Anatomie Curs 7

Continuare dinti.

Dezvoltarea dintilor are origine dubla- ectodermala pentru smalt si

mezenchimala pentru cement, dentina, si pulpa dentara.
In dezvoltare exista o dentitie temporara si una definitiva exceptand
molarii, care apar o singura data in dentitia definitiva.
Dezvoltarea incepe timpuriu, in saptamana 7 IU, prin aparitia
mugurelui dentar epithelial. Initial, apare o lama dentara care patrunde
in mezenchimul gingival. In continuare, aceasta se alungeste pe toata
lungimea marginii libere a mandibulei si maxilei luand aspect de
potcoava.
Incepand cu luna a 3aIU, pe fata externa sau vestibulara a lamei
dentare apar 20 de proeminente care sunt mugurii dentitiei deciduale.
Acestia merg in profunzimea mezenchimului gingival dar isi pastreaza
legatura cu lama dentara prin cordonul dentar. Ulterior, mugurii dentari
vor prolifera inegal.
Perioada de activitate a lamei dentare se intinde pe o durata de 5 ani si
are urmatoarele etape:
a) Aparitia mugurilor dentitiei deciduale( provizorie) care incepe din
luna 2
b) Aparitia dentitiei definitive care incepe in luna 4-5 pentru incisivi
pana in luna 9 cand se formeaza premolarii embrionari definitive.
c) Cresterea lamei dentare distal molarului 2 decidual prin aparitia
mugurilor molarilor definitivi. Astfel pentru molarul 1 dfinitiv
 mugurele apare din luna 4 prenatal. Pentru molarul 2, mugurele
apare in primul an de viata. Pentru molarul 3, mugurele apare la
4-5 ani.

In evolutie, cresterea si eruptia dintilor cunoaste 2 faze:

a) Faza prefunctionala dureaza pana cand dintii anatonisti vin in
contact prin fata ocluzala
b) Etapa functionala care dureaza toata viata

In decursul dezvolatarii dintele sfera doua miscari axiale : Ax

perpendicular pe marginea alveolara.
a) Patrunderea in profunzime a organului de smalt
b) Aparitia si cresterea radacinii care impinge spre eruptie
coroana dentara.
Dentitia deciduala( provizorie) :
Total 20 dinti.
1) Incisivii centrali inferiori :
-sunt primii care apar, la 6-8 luni. Cad la 6-7 ani.
- cacificarea lor incepe la nivelul coroanei in L4 IU , iar calcificarea
radacinii la 6 luni.
2) incisivii centrali superiori erup la 7-8 luni si la 7 ani cad. Calcificarea
la fel ca la ceilalti.
3) incisivii laterali inferiori eruptia intre 7-9 luni, cad la 8 ani,
calcificarea coroanei la 4-5 luni IU si a radacinii la 8-9 luni.
4) incisivii laterali superiori erup la 9-10 luni si cad la 8 ani. Calcifierea
la fel ca la ceilalti.
5) caninii erup la 16-20 luni. Cad la 12 ani. Calcificarea coroanei incepe
intrauterine la 5 luni si a radacinii in jur de 3 ani .
6) molarul 1- erupe la 18-24 luni si cade la 10 ani. Calcificarea coroanei
este IU la 5-6 luni si a radacinii la 2-3 ani .
7) molarul 2 : eruptia pana in 30 de luni , cad la 11 ani, calcificarea la fel
ca la molarul 1.

Mentionam ca in locul molarilor deciduali apar premolarii iar molarii

definitivi apar o singura data.
Din punct de vedere structural, dentitia deciduala are urma
caracteristici:
- Dintii au volum redus.
- Smaltul dentar se subtiaza spre col fiind o discrepanta intre
coroana si col.
- Primii molari deciduali seaman morphologic cu premolarii
permanenti ( au 2 tuberculi)

Dentitia definitiva : Mugurele dentar definitiv apare din luna 4 IU,

aparitia lui este concomitenta cu dintii deciduali, exceptand
molarul 2 care apare la 4 luni si molarul 3 al carui mugure apare la
5 ani. Aparitia este tot din lama dentara pe marginea libera a
acesteia inapoia sacului dentar decidual. Astfel dintiidefinitivi vor
avea urmatoarele caracteristici:
- Sunt separati de cei deciduali printr-un sept osos
- Urmeaza aceeasi evolutie ca si dintii deciduali
- Raman solidari la lama dentara pana cand aceasta dispare sub
forma unui cordon epithelial numit gubernaculum dentis. Acesta
ulterior se resoarbe complet lasand dintii liberi. Nerebsorbtia
gubernaculumului poarta numele de chisturi paradentare.
- Aparitia smalutului si a dentine incepe la nastere cu premolarul 1 .
- Eruptia incepe la 6-7 ani. Este o eruptive mai dificila decat cea
deciduala deoarece necesita resorbtia septului osos separator,
aceasta fiind realizata de catre osteoclaste. De asemenea, pentru
a erupe este nevoie de inlaturarea dintelui decidual care are loc
prin resorbtia pulpei dentare deciduale care este inlocuita tesut
de granulatie, resorbtia dentinei si a radacinii dentare ramane in
final numai smaltul dentar care ulterior se va elimina si el. In locul
dintelui decidual eliminat apare epiteliul gingival care reface
gingia. Ulterior apare coroana dintelui definitv, care se inalta,
impins de radacina, la marginea gingivala gansindu-se coletul care
se leaga de epiteliul gingival.

