PREFATA Lucravea cuprinde urmitoarele pilrfi: electrostatica, electro- cinetica, clectrodinamioa, ciroutte electrice Yintare tm regim Pormanont sinusoidal, ciroutte electrics Uiniare tn rexim perio dic nesinusoidal, circuite elecirice tiniare tm regen transi torin, midsurdri oloctrioe, transformatoare, masint asincrone, masini sincrone, magint de curent continue, alegeren piterti wotoarelor olectrice si olomonte de olectronicd folosite im dehonion tnstatapiilor clectrice. Brin continutul of siructura sa lucrarea ajutd la tneugirea $i fixarca cistomaticd a cunostinjelor teoretice predate la disci Plinele de clectrotehmicd atc faciatapiior te instalafin, comstrice= fii pi altele de profil noctedtrotehnte. Finind seama de pondorea insomnata a lucririlor de insta lafié electrice tm volumul mare da investifis co se realizeasd im tara noastr, conpinutul lucririt sprijind asimilarce wnor metode tchnico-economice de calout sf folostrea caleulatoarclor clectronice, cara se pot aplica ofictont tn aevivitaten ingine. veascd de profil. 2 a See Gee Fer er cee RR ceare Creeper de wnitipi de misurd, ficcare capitol curprinsind. tnaicafe Ge calcul cx prosentaree legitor, tooremelor gt relapiilor swale de caleul, intro ordine logied, tm conformitate cw metodologia Mtilieatd la cursurite do speviatitate. Frodlemele prozontate In fiecare capitol stnt_grupate tn provleme rezoloate gi probleme propuse spre reroloare, pentru tare so dau roauttatile numeric de caleul $i uncoré wnole indlicapss motodologice. Un accent deosebit a fost pus pe calculul civeuitelar electrice Yiniare de curent alternativ sinusoidal in vegin permanent st aplicafiile practice si utilitare ale acestora in tehnica insta- lafiilor electrice. In afara unor probleme in care se dau si metode de analizé tchnico-economicd sau de dimensiondri, au fost introduse si metode de calcul ce pot fi realizate auto- mat, cu ajutorul calculatoarelor electronice. cifrice si ana- logice. In acest scop sint prezentate programe de calcul experi- mentate in cadrul Institutului de constructii Bucuresti si metodologiile de aplicare ale acestora. Lucrarea este utild studenfilor Facultajit de instalafii din Institutul de construcfii Bucuresti, dar poate fi wtilizatd $i de studenjit facultéjilor de profil neclectrotehnic. Lucrarea poate fi utilé, de asemenea, inginerilor din proicc- tarea si execufia instalafiilor electrice, care pot utiliza aspectele cu caracter practic ale lucrérit, in activitatea lor de speciali- tate. cUPRINS ZA. Hndieatit de eateat amon regimulut evaststapionar Masini asincrone 1A" Indica de eaten 1B. Probleme sezalvate ‘G) Probleme propuse spre rezolvare Masini sincrone Ar Tadic decal Masink de curent continust ‘Tadleafit de cateut ‘Probleme zeaolvate “Probleme propnce spre rezatVase | Dla adioatit de caleut SUR! Brobieme sesalvate re im tebinten tnstalapior electric. por 310 316 aie S20 229 sat ear 333 387 ase 261 278————— ELECTROSTATICA 1A. INDICAJIT DE CALCUL, Regimul electrostatic al cimpului electromagnetic este regimul in cate sint studiate stirile clectrice invariabile in timp si neinsofite de curenti flectrici de conducfie, respectiv neinsofite de transformiri energetice. LEGI, TEOREME, FORMULE UZUALE DE CALCUL Acfiunile ponderomotoare. Bora F pe care cimpul electric o exercitti asu- pra unui mic corp incdrcat cu sarcina electric adevirat8 q si avind momen- tul electric J, situat intr-un punct din vid, in care intensitatea cimpului electric este B,, are expresia: F=E, + (p grad) E, (1.1) unde gE, este componenta forfei rezultante F, detoritd incdrc&rii cozpului cu sarcina electric’ adevirati g, iar (B grad) &, este componenta forfei rezultante F, datorita polarizdrii corpului. Momentul exercitat asupra micului corp si coasiderat fn raport cu un punct fafi de care micul corp are raza vectoar R, este: M=ExF+EXE, (2) unde R x F este momentul forfei rezultante in raport cu punctul fafa de care micul corp are raza vectoare R, iar px E, este momentul intrinsec al corpului, nedepinzind de punctul in care se calculeaz’ M. Legea fluxului electric. Fluxul y al inducfiei etectrice prin orice suprafafi inchisi S care se poate trasa in cimp este egal cu sarcina clectrici ade- varaté din interiorul suprafefei Y= qs. (13) Legea legdturii dintre inducfie, intensitate si polarizafie in cimpul electric. Legitura intre inductia electrici D, intensitatea cimpului electric E si polasizafia electrick P este: B=nk+By <é (4) unde cg este permitivitatea absolut a vidului, cu valoarea eee ie earn se ce) Legea polarizafiei electrice. Polarizafia electrick P este suma dintre polari- zajia permanent P, si polarizatia temporari P,: P=?P,4+P, (1.6) _ Polarizafia electrici temporari depinde de intensitatea cimpului electric E: P, = 48). (17) Legea polarizafiel clectrice temporare este o lege de material. Pentru materialele liniare si izotrope, P, este egal cu produstl intensitafii cimpului clectsic prin susceptivitatea electricd z, a materialului si prin permitivita- tea absolut’ cy a vidului: B== 4% F. (18) Legea conservitrii sarcinii electrice, in regim electrostatic. Sarcina clectric& din interiorul unei suprafefe inchise este constant’, in regim electrostatic qs = const. 