MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $1 AMENAJARI TERITORICLUT ORDIN NR. 22/N din 03.04.96 Censilivtui Tel Av 1591995; In temeiul He nizarea si fi vernal ar, 4561994 privind ongae SHintrerain! Iuctivlor Publice i Arnena- nului nr. 11/1992 si MARIN CRISTEA INSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUCTII $I ECONOMIA CONSTRUCTHLOR —INCERC — PROTECTIA LA ZGOMOT »GHID DE PROIECTARE $I EXECUTIE A ZONELOR URBANE DIN PUN€T DE VEDERE ACUSTIC“ INDICATIV GP 0001—96 BORATA DE LABORATORUL PROTECTIA LA ZGOMOT $I VIBRATIL ACUSTICA IN CONSTRUCTIE DIRECTOR GENERAL Con DIRECTOR DEPARTAMENT br. Sef laborator Responsabil tema ng. Paul Popescu ing. Serban Petre-Laz Pr. ing. Serban Petre-Lazir ‘a Zabaria-RusuPROTECTIA LA ZGOMOT GHID DE PROIECTARE A | Indicativ GP 0001.96 ZONELOR URBANE DIN PUNCT DE VEDERE ACUSTIC | Tolocuiese P 116-87 1. GENERALITATI 1.1. OBIECT $I DOMENIU DE APLICARE 1.1.1. Prezentul ghid se referi la misurile de protectie acus~ tick ce trebuie avute in vedere la proiectarea zonelor urbane, pentru respectarea ni -¢ pot aplica si in localiti- tile rurale acol tor surse de 2gomot se poate — sursa de zgomot = caile de propagare a 2g0 — ona receptoare. In contextul acestui ghid sursele prin nt Etaborat de ITUTUL DE CERCETARI PENTRU CONSTRUCTI INCERC~ spelt eh ee ana i a — wnitafi industriale. ae a — sol. . a) Masuri de ordin urbanistic: — "Adoptarea unei configurafii stradale corespunziitoare rare sath al avandu-se in vedere: iene str se bocitudinale ale str scamintea de wivrk a artersi intersectii) + 22, — Amplasaa ae, were are te) A ae ‘jaly intre surs’, ‘a3. — Crearea de cerane naturale sat artitie si zonele receptoare, T.— Adoptarea waor form. planimetrice care Sa contck la Feduzerea efestelor zgomotul cladirilor voluin rice in interiorul 6 b) Masuri de ordin athitectural aplicate Ia: — adoptarea unor rezolvari f si creeze zone tampon fat4 de sursa de zgomt = dimensionarea corespunzitoare a ele toare ale clidirilor (pereti, fatade, acoperiguri) ©) Masuri de ordin administrativ de combatere a zgomotului ilor, ce reprezinti in principal actiuni cu caracter c.J.— stabilirca unor niveluri_ maxime admisibile pentra Giferiicle surse de zgomot si/sat vibratii din ansamblarile urbane prin: impunerea tipurilor de vehicule, restrietionarea orelor de trafic sau orelor de functionare a unor tnitafi ce constituie surse potentiale de zgomot; — stabilirca unor distante de protectie din punct de vedere acustic fa} de traficul feroviar, aerian, naval, subteran. c.2. — efectuarea ce misuratori pe {rolul nivelurilor admisibile de zgomot si/sau vibratii, impuse prin. regulame: se vor ‘ado \diumarea orga- nelor de administratie locale: prefec imarii si organe de traficului pe arterele imitclor impuse prin 1.2. PRESCRIPTL TEHNICE CONEXESTAS 6161/48 'STAS 10009-88 STAS 6161/39 STAS 1287-79 SSTAS 12400185 STAS 12023/181 STAS 12025281 587 P 122.90 STAS 10144)1.90| 1.3, TERMINOLO Termeni de baz sunt conform transportu In context se mai Linie conve: teazi frontul constructiilor, in raport cu strada Jatie). 7 ~ front con: catre strada. :pusi de autori- raport cu strada— rond = 0 ‘au sum‘ de pirti din teritoriul unei lo- -calittfi, caracterizati prin una sau mai multe funefiuni domi- mante. — zoné protejati — teriteriu delimitat in jurul unor con- strucfii sau amenajari ou valoare istorict, arhitecturala, urbanis~ tick, sau peisagistiea, supus unor actiuni de protecfie, conservare si puncre in valoare a acestora. Zonele protejate pot fi stabilite in jurul unor monumente de arhiteeturd, Iucrari-de artA monumental, constructii eu valoare istoried sau memoriali, a unor ansamnbluri urbanistice precum $i a unor clemente naturale deosebite. 2, ELEMENTE DE PROIRCTARE A MASURILOR DE PROTECTIE IMPOTRIVA ZGOMCTULU! URBAN A, DATE DEINTRARE 2.1. Proi urbane presty impotriva zgomotwiui wr acustic admisibil. 