Sunteți pe pagina 1din 3

Boli ale sistemului respirator

La bolile sistemului de respiratie se refera : brons itele, pneumoniile, pneumoscleroza s i


amfizema, astma brons ica , bolile cronice nespecifice s i bolile cronice purotoaze ale
pla mnilor, pleuroziile, parazitozele (actinomicoza, echinococoza) s i bolile profesionale.

Aprinderea de plmni (pneumonia) poate fi lobara sau bronhocumonie. Pneumonia


lobara ataca una, doua pa rti, uneori pla mnul ntreg s i chiar pe ambii. La bronhopneumonie,
procesul inflamatoriu cuprinde portiuni limitate ale pla mnilor. Pneumonia se dezvolta acut
n rezultatul suprara corii, mics ora rii fortelor de apa rare ale organismului s i contagiunilor,
ca rora le este favorabila extenuarea. Apare tusa, initial seaca , apoi cu flegma de culoare
ruginie, frisoane cu cres terea temperaturii corpului pna la 40C, respiratia ntetita , dureri
n coaste, sla biciune generala brusca , mics orarea, iar uneori deplina absenta a poftei de
mncare, pierderea capacita tii de munca . n cazul aparitiei acestor simptoame bolnavul
urmeaza a fi imediat culcat n pat, sa se cheme medicul care va prescrie tratamentul. n
cazul adresa rii oportune medicului s i tratamentului, aceasta poala este curabila ; n cazul
tentativei de autotratament s i adresare trzie dupa ajutor medical, ea progreseaza , pot
apa rea complicatii periculoase vietii (pneumoscleroza, emfizema pulmonara s .a.). La
ma surile de profilaxie se refera ca lirea organismului, cultura fizica rationala . Urmeaza a ne
pa zi de suprara cire, a respecta regimul muncii s i odihnei.
Astma bronic, boala infectios-alergica , la fundamentul ca reia stau spasmele
bronhiolelor mici. Este caracterizata de crize de sufocare cu tusa ulterioara s i secretie a
flegmei vscoase, care de regula , apar spontan, tulburnd capacitatea de munca . Apar mai
des noaptea, nsa la progresarea bolii pot apa rea s i ziua. Cauzele progresa rii bolii snt, n
mod obis nuit, pneumoniile suportate anterior, brons itele, suprara cirea, sensibilitatea
sporita pentru diferite substante chimice, praf s i alti alergeni de casa (vopsele, detergenti,
bla nuri, penele pernei s .a.). Oamenii, suferind mult timp de aceasta boala , pot prentmpina
singuri apropierea crizei de astma , folosind diferite mijloace speciale sub forma
aerozolurilor. Dat fiind faptul ca boala decurge cronic, cu perioade de acalmie s i acutizare,
bolnavii trebuie sa se afle permanent sub observare de dispensar s i sa ia tratament de
profilaxie. n profilaxia acutiza rilor o mare importanta are ca lirea organismului, practicarea
culturii fizice, gimnasticii respiratorii, de asemenea corecta succesiune a muncii s i odihnei.

S-ar putea să vă placă și