Eruptia dentara definitiva:

-Incisivii centrali erup la 7-9 ani. Calcificarea coroanei incepe la 3-4

luni, dureaza pana la 4-5 ani iar radacina isi termina calcificarea la
9-10 ani.
-Incisivii laterali erup la 8-9 ani, calcificarea coroanei incepe intre
3-12 luni, se definitiveaza spre 5 ani iar radacina isi termina
calcificarea la 11-12 ani.

-Caninii : eruptia lor la 12-13 ani. Calificarea coroanei incepe la 4-5

luni, sfarseste la 7 ani, iar radacina intre 12-15 ani.
-premolarii 1: eruptive 11-13 ani. Calcificarea coroanei incepe la
2 ani si sfarsteste la 6 ani, iar a radacinii la 12 -13 ani. Premolarul
 2: erupe tot la 11-13 ani. Calcificarea coroanei dureaza pana la 7
ani si a radacinii pana la 14 ani, incepan la fel.

Molarii:
- Molarul 1 ( maseaua de 6 ani) . calcificarea coroanei incepe de la
nastere si sfarsteste la 3 ani iar raadacina isi desavarseste
calcificarea la 9-10 ani.
- Molarul 2: apare tot o singura data da r la 12-14 ani, cacificarea
coroanei incepe la 3 ani, sfarseste la 7-8 ani iar a radacinii pana la
16 ani.
- Molarul 3 ( masea de minte) : apare dupa 18 ani ( sau nu apare).
Calcificarea coroanei incepe la 7- 10 ani, sfarseste spre 16 ani, iar
radacina se calcifica pana la 25 ani.

Anomalii
De doua feluri : dobandite si ereditare:
1) Ereditare :
-in boli contagioase: sifilisul congenital si rubeola congenitala.
- Lipsa mugurelui dentar la incisivului central superior cand sonda
de intubatie orotraheala a fost pastrata mult timp si a distrus
mugurele dentar.
- Expunerea la raze X a mamei gravide distruge mugurii dentari ai
copilului.
2) Dobandite:
- Anumite boli cum ar fi dentinopatia imperfecta este o boala care
afecteaza smalutul dentar
- Anomalii de forma associate cu anumite boli : microdentism,
macrodentism
- Anomalii de radacini
- Anomalii de smalt: depunerea de de perle de smalt pe colet.
- In evolutie ca urmare a unor boli sau pozitii viciase ale copilului
anteversie, retroversie, lateroversie. Uneori aceasta pozitie
vicioasa poate sa fie si ereditara prin aparitia unor dentari in alta
regiune decat arcada dentara( heterotopia) cum ar fi pe palatal
dur.
- Anomalii de eruptie: tardiva si precoce.
FARINGELE:

Vicer musculo-membranos situat in partea anterioara a gatului,

loc de incrucisare a cailor digesitva si respiratorie. Se intinde de la baza
craniului pana la planul orizontal care trece prin marginea inferioara a
cartilajului cricoid al laringelui corespunzator vertebrei cervicale C5-C6
sau C4 la copii.
Forma: ca un jgheab ( ii lipseste peretele anterior), astfel poate sa
comunice in sens cranio-caudal cu :
- Cavitatea nazala
- Cavitatea bucala
- Laringele
Partea cea mai inalta a faringelui situate la baza craniului in raport cu
procesul basilar se numeste BOLTA FARINGELUI ( FORNIX FARINGIAN)
Datorita comunicarilor anterioare, cavitatea faringelui se imparte in 3
etaje:
a) Etajul nazal = nazofaringe= rinofaringe= epifaringe.
b) Etajul bucofaringe = orofaringe
c) Etajul laringofaringe=hipofaringe.

a) Limite:
- Superior: Bolta faringiana care se proiecteaza pe procesul
basilar occipital unde exista proeminenta numita tubercul
faringian . La nivelul lui se gaseste o aglomerare de tesut
limfoid = amigdala( tonsila) faringiana a lui Luschka. Este cea
care prin hipertrofie da nastere la vegetatii adenoide( polipii) .
 - Inferior: este valul palatin .
- Anterior comunica prin choane cu cavitatea nazala.
- Posterior corespunde vertebrelor C1-C2 cu muschii si fascia
prevertebrala + ligamentul atlanto-occipital anterior.
- Lateral- se gaseste central ostiul tubei faringo-timpanice
Eustachio . acest orificiu prezinta sup o proeminenta numita
TORUS TUBAR, ridicat de portiunea cartilaginoasa a tubei
faringo-timpanice. Inferior prezinta o alta proeminenta numita
TORUS LEVATOR. De la orificiul tubei pornesc doua plici :
anterior- plica salpingo palatine, care merge spre valul palatin
si posterios- plica salpingo faringiana care merge pe peretele
post al faringelui. Intre aceasta ultima plica si peretel post se
delimiteaza o depresiune = reces faringian = foseta lui
ROSENMULLER, care prezinta un diverticul mai adancit a lui
PERTIC( rest al arcului 2 branhial). In jurul orificiului tubei se
organizeaza tesut limfoid, sub forma amigdalei dau tonsilei
tubare.

b) Orofaringele:
Limite: sup valul palatin
Inf: aditusul faringian corespunde planului orizontal care
trece prin marginea inf a osului hiod.
Post : vertebrele cervicale C2-C3 cu planul prevertebral
Ant : cavitatea bucala.
Comunicarea se numeste ISTMUS FAUCIUM, delimitat de baza
limbii, valul palatin si arcurile palatine.

