Psihologie modalitatilor de informatiei Pasiunele-sunt niste

1.1Definiti gestionare a memorate stari afective

gindirea.1.2Operatiil confl(cele 5). Conservarea- deosebit de intense si
e 1.1Gindrea este un retinerea in memorie durabile pentru
gindirii.1.3Rezolvati proces psihic a informatiei cineva sau ceva
o problema dupa cognitiv superior Reactualizarea-se 3.2 Subiectivitatea
etape.2.1Definiti prin care are loc realizeaza prin trairile afective
memoria.2.2Procesel reflectarea complexa recunoasterea si difera de la o pers la
e a realitatii si reproducere alta
memoriei.2.3Descrie rezolvarea de Uitarea-un fenomen Colaritatea-procesele
ti tipurile probleme. opus memorarii si afective pot fi
memoriei.2.4Tehnici 1.2 Analiza-- este consta in stergerea pozitive si negative
de optimizare a dezmembrarea informatiilor Intensitatea-
memoriei.3.1Definiti mentala in partile lui 2.3 -Memorie de forta,taria,profunzim
starile componente foarte scurta ea prin care se
affective.3.2Descriet Sinteza-unificarea durata(0,25-0,50) manifesta trairea
i caracteristicile mentala a partilor -Memoria de scurta afectiva
starilor ,insusirilor izolate durata-dureaza 18 Stabilitatea-unele
afective.3.3Importan dintr-un intreg. secunde si are o procese afective sunt
ta emotiilor asupra Comparatia- capacitate de 7 instabile au o durata
sanatatii.3.4Cum ne stabilirea elemente scurta de timp altele
stapinim asemanarilor,deosebi -Memoria de lunga pot dura ani
emotiile.4.1Definiti rilor intre obiecte si durata inform. este Expresivitatea-
caracterul.4.2Compa fenomene. pastrata ore,zile,ani exteriorul persoanei
rati caract. cu Generalizarea-este -Memorie si nonverbalul care
comport.4.3Factorii o operatie de involuntara tradeaza
care influen imbinare a obiectelor -Memoria voluntara sentimentele sau
formarea si fenomenelor dupa -Memorie emotiile traite.
caracter.5.1Definiti relatiile lor comune vizuala,auditiva,chin 3.3 -Durerile de gt
temperamental.5.2C intro clasa sau estezica,olfactiva,gus resimite n mod
omentati cele 4 tipuri categorie. tative,mixta constant indic
de temper.5.3Cum Concretizarea- 2.4 -Inlocuieste cu incapacitatea noastr
sar comport. procesul invers imagini sau obiecte de a vedea din
fiecare,in caz de generalizarii,trecerea cunoscute perspective diferite;
confl.6.1Definiti de la general la -Creeaza legaturi -Durerile
comunicarea.6.2Tipu particular -Hartile mentale inexplicabile de
ri de 1.3De rezolvat o -Localizarea olduri indic faptul
comunicare.6.3Barie problema dupa -Fa un lucru iesit din c suntem cuprini
rile care apar in timp etape.(de exmplu comun de fric, precum i
comun.7.1Rolul tatal bea si sunt 3.1 Emotiile-trairi incapacitatea de a
asertivitatii in certuri) afective care apar in lua decizii
relatiile 2.1 Memoria-este interiorul nostru importante;
interumane(avantaje- un process psihic brusc sub forma de -Durerile de spate
dezavan,pasiv,agresi care face posibila trairi mai mult sau (partea de sus) sunt
vul si fixarea,conservarea mai putin intense dar un indiciu al
asertivul).8.1Definiti si reactualizarea a trecatoare dezamgirilor, n
conflictul.8.2Structu informatiei. Sentimentele-sunt timp ce durerile de
ra 2.2 niste procese mijloc au legtur cu
conflictului(triunghi) Memorarea/fixarea- afective care reflecta incapacitatea de a
.8.3Tipurile de se caracter. prin atitudinea lsa n urm trecutul.
conflicte.8.4Argume intiparirea emotionala a omului Totodat, durerile de
ntati avant/dezavan fata de realitate spate (resimite n
partea inferioar) 4.2 Ereditatea, limbajul corpului. si fruntea mare.