1.9) ) Teorema lui Coulomb. Forfele care se exercita intre doua corpuri puneti- forme, situate in vid, la distanfa R,, unul de altul si inc&rcate cu sarcinile 4 Sige sint direct proporfionale cu produsul sarcinilor si invers proporfionale cu pitratul distanfei dintre ele. Factorul de proporfionalitate este, ro Forfele sint de respingere in cazul sarcinilor de acelasi semn si de atracfie pentm sarcinile de sens contrar : pee eae pe a Ne ap ts (1.10) iare, omogene gi izotrope, e, se inlocuieste cu permi- tivitatea © a mediului: ae © = coe, (1.4) in care ¢, este pertnitivitatea relativa a mediului respectiv. ‘Pinfnd seama de relafia F = gE, si de relafia (1.10) pentru cimpul elec- trie in vid, produs de un corp punctiform incareat cu sarcina g, tezulta: (112)R fiind vectorul de pozifie al punctului unde se calculeaz’ cimpul, fafa de cospul incircat. Teorema superpozitiei cimpurilor coulombiene. Ctmpul electric in vid, pro- dus de un sistem de corpuri punctuale (Incdrcate cut sarcinile q,), intr-un punct dat (de vectori de pozitic R, fafa de aceste coxpuri) este gal cu suma vectorilor cimp clectric pe care i-ar produce fiecare corp in part ce 7 $e Aree my ae) Daca exista si distribufii continue de sarcini, expresia cimpului electric Seerpen jerks + $ é | (a4) in care py, 9, si oy sint respectiv densitifile de volum, de suprafa}i si de Tinie a sarcinii clectrice adevarate. Teorema fluxului electrostatic in vid (teorema lui Gauss). Flaxul vectoru- Ini cimp electric in vid printr-o suprafafa inchisa S, este proporfional cu sareina electricd adevirati din interiorul suprafefei. Factorul de pro- porfionalitate este + Sle = S Gy (1.15) Teorema potentialului electrostatic. In regim electrostatic circulafia veo- torului cimp electric in vid este nulé pentru orice curb inchisa (dy fiind Inat in Iungul curbei C): fE ar—0, (1.16) de unde rezulti ci intensitatea cimpului electric deriva din potenfialul electrostatic: VG) = VG) —(E we (1.17) Tensivnea electric intre dou puncte este egal cu diferenta dintre potenfialele electrostatice fn cele dou’ puncte: v= fz dF = VR) — VE). (1.18) Alegind ca potenfial de referinf% nul, potenfialul punctului de Ja infi- sit, pentru potenfialil produs intr-un punct de un sistem de corpuri aflat fntrun domeniu mirginit si avind sarcini electrice cu distribufii continue si discrete, rezulti urmitoarea expresi ro Aer (eee Ea} ca ‘inind seama de teorema fluxului electrostatic in vid, rezulta c& poten fialul electrostatic satisface in vid ecuafia Ini Poisson SV =~ ee (1.20) Teorema capacitafit electrostatice. Capacitatea unui condensator electric, cu dielectric liniar (raportul dintre sarcina electrica adevarata care tncarcé una din armiturile lui si diferenfa de potential dintre ea si cealalti arma- turd) este un parametra care caracterizeazi configurafia sistemului de conductoare, depinzind doar de forma lor, de asezarea lor relativa si de natura dielectricului : (1.21) Teoremele lui Mazwell pentru sisteme de conductoare aflate in echilibru electrostatic. Intr-un cimp electrostatic, cu dielectric liniar produs de un sistem de » conductoare cu sarcinile g; (j= 12, ..., m) $i potentialele V, @=1,2, ..., n), exist& relafiile NET hs bale ol (1.22) Gy =D pV Vg = U2 (123) sau zi 4 = ZI OaVs VD + Co Vs — Vedi fm 1B. m, (128) Vp fiind potenfialul de refering. aj, sint coeficienfii de potential; By — —‘coeficienfii de influenfi electrostatici ; Cy, — capacititile parfiale intre conductoarele 7 si &; Cj, —capacitatile parfiale intre conductoarele 7 si o sau capacititile parfiale fai de pimint. Coeficienfii de influenfA electrostatic se obfin prin relafia: = (— ite 1.25) Ba (— a, (1.25) unde A este determinantul sistemului (1.22), iar Aj, sint determinanfii minori obfinufi prin suprimarea liniei j si coloanei f. Capacitiifile parfiale se objin prin relafiile: Cin = — Bun (1.26) Cho = Bia + Bia + --- + Bin (1.27) j= 12. 10Coeficienfii de potential, coeficienfii de influenga si capacitafile parfiale satisfac relafii de reciprocitate: jp = 5 be pies (1.28) Teorema energici electrostatice, Energia clmpului electrostatic corespunzi- xr unui sistem de corpuri incarcate cu sarcing electric’ adevaratd, pentru un mediu liniar nefncdrcat, are expresia : wah ere (1.28) Energia cimpului clectrostatic a unui sistem de # conductoare omogene (ca q V9), aflate intr-un mediu dielectric liniar are expresia : w= Dw. (1.30) Pentru dou conductoare incircate cu sarcini egale si de semne con- trare se obfine: pee Le =teu=t®. 1.31) W=7Cu=7t (131) Teorema forgelor generalizate im clmpul electrostatic. Forja generalizati X,, care se exerciti in cimpul electrostatic produs de un sistem de» conductoare, incdircate cu sarcini electrice adevarate si situate fntr-un_mediu dielectric liniar, asupra unuia dintre aceste conductoare si care actioneazi in sensul crestérii uncia dintre coordonatele sale generalizate x, este: (1.32) eo (aan! vs W a sistemului este exprimat%, fn primul caz, in jencralizate x, si de sarcinile q, iar in al doilea z, in iuncfie de coordonatele gencralizate x, si de potenfialele V,. FORMULE $I METODE UZUALE DE CALCUL — Capacitatéa echivalent’ C, a m condensatoare de capacititi Cy. Cx. €,, conectate in serie aE (1.34) uw —Capacitatea echivalenti C, a m condensatoare de capacitafi Cy, Cs, <1 Gy, conectate in paralel : CHC + Crt... + Cy. (1.35) ‘rei condensatoare de capacitifi Cy Cs, Cy legate in stea, pot fi inlocuite cu trei condensatoare de capacitafiC,,, Cas, Cay legate in triunghi, conform r elafiilor: Cy, = OS 5 Cn = — 8 — 5 Cy = 9 __ (1.36) — ‘rei condensatoare de capacitifi Cys, Can, Coy legate in triung pot fi inlocuite cu trei condensatoare de capacitifi Cy, Cs, Cy, legate in stea, conform relafiilor Op= Oy + Cg BH os Cn” @ Cy = Cu + Cos 4 (137) Capacitatea condensatorului plan, cu arméturi plane, paralele, avind “ie- care aria S si distanfa d intre plici mai mici decit dimensiunile lor: s c=8, (1.38) unde ¢ este petmnitivitatea dielectricului omogen si izotrop dintre armi- turi. _Capacitatea condensatorului cilindric, cu arméturi coaxiale de raze Ry si R, (Ry > R,) si de lungime J > Ry — Ry: (1.39) _Capacitatea condensatorului sferic, cu armituri concentrice, de raze R, si Ry (Ra > R): (1.40) METODA IMAGINILOR Este una dintre metodele wzuale ale electrostaticii, aplicindu-se in gene- ral pentru determinarea cimpului electrostatic in medii ncomogene (con- ductoare si dielectrici) Metoda se aplici in cazul in care exist’ corpuri incircate in prezeafa ‘unui conductor de stiprafafa mare. 12ar le =, "de = ee "Ln Is ie) a, “hats - 6 Fig 1a Dack se dau sarcinile punctuale gy, ge ---» % $i potenfialul Vy al suprafefei S a conductorului C, cimpul electric in exteriorul conductora- Jui este univoc determinat (fig. 1.1, a). ‘Metoda imaginilor se bazeaz pe inlocuirea conductoarelor cu dielectric si introducerea tmor sarcini (numite imagini) ce valori si pozifii astfel Riese, ineit in cimpul rezultant al sarcinilor recle (q1, go ---» ds) gal imaginilor lor (@!, 2, -.