Siipunu1, primul detergent, se
fabricii fn Orientul Mijlociu de
peste 5.000 de ani. La fnceput
a fost folosit fn principal pen-
tru spiilarea rufelor ~i pentru
curiitarea itfflamatiilor ~i a
riinilor. Abia din anii 100 e.n.
oamenii au fnceput siifolo-
seascii siipunul pentru baie.
D etergentii sunt agenti de curatire, in
special sapunurile ~i detergentul fara
sapun folosit in diverse scopuri de
curatare menajera ~i industriala. Detergentii
fara sapun sunt uneori numiti detergenti sin-
tetici sau pur ~i simplu detergenti.
sapunul se obtine printr-un proces chimic
in care o grasime reactioneazacu osubstanta
alcalina. P~babil ca sapunul s-a obtinut in-
tamplator, cand se frigea came deasupra unui
foc de lemne ~i a picurat grasime pe cenu~a
alcalina. Probabil ca acest sapun primitiv a
ajuns pe mainile cuiva, care a observat cat de
u~or se amestecaacestacu apa ~i se clate~te,
inlaturand murdaria.
De~i productia sapunului are O istorie lun-
ga; primul detergent sintetic a aparut in anul
1916. Este vorba de un agent industrial de
curatare,descoperit de chimistul gennan Frtitz
Gunther. Detergentii sintetici pentru ri1enaj,
destul de delicati pentru a putea fi folositi fara
sa atace pielea, au aparut in anul 1933. De
atunci s-au fabricat detergenti sintetici speciali-
zati pentru O gama larga de utilizari in curatare.
c Un afi~ publici- O Testarea in
tar pentru sapun, din laborator a unui
anul 1903. in cei 50 lichid de spalat
de ani anteriori aces- vase. De obicei
tei date, consumul aceste lichide con1in
de sapun a crescut agen1i tensioactivi
de la sub 90.000 de ionici ~i neionici
tone pe an la ~i fac o spuma
300.000 de tone. groasa.
in prezent fabricarea acestor produse repre- apa intra in contact de exemplu cu o murda-
zin~ o parte importan~ a industriei chimice. rie de pe un material, moleculele de apa tind
intr-un lichid, cum ar fi apa, moleculele sa se )ege intre ele mai degraba decat sa se
sunt legate intre ele prin fol1e de atractie pu- lege de murdarie. Cu alte cuvinte, apa nu
temice. Moleculele de la suprafata sunt atrase inmoaie murdaria.
spre interior, ceea ce face suprafata lichidului
sa fie curba~. Acest efect, numit tensiune Agen,i tensioactivi
superficiala, se observa clar la picurii aproape sapunurile ~i detergentii sintetici contin sub-
sferici de apa care picura dintr-un robinet. stante care fac apa moale, prin reducerea ten-
Tensiunea superficiala impiedica apa in siunii superficiale. Ace~ti agenti de inmuiere
sine sa fie un agent de curatare eficient. cand se numesc agenti activi de suprafata, sau ten-
sioactivi, deoarece ~i actioneaza asupra
suprafetei unui lichid (este vorba de intreaga
suprafata, nu doar cea superioara).
Ne putem inchipui moleculele agentilor
tensioactivi ca avand forma unor mormoloci.
Capetele se ata~eaza u~or de apa, iar cozile se
ata~eaza cu u~urinta de grasime. cand un
agent tensioactiv este amestecat cu apa, mole-
culele sale de la suprafata suntorientatespre
interior, avand cape,tele ata~ate de molecule
de apa. Cozile moleculelor de agent tensioac-
tiv strapung suprafata apei. Suprafata apei
fiind astfel penetrata, efectul tensiunii superfi-
ciale este mult redus, astfel apa se extinde ~i
penetreaza materialele mult mai u~or. CollIe
moleculelor de agent tensioactiv se lipesc de
orice particule de grasime care le ies in cale.
Daca pe un material care se spala este gra-
sime, combinatia actiunii agentului tensioactiv
cu agitarea mecanica data de procesul de spa-
lare va inlatura grasimea. Picuri mici de grasime
1:nveliti 1:nagent tensioactiv sunt dispersati prin
apa, formand ceea ce se nume~te emulsie.
;
! O Cuptoare de ars sulf. in care sulful este
~ transformat in materiale folosite la ob~inerea
~ agentilor
.c . tensioactivi, precum sulfona~ii de
~ alchil-benzen ~i sulfa~ii de achil.
211
 *
DETERGENTI

fonna lichida. Prafurile, care contin 20-25%

21
~,'
~~~
~ ..~,..""