sunt legate de stresul Familia, mediul Flegamticii se pricep Folosesc des cuvinte
financiar; natural i mediul de minune sa faca ca "inteligenta",
-Durerile constante social, coala, legatura intre fapte si "ambitie",
la nivelul Biserica, Institutele au capacitatea de a "provocare".
genunchilor indic culturale, Mass- vedea "imaginea de Melancolicul
fric, mndrie i media ansamblu" a unei Cei care apartin
lipsa de stpnire 5.1 probleme sau tipului melancolic,
asupra propriului Temperamentul- situatii. Ei au o mare tind sa fie calmi,
ego; Nivelul de reprezinta un capacitate de loiali si ordonati.
adrenalin al ansamblu de insusiri empatie, de a-i Melancolicii sunt
organismului crete ereditare ingriji pe ceilalti, precauti si se poarta
n momentul n care constante,care sunt agreabili si intotdeauna dupa
suntem furioi; caracterizeaza expresivi din punct normele
-Durerile de umeri dinamica decurgerii de vedere emotional. conventionale ale
sugereaz proceselor psihice si Unele dintre aceste societatii. Acest tip
incapacitatea unui de conduita. trasaturi de de personalitate este
individ de a se 5.2 Sangvinicul personaliatte sunt legat de nivelul de
bucura de Personalitatea legate de estrogen, serotonina. Cuvintele
experienele vieii, sangvinica este care este prezent atat preferate ale
oricare ar fi ele, n caracterizata prin la femei, cat si la melancolicilor sunt
timp ce viaa este spontaneitate, barbati. Din punct de "familie", "loial",
considerat o povar; optimism, vedere fizic, "respect", "grija",
-Strile de tristee au entuziasm, energie la flegmatici au pielea "valori" si "moral".
o mare influen cote maxime, neteda, buze pline, 6.1 Comunicarea-
asupra nivelului de flexibilitate in modul fata rotunda si nas reprezinta un proces
energie, oboseala se de gandire, cautarea mic. Cuvintele lor complex de relatii si
resimte mai des i de nou, impulsivitate preferate sunt de transmitere a
mai acut, n timp ce si curiozitate. Toate "pasiune", informatiei.
motivaia zilnic este aceste trasaturi sunt "pasional", 6.2 1.Dupa tipul de
i ea mult diminuat. asociate cu anumite "sensibilitate" si limbaj
3.4-Acceptarea gene influentate de "dulce". folosit:Verbala,nonv
realitatii care ar nivelul de dopamina. Colericul erbala,paraverbala.
putea ridica/naste Oamenii sangvinici Tipul coleric este 2.Dupa nr de indivizi
emotii si acceptarea au de obicei fete asociat cu nivelul de care participa la
chiar a emotiilor care expresive. Cuvintele testosteron din cumincare:intraperso
apar. lor preferate sunt organism, care, de nala,interpersonala,d
-Respira adanc ''aventura'', asemenea, este e grup,de
-Defineste emotia ''energie'', ''nou'', prezent la barbati si masa.3Dupa criteriul
-Fa scenarii ''distractie'', femei. Colericii sunt spatiului temporar al
-Gandeste-te la ''activitate'', oameni directi, mesajdirecta,indirec
lucruri pozitive ''calatorie''. concentrati asupra ta.4.Dupa
4.1 Caracterul- Flegmaticul sarcinii pe care o au intentionalitatea
reprezinta un Personalitatile de tip de indeplinit, duri, comunic:intentionata
ansamblu al flegmatic sunt in analitici, logici si au ,neintentionata.5Pozi
trasaturilor specifice principal definite o mare capacitate de tia ierarhica in
de personalitate prin aptitudinile lor a elabora strategii. organizatie:ascenden
capatate care se sociale, capacitatea Sutn foarte curajosi ta,descendenta,orizo
exprima in conduita de a-si exprima si le place ntala.