-, 9) suprafata S a conductoarelor sk rimind tot 0 suprafafi echipotentiali, de potenfial Vo, adici si se asigure aceleasi condifii de unicitate pentra cimpul exterior conductorului C (fig. 1.1, 6)~ ‘Astfcl, problema determinarii cimpului tnui sistem de sarcini in prezenta uunei suprafefe conductoare se inlocuieste cu problema determinarii cimpu- Jui unui sistem de sarcini mai complex, intr-un mediu dielectric omogen. ‘Dack suprafafa conductoralui este un plan infinit, atunci acest plan poate fi suprimat si inlocuit cu un sistem de sarcini de valori gale si fe semne contrare, situate in pozifii simetrice in raport cu planul infinit, fafa de sarcinile reale, date (imaginile optice ale sarcinilor reale in raport cu planul considerat ca oglinda), (fig. 1.2, @ si 6). Rigiditatea dielectricd a wnui izolant reprezint& valoarea intensitifii cimpu~ 1ui electric 1a care are loc stripungerea izolantului si se misoari in kV/cm. Pentru materialcle izolante wzuale, rigiditatea diclectricd are urmétowrele valori: Aer 20—40 kV/em carton 90-140 keV jem Marmori 30—40 EVJem hirtie parafinat{’ 100250 IV fem Ulei 50—150 kV/em — mick 3002000 Kk" Porfelan 60—150 kV Jem Soe q eo ce pq eres i a 6 Fig. 12. 13 Valorilo uzaale ale _permitivitiilor relative | eee ———— S Aer 1 | asien J 6 Api distilats 8 shcnctee ie Bees 2 Tema nseat 3° | oa 2 1.3. PROBLEME REZOLVATE 1.1. Un corp de form punctiform’, fincdrcat i i ay rc forms, at cu sarcina clectricl 7 = 107" ‘se giiseste tutrun medin cu permitivitatea electrica relativa @, = 2,5, Sk se determine intensitatea cimpului clectric, inducfia electrics si potenfialul. electric, Ia o distanfi de 0.2 m de corp. Rezolvare Intensitatea cimpului electric al unei sarcini punctuale (v.rel.1.12): fier Bae Fe Inducfia electrich D (v.rel.1.14 gi 1.11): E= D=e,E, iar potenfialul electrostatic V (v.rel.1.19) : ae see Aree, R Numeric se obfin: = nai, ont Fs i810 Tee 6 me Soin 25.9:108 = 0,199.10- = a 1 = 18 - 10. Fons 1.2. Trei corpuri punctiforme, situate in virfurile unui i c , in vi snk tr te zal, a vid, int incireate ou sarcinile electrice q = 2 ton CHO 31 ta = — 9-104 C. Stise caleuleze forfa care se exerciti asupra unui corp Punctiform, inedrcat cu sarcina g— 10-*C, situat in centrul triunghialu Tatura trinnghiului este de 0,2 m. mae 14Detasja de fa centrul triunghinlui echilateral Ee virfuri este R=, (fig.1.3). Conform relafiei 1.10, rezulti: pt gag _ 8 me ae eed 1 See 6-10-77 N Pym 2 ee ID ggg ancy Rt dred dneft dred? Lg a _ 38-14-10" __1_ 949-7, = es ra teh sitanta forfelor F, si F;, cunoscind ci F,— 2Fy, este Fra: Fi + F} — 2F,P, cos 60° — 4F} + F = 22FF, > Fy = 3F} sau Fy, = V3 Pa. iul intre Fye si Fy cu a, xezulti FR = Fi+ Fy —2FyP, 005 « Ti Fh Msn orto << 3. a = 90°, a PFs 2+ OF,» (Fy S= Seate deci determina rezultanta forfelor Fis si Fs (Fs = 3F;): Fo = Fe. $F} — 2Fyal'a cos (180° — a) = Fh, + F}— 2F oF y cos 150° = ea - FR = 8F} + OF} + 2.3 F,3F,%2 = 2173 Gee F, — 217. 0, respectiv 2 = Ca Pm deoarece numai igtre cele dowd sarcini, forfele coulombiene au sensuri Contrare si pot dao rezultanté muli. Se observ c& pozifia punctului, situat la distanfa x = =, nu depinde de valoarea sarcinii g. 1.5. Un conductor liniar, de Iungime practic infinit’, este incireat’i cu sarcini electrice avind p, = 10-*S . Sa se determine intensitatea cimpului clectric, inductia clectrick si potentialul electric, intr-un punet situat ia vid, Ia’ distanfa 0,2 m de conductor. Rezoluare ‘ Calculul se face utilizind teorema Iui Gauss (v.rel.1.15), Datoriti sime- triei cilindrice (figua 1.6), vectorul cimp electric are directia razei r si este acclasi, ca modul, in toate punctele situate Ja aceeasi distanfa de fir, Considerind suprafafa unci cilindra de raza 7 si lungime /, concentric cu firul, se poate serie ya fj Fas = (\Bas=2, (dS =2erl B, ater 5 teat deoarece fluxul prin suprafefele bazelor este nul. Conform relafiei 1.15, rezultd: ¥=2ngh F,=+of +, respectiv: ‘ 1 ai D> Inlocuind cu valori numerice, se objine: igs a Se = 9.108 eS ; i910 % men wi me 18. 2 seri msi wv Potenfialul se calculeaz folosind relafia 1.17: Vu = Va. — \ Bea? = Var, — int a a a — gph in = Vie, ttt ry — gf-im 7 me const. — Fin x Vaz = const, +2 In, Numeric result’: Vs = const. — In 0,2 = const. — 18.10° In 0,2 V v. Vay = const. + 18.105 : ue + 18.105 in x a Un conductor liniar, de Imgime 2/3 m, este incireat uniform on safeind electriet, eu densitatea de linie e, =2-10-*[£]. Si se determine intensitatea cimpului electric, inducfia electric& si potenfialul electric, f _ cimpului electric, i 5 electric, ints un punct situat in vid, la distanja a= 1 m de mijlocul conductorclui. Rezolware Din figura 1.7. rezulti: R, = R, = Vi? + JS! —2 m. Un element de ; conductor, de lungime di, va produce in puncttl considerat cimpul clec~ = trie dZ,. ol Alegind un sistem rectangular de axe de coordonate, x o y, conductorul fiind orientat dupi axa y, se pane F ai = dy, iar cimpul electric dz, in = ‘thy puncttl considerat va avea _compo- qi : x nentele dE, si d2,, de valori: ht oS ow S 5 | dB, = dB, cos « si dBy =, sin i } dee stesenie om ae dar y=a tg «$i dy— Fin 17. sate 18 :jar R=a—. Remlta: FE, = B(oim a — sino). Analog : (cos a — cos 9). In cazul dat, se objine: ve 42 = 60°, 1% = — 60°, sin ag = 4D ; cos ay = cos 4 = sin a = — Deci: E, = 31,1 fT]: =e B, = a1110[7] ditijat dupa di ; D, = t E, = 2760 - 10-°{* Din