2.2. Planwile url acustic a ansamblurilor complex de masuri de protectie vederea realizirii climatului jonale si cele de di admisibi se vor pri 88 fie respectate condifii prezentate in A a ghidului, res STAS 10009-8: si STAS 6156-8 Lip $79 fin care perfoada ce reprezintd 10% din interval timp consider: nat in conformitate cu prevederile STAS 6156-86). Prezentil ghid va fi utilizat de proicctantul de constructii ectura functie de caracteristicile an- samblului di 10 organismele centrale si teritoriale interesate. ‘seazi in cazul proiectarii din punct de vedere acustic, cele privind — organizarea circulatiei si a transportului; — caracteristicile fondului construit ; e geotehnice ; ~ reabilitarea, protectia si conservarea medi — stabilirea zonelor protejate cu valoare deoschi 2.3.1. La stabilirea confinatulu zonificarea_ pe functiuni dominante; alinierea gi regimul de inaltime al circulatie; — asigurarea terenurilor pentru r a condifiile fluentet si sigurant de or — prevederca — materialele de’ construcfii ‘sii 1 do tnalt ai pentra construeti — alte situatii specifice 2.3.3. Planurile urbanistice de detaliu, PUD vor cuprinde armitoarele elemente, condifionate de masurile de proteefie di punct de vedere acustic uw— circulatie majora: organizare circulatie pictoni si autove- hicule, accesele si parcaje necesare; — sistematizare vertical’ ; funcfiuni propus regim de aliniere cent de octal ~ Plastics ariitecturala, volumetrici, materiale de finisare Festrietit fata de vocinQtai " punct de vedere acustic a PUG, fambluri noi eat si canal ampls~ circulagie rutier’; e (sau obiectivului nou ce va fi ti clor do finisaje 2 elidiilor etc.; jorul clidiritor. ru proiectarea de zone urbane notadoptareasolUtiet niet dewedere acusticse va face in mod obligatorit a prevederilor prezentulst ghd tru reorganizarea de zone urbanistce existe prezmtulut ghide vor aplica in fonctie de posibil prevederile 2 2.4.2. Determinarea nivelului de zgomot pentru diferite situafii se va face conform prevederilor paragrafului 2.9 sau a pro- gramului de calcul prezentat in ANEXA 2 din ghid. 2.5. Sursele majore de poluare fonici intr-o zon’ urban’ se pot caracteriza astfel a) surse de zgomot mobile (traficul rutier) — detaliate la punctul 2.9.1. din prezentul ghid; b) surse de zgomot in incinte: b.1, — surse punctiforme — detaliate la punctul 2.9.2.1. din. prezentul ghid; b.2.— surse repartizate pe suprafete mari— detaliate la punctul 2.9.2.2. din prezentul ghid. B. OPTIMIZAREA DATELOR CE CONCURA LA STABILIREA REGIMULUI ACUSTIC. ELEMENTE DE CALCUL 2.6. Masurile de protectie acustici ce trebuie avute in ve~ dere la proiectarea ansamblurilor urbane sunt urmitoarele a) in cazul surselor de zgomot mobile (traficul rutier) : — corelarea regimului de inilfime a clidirilor ce delimiteaza strada cu létimea ‘profilelor stradale adoptate si componena traficutui (cf. pet. 2.6. — reglementarea si optimizarea traficului (cf. pct. 2.6.2.); — prevederea de ecrane de protectie intre sursi si zonele re- ceptoare. b) in cazul surselor de 2gomot aflate in ini urbane si industri): — amplasarea corespunzitoare a dotirilor urbane fata de i fin cadral zonelor rezidenfiale sau a celor special protejate (ct pet. 2.6.6., 2.9.2.2); — amplasarea corespunzitoare a industriilor in cadrul_si fafa de diferitele tipuri de zone functionale urbane (cf. pet. 2.6.7., 29.21); “= —'prevederea de ecrane de protectie intre surse si zonele receptoare. 2.6.1. In tabelul 1 se prezinti, orientativ, functie de anumite tegimuri de indltime a clidirilor delimitatoate, pe strazi de cate- nte (= dotari 13rie 1 (cu 5—8 benzi de cixculatic), distanta minim’ necesar’a Fete trostusie de eladir, destinate in special locunelor, pentru sespectarea conditiei stabilite la pet. 2.1. Tabet 1 0 0 85 so 4 nose) sory | Pt (Sse 9) » 0+) ates) 65 s joane, tractoare) de pe area traficw nde 5 sporiului in cmon de pe arterele cu2 ren, acesttiia 1a max. 2 trasee de transport fn Jatie simeirie fath de frontu- re Hide protectie intre artera de cireuiatie suite de ‘cortinand eventual, cerane naturale (zone le old — amplasarea judicioasi a unititilor funcfionale in cladiri, cf. pet. 2.64 — dirijarea traficului greu, astfel: — pe liniile de centurii a zonelor urbane (in masura posi Dbilitafilor) ; — pe atterele de circulatie special dimensionate, in acest caz adoptinduse masuri_ de protectie acustich (cf, pet. 2.11,2.) la fatadele elidirilor ce delimiteaz arterele de circolatic respective — pe arterele cu sens uni Fea de ,unda verde nn zonele rezidentiale {i cazul cind nu se pot aplica primele trei in- > silentioase (avind nivelil de zgomot sub 80 dB(A)) 2.6.3. pe arterele de circulafi duie ficu le frontulai de ent, se reduce eu aprox: fa rginit de dow’, fronturi de © cdiri contin erile in f lun ere de front pe cealal'’ parte. trebuie