omului in mod sentimentele si a citi competitia. Fizic, ei 6.3 Barierele care
constant si alte persoane dupa au adesea maxilare apar in comun:de
permanent. expresiile fetei si patrate, pometi mari limba,zgomotul,sana
tatea,starea stiinte.2.1Elementele 1.2 conturat n funcie de
afectiva,distanta,nere fundamentale Functiile:critica;expl vrsta, sexul,
spectarea zonei structurale(statusul si icativ- ocupaia indivizilor.
intime,ortografia,prej rolul).2.2Tipuri de interpretativa;de Clasificarea
udecatile,viteza statusuri si diagnoza rolurilor:dobndite(
vorbirii,intensitatea clasificarea rolurilor sociala;predictive;apl n baza deciziei
8.1 Conflictul este sociale.2.3Conceptua icativ-constructiva persoanale) sau pot
un process care lizarea notiunii de 2.1 Elementele fi atribuite (impuse
apare intre 2 sau mai mobilitate.2.4Tipuri structurale n mod automat),
multe pers atunci de fundamentale: previzibile
cind acestea au mobilitate.2.5Forme statusul i rolul (obinuite) i
puncte de vedere si factori a social. Statusul imprevizibile
diferite si se lupta mobilitatii reprezint poziia (neateptate).
pentru resurse sociale.3.1Conceptul ocupat de o 2.3 Mobilitate
limitate,care ar putea de grup social si persoan n social se refer la
fi folosite pentru a particularitatile societate. Rolul micrile indivizilor
rezolva prob.cu care sale.3.2Tipurile de social este totalitatea i grupurilor ntre
se confrunta. grupuri ateptrilor care diferite poziii
8.2 Atitudinea(virf)- sociale.3.3Structura definesc socioeconomice.
cuprinde elemente grupului comportamentul 2.4Tipuri de
afective cognitive si mic.4.1Teoriile oamenilor exprimate mobilitate
vointa,ia include sociologice a n drepturi i social:mobilitatea
perceptiile corecte si personalitatii.4.2Stru responsabiliti ca social vertical
perceptiile eronate ctura fiind proprii sau definit
despre celalalt si personalitatii.4.3Tip improprii pentru ca trecerea de la
despre sine atit poz ologia ocuparea unui status poziii inferioare la
cit si neg. personalitatii.4.4Fact i punerea n act a poziii superioare de
Contradictie(stinga)- orii devenirii cerinelor coninute status i invers de la
situatia care personalitatii.5.1Noti n status. poziii superioare la
genereaza confl si unea de 2.2 Tipuri de poziii inferioare de
include familie.5.2Tipuri de statusuri: status, aceste treceri
incompatibilitatea familie.5.3Functiile a) Statusul prescris fiind procese de
scopurilor. familiei.5.4Familia (atribuit) este cel ascensiune i de
Comportamentul(dre intre traditionalitate deinut de un individ retrogradare.
apta)-este ceea ce si modernitate. n cadrul unei Mobilitatea
facem atunci cind 1.1Obiectul societi independent vertical nseamn
suntem intro situatie sociologiei l de calitile sale i de micarea n sus sau
de contradictie. constituie studiul eforturile pe care el n jos pe scara
8.3 -intrapersonal,- colectivitilor le face. b) Statusul socioeconomic
interpersonal,- umane i al relaiilor dobndit este cel la 2.5Factorii
intragrupale,- interumane n cadrul care individual mobilitatii:factori
intergrupale,-intre acestora, precum i accede prin propriile macrosociali(dezvol
organizatii,- al comportamentului eforturi, este poziia tarea economic) i
internationale. uman n cadrul ctigat de o factori individuali
Sociologia social propriu persoan prin (clasa social din
1.1Definiti obiectul grupurilor i nvare, efort care provine
de studiu al comunitilor umane personal i prin individul)
socio.1.2Functiile de diferite tipuri. competiie cu toi cei Formele mobilitatii:
socio.1.3Socio a)actiuni care aspir la acelai Clasa social este o
spontana si socio sociale;b)grupuri status. c) Statusul form de stratificare
stiintifica.1.4Relatia sociale;c)fenomene fundamental este un n care apartenena la
socio cu alte sociale diverse tip special de status diferite grupuri
sociale si relaiile 3.2Tipurile de o realitate uman alctuit din
dintre acestea sunt grupuri: Grupurile psihologic special; persoane legate ntre
determinate n primare si grupurile la structurarea n ele prin relaii de
primul rind de criteri secundare: b ) interiorul individului consangvinitate i
economice. Grupuri mici, a proceselor sale nrudire, care triesc
Clasa rneasc grupuri intermediare, contiente, a mpreun,
Din cauza grupuri mari; c) trsturilor psiho- coopereaz i au
mprejurrilor Grupuri formale si fizice, a diferitelor grij de copii.