relafia 1,19, referinda-ne clectrice cu de Vv Pate +e =f [ate yit4)-m(- nay Inlocuind en datele numerice ale problemei, rezt este incdreat uni- = il : Sa se determine intensitatea cimpului electric si potenfialul elects t de pe axa trie a discului situat la 0,4 m distanfa | disculti. Permitivitatea relativa a mediului este 2, = 22, 1.7. Un dise circular plan, cu diametrul de 0,6 form cu sarcin& electric cn densitatea de suprafafi Rexolvare Utilizind coordonate polare, con- form figurii 1.8, rezulta pentru ele mentul de stuprafatai: dS = ed de si R= Jat ot Expresia intensitagii cimpului vai: eS 1 008 a, respectiv dee RE ak, = De asemenea rezulti E,—0, cimpul avind componenti numai de-a Ingel axel disculai Cu datele problemei ee = aua ieee og ) Vois + 0.08, 2-225 10 =514 (E} Potenfialul se determind din relajia 1.19, care pentru mediul omogen si izotrop de permitivitate ¢ = ce, are expresia: vo aWe ane Ne 0,1 = 25,7 V. 201.8c ‘Un condensator plan este format din dowd 4 rmaturi avind fiecare o suprafafa de 200.10-¢ m!, ista ee inte aa ases fiind de 7.10-*m, iar di- Bony av 100 wy Stars aee ammaturi (fig.I.9) se introduce a treia armaturi ; suprafafa si de grosime 2.10-%m, la tanta de 2.10-%m fafa de prima armatura. Prin ‘roducerea acestei armituri se realizeazi doi jensatoare C, si C, montate in serie. Si sc determine x ee capacitifii celor dow’ conder- are astfel formate, capacitatea echivalenti, ieee ore | enfa de potential dintre armituri, cantitatea Pig. 1.9 de slestiitate de pe flecare armatina 31 De- Ca enfialul armaturii a treia. Care ar trebui sa fi ozifia aces ar i pentru ca potenfialul ei si fie nul? ee ee Rezolware — Valoarea capacitipilor C, si Cy se determina di s, Ge epeeiaa aca ON F = 885 pF; Gano tee eae Pai oa 59.10-# F = 59 pF. — Capacitatea echivalenti se calculeaz& prin relafia 1.34 TL eect cm coe CS = 354.107 F = 35,4 pF. Cones eta 200 + 10-8 10. 5-102 — Diferenja de potenfial intre cele dow’ armatu U = V, — Vz = 800 — (— 100) = 400 v. —Cantitatea de clectricitate acumulat’ pe ammituri (v. rel.1.21,): Q = CU = 35,4.10- - 400 = 1416 - 10- C, — Diferenfele de potenfial intre armiturile condensatoarelor C, si Cy: Uy = 2 a 60-8 se Ga peso — 16-10" = 160 V; Up = 2 M6 10-8 an Se = 2410 = 240 V. 21 —Potenfialul armiturii a treia: Va = Vi — Uy = 300 — 160 = 140 V. Peptru ca potenfialu! Vy si fie nul, este necesar ca U, si fie egal cu V;, in aceasté situafie, noua pozifie a armiturii a treia ar determina © nodd valoare a capacitafii pentru condensatorul C,, Se va nota aceasta now valoare ctt Cj: C=&, in care Uj = Vi = 300 V; = no = 47,2.10-2 F = 47,2 pF. Cum C)= 42, im care dj este noua distanfi intre armaturile 1 si 8, se serie: =3,75.10-7 m. 4 18. Un condensator plan de capacitate C, este incircat lao sursé de ‘tengiune U. Decuplindu-se de la sursi, i se imfreste distanfa intre arma- turi de of fati de cea inifial’, Si se determine variafia tensiunii la pomele condensaforului, a intensitifii cimpului electric si a energiel ini- fiale a condensatoralui. Rezolvare in situafia i ; in situafia final C” =S=S =<. Condensatorul fiind decuplat de ta surs, sarcina rimine neschimbati. Remité: = 2; Ua 2aBen HE; a Tan Gi L=o ae a Din relafia 1.27 reaults: W'=2 25 Wrath faonw. 2c 2 oF Cresterea energici cimpului electrostatic reprezint echivalental Incrului mecanic efectuat pentru indepirtarea arméturilor. & © 1.10. Se di montajul de condensatoare (fig.1.10) ~~ ca Cy= 1000 pF; C, = 400 uF: C, = 600 uF ‘2) capacitatea echivalent Ia bornele sursei, de La i 7K tensiune F si tensiunile 1a bornele fiecdrui conden~ Big. 1.10. sator, intreruptorul K, find inchis gi K, deschis; 3) sarcinile clectrice si tensiunile Ia bornele condensatoarelor, daci dsipi operafia a, comuta- torul K, se deschide si se inchide K.. 22olvare Din relafiile 1.34 si 1.95 rezulti: a) C,— Clr +O) _ 90,08 — £0,9.10-FF ; QtGte Q =C,U = 90,9-10-*- 10° = 90,8.10- C: U, = 2 = 080" _ 909 v. Condensatoarele Cy si C, fiind in paralel, se poate serie: U,=U, =A tH __ 2 _ 9-10 3 SEE i el Cr+ Cs Cy + Cy 1000-10" Oa V1 Se verified : U, = Us = E — U, = 1000 — 909 =91 V. 3) Capacitatea echivalenté in cazul } este: e= ees + C, = 290,9 uF = 290,9.10-8 F. Cantitatea de electricitate se conservis, fiind aceeasi cu cea calculat anterior: @ = 90,9.10-9C. Rezulti: Tine 2 OWE = 3105 VU: = UC, = 312,5-200-10-* = 62,5.10-8 C; OQ: =Q = Qs = 28,5-10-* C; G, = 9 — BOS _ ov: 100 - 10-* U,= U, =U — U, = 285 V; Q2 = U,C, = 28,5-400-10-6 = 114-102 C; Qs = UsCy = 28,5-600-10-* = 17,1-10-* C, «Ll. Se di refeaua de condensatoare din figura 111 cu C,— 100nF; Cy = 200 uF; C, = 300 uF; C, = 100 uF ;Cs = 100 uF; E = 190 V. Sd se determine satcinile si tensitnile la bomele condensatoarelor. 23 Rezolvare Dupa stabilirea arbitrari a notafiilor condensa~ toarelor (fig.1.11), seserie relafia: 1+0r+0s— 0, reprezentind legea conservitii sai electrice (relafia 1.9) pentru o suprafati inchisi care trece prin diefectricul condensatoarelor C,, Cy, C,, incon= jurind nodul B. De asemenea se serie +Q.—Q1—- Os =0. Se poate observa ugor ci nodurile A si C nu sint separate printr-un condensator si, ca atare, nu constituie noduri distincte. Ca atarc, montajul Fig. 111 cuprinde tyei noduri A(C), B si D. Lege: servirii safcinii a fost aplicat la nodurile Aplicarea ei la nodul A(C) mm mai este necesari, verificindu-se ma duce la o relafie suplimentar intradevar, pentru suprafafa tnchisi fn jurul nodului A(C) ce trece prin dielectricul condensatoarelor Cy, Cy, Cy, Cz, se poate scric + Q.