deosebit amplasate spre situati- ile in care acest Iucru este pos!sam pri re acuslic se va efectua pe baza prevederilor norm nelor rezidentiale fat I — ecrane naturale con: se va folosi cAt mai judicios topografia tere: -omparativ dou’ de agezare jer in functie de terenului in. atenuarea cat mai pronunfati a zgomotelor firile functionale din ansamblul urban (piete raurante in aer liber, terenuri spor~ jul zonei urbane, se vor avea tn vedere urmitoarele aspect: a) dispunerea, pon intre dotarea’ fui tejate: le cite ori este posibil, a unui spafiu tam- jionald si zonele care urmeazi. a fi pro 2.6.7. In ‘ parcajele, sc0o- lile, restaurantele in vor aplica prevederile paragraful 2.6.8. Protectia va zgomotului prove ‘a conform prevederilor pre ) 70 dB(A 1 se va efectua conform prevederilor de la pet. 2.9, care permit aprecierea mai exact a influenfei diferitilor para; geometrici si acustici ai arterei la stabilirea valor 2.9. Ni perioadii de | de zgomot echivale imp caracteristi exterior in care se inregistreaz’ semnale uni diferite, se caleuleaz’ intrun. (4B) (2.8) in care: T — perioada de timp caracteristict (s);(se alege de ex. 3600s); Li — nivelul de 2gomot corespunzitor actiunii i", (4B); Lise caleuleazi diferentiat in functie de natura surselor de zgomot din trafic conform pet. 2.9.1 si din interiorul incintelor conform pet. 2.9.2. aLfn care xistenta si cad = tabelul 6); b . eH “ - ise pe partea arterei de circulatie pe cm de misu- rare; determinat conform pet. 2.9.1.5. % --— coeficientul de absorbtie acustick al fatac ise pe partea arterei de copusi punctului de misurare at cf, pet. 2.9.1.5.) delor clad exterior Le” 68 8 ealeus elutut de, agomot exterior ote “fo itor aven in sedere urmatoucle ‘sursa si” se considers. pun cal de riffoace de in mod egel leulul pentru o portiume re: va in segmente cu Tun. nivelul de zgomot exterior tra fecare segment se determing ¢ Jar ieh na ° “ra de tra cladirtor gi nivelul de sgomot la bordsra trotuarului ce margineyte a fe 24 ELEMENTE GEOMETRICE PENTRU DETERMINAREA NIVELULU! DE ZGOMOT Gy ba rs my a etd rote, tront, ee ge “dai ulate | rutiera) t tronturi_ae ciasire orare is 2,00 m de frontal de lidire 1a 1,80 0 tal 4, ~ distanta'de Ia imita surset Ia te misurare, (2)Tabetet 6 entry fatade planes —_Penntrafajade frevizutecu balcoane continai; (2 pentin fatade prevazute cu logit continue; coefleient de absorbtie acusticd corespunzitor tabelul 7. aferenti punctului de masurare A, nD punct de vedere acustic Sy". 2, de masurare 4. nile ei caracteri un directia b) Fiecare din tronsoanele re: existen ‘echivalente, paral tronsoanelor pe segmen 0 distan a 3" ce se 4in care: Dreptunghi niament ce se pe care se mea L = 20m (pune Apoi se duc perpend: JN, marcindu-se a tem de Aria din frontul de clidire ,.S,,", aferenti: punctului consider de forma dreptunghiulari, dimensiu- el si find L=20m H=2h xe Tectangul x de-a lungul segmentuh (2.12) J(s)— reprezentatea curbei_co margineste tronsoancle reale de claditi, proiectate pe segmentul WV, intr-un sistem de coordonate avand ca axi Ox segmentul MN si ca axi Oy perpendiculara. pe Or prin extremitatea tronsontlut ce se proiee= taza. 299g z 3 € R g 5 mS BY £ 5 > > IMMLONNg VINSua 4 (vs) ELEMENTE GEOMETRICE PENTRU DETERMINAREA POZITIE] ALINAMENTULUI FINAL AL ARIEL SA TO Fig. 5segment de dreapté SA FINAL AL ARIEI To Fig. 5° GEOMETRICE PENTRU DETERMINAREA cuculatie POZITIE) ALINIAMENTULU! echivalent tronsonuiul ELEMENT! real POR Axul arteres de pe porfiu- ul echivalent “, se adopt valorile: a) pe cua®?® de circulati artere fe de un singur front de b) pe artere de circulajie tani PB pe ambele pirti de fron- = 3 in cazul fronturilor de clidiri cu cel mult 4 etaje. 3 — ed. 1007 33DISTRIBUTIA NIVELULUI DE ZGOMOT L* PE VERTICALA FRONTULUI DE CLADIRE ee i, Ne Trina de clement de areca | “7%, 9,teventa fin ert. ipul de clement fata | de 500 Hz: ee | rade lene eee |e oe 7 [Suprefeie pine din ba sau eSrimiga rites Bi nate cu erent 099 2 |rdem placite cu chramigd parent saa kts de cornice para 92 3 oe ‘ oas 5 | 1 8 | one econstrlte cont. coloanet 1 tabelul 6. | e092 ne 62, in zane mecensrute conf, esloane 2 | ; ros n+ | cont, a fajadd + 02 n° o parte a arterei 3 BY = 0 in cazul a sbut} diagramei din Y+3) roy le 7 a4 ig. 6DIAGRAMA PENTRU DETERMINAREA REDUCERIL NIVELULUL DE ZGOMOT CU AJUTORUL ECRANELOR LINIARE, DE LUNGIME PRACTIC INFINITA unde N =2, conform fig. 7. 