istorice i a grupuri informale; d) nsuiri personale 5.3 Tipuri de familie.
contextelor Grupuri de ntr-o form unic, 1. Familia nuclear
geopolitice, clasa cea apartenenta si irepetabil la ceilali. este alctuit dintr-
mai numeroas a fost grupuri de referinta Individualitatea un cuplu conjugal
dintotdeauna clasa 3.3Grupul Mic-se reprezint (so-soie) mpreun
rneasc. caracterizeaza originalitatea, cu copiii, care triesc
Clasa muncitoare printrun nr mic de irepetabilitatea. separat, ntr-o
Muncitorii pers. Termenul de locuin proprie, de
disponibilizai din Structura grupului personalitate celelalte rude
industrie, n marea mic:sub.functionala,s cuprinde ntreg apropiate.
lor majoritate, se tatusurilor si sistemul atributelor, Familia nuclear
stabilesc la sate i rolurilor,sub.preferen structurilor i poate mbrca dou
numai o mic parte tiala,sub.ierarhica,su valorilor, de care forme :
dintre ei se b.comunicationala;su dispune o persoan. a) familia de origine
angajeaz n sectoare b.cognitiva,sub.spati Masca social. (orientare )(n care
neindustriale ala si marimea Atunci cnd ne nastem si avem
Intelectualitatea grupului. personalitatea statutul de copil,
tehnic 4.1 Personalitatea nceteaz de a mai fi frate etc.) ;
Elita intelectual a este organizarea personalitate apare b) familia de
rii era alctuit dinamica in masca social. procreere (pe care o
preponderent din interiorul individului Masca reprezint creem prin cstorie,
ingineri, ceea ce, a acelor sisteme falsa ipostaz a n care avem statutul
evident, i punea psihice,fizice si individului. De de so, printe etc.).
amprenta asupra sociale ce determina masc social au Ea se mai numeste si
comportamentelor ei gindirea si nevoie categoriile de familie conjugal.
n societate. comportamentul indivizicare au o 2. Familia extins
Oamenii de afacere caracteristice numai personalitate foarte este numit deseori
Privatizarea a lui. sczut viznd spre o si consangvin,
conferit un nou statut 4.2Termenul de personalitate nalt. datorit legturilor
unor categorii de individ desemneaz 4.4 Personalitatea de snge care exist
oameni. acea totalitate a este rezultatul ntre membrii ei. Ea
3.1Conceptul de elementelor i interaciunii este alctuit din
grup social- nsuirilor fizice, complexe a mai dou sau mai multe
desemneaza un biochimice, multor categorii de familii nucleare unite
ansamblu din mai biologice i factori: prin legtura dintre
multe persoane in psihofiziologice 1.motenirea prini si copil (de
relatii de interactiune nnscute sau biologic (zestrea exemplu, prinii,
si de dependenta dobndite care se genetic);2.mediul copiii si bunicii
reciproca.Mijlocit de integreaz ntr-un fizic;3.cultura;4.expe acestora alctuiesc o
o activitate comuna sistem pe baza riena de grup familie extins).
si care adopta norme mecanismului i5.experiena Familia nuclear
si valori pe care le adaptrii la mediu. personal. conjugal se creeaz
reglemen. Individualitatea se 5.1 Familia este un prin cstorie.
refer, n schimb, la tip de comunitate
3. Familia pe grupe Familii egalitare - recstoria i vedea, aceast
mari care cuprinde puterea i autoritatea monogamie strict funcie cunoate
grupuri de perechi sunt relative egal care nu permite unele particulariti
cstorite, trind distribuite ntre soi. recstoria. n societatea
laolalt n cadrul --Pe parcursul contemporan.