—Os—O2:=90 echivalent& cu suma relafiilor scrise pentru nodurile B si D. Generali pentru # noduri, se scrin pe baza legii conservirii sarcinii, p — 1 rela ‘Avind cinci nectmoscute, se vor scrie in continnare trei ecniafii pe baza xelafiilor 1.16 si 1.18 aplicate la cireuite inchise: U,— U,+U,=0, scrisi pentru ochinl A BD A; U,— U, — U,=0, scrisi pentru ochiul BC D B; U, + U,=E, scris pentru ochiul A BC A. Scriind tensiunile U Ia hornele condensatoarelor ea rapoarte 2, dupa relafia 1.21, se obfine urmatorul sistem de ecuafii cu cinci nectnoscute Qv Ov Qs» Os si Qn -A+G4+0=0) aera 0 | Or De Be bea oc. &_ %_ %_o | G Ge ie _ cuaciiae J Introducind valorile numerice date si rezolvind sistemul se obfin urmi- toarele valori pentru sarcinile electrice ale condensatoarelor : @, = 10.10-*C Qa = 12.10- C; Q, = 15.10-* C; Q, = 14.10-* C; Q, = 10-7, 24at 1a 5 m deasupra ine capacitatea sa fafi de pimint. Rezolvare Se foloseste metoda imaginilor, inlocuind pi punctul de rufici Ini la producerea cimpul mint \carca prin intl a 1’ a conductorului real 1 ( relafia potenfialulni Vy, este potenfialul produs in torul real incdreat cu sarcit iar al doilea ter alul produs in M de conductorul imagine, inedrcat ot Primul termen di punctnl M de cor 2 ae 113. Se consideré o linie format din cor ductoare de raze egale r, distanfa dintre exele lor fiind d, indltimea conductoa- relor deasupra solului 4, iar lungimea liniei 1. S& se determine capacitatea liniei, finind sea de pozifia sa fafi de sol, ca si capacitifile Rezolvare Linia fiind situati in apropierea pimintului, se va fine seama de prezenfa solului, care se incarcd prin influenfa. Pentru aceasta se va folosi metoda imaginilor, finlocuind suprafaja pamintului prin doug conductoare simetrice cu conductoarele fafS de planul pimintului si tnclireate cu sarcini de densitifi liniare de Sarcin3 p, (fig.1.13). ‘Pinind seama de rezultatele obfinute in problema 1.12, se obfine prin superpozifie, potenfialul intr-un punct situat pe suprafafa conductoralui T (potenfialal V,): Wat. ae, eae fara Y= unde primul termen este potenfialul produs intr-un punct de pe suprafafa conéuctorului 7 de c&tre conductorul 7 si imaginea sa 7’, iar al doilea termen din potengialul produs in acelasi punct de conductorul 2 si imagi- nea 2 Prin identificarea relafiei obfinute pentru V, cu telafia lui Maxwell (1.22): Vi = Gans + taeda = one + capil si din motive de simetrie, rezult’ pentru coeficienfii de potenfial expresiile: 1 a, = ae = area 9 = ay Intre sarcinile q, si g, exist& relaia g + ¢,—=0 pentru c& pf — et —0. Deci se poate serie Vs = a(n — on8) 3 Va = Ga(H%ar — Hae) = 92(#22 — x) Vy — Va = 2Qay(oenr — os) = 2edt(crr — os) Cah Mat 2 C= OrePentra a determina coeficienfii de influenfA, trebuie calculat: determinan- tul coeficienfilor de potenfial si minorii sii: a|m = oo An = An = 415 Ais = An = one Conform relatiei 1.25, coeficientii de influent electrostatic’ au valorile: Conform relafiilor 1.26 si 1.27 capacitifile parfiale au expresiile: Cu Cn =~ Pa = Zs it CaeiGs = ee 1) T124 : (eee) [le 7) - be] Brey ia eee a eS oaeaal 7a rD ere C= Cu = eres. a nee Cro = Coo = Bu + Bre = Co = Cao = 1.14. Un condensator plan, cu suprafafa armiturilor de 30.10-* m* si distanga intre armituri de 1.10-* m avind ca dielectric aerul, este supus unei tensiuni de U = 2000 V. Si se determine capacitatea condensatorului, forta-de atractie dintre armituri si lucrul mecanic cheltuit prentru deplasa~ rea armiturilor de la d, = 1.10-* m la dy = 3.10-* m, menfinind tensiunea U constant. 27 Rezsloare Conform xclafici 1.98, rezulti : eee no Qe o- 1a oe Conform selafiilor 1.81 si 1.38, se scrie: w,=1c ual 2 2 = 26,6.10-" F=266 pF. °s =. Notind coordonata generatizat x= d result: W si forfa (cclafiile 1.28 si 1.29): generalizati X =F Forfa este negativl, adic de semn contrar semnului de crestere a coor- donatel generalizate x, respectiv distanfa dintre armituri. Fste o forfa de atracfie. P= — 7 (2000? Incrul mecanic efectuat pentru cresterea coordonatei generalizate, resyec- tiv a distangei intre plici Numeric 30 ee i910 [3-10 1- z = + (2000) 1.45. Un condensator plan are distanja dintre arm&turi de 5.10—* m si ta dielectric mica cu rigiditatea diclectrick 800 kV/cm. Si se determine tensiunea la care are loc strapungerea dielectricului condensatorului. Resolvare U = (Bal = Fé = 800 5 - 10+ ~ 400 kv. 1.€. PROBLEME PROPUSE SPRE REZOLVARE 2AAG. rei corpusi de dimensiuni punctiforme, inckreate cu sarvinile g = = 10-5 C; g, = 3-10-5C; sig = 4-10*C, sint situate in vid, in virturile unui triunghi dreptunghic, cu cateta 20,3 m si hy =0,4 m. Sé se determine forfa care se exercit’ asupra sarcinii gy 28ice gy = 10-4 C; gp —=6- 10" C; Gg —= 3-10 Cj G4 = — 4-104 Cg, 10-0; 9, = 10-4C; ¢, — — 4-10-40; g — 3-10-40. Si s0 deter Sorfa care se exercit’ asupra satcinii gg = 10 C, situatA in centrul cv Indicajie si raspuns: Conform figurilor 1.14, 1.15 $i 1.16, se obfin F, = 0,75 - 108 N; F.a=45- 108 N= Fy = 2,95 10 N= Fy; F,=3-10N=F,; 0,75 - 108 N; Un condensator p distanfa dintre ele de 5 Fy = Fig = 3,75 - 10 N; 18 pus 7 BION; Fy = 225 10° N= Frye; Fr =*2101n gi Fa 4 V3 -3 are suprafafa armituril 10-9 m. Dielectricul este aer ION. le 100-10-* m* si . Intre armaturi 29 se introduce, paralel cu armaturile, 0 foaie de mick de grosime 1 -10-*m, cu ¢ =6, la mijlocul distanfei dintre ele. Tensiunea aplicat armatutilor este: U = 2000 V. Sa se determine capacitatea condensatorului astfel for- mat, prectim si intensitatea cimpulni electric in aer si in placa de mica, Réspuns: C = 21,1 -10-™ Ee = 48 NOY 5 Bis = 81082. 