2.9.1.9. Calculul duratei de timp f," corespunzitoare ac se face, in cazul traficului, cu relafia tiuni 4 ) 2.16) fn care — mumérul mijloacelor de trafic de un anumit tip i" care circuld in perioada caracteristicd T', pen~ tru care se stabileste nivelul de zgomot echiva- Tent (—) sq — timpal in care vehiculul strabate © distant L = 20m (sec.), ef. tabelului 4 (col. 6) 36 Numirul mijloacelor de trafic de circuli in (col. 6) 2.9.10. Metoda de : 2.9.1, este sintetizati in programul de MOT URBAN", al cirui MANUAL DE, liat In ANEXA 2 a ghidului. Ti un Exemplu de ca din trafic rutier 2.9.2. In cazul surseler de zgomot miteazi unitifi industriale, pie! alte dotiri forctionale d ting doa a) cazul cand s {utilaje gat zoare in cazil cinematografe b) cazul (de ex. aglemeriri de cameni). 2.9.2.1. In cazul surselor puretiforme, wkd, intr-un punct ,,A" situat jn cémp a sursi, se caleuleazi Cu relafia pas f= Ip WlgS— AL, (4B) fn care: Ly a— reprezi in (GB) S = suprafata. sect unghi solid a’ motului si p (md); AL,— sc&derea de nivel datorita obstacolelor calea de propagate a 2gomotulut de la Sursh ’ Ye pumetul a1" (0B). a) In cazul surelor care actionesza (2.17) marimea Ly reprezints chiat 1 Proprhrzise (Ly 9} aer liber, in relatia ul de putere al sursei 37.i © sunt introduse +p) In situatia fn care sursele de la pet. 2.9.2.1; sur 0 ancarare sai cabine izlante,nivelul de patere radiat se determing sree ty RUB) a in care _ pivelul de putere incident pe suprafetele ip- Tory ~ nivel Ge Teareaset sau cabine! de izlare, im (aB); - RR — indicole de atenuare, acusticl, corespunztoare eeease} sau cabinei izolante, in (UB); se determina cu relatia (aB) 2.19) Nivelul J in care: lin de absorbjie acustic’ cores — coeficientul med es oor eratamenteloracustice ic sau cabinci izolante. tol dl jet de gaze", nivelul de pur Ae eT daterminat dine ‘or aplicat acestora srelot fn conformitate ew prevede c) Pentru cazul surselor de tere corespunziitor colo de nltimal atenual Catcullatenaatoarslar se Fee ee age nivel As” se detesming of pets 218, 2.9.2.2. In cazul surselor Tepartizate pe guorafele mal ae os a comderatey se determing, in nol ei fiat in functic de caracter! surselor considerate a) Piefe comerciale b) Parcaje ©) Seoli 4) Restaurante in acr liber ¢) Terenuri sportive f) Gari feroviare g) Acroporturi 38 a) Piele comerciale a1. Piefele comerciale se realizeazd curent tntr-una din urmatoarcle solufii constructive: — piete deschise; — piefe partial acoperite (cu acoperiguri locale amplasate deasupra meselor); — piefe inchise. 2.2. In cazul pietclor deschise sia celor partial acoperite se admite in mod acoperitor c4 la 1,00 m distanti de conturul piefei se inregistreaz’ un nivel de zgomot echivalent de 75 dB(A) ‘a,3. ScAderca nivelului de zgomot in functie de distante si cooficientii C, in seama de existenta si particularititile tunor eventuiale zone n preventul ghid), 5 determina acoperitor cu diag: 8. ‘oar’ pe perpendiculara contural pie- 10 m fafa de ‘do nivel fay de valoa~ te Eonturel pte rea de refering de 75 dB at, Jn cazul amplas 5 a vecinitatea unor piete comerci: ch acesten SA fie cons- truite Is distante de micimum $0 m iar in cazul amplasirii clidiriler la i recoman- data, sau la o i mick de 30m alegerea lestuite din_arbori pe se) sau artificiale intre le ce impun nivele je partea opusi_pietei; sau prin: = izolarea suplimentari, din punct de vedere acustic, a fatadelor indreptate spre zona piefet a.5. In cazul amplasirii de picte noi in vecinatatea_unor zone eu locuinte existente, se recomand a se cotela (ef. fig. distanjele cu existenta sau prevederea de zone verzi intre si noua piat& si proiectarca, din punct de vedere al izolarii acus~ tice, a fatadelor cladirii noit piete. 