I'..';
'..""b,..
'\
""
"' "
,..
agent tensjoactiv se obtin uscand prin pulve-
rizare o pasta fonnata din agentii tensioactivi
~i celelalte ingrediente. Unele prafuri de spalat
..-T .~~,!,;, "'I" '\

~
4' contin o substantanumita proteaza, care ajuta
la 1nlaturareapetelor formate din substantepe.
baza de proteine, precum sangele ~i ouale -.
9 a~a-numiteprafuri biologice.

Detergen~i sintetici
Detergentij sintetici ljchjzj se obtin prin
adaugareala celelalte ingredjente a unej sub-
stante, nurnita hjdrotrop. Acesta previne sepa-
rarea ingredjentelor.
Detergentii sinteticj se folosesc ~j la alte
produse de curatare, cum at fj prafurile de
curatat. Prafurile de curatat tipjce contin un

O Molecula agentu-
lui tensioactiv ( 1)
seamana cu un mor-
moloc. Tensiunea de
suprafa~a determina
forma picaturii de
apa (2). Cand mole-
culele de agent ten-
sioactiv reduc tensiu-
nea superficiala. pica-
tura de apa se intinde
(3). Detergen~ii
inlatura grasimea.
descompunand-o in
picaturi invelite in
agent tensioactiv (4).
Alte tipuri de murda-
rie atrag capetele
moleculelor. invelin-
du-se cu doua stra-
turi legate coada in
coada (5).

Agentii tensioactivi pot fi anionici, cationi-
ci ~i neionici. Agentii tensioactivi anionici au
molecule care formeaz~ ioni negativi cand se
afl~ In solutie. Tipurile cationice formeaz~ In
solutie ioni pozitivi. Agentii tensioactivi
neionici nu formeaz~ ioni.
Agentii tensioactivi din s~punuri sunt
anionici, pe cand detergentii sintetici contin
agenti tensioactivi care pot fi anionici, cation-
ici sau neionici, sau un amestec din dou~ sau
toate, cele trei tipuri.
cand 1ntai sa:pun topit cu aditivi care 1mbuna:-
ta:tesc ~i asista: la activarea de cura:tare a pro-
dusului ~i 1mbuna:ta:tesc aspectul ~i densitatea
materialelor spa:late. Amestecul este apoi us-
cat prin pulverizare. Asemenea aditivi se folo-
sesc ~i la detergentii sintetici.
in prezent se fabrica: o gama: larga: de deter-
genti sintetici atat In forma: de praf cat ~i In
rezervor
detergent anionic, un mineral fiind m(lcinat,
precum feldspatul, ~i un 1n(llbitor cu hipoclorit.
Detergentii speciali sunt fabricati pentru
cur(ltire industrial(l. De exemplu detergentii
cu agenti tensioactivi neionici ~i cationici se
folosesc la instalatiile de fabricare a alimen-
telor ~i a produselor lactate, care trebuie
cur(ltate la cele mai Inalte standarde.
fosfa\i, sulfa! de sodiu, silica\i, car-
boxime!il de sodiu, celuloza, pigmen\i flu.

sapunuri
S~punurile se obtin prin reactii ale gr~similor ,
precum seul, uleiul de cocos ~i uleiul de
palmier, cu o substant~ alcalin~, precum soda
caustic~ (hidroxid de sodiu) sau potasa caus-
tic~ (hidroxid de potasiu). Procesul chimic
care are loc se nume~te saponificare.
intr-o instalatie modem~ de fabricare a s~-
punului, materialele sunt a,mestecate ~i apoi
Inc~lzite sub presiune la aproximativ 1300C. O Detergentul
Reactia produce s~pun ~i glicerin~. Dup~ Inl~- se fabrica prin
turarea glicerinei, prelucrarea s~punului topit amestecarea tuturor
continu~ pan~ se produce produsul dorit. ingredientelor, in
S~punurile tari se fac prin uscarea unui afara de parfumuri
du~ de s~pun topit, adaugarea unor coloranti ~i inalbitor, ob~i-
~i parfumuri ~i formarea calupurilor de s~pun. nandu-se astfel o
S~punurile de toalet~ se fac din grnsimi de suspensie care se
calitate mai bun~ ~i sunt Inc~lzite dup~ uscare usuca prin pulveri-
pentru a li se reduce umiditatea. zare pentru a forma
Fulgii de s~pun se obtin prin solidificarea un praf. in final se
s~punului pe exteriorul unui valt ~i apoi rnzu- adauga parfumul ~i
irea lui. Prafurile de s~pun se obtin ameste- inalbitorul.

212