1.19. Un condensator cilindric cu diametrele arm&turilor D, = 40 mm si D, = 46 mm, de lungime 0,15 m, este montat orizontal si umplut pind Ja jumitate cu ulei de transformator. Si se determine capacitatea conden- satorului astfel montat, precumn gi eapacitatea lui, dack ar fi montat verti Indicafie si raspuns. Cind condensatorul cilindric este asezat orizontal (fig. 1.17) si umplut pind la jumitate cu ulei de transformator, se for- meazi dow condensatoare setuicilindrice tn paralel, unul avind ca diclec- tric aerul, celilalt uleiul de transformator. Aplicind legea fluxului electric, se obfine: Cy = 106 - 10-* F, Cind condensatorul este agezat vertical (fig. 1.18), rezulta, de asemenea, oui condensatoare in paralel, dar cilindrice: Ca = 106: 10-8 F, m si 68-10 m, dieclectricul avind c, = 2,4. condensatorului. Care este capacitatea condensatorului, daca raz: turii exterioare tinde Ja infinit? Raspuns: C = 68 - 10-™ F = 68 pF; Cx +0 = 08 - 10“ F = 0,8 pF. Cantitatea de electricitate de pe armitura unui condensator plan este Q — 10-8C. Si se determine intensitatea cimpului electric turi, daca suprafata unei armituri este S— 100 cm*, iar dielec aertl. Raspuns: E = 36 x - 10° “ “Ee T 301.22. Conductorul unui cablu lung de 500 m, cu diametrul de 8 mm este introdus fntr-o manta de plumb cu diametral de 30 mm avind ca izolant hirtia parafinaté. Si se determine capacitatea cablului. Raspuns: C = 0,0593 uF. 1.23. S& se calculeze capacitatea echivalenti intre bornele A gi B ale schemei din figura 1.19 cu: C, = 100 pF; C,= 200 uF si Cy = 300 uF. Raspuns: C = 303 uF. 1.24. S& se caleuleze capacitatea echivalenti intre bomele A si B, pex- tru montajul de condensatoare din figura 1.20, acu: Cy = 100 uF; Ca — = 200 uF; C,— 300 uF; C, = 400 uF; C, = 500 uF: C, = 600 uF. Indicatie si réspuns. Se transfigureazi in stea montajul tn triunghi al ‘condensatoarelor C,, C, si C,, conform figurii 1.20, 6; cn ajutorul relagiilor 1.37. Cy = 848 uF B o o & 4 & 8 4 é oy a fe OX, & be Q— a 6 Fig. 1.20. mes Fig. 1.19 21.25. Patru condensatoare sint legate ca in figura 121. Se cunosc capacitifile: C)—7 uF; Co—4 uF; Cy=1 uF; Cp—2 uF. Sarcina condensatorului C, este Q, = 10-* C. S& sedetermine tensiunea aplicaté la bornele Mf si N. & Raspuns: U = 250 V. 1.26. SA se determine sarcinile clectrice si tensiunile 1a borele con- densatoarelor montate conform figurii 1.22, cu C, = 10 uF; C: = 20 uF; Cy= 10 pF; C,= 40 uF; C,— 50 uF; E,— 1000V; 2, = 500 V. Raspuns: Q, = 5,57 - 10-* C; Qp = 5,57 - 10°C; Qs = 2,68 - 10-* Q4 = 2.68 - 10-'C;_Q, — 5,95 - 107} C. U, = 557 V; U, = 278 V; U, = 268 V; U,= 67 V; Uy = 165 V. 3h {A2%. Doi conductoase paralele au diametrele de 8 mm fiecare si Soe eam Sst Otemton an nes Cee lung de 5 km, neglijind influenta solului. = = Repos: C= 902-10" F Un condensator plat, et capacitatea C= 18 F avind ca di lea (¢, =O) cate Sncdivat Ja tensiunea 7 = 1000. V9 apo ete & Shnpulotclectrostatie daei, dupa decuplare. se seoste dicicctical dintre Raspuns: W = 9 J; 0" =6000 V; Wi = 54 oi:2, Dowd condensatoare de capacitate Cy = 8 uP gt Cy 12 ur tuclircate Ia tenstunile Uy ~ S00 V9 U, = 1000 V'si Spol'sint accupiats e Ja sursale de_alimentare sf se leagh ta partial. ‘Stee deteqnine tone stim Ta borcle ateriel astiel formate, sazcna fect condensator ieigl, Piendata pra elect Joule, tu momenta cing condousstonsele & Indicayie si réspans: Q,— 4-10 © si Q = 12 - 10-* aDupE eaten it parle, tensitmea edie ateeagi, U, pentru ambsle con- foare, ins sarcinile jor se schimbi, Inind valorile Q; i Gz Be besa legii conservarii sarcinii (v.rel.1.9) se poate scrie ae Z BEA + CU =O + OL de unde: U = 800 V; Qi = 64 - 10-* C si QJ = 96 - 10-2 C; W=77 si W’=64 J; AW —06 J. Diferenta celor dona energii: AW — W— W’ = 7—6, ; - =7—64 = 06 se pierd prin efect Joule in perioada tranzifiei, care are loc du gE : il 31 bind in’ momentul cind.sarcinlie’ condensatonrdlor masa yee timp. In perioada tranzifici nu mai exist’ regimul i Jegiturt Hind sirabitute’ de curenpi clectrche Uetrortatic, firele de2 ELECTROCINETICA 2.4. INDICATII DE CALCUL Regimul clectrocinetic stafionat este caracterizat de o densitate de curent diferité de zero (J # 0) si invariabilé in timp (curent continun), in fie- care punct interior al unui conductor. In regim electrocinetic se produc transformliri energetice, deoarece trecerea curentului de conductie este insofiti de dezvoltarea de cildura. Se va studia cazul particular al conductoarelor filiforme, adic& al con- ductoarelor a ciror secfiune este suficient de mici fafi de iungime, astfel incit intensitatea curentulti si fie considerat’ repartizat’ uniform pe secfiunea conductorului. RELATIC DE CALCUL, METODE DE REZOLVARE, A RETELELOR DE CURENT CONTINU Legea conservirii sarcinii electrice, Intensitatea i, a curentului electric de conduocfie care iese dintr-o suprafafa inchisi S este egali cu viteza de scAdere a sarcinii electrice adevarate confinute ta interior! suprafefei : --% 4a. 2) Pentrm regim electrocinetic stafionar rezult& : 4,=0 (2.2) Intensitatea curentului electric de conducfie este nul pentru orice supra- fafa fnchis&, in regim electrocinetic stafionar. Teorema potentialului electric stationar. Tensiunea electromotoare a cimpu- lui clectric F (circulafia intensitifii cimpului electric stafionar) este nula pentru orice curb& inchisi C: fe dio. (2.3) Rezulti ci tensiunile electromotoare din cimpurile electrice stafionare provin exclusiv din cimpurile clectrice imprimate: 8 — Blectoetobnica, misurésh sl mpi electice — Fa ‘Teorema are urmitoarele consecinfe —tensiunea electricd nu depinde de drum 2 d= Un = Vi —V. @4) Se poate deci defini in fiecare punct tin potential electric: ys (2 a (25) E deriva din acest potential : B= —grad V. (28) nducfiei electrice. Pentra o porfiune oarecare, neramificatd, de form, suma dintre tensitmea electricd Iuati in lungul firulul U, si tensiunea imprimati ¢, a sursclor ce se gisese pe accea porfitne dé Gireuit este egal cu produsul dintre intensitatea cutentului $i o marine caracteristici numit rezisten}a electric : Up +e = Ri (2.3) Produsul Ri se numeste cidere de tensiune, Legea este valabild atit in cazul in care conductoru! reprezintd 0 por tiune dintr-un circuit inchis, cft si in cazul in care conductordl este Pentru un conductor inchis, legea devine : e=Ri, unde ¢ este tensiunea electromotoare din circuit. in curent continu, fiind valabila teorema potenfialului electric s fensiunea nu depinde de curba pe care se calculeazi integrala, c de punctele extreme, deci U;,=U, (29) unde U, este tensiunea la bornele conductorului (calculati in Iungut une curbe care uneste bornele prin diclectric) Rezult& urmitoarea formi particulari a legii U,= Ri, (2.10) cunoscuta sub denumirea de legea lui Olin, caze se enuf astfel: ten sitmea electric la bornele unui circuit de curent continua este egal cu Produsul dintre intensitatea curentului si rezistenfa circuitului, daca cir- cuitul nu are surse. Legea Iui Ohm se referi numai la materiale liniare, metale, cu R= = const. Rezistenfa electric’ a unei porfiuni de conductor filiform este: R =fet>o. (2.11)In caznl unui conductor omogen si de secfiune constant: 1 R=e4.