Valul palatin este o formatiune musculara si aponevrotica cu

aspect patrulater, se insera superior pe marginea post a
palatului dur, se fixeaza lateral pe lamele pterigoidiene si pe
 peretele lat faringian si atarna inferior printr-o margine mobile
care central are LUETA. Lueta situate central prezinta in
interiorul ei muschiul luetei, de la ea pornesc doua arcuri:
1) Arcul palato-glos- care este anterior si mai lateral si care
contine m cu acelasi nume.
2) Arcul palate-faringian
Cele doua arcuri diverg inferior la nivelul ligamentului gloso-faringian.
In interiorul celor doua plici( arcuri=stalpi) se delimiteaza o foseta =
foseta amigdaliana, cu aspect triunghiular cu varful in sus. In aceasta
foseta se gaseste tonsila palatina. Aceasta are aspect ovalar prezentand
doua fete: o fata externa care are aspect capsular si care se detaseaza
din fosa in momentul ablatiei ( scoaterii ) amigdalei deoarece intre
perete si amigdala se gaseste tesut conjunctiv lax. Si o fata interna-
mediala care prezinta denivelari denumite cripte amigdaliene in care
gasim : limfocite migrate, cellule descuamate, microbe, corpi straini,
streptococ de tip B amigdalita purulenta.
In partea superioara a fosetei amigdaliene se gaseste foseta
supratonsilara, nelocuita de amigdala care este si ea un rest embrionar
a pungii 2 branhiale. Uneori , are un diverticul care merge spre valul
palatin, numit sinusul lui TORTUAL. Valul palatin prezinta in structura sa
5 muschi:
1) m levator veli palatini- m lui Passavent, muschi care isi are
originea pe fata inferioara a stancii temporalului si pe partea
cartilaginoasa a tubei ( torus levator) si insertia pe aponevroza
muschiului tensor al valului palatin. Actiunea- orizontalizeaza valul
2) tensor al valului palatin : origine in fosa scafoida a lamei
pterigoidiene mediale. Urca la carligul pterigoidian pe care il
foloseste ca hipomohlion si intra in constitutia valului. Impreuna
cu cel de parte opusa formeaza aponevroza faringiana pe care se
 insera si muschiul levator. Actiune: orizontalizeaza valul palatin
situandu-l in continuarea palatului dur si Dilata tuba auditiva.
3) Muschiul luetei : se gaseste in portiunea mediana a valului palatin
avand origine pe spina nazala posterioara. El are ca actiune
ridicarea si scurtarea luetei.
4) Muschiul palatoglos: ridica arcul cu acelasi nume. Originea pe vaul
palatin aproepe de baza luetei si insertia prin doua capete : pars
faringo-palatina pe peretele lateral si posterior al faringelui si pars
tireo-palatina pe cartilajul tiroid al laringelui. Ridica faringele si
larigele avand rol de constrictive a istmului faucium.
5) Muschiul palate-faringian : este cel situate cel mai profund la
nivelul lui ismus faucium. Porneste de la nivelul valului palatin si
sfarsteste in peretele faringian.
De mentionat ca toti muschii valului palatin se prind pe aponevroza
palatina care este o formatiune fibroasa ce uneste carligul pterigoidian
de ambele parti.

c) Laringo faringele:
Limite: sup: planul orizontal prin marginea inferioara a osului
hiod.
Inf: se continua cu esofagul.
Post : vertebrele C4-C6.
Ant: comunica cu laringele prin aditusul laringian. Acesta este
delimitat de epiglota, plicile arii epiglotice si ligamentul cu
incizura interaritenoidiana. De mentionat ca la acest nivel
epiglota astupa aditusul laringian in momentul trecerii bolului
alimentar din etajul inferior al faringelui in esofag. Ea este
ancorata de baza limbii prin plicile glosoepiglotiece mediana si
mediana si laterale intre care se delimiteaza depresiunie
numite VALECULE. Pentru intrarea in laringe este necesara
ridicarea bazei limbii cu epiglota.
Acest etaj inferior prezinta particularitati: pe peretele lat doua
santuri paralele numite recesuri piriforme. Pe aici aluneca
lichidele in deglutitie. In partea superioara a recesurilor se
gaseste plica nervului laringeu superior- Singura plica lasata de
un nerv in organism .
Deasupra si dedesubtul acestei plici se pot gasi niste diverticuli
numite faringocele care sunt resturi ale pungilor branhiale 3 si
4.