39) subterane sau suprate- ce pot parca concomi- wreajele deschise si ccle — pareaje miei — pareaje ‘turisme, se recomandii ca locuintele si fie amplasate considerdin- du-se masuri de protectic acustici — prevederea de zone verzi (ale’ multe randuri, cu coroane intrepatrunse) intre parcaje — proiectarea inciperile pentru odihnd amplasate in partea indreptate spre zona Se recomandi evi deschise si/sau partEXEMPLU DE PLAN DE ANSAMBLU. PENTRU INSTITUT! DE INVATAMANT lor spor lent este de 85 ai le incAper i de zgomot Ly, mint de poluarea sonori © recomand adoptarea unui com- mod principal in fig. 9. le silile de evesuri aed) a constructed (neprevzutd cu ferestre sau deschidert0) Exempis de omplasere ‘ant in cazui heteluitor perete opac (peprevacut “Cu ter Sar decanetrate, termina in mod aprosimatie, conform. preveder 292.1 ds 1a gti sist tn cazul amplasicii gridinilor-restaurant Hingt imobile rea lor fir formatii or~ te destinate locuinfelor: — re: chestrale si nun totald, caracterizata printr-un in in, [4235 dB. — Realizarea de gridini-restaurant Lingi hotelu tarea unor solutii de protectie a camerelor, cum ar fi ce tate in figura fandirii zgomotului la eventua~ est sens, intre gridiniates- P de garda corespunzitoare precum si ecrane natura — Realizarea de gradini-restaurant specializate, fn exclusivitate, in alimentatie publici, adopténdu-se obligato- riu colutii de protectie, impotriva réspindirii zgomotului spre eventualele fronturi de clidiri locuibile aflate in zonele inveci- hate, Aceste solufii constau in principiu din prevederea unor spatii d recum si a wnor ecrane naturale sau artificial ©) Terenuri sportive si stadioane ect. Prezentul paragraf se referi la terenurile 5 dotate cu tribune sau spatii pentra spectatori si stadi 1.4 tribune, cu $00 ... 70 000 locuri pentru spectator €.2. Nivelurile de zgomot caracteristice diverselor activi- sportive sunt prezentate in tabelul 11 €.3. Nivelurile de zgomot echivalente (corespunzitoare pe- rioadeior de timp caracteristice diurne), in cazul unor terenuri sportive nedotate cu tribune sau spatii pentru spectatori, pot fi considerate cele indicate in tabelul I1 e 48 Tabet 1 ‘Tipul de activitate sportivs Nivel de agomot caracteristics) 65.68 68.70 10...72 cy Se inser sin zgomotul det risurare 1a ScAderea nivelului de zgomot echivalent in functie de distant se determin, in mod aproximativ, cu ajutorul fig. 8 e. In cazul stadioanelor, nivelul de zgomot maxim produs pe perimetrul tribune) variazi intre 100 dB(A), in functie de numarul de spectatori, aga cum se indic& tn diagrama din fig. 11. La calculul nivelului de zgomot, Snregistrat intr-un anumit punct A“ aflat pe perimetral tribunel se ia in considerare numarul spectatorilor aflati in tribun’, la distanfa de max. 125m de punctul considerat de zgomot echivalent produs de spectatori se determina in functie de valorile extrase din diagrama — fig. 11, finandu-se seama de procentul de timp pe care fl reprezint& acti= Vitifile sportive in raport cu perioada de timp caracteristica, Previzuti in STAS 6156-86 €.6. Sciidetea nivelului de zgomot in jurul terenurilor spor- tive, nedotate cu we sau spatii pentru spectatori, in functie de distanta, se determina, in mod aproximativ, cu ajutorul fig. 8. ¢.7, Incadrarea stadioanclor in ansamblurile urbane si. pre- vederea'masurilor de protectie acustied se va face numai cu con- ccursul unor institugii de specialitate ) Gari fer £.1. Nivelul de zgomot produs de mijloacele de transport feroviare avand valori foarte ridicate (mai mari de 90 dB(A)), se recomandi amplasarea, inci din faza de proiectare, atat a jiare 4 = ca. 1007 49VARIATIA NVELULU! OF ZGOMOT MAXIM PRODUS DE SPECTATOR! PE UN STADION PREVAZUT CU O SINGURA TRIBUNA vesiant magistralelor de cale ferata cat oraselor, evitandu-se vecinit: zandu-s¢ distante cat snai mari intre I £2, Sc&derea n z jeazk cu ajutorul di £.3. In vederea obtinerii un manda ‘aplicarea de ecrane artificial cAilor ferate. economii de spatiu, se reco- de protectie de-a lungul 50 1g). Acroporturi g-1, In cazul acroporturilor studiile, in vederea amplasiii rezidentiale in apropierea lor, se fac pe baza hirtilor de zonare acustic’ functic de zgomotul produs de avioane la sol si pe culoarele de zbor. Hirtile acustice ce prezinta nivelurile de zgomot, utilizate atat la proiectarea acroporturilor cat si la amplasarea’ construc {illor, vor fi intocmite de specialisti in domeniul acusticii urbane. 6.2. La proiectare se vor avea in vedere prevederile standar- delor STAS 10183/1, ... 