(qQ (2.12) Resiotenfa este proportional’ cu lungimea couductyrului 7, cu rezisti- vitatea materialului p si invers proporfional ca secfiunea fui s. Valoarea reciproc& a ‘rezistenfei este conductanja G Gat! (oy (2.13) Valoarea reciproci a rezistivitafii este conductivitatea : (2.14) Pentrii metale, rezistivitatea creste | destul de larg, dupa relafia: Po, = Po,[1 + 2(82 — 0)] cu 0, = 20°C. (2.15) Pentru conductoarele wzuale « — 0,004, Legea transformarii energiei electromagnetice prin conductie electricd. Puterea cedata de cimpul electromagnetic unei porfiuni de conductor filiform, in procesul de conductie electricd, este egal cn produsul dintre intensitatea curentului si tensiumea in Iungul firului jar ca temperatura, intr-un domenia =o (2.16) sast finind seama de legea conducfiei electrice (relafia 2.7) se serie: P=RP— ef (2.17) sau P=R#_—P, (2.17) Primul termen este puterca dezvoltat% irevemsibil sub forma de cal- uri in conductoare (R #> 0). Al doilea termen cu semn schimbat (P,=¢ i> 0) este puterea dezvoltati de sursa de tensiune clectromo- toare, care debiteaz’ un curent de intensitate i In aceasta expresie, ¢ depinde de sensul de referinfa ales si de cimpul electric care il determin’ si se ia pozitiv cind coincide et. semnul curentu- lui si negativ in caz contrar. Daci P, = ei > 0, sursa prod ie (ca ile ca ack Py } produce energie (cazul unei pile car - teazd un Circuit Tari alte surse) ens pees coset a =e <0, sursa primeste energie (caztl unui acumulator care Caldura dezvoltati intr-un conductor de rezistenfi R, in timpul ¢: Q=RM [J] (2.18) unde Q se exprimi in Jouli, R in ohmi, i in ampeti si ¢ in secunde. Teoema initi a ui Kirchhoff. in regim electrocinetic stafionar, suma algebrick a intensitifilor curenfilor care coneurd intr-un nod a, al unei refele, este nul: Di, =0. (2.19) Teorema a dowa a lui Kirchhoff. In regim electrocinetic stafionar, intr-un ochi g al unei refele electrice liniare, suma algebricd! a ciderilor de ten- siune este egal cut suma algebrici a tensiunilor electromotoare ale surse- for: DRi= DE. (2.20) fe ee Teorema conservarii puterilor. Intr-o refea de curent continuu, puterea absorbiti in rezistentele din laturile J ale refelei este egali cu suma alge- prick dintte puterea debitat’ de gencratoarele interioare ale refelei si puterea primita pe Ja horne: Cazuri particulare: 7. dac& refeaua este izolata la exterior, puterea absorbita in rezisteage este egalii cu puterea debitat& de generatoarele din interiorul refelei: a * 2. dac& refeaua este pasiva, puterea absorbit in rezistenfe este egal cu puterea primita pe Ia borne Daa= Pr (223) Teovema superporitici. Tntensitatea curentului electric dintr-o laturé a unei tefele liniare, ct mai multe surse de tensiune electromotoare, este egal cu stima algebrici a intensitifilor curenfilor pe care i-ar stabili in acea laturi ficcare dintre surse fn parte. 4 Teorema lui Vaschy. Daci in fiecare dintre laturile ce converg intrun nod al unei refele liniare se introduce un generator ideal, in asa fel ixcit toate generatoarele si aibA aceeasi tensiune electromotoare si la fel orien- tate ca sens fafi de nod, regimul de curenfi din refea nu se schimba, Teorema lui Helmholtz — Thévenin. Curentul t4y debitat de o rejea activa gi liniarX, cu douX bome A si B de legituri cu exteriorul, intr-o laturd Cxterioar’, pasiva, de rezistenfi R, conectati 1a aceste bome, este egal cu cital dintre tensiunea de mers in gol Uno (care se stabileste intre bornele ‘A iB, Gnd latura exterioara este deconectata) si suma dintre rezistenja R A laturii exterioare si rezistenja echivalent% Rago a restulti refelei pasi- vizate, raportate la bomele A si B: Yano rere (2.24) 36Rezistenta echivalent’ a refelei pasivizate in raport cu A si B este seaistenja echivalenti a refelel dupa anularea tuturor tensiunilor electro- motoare din laturile ei, cu pastrarea rezistengelor lor interioare. Teorema generatorului echivalent de tensiune. Se bazeazh pe teorema lui Helmholte Paévenin, Orice tefea liniari si activi poate fi inlocuita in raport cu o laturd a sa, printr-un generator de tensiune echivalent avind tensiunea clectro- motoare egali cu tensiunea de mers in gol fafa de bornele respective si rezistenfa intern egal cu rezistenfa echivalenta, in raport cu aceleasi borne, a refelei pasivizate Echivalenfa este doar din punctul de vedere al curentului din latura respectiva, nu si din punct de vedere energetic. Teorema lui Norton. ‘Tensiunea Ug intre bornele A si B ale unei refele active si liniare, care debiteazi pe o laturi exterioari pasiva, de rezis- tenfi R, conectati ta aceste borne, este egali cu citul dintre curentul de scurteircuit i4y 2 — pe care fl debiteazi refeaua cid bornele A si B sint scurtcircuitate — si suma dintre conductanfa G = 1 a Iaturii exte- R rioare si conductanfa interioari Gago = = a restului refelei, pasivizata, 40 raportati la hornele A,B. Tay =e. 2.25 Pore Gass ee) Teorema transferului maxim de putere. Puterea transmis dela un genera- tor unei rezistenfe este maxima atunci cind rezistenfa este egal cu rezis~ tenja intern’ a generatorului: R= Rw (2.26) Legea electrolizei. Masa de substanf care se depune in timpul ¢ la un electrod al biii electrolitice este proporfionalé cu sarcina trecuta prin baie si cu echivalentul chimic al elementului depus : - (2 dt, (2.27) 1 mat = unde A este masa atomici a substanjei depus& prin electroliza; — valenta 4 clementului depus; 4 — echivalentul chimic al elementului depus; a=(i dt —sareina electrici corespunziitoare curentului i ce trece prin baia electrolizei in timpul Tui Faraday cu valoarea F = 9649 Clechiv.gram F — constant universal’, numit& constanta se mumeste echi- valentul electrochimic. 