdrstnice
D). Interventia chirurgical este contraindicat in aceste tipuri de
fracturi
E). in cazul tratamentului orthopedic pot aprea complicafii de
decubit
68. Referitor la exerciii de recuperare a fracturilor de old sunt adevrate:
A). Mifcri de extensie a foldului, ridicdnd trunchiul fi bazinul de la planul
patului
prin tracfuni pe membrele superioare
B). Mifcri de flexie ale foldului fi genunchiului
C). Contracfiile izometrice ale cvadricepsului nu sunt recomandate
D). Mobilizri passive fi active ale complexului articular glezn-
70. Referitor la fracturile de sold sunt adevrate
A). Pacien!ii intre 20-40 ani dezvolt aceast fractur printr-un traumatism forte
B). Pacien!ii peste 60 ani dezvolt aceast fractur printr-un traumatism mediu
C). Necroza avascular de cap nu este complicatia fracturilor de col femoral
D). Fracturile pertrohanteriene sunt de tip intraarticular
E). Clasificarea Garden se foloseste in fracturile colului femural
71. Care dintre urmatoarele fracturi sun t considerate intracapsulare
A). Fractura de cap femural
B). Fractura subcapitala de femur
C). Fractura mediocervicala
D). Fractura bazicervicala
E). Fractura pertrohanteriana simpla
72. Hemiartroplastia de sold dupa fractura de col femural la pacianti varstnici permite
A). Flexie peste 90 grade in primele 24 ore postoperator
B). Flexie mai mica de 90 grade dupa 48 ore postoperator
C). Extensie fortata la 24 ore postoperator
D). Mobilizare cu o carja la 48 ore postoperator
E). Mobilizare cu cadru pasitor la 36 ore postoperator
73. Osteosinteza cu cui Gama in cazul fracturilor intertrohanteriene este:
A). Minim invaziva
B). Ofera stabilitate primara in focarul de fractura
C). Ofera o vindecare indirecta fara formare de calus in jurul focarului de fractura
D). Ofera o vindecare indirecta cu formare de calus in jurul focarului de fractura
E). Permite un program de recuperare precoce
74. Care dintre urmatoarele semne sunt prezente in fracturile de col femural?
A). Dureri la nivelul triunghiului Scarpa
B). Pozitie vicioasa de flexie-rotatie externa-adductie
C). Pozitie vicioasa de flexie-rotatie externa-abductie
D). Scurtarea absoluta a membrului inferior
E). Scurtare relativa a membrului inferior
75. Ce tipuri de osteosinteza pot fi folosite in fracturile pertrohanteriene:
A). Osteosinteza cu sistem DHS
B). Osteosinteza cu cui Gama
C). Proteza subtotala tip Austin-Moore
D). Osteosinteza cu tija retrograda zavorata static
E). Metoda hobanajului
76. Recuperarea cotului trebuie sa tina cont de:
A). Tonifierea musculaturii antebratului
B). Tonifierea musculaturii bratului
C). Caracteristicile biomecanice locale
D). Recuperarea nu este importanata deoarece la acest nivel nu apare redoarea
E). Limitarea miscarilor este acceptata pana la un anumit grad
77. Cea mai comuna sechela dupa dislocarea de cot este:
A). Hiperlaxitate ligamentara
B). Hiperextensia
C). Hiperflexia
D). Leziunea de ligament collateral ulnar
E). Pierderea mobilitatii
78. Dupa reducerea luxatiei de cot si realizarea stabilitatii articulare,procesul de
recuperare utilizeaza:
 A). Recuperare energica cu miscari active
B). Ridicare de greutati
C). Miscari passive blande,evitand orice solicitare in valg
D). Tonifierea bicepsului
E). Tonifierea tricepsului
79. Pentru luxatiile stabile,dupa reducere,cel mai bun rezultat se obtine introducand
mobilizarea la:
A). Cca 2 saptamani
B). La 4-6 saptamani
C). La 6-8 saptamani
D). La 9 saptamani
E). La 1 saptamana