4—75, iar pentru cazul amplasirii unui aeroport nou Langa o localitats, avandu-se in vedere ni cat de zgomot prezentat de acesta, sctderea nivelul rapottat la distanta se va calcula orientativ cu — evitarea tree t84ilor — prevederea de distante corespunzitoare intre aeroporturi zonele urbai wloarelor de zbor pe deasupra locali- — plantarea de zone v tantelor intre zonele urbane si siguranfei traficului de zbor: amplasarea zonelor rezider mitele izobarelor de zgomot, din hart nivelul de zgomot de 55 dB (60 dB(A) — adoptarea de misuri administrative si legislative de pro- tectie impotriva poluarii fonice proveniti ‘din traficul aerian, metode detaliate Ia pet. 1.1.4. din prezentul de timp din perioada caracteristici, tipul celor nominalizate la pet i 2.9.2. so considera ci. 1 notului de fond este dB(A)), pentru strizi de categori HH C.35 (40 dB(A), pentru strat deca 2.11. Indicele de atenuare acustici corespunzittoare elemen- tului de fafadé, ,R(f)*, se caleuleazd conform prevederilor din Normativul C 12587 (arbori, arbusti) pe parcursul dis~ jeroporturi, cu conditia asigurarit je de locuit dincolo de li- acust dicate prin BL3. ELEMENTE DE PROIECTARE A MASURILOR DE PROTECTIE [MPOTRIVA VIBRATIILOR 3.1. Proiectarea ansamblurilor urbane din punct de vedere al protectiei impotriva vibratiilor presupune in principal adop- tarea unui complex de misuri de reducere a nivelului vibratiilor produse de trafie si de impiedicare a propagé: tora spre cli- dirile adiacente cailor rutiere: 3.2. Vibrafiile analizate in prezentul ghid de vin din’ interactiunea vehicul-cale rutiera. Par east interactiune este rAspunsul s caleulat sau misurat in imediata apropiere a supra- fetei de contact roati-cale. 3.3. Rispunsul dinamic al forma de spectrograma a nivelului de tirie a vibrat conform STAS 12.02: 3.4. Pentru cli rutiere existente, determinarea spectrogra- mei nivelului de tirie a vibratiilor se face pe baza_misuririlor directe a vibrafiilor in punctele considerate, pe perioade carac~ teristice. Perioadele caracteristice se vor alege astf aleator de vibratii si poati fi considerat stationar. Masur sti, cu aparaturd tehe special caracteristica. 3.5. Interpretarea rezultatelor se face in-mod statist z timp inregistrate, intr-un a jectare pr temului rutier se prezinti sub jor, definit incAt regimul octavi: (I... 100 Hz) ea tipurilor de mijloace d trebuie evitati — pe c&t posibil — in trafic a vehiculelor pe sine 3.7. Cand in componenfa traficului mu pot fi evitate tram- vaiele, sunt indicate urmatoarele — prevederea de tramvaie silentioase (caracterizate prin roti alcatuite din bandaj gi disc central, cuplate elastic) ; — inglobarea traverselor (de lemn sau beton) intr-o plat- forma masiva In cazuri speciale (niveluri mari de tarie a vibrafiilor), este ficient’ prevederea unor ecrane verticale subterane, din beton, 52 emului rutier Intens sau foarte intens de vehicule pe pueuti 5e recomanda evitarea sistemelor rutiere nerigide 3.9. In alegerea componentelor sistemelor rutiere rigide (in cazul unui trafic intens sau foarte intens) se recomandd nat Fg ittatel rigid trebuie si aiba o grosime > 15 cm si si fie agtlel dimensionat tncdt si aibi freevenfa proprie fundamental intile alese vor fi caracteri deformatie avand valoarea < 4 000 daN/em! Aceasta condiie este tate file asfaltice de 4 cm a pate contola propaganea vbratilor ccomanda alegerea de sisteme tat side caracterizate’ prin conducerea prepondersetinn, i Produse de trafic, sub forma de unde de placa.” Ye 3.11. In scopul atenuarii se Fepagd prin Stee rutere ri stratul rigid si tn stratul de uzurd al imbeaedees call rutiere. Aceste rosturi vor fi astfel profecine aparitia fenomenuloy de Tongitudinale 3.2. In co ritor ia dimen realizarea unor plici cu dimen: Practic se vor adopta diss rutiere iilor tf At sd se evite Tezonan{i, datorat propagirii undelor 3.13. In contactul cale-trotua Tafie {ntre fundatia bordu cui mnie, Pe rtea rigid’ a ciii rutiere. aten pe trotuar se recomar 1) @ unor benzi Iongitudin: Pagarea vibrajiilor catre clidi Vederea (acolo unde este posil spatiiverzi. 53.Elemente de calcul 3.16. In cazul unor lucriri noi, pentru o a traficului, nivelul echivalent de trie a 1/3 octav4) intr-un anumit punct, Loves = 101g ; E10” x (yh) — (wibrariy (3.1) in care nnd seama de tipul de tie de natura supra In mod simplificat, «= L.—Wigd — (vibrari) (3.2) unde: L, — nivel specific de mit tip de vehi @ — distanta, cf. fig. 12. 