37. MPODE DE REZOLVARE ALE CIRCUITELOR DE CORENT CONTINUU Un circuit simpli de curent continua este un circuit filiform, care cuprinde o sursi de tensitne electromotoare ¢, de rezisten{i interioard ry ,slimentind un rezistor de rezistenfi R In acest circuit, regulile de asociere ale sensurilor de referinta pentru mirimile: curent 7, tensiune electromotoare ¢, tensiune in lungul firului U;, tensiune la borne Uy, sint trmitoarele : 4) curentul i si tensiunea electromotoare ¢ au acelasi sens de refering in Tongul unui circuit, aga cttm s-a folosit la scrierea legii ui Ohm pen- tra an circuit inchis ; b) curentul 7 si tensinnea fn lungul firului Uy au acelasi sens de refe- rinfii in Iungul unei porfiuni de cireuit, asa cum s-a folosit la scrierea legii fui Ohm pentru o latura pasiv’ din circuit; ¢) curentul i dintr-o latura de circuit si tensimea U, la bornele acelei Jotul mm au sensnri de referinfi asociate prin formularea vreunei le; ci necesit adoptarea tinor convenfii suplimentare. Sint posibile dowi con venfi CONVENTIA DE ASOCIERE PENTRU RECEPTOAR Curentul i si tensiunea Ja borne U, an sensurile conform figurii 2.1. Prterea la borne P,—iU, este efectiv primita de Inturi cind este pozitiva si efectiv cedata cind este negativa. COMWVENTIA DE ASOCIERE, A GENERATOARE, Courentul i si tensiunea la borne Uy au sensurile conform figurii 2.2. Puterea la borne P, =i Us este cfectiv cedati de laturi cind este iwa si efectiv primité cind este negativ’. Cele dowi convenfii se pot intini concomitent (pentru laturi distincte) intrun circuit dat. Pentru rezolvarea refelelor de curent continuu, compuse din J laturi conectate intre ele prin p puncte de ramificafii, numite noduri, se utili zeazi urmitoarele metode de calcul Comentio dele generorvare 381) Metoda teoremelor lui Kirchhoff Este o metoda general care foloseste cele dowi teoreme ale Ini Kirchhoff, in urmitoarea metodologie de calcul — se fixeazi arbitrar in fiecare Jatura un sens pozitiv al curentului si pentiu ficcare ochi, un sens arbitrar de parcurgere ; —se determin’ cele p —1 ecuafii independente care exprim& prima teorem& a Ini Kirchhoff (v.rel. 2.11) aplicati la p — 1 noduri gi J — p +1 ectiafii _independente, care exprimé a dona teoremA a Ini Kirchhoff (v. rel. 2.12), aplicati la 1 —p +1 ochiuri, obfinindu-se astfel J ecuatii. — se scritt cele p — 1 ecuatii ce exprimA prima teorema a Ini Kirchhoff gi, de asemenea, 1—p-+1 ecuafii, ce exprimi a doua teorema a ini Kirchhoff. —se rezolvi sistemul astiel scris cu 7 necunoscute. Daca prin rezolvarea ecuafiilor, curenfii apar cn semn pozitiv, sensurile reale ale curenfilor concord cu cele arbitrat adoptate. In cazul cind valoarea determinat’ prin calcul este negativi, sensul real este invers celui adoptat inifial, care va trebui schimbat. 2) Metoda resistenfelor echivalente Se numeste rezistenfi echivalenté intre dowi bome ale tei refele raportul dintre tensinnea la borne U, si curentul J absorbit pe la aceste borne din refea, sensurile find asociate dupa regula de la receptoare: (2.28) Pentra rezistoare montate fn serie R, se determin prin relafia R= DR, (2.29) Pentru m rezistoare montate in paralel R, se determin prin relafia: ie sf co x 3 G, z G,. (2.30) Caleutul unei refele Tiniare devine uneori mai usor, dact se inlocuiese anumite circuite pasive in triunghi ale refelei date, cu circuite stea si invers, dupa telafiile de transformare (figura 2.3): — din triunghi in stea : Rusk Rant fag ten” RRs R= R= Fc a Rapuara! ¢ tam mare — din stea in triunghi ae ante, eae Ra=R + Rr eS Rey = Ra + Ra Re? Ru = Ry + R, +25. (2.32) R 39 3) Metoda curenfilor de ochiuri Metoda consti in alegerea ca noi variabile, intermediare, a unor curenti fictivi, curenfii de ochinri, asociafi fiecare cite unui ochi din cele1—f 41 ochiuti independente ale refelei. Curen{ii de ochiuri parcurg toate Jaturile ochiului respectiv, iar curenfii reali din laturi se obfin prin suma algebricd a curenfilor de ochiuri care parcurg latura respectiva. ‘Noile variabile satisfac identic ecuafiile exprimate de prima teoremi a Iu! Kirchhoff, deci vor fi univoc determinate din cele 7— p + 1 ecuafii exprimate prin teorema a dona a Ini Kirchhoff, Se obfin urmitoarele ecuafii exprimate prin teorema a doua a Ini Kirchhoff, funcfie de curenfii de ochiuri : Ruf + Rasta + ++ Riis =D Ey Rts +: Reda --. Rin = D2 | i (2.33) Roth, + Rytig + --. ont = BE; Rusia + Radia + ++ Ravin =EEy, incare i, 4p, ... i, Sint curenfii de ochiuri ;E E,, EE, ... DE»... 3B, reprezint fiecare suma algebrici a tensiunilor electromotoare din ochiurile 1, respectiv 2, ...p, ...m, In aceste sume, tensiunile electromotoare ale ciror sens coincide cu sensul curentului de ochi, vor fi pozitive, celelalte vor Hi negative; Ry, Ry ... Ry, ... Rey teprezinti fiecare, suma pozitiv’ a reristengelor ochiului 7, respectiv 2, ... p, ... sau ®; Ry reprezinta suma rezistenfelor comune ochiurilor si &, rezistenfele comune fiind considerate pozitive sau negative, dupa cum sensurile de referinfa ale curenfilor de ochiuri coincid sau nu, in latura comunt. Aplicarea metodei const in parcurgerea urmitoarelor etape: 1, se stabilesc cele 1 — p + 1 ochiuri independente (curengi de ochi 2, se aleg sensuri arbitrare pentrn curenfii de ochiuti; 3. se serie si se rezolvi sistemul de ecuafii 2.33, obfinind valorile curenfi- tor de ochiuri; 40