aceleiai gospodrii. istoriei relaia dintre 5.3 Funciile e. Funcia educativ
De pild, la slavii brbat i femeie familiei se manifest n
din sud o asemenea poate fi structurat n a. Reproducerea. efortul familiei de a
form de familie o patru moduri: Familia este locul de educa pe membrii si
reprezint zadruga 1. promiscuitatea procreere i de conform unor norme
sau la chinezi este de se refer la natere a copiilor. proprii i cu scopul
notorietate interaciuni sexual Prin funcia de pregtirii lor de a se
convieuirea mai nenfrnate,n afara reproducere, familia integra n societate.
multor cupluri n cstoriei. contribuie hotrtor Nu sunt puine
acelai spaiu de 2. grupul de cupluri la meninerea i cazurile n care
locuit. cstoria n grup supravieuirea familiile educ pe
4. Familia de (doi sau mai muli umanitii i a membrii lor n
rezisten Thomas soi cu mai multe societii. Ea asigur spiritul
Burch apreciaz c soii) predomin n mecanismul tradiionalismului i
persoanele care perioada ornduirii nlocuirii membrilor al
conveuiesc n primitive i societii de la o conservatorismului.
aceiai reprezenta cstoria generaie la alta f. Asigurarea
locuin,indifferent dintre civa brbai b. Funcia cadrului de
dac sunt sau nu i cteva femei. economic rezult manifestare a
rude sunt considerai 3. poligamia - din necesitatea afectivitii. Un
ca membri ai cstoria dintre un asigurrii condiiilor brbat i o femeie i
aceleiai familii. partener de un sex i materiale necesare reunesc destinele
5. Familia de mai muli parteneri vieii de familie i pentru a tri ntr-un
interaciune- se de cellalt sex. (un creterii copiilor. mediu al intimitii
caracterizeaz prin brbat, so cu mai Funcia economic i al cldurii
faptul c membrii multe soii); se axeaz pe bugetul sufleteti, ca i
unei familii nu Poligamia are 2 familial. pentru sprijinul
locuiesc n aceiai forme: c. Funcia de reciproc i asigurarea
locuin (cnd unul - poliandria (o socializarea. Familia securitii personale.
dintre soi este femeie mam,copiii constituie mediul 5.4 Familia ntre
permanent n ei i mai muli soi); primar de ngrijire a tradiionalitate i
deplasri sau este fiecare so trebuie copiilor nc din modernitate.
migrant, ideea este sfie tatl a celpuin primele moment ale Famili Famili
c partenerul revine unuia dintre copii; vieii. Prinii i cei
n familie. - poliginia cstoria din familie transmit a a
--n saport cu modul dintre un brbat cu copilului limba, tradiio moder
de exercitare a dou sau mai multe norme, valori,
autoritii distingem: soii, de obicei un principii de conduit. nal n
Familii patriarhale- brbat lua de soii d. Funcia sexual. Familia Famili
autoritatea este toate surorile. Familia
este a este
deinut de brbatul 4. Monogamia - reglementeaz
cel mai n vrst; cstoaria dintre un comportamentul celula comun
Familii matriarhale- singur brbat i o sexual. Societatea
de baz itate de
autoritatea este singur femeie. nsi influeneaz
deinut de femeia Distingem normele de via a refugiu
cea mai n vrst; monogamie serial- sexual n familie.
societ i
care permite Dup cum vom
ii. aprar btrnil respect
e. or, recipro
Aprare Aprar supuner c.
a ea unui ea
valorilo mod femeii
r i a de brbatu
tradiiil via lui.
or person Perpetu Dobn
sociale. al. area direa
3-4 2 numelu caliti
generai genera i, i de a
i ce ii profesie alege
locuies prini i. singur.
c i Procrea Erotis
mpreu copii. re. m
n.
Copii Copii
numero puini
i dar
destina ngriji
i i cu
perpetu dragos
rii te i
neamul afeciu
ui. ne.
Spirit Gsire
de a unui
sacrifici refugiu
u afectiv
pentru n
familie. cadrul
familie
i.
Respect Egalita
ul te i