80. Prelungirea imobilizarii cotului peste 2-3 saptamani determina:
A). Contractura important a extensorilor
B). Contractura important a flexorilor
C). Hipertrofia bicepsului
D). Hipertrofia tricepsului
E). Bursita de cot
81. Programul de recuperare care se instituie rapid si este agresiv poate cauza:
A). Rezultate foarte bune
B). Contracture in extensie
C). Hipertrofia flexorilor
D). Subluxaie recidivanta
E). Hipertrofia extenorilor
82. Protocolul de recuperare in cotul luxat stabil prevede in zilele 1-4:
A). Initierea exercitiilor de prindere si prehensiune
B). Nu se imobilizeaza in primele 4 zile
C). Imobilizare in banda} Dessault
D). Imobilizare in atela posterioara
E). Imobilizare in banda} Watson-Jones
83. Protocolul de recuperare in cotul luxat stabil revede in zilele 10-14:
A). Mentinerea atelei
B). Evitarea mobilizarii passive
C). Introducerea unui program comlet de recuperare a cotului,incluzand si mobilizari
passive
D). Imobilizare in banda} Watson-Jones
E). Exercitii cu greutati
84. Ligamentul colateral ulnar:
A). Nu are importanta
B). Structura care se opune solicitarii in var
C). Structura care se opune solicitarii in valg
D). Structura care se opune solicitarii in extensie
E). Este una dintre structurile de rezistenta cele mai importante
85. Programul de recuperare post interventie chirurgicala la nivelul ligamentului
collateral ulnar urmareste:
A). Solicitare in valg
B). Intretinerea de tonus si forta muscular pentru flexori isi extensorii cotului
C). Tonifierea musculaturii umarului
D). Cresterea mobilitatii
E). Imobilizare prelungita
86. Protocolul de recuperare in refracerea ligamentului collateral ulnar vizeaza in prima
saptamana postoperator:
A). Imobilizare in extensie
B). Se incep exercitiile de prindere si mobilizare activa a pumnului
C). Imobilizare in banda} Dessault
D). Imobilizare in atela sau orteza la 90* in flexie
E). Se initieaza contractii izometrice pentru muschii pumnului si pentru
flexialextensia cotului
87. Protocolul de recuperare in refacerea chirurgicala a ligamentului collateral ulnar in
a 2-a saptamana postoperator:
A). Se initiaza exercitii de rezistenta pentru flexialextensia cotului
B). Imobilizare in extensie
C). Se initieaza contractii izometrice atat pentru musculature pumnului cat si pentru
flexialextensia cotului
D). Se introduce un program de solicitare pentru umar
E). Introducerea gradate a activitatii sportive
88. In cazul protezei totale de cot,programul de recuperare:
A). Utilizeaza exercitii active pentru mobilizarea cotului
B). Se incepe dupa 2 saptamani
C). Utilizeaza miscari passive
D). Se poate incepe din primele zile
E). Se incepe dupa 6 saptamani de la interventia chirurgicala
89. In recuperarea cotului posttraumatic:
A). Se mentine imobilizaree este 3 satamani
B). Se mentine imobilizarea in extensie
C). Dupa indepartarea imobilizarii se incepe un pc
D). program agresiv de recuperare
E). Initial se introduce extensia cotului prin mobilizari blande pentru a preveni
contracture in flexie
90. Durata maxima a imobilizarii la nivelul cotului este:
A). 2-3 saptamani
B). isaptamana
C). 4-6 saptamani
D). 6-8 saptamani
E). i0 saptamani
91. Referind la coloana cervical este adevrat:
A). Este alctuit din 7 vertebre
B). Atlas este prima vertebr cervical
C). Atlas este a doua vertebr cervical
D). Este alctuit din 5 vertebre
E). Axis este a doua vertebr cervical
92. Punctele principale in tratamentul traumatismelor coloanei cervicale ar putea fi
