s012016 ‘Agesiunile doa Ken, 0 padopsire a Europe - adovar.ro adevarul.ro Agresiunile de la Koln, 0 pedepsire a Europei Roxana Dumitrache, Asaltul sexual colectiv de la Koln e unul dintre cele mai grele teste pentru Europa care, dupa criza economicd, asisti la o crizd identitara si de responsabilitate, in definitiv. E 0 alegere morala, dar si de buna guvernare: alegi si rimAi consistent politicii asimilafioniste si integrdrii imigrantilor sau alegi s protejezi cetfenii si cetatenele reconfigurandu-ti discursul despre tolerant, umanism, solidaritate. Eo alegere de constiinfa europeana: fi-ai deschis granijele catre imigranfi, le-ai oferit condifii de bund conviejuire, dar securitatea gi, iat, integritatea corporaki a cetifenelor tale este periclitatd ‘As vrea, ins, sa nuanfez, pentru c& pand acum discursul public mi s-a parut cd nu confine relativizari gi e periculos de trangant intr-una dintre cele directii: anti-refugiafi, pro-refugiati. In primul rand, incd nu este limpede dacd atacatorii din Koln fac parte dintre cei 48.000 de refugiafi care au ajuns anul trecut pe teritoriul Germaniei sau sunt imigranfi care trdiesc deja de ceva vreme, o generafie sau doud chiar, sunt asimilati de societatea germana si beneficiaza de politicile asistentiale ale statului, de educatie, sinatate samd. in oricare dintre situafii, faptele sunt egal condamnabile, ins diferentierea va cristaliza cumva tipul de reactie al statului german si al Uniunii Europene, ab extenso. Ca feminst, ma voi pozifiona intotdeauna in apararea femeilor, iar in cazul asaltului sexual din noaptea hpiladevarroirterationslieropalagresiunte-kol-pedepsire-curopt-1 56837159971 15986cEScO6Uindex print 11.012016 ‘erst da Kal, paps a rope -adovardo de Anul Nou, orice alt tip de pozitionare e inadecvaté, anti-umanista si profund gresitd. Oricine declara ca femeile - victime au meritat sa fie abuzate, talharite si umilite pentru ca fie nu erau imbracate adecvat, fie nu aveau ce si caute la 0 anumita ora intr-un anumit spafiu e un agresor latent sie la fel de periculos ca un faptuitor, Mai mult, reactia aproape talibana a Henriettei Reker, prima femeie primar din istoria Koln-ului, care a ales sa recomande femeilor germane sa pastreze Eine Armlinge Abstand, deci 0 distanja de un brat fajé de un strain e una dintre cele mai scanadaloase, nesolidare si imature declarafii politice si singurul gest onorabil ar fi o demisie. Nu e nicio diferenja intre declaratia ei si vreo cuvantare de-a lui Erdogan, de pilda. in virtutea acestei retorici, ne putem intreba de ce nu Ie-a recomandat nemfoaicelor purtarea burkai sau eventual, s& nu iasi pe strazi deloc. E cu att mai grav ca vine din parta unei femei, desi nu e neaparat contraintuitiv; de multe ori cei mai aprigi misogini sunt femeile. Dincolo de constemarea pe care o astfel e atitudine o genereaza, ce surprinde mai mult e cd nu e un caz izolat. Ca femeie, in cazul unui abuz, fie el viol, fie violenfa (in spatiul privat sau public), te lovesti de o teama absurda: teama de a nu fi crezutd. Ba mai mult, chiar in cazul unor agresiuni ca violul, te astepti sa fii tot tu culpabilizata, si fi se analizeze minufios Iungimea fustei sau privirea ,galesi. E un adevar cumplit si femeile il stiu, dar nu il marturisese de teama de a nu fi acuzate de mania persecutiei: nu suntem intodeauna in siguranfa in spatiul public. Eu citesc agresiunea din Koln decodificdnd nu doar o veritabila ,,ciocnire de civilizatii, cat si o pedepsire a Europei. Sa nu uitam ca violul (in cazul Koln, s-a inregistrat si un viol si exist suspiciuni cd nu a fost singurul) este folosit ca tortura si, in context de rizboi, ca o forma de reglare a puterii in afara frontului conventional. Nu exist niciun atentat mai profund anihilator intr-un rzboi (conventional sau nu) decat s& siluiesti sau sa atentezi la femeile inamicului. Am avut, datorita cercetarilor mele, acces la un grup de sprijin din Kosovo la care lau parte si acum femei musulmance bosniece violate in timpul razboiului de catre soldati sérbi. A existat chiar un ordin militar care legifera violul asupra musulmancelor bosniece. Existé, oricat de departe ar fi de experienfele noastre imediate, femei care traiesc impreun’ cea mai dureroasa forma de recuperare colectiva si de reintregire emofionala in urma unui rézboi. Ma urmaresc obsesiv cuvintele uneia dintre ele, care a povestit la adapost de réul trecut, ca intr-un gineceu al feminitafi, alaturi de femei vetime si de alte femei non-vietime, venite intr-o viziti comoda - ca mine, de pilda - cd ar fi ales moartea ,de 0 sutd de ori" in locul abuzului, Ce s-a intamplat, deci, la Koln, in seara de Anul Nou, nu e mai putin grav. hpiladevarroirterationslieropalagresiunte-kol-pedepsire-curopt-1 56837159971 15986cEScO6Uindex print 2