54 PROFIL TRANSVERSAL NEOMOGEN Front de cladire pamGnt Zona_ve ratii ~Sursa_de_vibr Sistem rutier righ Fig. 12SPECTROGRAMA CONVENTIONALA PENTRU NIVELUL DE TARIE AL VIBRATIILOR TRAMVAIULUI Hz) 12 4 8 16 3 62 125 260 500 1000 ——_ tramvai obisruit a tramvai sitentios Fig, 13 SPECTROGRAMA CONVENTIONALA PENTRU NIVELUL DE TARIE AL VIBRATILOR VEHICULELOR PE PNEURI CU INCARCARE MAI MICA DE tt #(Hz) 12 4 8 16 315 63 125 250 500 1000 873.18. Nivelurile specifice de tirie a vibratiilor tramvaie si vchicule sunt prezentate in spectrogramele din sid Nivelele specifice pentru alte tipuri de vehicule se vor deter- mina pe bazi de misuriri directe. 3.19. Pentru orice cale rutiera, caracterizatt de un trafic compus din tramvaie si vehicule usoare pe pneuri, valorile nive~ Jelor echivalente de tarie a vibrafiilor (pentra benzi de 1/3 octava) intr-un punet se determin in mod acoperitor cu relatia (vibrari) (6.5) fn care: 4 — 15s m — numarul de tramvaie in perioada T Lva— nivelul de tatie a vibrafiilor in punctul consi derat, determinat conform pet. 3.17 a sia spec trogramei din fig. 13. 3.20. Pentru o cale rutierd cu sistem rigid caracterizati de un trafic ce nu include tramvaie, valorile nivelurilor echivalente de tirie a vibrafiilor (pentru benzi de 1/3 octava) fntr-un punet, se determina in mod acoperitor cu relatia: (wibrari) 3.6) in care Lye nivelul de tirie a vibratiilor in punctul consi- derat, determinat conform pet. 3.17.b sia spec~ trogramei din fig. 14. 3.21. Pentru cai rutiere caracterizate prin trafic rutier spe- ial (vehicule pe pneuri sau senile cu greutate >30 tf, tebnie’ de lupta etc.), valorile nivelurilor echivalente de tirie a vibratiilor se vor determina pe bazi de misuriri directe. 58 — ANEXA 1 LISTA PARAMETRILOR Sf NIVELURILOR DE PERFORMANTA CORESTUS- ‘ZATOARE CERINTEL ESENTIALE A UTILIZATORILOR ~ .PROTECTIA CONTRA ZGOMOTCLUT® — IN ANSAMBLURILE CRBANE rojectarea ansamblurloe urbane realeta atlel Tacit agomotel perturbator perceput det mana, covespu zomofulin™,. spe RFORMANTA PARAMETRI $I NIVELURILE DE PE! CORHSPUNZATOARE CERINTEI PSENTIALE | A UTILIZATORILOR — ,PROTECTIA CONTRA ZGOMOTUL ‘de performaatd reprezints limitele admisibile ale Obs.= Valorie nivel niveturilor de gomot, BLUE URBAS ‘Tiput_de_strad_ (conform STAS T0144/1-00) eomot Cy S| "Strada de categorie tehnic’ 1, de tena 0 i de categorie CAE +) Sesto 75.83 Nivel de agonot echivaleat (die Desai STAS 6161/1-79. ee “Fsluerea prin cntbe de rg0m0t Cy s flosete numa is ie cu proanyae caracter stafionaetol de zgomot exterior cldiritor de Yecuit, masurat n STAS 61 Tabelol A.1.2 echivalent masurat la Iimitele diverseior urban, ALS ‘Tabelul A.13. Tiber 5 | tncints industriats 6 Parcaje auto ‘Lome feroviare* 61ANENA 2 PENTRU 2G0Mor fectare) 66 ; 67Schema logicd a programul | NIVEL DE ZGOMOT URBAN * parcurge astfe:70 edte fronturi minginese | Se apass strata? ae Etapa a he PENTRU I-14 2 = troleibuze; 3 — autoduze: 4 ~ autor a sopratags specifi aba}, se alee fcceventa de 500 a tastaturd nmARTERA DE CIRCULATIE DE CLASA TEHNICA I (PORTIUNE AFERENTA PUNCTULUI DE MASURARE A)SECTIUNEA A-—A rc ARIA DIN FRONTUL DE CLADIRI,,SA’, AFERENTA PUNCTULUI DE MASURARE ,A" 1 : 2000 r200, 20 {020 5x P weEtape de tice &. Caleuhutaritor diferite, din punet de veers acintic 4S cari bveee inijteace dle transport, come Jon tate 13, Tabetol 1.3 se de [gre wutei cae | as transport, | “ partea stings partea dreapta Suprafata plant din ba, teneuita fisusata ew terasit (408, dln spre fafa fatace’) WA 20% 1,20 = 9,60 | 0.4 16x 1,20 = 7,68 Parapet heton 2040 — 00 To 0.8 1280) Autocamioane | Geam simpte 20:<4,00 ~ 80.00, 164.00 ~ 64,00 Parapet Leto 20::1100 ~ 20.00, 161,00 = 6.00 Geath dubhi (0%, ain. supeatatl fafadei). 0,620 0,60 Suprafafa plans din baa. tenewits si fintsata eu! terasit (40%, din supe 0.6 160,60 ~ 5,76 Ve {adn fata) 04.20.20, — 4.80_|_ 04 tice 484 3] Astomre | Geam sinpta 2054.00 — 80,00 tox400 = 64.00 Parapet beton 20% 00 = 20°00 Ixto0 = S00 Gent nla (60% din suprataa {stacey} 0.6x20.120 = 1440 | 06x 161.20 1192 Spent plani din ta. tencuit fiat es! tert (ly em fate tate neo 120 960 _| 0-6 e120 = Ts ‘Pabelul 1.2, (continuare ° 1 2 3 4 4| aticrobure | Geam simptw 204,00 = 80,00 164,00 = 64.00 Parapet hetoa 200,50 — 620,50 = $00 3 | Avtotarime | Gan simpiu 20% 3,00 = 60,00 163.00 = 48.00, 6 | aotociiete | Geam simpiu 20% 1,00 = 32,00 105¢ 160 = 25.60 7 | tractonse | Geam simplu 204,00 4.00 = 64,00 Barepot beton too 163100 = 16.00 Gearm dubia (60% din supra ieee PY o6x<20%0,80 ~ 600 | 0,6x 160,50 = 4.80 Supralaa pland din ba, tencuita 9 fimveth cu torast (40% din supea fata tatade) 