enunate astfel, cu excepia:
A). Ob!inerea !i men!inerea stabilit!ii spinale
B). Prevenirea agravrilor leziunilor neurologice
C). inbunt!irea recuperrii neurologice
D). Realinierea coloanei vertebrale nu este important
E). Ob!inerea unei recuperri func!ionale precoce
93. Indicaiile tratamentului chirugical in traumatismele coloanei toraco-lombare
sunt:
A). Fracturi stabile fr deficit neurologic
 B). Fracturi stabile sau instabile cu deficit neurologic dup un interval liber de
simptome
C). Fracturi instabile cu deficit neurologic progresiv
D). Fracturi associate cu leziuni radiculare
E). Fractur-tasare corp vertebral Li
94. Factorii de care depinde reintegrarea in munc in cazurile
traumatismelor coloanei
sunt:
A). Nivelul neurologic
B). Vdrsta la momentul accidentului
C). Educafia
D). Ocupafia avut anterior
E). Locul de munc avut anterior
95. Referind la tetraplegie este adevrat:
A). Deteriorizeaz funcfia la nivelul membrelor superioare
B). Deteriorizeaz funcfia la nivelul trunchiului
C). Deteriorizeaz funcfia la nivelul membrelor inferioare
D). Include leziunile ale plexului brachial
E). Include leziunileale nervilor periferici
96. Principii generale in tratamentul fracturilor toraco-lombare:
A). Decompresia
B). Fixarea
C). Corectia angulatiei
D). Corecfia angulatiei nu este un principiu
E). Refacerea curburilor fiziologice nu este un principiu
97. Coloana cervical permite micri
A). in plan sagital flexie li extensie
B). in plan frontal flexie li extensie
C). jn plan fontal numai flexie
D). in plan frontal milcri laterale
E). in plan transversal rotafii
98. Datorit stazei de decubit in traumatismele coloanei exist riscul de:
A). Bronlit acut la marii fumtori
B). Bronlit acut la cei cu BPOC
C). Infecfie urinar
D). Constipafie
E). Pierderea greutfii ponderale
99. Pentru evitarea complicaiilor de decubit in cazul traumatismelor coloanei
cervicale
se efectueaz:
A). Mobilizrile li posturrile alternante segmentare
B). intrefinerea artculafiilor prin mobilizri active nu este recomandat
C). intrefinerea artculafiilor prin mobilizri active este recomandat
100. Programul de recuperare in cazul traumatismelor coloanei cervicale consta in:
A). Exercifii de tonifiere pentru muschii flexori
B). Exercifii de tonifiere pentru muschii extensori
C). Exercifii de intrefinere articular li musculara a rahisului dorso lombar
D). Exercifii de recuperare proprioceptiv
E). Exercitii de tonifiere a quadricepsului
101. Creterea amplitudinii de micare la nivelul coloanei cervicale
poate fi obinut
prin:
A). Miscariile pasive nu ajut
B). Miscari active
C). Milcri de rotafie
D). Flexie li extensie
E). Inflexiunile laterale
102. Referind la recuparearea dup fractur-tasare de corp vertebral
fr fenomene neurlogice sunt adevrate:
dorso-lombar
A). Permite un program de recuperare activ
B). Permite un program de recuperare precoce
C). Pdna la consolidare se va menfine hiperlordoza
D). Pdna la consolidare se va menfine hiperflexia coloanei dorso-lombare
E). Dup consolidare obiectivul principal este de a reface mobilitatea rahidian
103. Referind la recuperearea dup fractur-tasare de corp vertebral
fr fenomene neurlogice sunt
dorso-lombar
adevrate:
A). Cuprinde trei perioade
B). Are o perioad de aliniament
C). Are o perioad de reconsolidare
D). Perioada final este consolidarea
E). Nuvertebre
104. Cite este absolut necesar
toracale menfinerea hiperlordozei pdn la consolidare
sunt:
A). 7
B). ii
C). i2
D).
i4
105. E). i5
Coloana vertebrala lombara este alcatuita din:
A). 3 vertebre
B). 4 vertebre
C). 5 vertebre
D). 6 vertebre
106. E). 7 vertebre
fracturile extremitatilor inferioare ale radiusului:
A). sunt situate sub un plan care trece la 4 cm deasupra interliniului radio-carpian
B). sunt mai frecvente la femeile varstnice
C). sunt situate sub un plan care trece la 4 cm deasupra interliniului cotului
D). sunt situate sub un plan care trece la 8 cm deasupra interliniului radio-carpian
107. E). sunt rare la persoanele peste 60 ani
cel mai frecvent tip de fractura al epifizei distal de radius este
A). fractura marginala posterioara -
Barton
B). fractura marginala anterioara -
Letenneur
108. C). fractura extraarticulara Pouteau-Colles
D). fractura extraarticulara Goyrand-Smith
E). fractura cominutiva a EIR
semnul Nelaton-Velpeau
A). deformarea in barioneta a regiunii radio-carpiene
B). deformarea in dos de furculita a regiunii radio-carpiene
 E). Deformarea anterioara a pumnului
109. examenul clinic in fracturile epifizei distale de radius evidentiaza:
A). prezenta semnului Dupuytren
B). semnul Nelaton-Velpau
C). "deranjament intern al pumnului"- Milch
D). semnul Laugier
E). Absenta semnului Laugier
110. in cadrul examenului radiologic al pumnului normal se evidentiaza:
A). unghiul radial intre i6-28 grade
B). inclinarea anterioara intre 0-22 grade
C). unghiul radial intre i0-i5 grade
D). inclinarea anterioara intre 30-45 grade
E). Inclinarea anterioara peste 22 grade
111. Fractura Gerard-Marchant este :
A). Fractura EIR asociata cu fractura stiloidei ulnare cu deplasare externa
B). Fractura EIR asociata cu fractura capului radial
C). Fractura EIR asociata cu fractura stiloidai ulnare si deplasare interna
D). Fractura EIR asociata cu leziunea nervului median
E). Fractura EIR asociata cu leziunea nervului ulnar
112. Diagnosticul diferential al fracturii epifizei inferioare de radius se face cu:
A). Entorsa pumnului
B). Fractura subcapitala a metacarpului V - "fractura boxerilor"
C). Luxatia transscaforetrolunara a carpului
D). Sindromul Essex-Lopresti
E). Fractura Bennet
113. Fracturile epifizei intefioare a radiusului sunt stabile daca:
0
A). angulatia dorsala este mai mare de 20
B). 0
angulatia dorsala este mai sub i0
C). scurtarea radial este sub 2 mm
D). scurtarea radiala este mai mare de 5 mm
E). angulatia este mai mica de 20 grade
114. Dintre complicatiile imediate in fracturile epifizei intefioare a radiusului amintim
A). artroza radio-cubitala
B). ireductibilitatea
C). calusul vicios
D). fractura deschisa
E). pseudartroza
115. Fracturile EIR tip I, extraarticulare, nedeplasate necesita:
A). obligatoriu reducerea fracturii si imobilizare in atela gipsata sub cot
B). obligatoriu reducerea fracturii si imobilizare in atela gipsata deasupra cotului
C). imobilizarea pumnului cu un aparat gipsat sub cot - 4 saptamani
D). brosa} percutan
E). intotdeauna se aplica tratament chirurgical
116. Pentru determinarea instabilitatii secundare in fracturile EIR controlul
radiologic:
A). nu este necesar
B). .se efectueaza in a 5-a si a i2-a dupa imobilizare
C). se efectueaza la 2i de zile dupa imobilizare
D). se efectueaza la 6 saptamani dupa indepartarea imobilizarii gipsate
E). nici un raspuns corect
117. In fracturile extraarticulare ale EIR brosajul percutan tip Kapandji se mentine
A). 3 saptamani
B). 6 saptamani
C). iO-i4 zile
D). 3 luni
E). 2i zile
118. Osteosinteza in fracturile EIR se efecueateaza prin:
A). placuta cu surururi
B). brosa} percutan
C). Fixator extern
D). ti}a centromedulara
E). sistem DHS
119. Semnul Tillaux in fracturile EIR defineste
A). de!ormarea "in baioneta" a regiunii radio-carpiene
B). de!ormarea "in !urculita" a regiunii redio-carpiene
C). capul cubital bombeaza sub piele, pe marginea interna a pumnului
D). compresia nervului median in canalul carpian
E). deformarea in "cap de lebada" a mainii
120. Fractura Pouteau-Colles este:
A). cea mai frecventa varianta a fracturilor EIR
B). Fractura intraarticulara, instabila
C). fractura extraarticulara, stabile
D). fractura intraarticulara, stabila
E). cuprinde fractura de stiloida ulnara