0,4%20%0,50 = 4,00 | 04% 1630,50 = 320 a 2. Stabilirea parametritor acustici 8) Cy pentra asfalt = 0,9 (conform pet. 2.9.1.3) 1) Gas pentru spafii {814 arbori (u = 0) = 1,00 (conform pet. 2.9.14) ©) @ coetientul care fine seama de model de alestuire a fafadelor = 1,1 (conform pet, 2.9.1.5) 4) A= 10; AY = 0 (conform pet. 2.9.1.6) ©) calcutul cceficientilor medii de absorlyie acusticd ai fatalelor, cnnform related 2.11 (ays form pet. 2.9.13) 4aL Tabelul U4 An oS aria | AM Se Is] atinue a Foaprait casa ter ian 1 fre] tamper lene are * “ Sings | Dreapta 10 Lapa) ar [ol 1 i zs 5 7 | « 1] sramaie | eau simpin 30.00 | 64.00 | 0.04 Parapet hen hia | ton one Gram debt ro ANT ITZ]Ots | goms | oan Supeeata ba 16 | 0103 Parapet beta 1600] 280] Ons |_| Zona nessa 2x0 | 00 2] Autocamisane | Geam simpia 89.00| 64.00 oo Parapet heton nan tenn | ony Gent dite m 376/019 | 004 | o2sy Scpmiatt ba. Sat | 008 Zon nevonatruita 20 3] autonore | Geam simpia 39.00] 64.04 0.04 Pornet etn 2o.on | foina| any a dub ag finan] 2/053 | oss | 0.264 Supra ba. 340 | a8] Oita Zon neon 24'80| 0 4 aticcotwne | Gea sips 90 [0.00 64.00] 0.95 Parapet on wim] “soo | 03 | oo | vase Zam corn it nT on ‘Tabelul 1.4. (continuare) op | ; 7 [8 Zoat nevanstraita - 640} 100° 0,044 0,255 ito) ‘hoo Zoi ecenstrts -Tabelat 1.6ELEMENTE DE PROIECTARE A MASURILOR DE PROTECTIE IMPOTRIVA ZGOMOTULUI SI VIBRATULOR PROVENITE DE LA CIRCULATIA GARNITURILOR DE METROU Analog, ia fig, A.32., este p fe beter. Elemente de calcul A.B. Proicctarea coresp ‘din pusct de ve DETAMY OE AMPLASARE A SINELOR OE METROU PE TRAVERSE DE LEMN INGLOSATE IN BALAST te tren oN aproximatiy co re A342, In caret ui mai mies de 100 ex, 83QETALIU OE AMPLASARE A SINELOR DE METROU PROFIL TRANSVERSAL PRINTR-O GALERIE DE METROU PE GLOCHETI DE BETON CU TRASEE SUPREPUSE sa 10 = | — z & ig | sacs ar aa | 4ena s go | ss88 [laeaz | agan| asec jeringa, pent cave fo sabilege nivclul adm) lee) ees teieesce cas: ‘Ndiifand cd durata maxima a zgomotslut prods de trecerea une ga g a |[) feet a ere iri de metrou raportati la perioada de referinta se incadreaza in cat. 3 (cf. tabe- ar eee erie eas 2, paragral 22-1. din’ STAS 6186-06 respectiv fash 3, paraitats 2.7 Gin Ei ilo] gea¢| Seez] fees STAS ib5)58) results urmateacele: =| 2 i228 #| inital . rom, ovata 4) 3 [2] Asses | See82 | Geese fe | ae eelnaneaaileanenayeacaast : E o| seeee | assed | arses | arse g |_| s4Sa6 | Seana | canes | sane £| 2|*| seege| eseee| egega | S208 £] € pee aa_[ aan fanaa fnrogistrat tats-0 2] E|s| sedee| an88e | $22a2 | 2222 SAS D028, pate 8) = Pss.sa) ag_sa| eases | aaaas 1 pe SS eee ene aee " a 3 | 28823] $232 | 33222 | 22822 1 cerinelor de contort ' B ES eocae aE paragratal 4.3.5 oe 363| 2286| €238| ESEE tate a strctuti gatrilr ; =e eee | ,8882| gaeee| gaeee 21 25 | 28822) 2k22%) 22882] 28288 7 yasas| 23343| -a25| 5aa2 Tabetol 4.3.2. = | ¢4823|] 2442) g2822) geet = = | seeee| aezee | aeez2| aeEEE Let +( J « [as] os |e s/f 3 z 4 z|4 B olf a ee = s = 86 87Tabet 3 ase se ” eal els ‘ 7 s ‘TABEL CU INDICH MEDII DE. ACTUALIZARE A VALORI CLADIRILOR St t ae CONSTRUCTIILOR SPECIALE, CA MIJLOACE FINE, EVALUATE IN Sa a PRETURI VALABILE LA 01.01 1965 fee CONSTRUCT SPECIALE | 1.sonz | 2.2528] 447,991 ss.0ss, 1,629] 2.2887 | 479,631 | s1x.av0 | 577,586 oRUPA 1 — i CLADIRE 2,342 | 2.8670 | 575,680 097.128 11 | crn is67,403 [502,458 | 557,728 a 1759 fe,aor4 55, 671,592 | 7 1,00} 1.4238 | 2.2068 | 2,s074 | 563,277 |g 396 | 14536 1,9024 | 2.2587 | 448,180 ] 482,636 | 333.795, . 2.8281 3,2805] 651,820 2,1303 | 2.4732 | so9.244 | 546,926 . i] a. stor] 2, 551,404 | 594,519] 647,047 1.7381 2,6940] 3,0590 | 590,073 | 680,393 | 728,664 2. 1.3267 | 2.2137 | 2.5479 01,819 | 623,057 5 tno} 1.4013 | 2,1919] 2.6322 | 549,092 | 595.415] 642,795, 15] . 18978] 8.1244 3,7367 | 764,490 | 925,651 | 920,683 ask 2,5397| 2,0437| 502,367 | 607,010 | 678,030 a 66 $82 ©. Gadi peste 1,00] 1.4970 | 2,s208 | 2,7241 1,00) 1,3652 | 1,7748 | 2, 1262 | 409,638 | 438,720 | 485,228 09} 1.3542 2,8395| 547,962 | $90,705] 639,817 Indice medin D. Ciaairs pe ramuri 4,00] 1,309 | 2.8863 | 2,602 | 544,468 | 438,720 | 647,893 administrative | toc] 1,5982 | 2,5571 | 3.2001 | 628,514 | 675,168 | 757,513 90 a1ENERALITAPL LL Obiet CUPRINS Pag. 5 7 9Baa ANENA | ANENA 2 = M 7 a 2 ANENA 3 = Redactor: Alexandra Murgu Redactor corector: Smaranda Stroe