ECOLOGIA POPULATIILOR - MARCARE SI RECAPTURARE-STUDIU DE SIMULARE

Probarea populatiilor animale difera mult de probarea populatiilor de plante, mai ales datorita
modului de viata ascuns. Rareori se poate lucra cu o populatie animala in care toti indivizi
sunt usor de observat (colonile de pinguini sau marile ierbivore din savana africana). Daca
avem ca scop determinarea marimii si densitatii unei populatii animale trebuie sa folosim o
metoda care permite estimarea numarului de indivizi ascunsi.

Multe metode de estimare a marimii populatiilor animale se bazeaza pe capturarea-marcarea

si recapturarea indivizilor. De exemplu populatiilor de pesti sunt marcate prin ciupirea unei
mici parti din inotatoare, reptilele si amfibienii prin taierea unei gheare sau a unui deget,
mamiferele cu mici placute fixate pe ureche, iar pasaruile prin inelarea piciorului. Aceaste
metode se aplica pentru probe reprezentative luate la doua intervale de timp. Cea mai uzuala
metoda de estimare a marimii populateii prin marcare recapturare este cunoscuta ca Indicele
Lincoln sau Petersen . Metoda presupune ca proportia de indivizi marcati este aceeasi cu
proportia de indivizi recapturati care pastreaza semnul marcarii.Astfel,

M/N=R/C

In care M=nr total de indivizi marcati in populatie, N=este marimea populatie (pe care
nu o cunoastem dar o presupunem), R=nr de indivizi marcati care au fost recapturati la a doua
probare, C=nr total de indivizi (marcati sau nemarcati), capturati la a doua probare, deci,

N=MC/R

Metoda marcare recapturare tine seama de cateva conditii:

Intre doua perioada de captura indivizii se amesteca intre ei la intimplare

Metoda de marcare nu dauneaza individului

In intervalul dintre probari nu au loc imigrari si nici nasteri

In intervalul dintre probari nu au loc emigrari si nici decese

 Fiecare individ are sanse egale de a fi capturat

Procedeele de capturare si marcare nu afecteaza probabilitatea de recapturare a

indivizilor

Marcajele nu se pot pierde

Obiectivele studiului de simulare

Scopul aceste aplicati de laborator este de a introduce cateva din principiile metodelor de
estimare a marimii populatiei prin marcare-recapturare, utilizind un model de simulare de
marime cunoscuta. De asemenea se va estima marimea populatiei prin repetarea metodei
marcare-recapturare.

Populatia simulata consta din 400 de boabe de fasole intr-o punga de hartie. Boabele
sunt considerate ca fiind animale dintr-o populatie, ceea ce reprezinta un model de simulare
fizica.

Metoda de lucru: se numara 400 de boabe de fasole, evitindu-le pe cele deteriorate.

Se pun intr-o mica punga de hartie. Fiecare bob reprezinta un individ, iar punga reprezinta
habitatul.

Probarea se face utilizind o lingurita sau alt sistem simplu. Probele vor fi utilizate pentru a
determina cat de apropiata este estimarea prin indicele Lincoln fata de numarul total de boabe.

Intr-un vas separat se pune o mana de boabe care vor servi mai tarziu pentru refacerea
populatiei.

A. Marcarea

Fara a privi in punga se introduce lingura si extrag doua portii de boabe. Numarul de boabe
extrase difera considerabil de la o persoana la alta si de la un interval la altul. . Acesta este un
fapt real in probarea populatiilor din natura. In general ecologii incearca sa minimizeze
variatiile experimentale, dar noi le vom accepta pentru ca este experiment de laborator.
Fiecare boaba extrasa se marcheaza pe ambele parti cu un marker. Numarati boabele
capturate. Valoarea aceasta reprezinta N din Indicele Lincoln.
B Recapturarea. Puneti boabele inapoi in punga. Amestecati bine si apoi extrageti alte doua
lingurite. Numarati: C, nr total de boabe capturate, R=numarul de boabe marcate

C. Calcule si analiza datelor.

In aceste moment putem calcula indicele Lincoln conform formulei N=MC/R. Pe tabla se va
desena un grafic utilizand toate valorile estimate pentru N, in raport cu valoare totala.

Raspundeti la urmatoarele intrebari:

1. Exista o mare variabilite in estimarea lui N? Daca da, estimarile sunt precise?

2. Cum se poate obtine o masura a variabilitatii in estimare? (se calculeaza dispersia

valorilor obtinute).

3. Estimarile lui N se plaseaza in apropierea valorii reale? In acest caz acuratetea lor este
mare? Exista tendinta de sub sau supraestimare?

4. Cum se poate face ca estimarea lui N sa aiba un grad si mai mare de acuratete?

(crescand numarul de probari)

D. Testarea conditiei 1. (se evita amestecarea indivizilor)

Puneti toate boabele inclusiv cele capturate intr-o tavita si extrageti toate boabele marcate.
Inlocuiti fiecare boaba marcata cu o boaba nemarcata

Amintiti-va de presupunerea ca toate organismele se amesteca intimplator intre ele. Vom

verifica acum aceasta conditie fara a amesteca boabele. Repetati extragerea explicata la
punctul A. Numarati boabele extrase si marcati-le. Cu grija, puneti boabele la loc in punga si
probati din nou populatia prin extragerea a doua ligurite de boabe de la suprafata, evitand
amestecarea acestora. Stabiliti valorile pentru R si C si estimati valoarea lui N conform
formulei de calcul. Intocmiti o histograma si comparati-le

1. Cat de variabile sunt valorile estimate?

2. Aceste valori tind sa fie sub sau superestimate?

3. Cit de importanta este conditia amestecarii intamplatoare a indivizilor?

4. Indicele Lincoln poate fi considerat robust sau sensibil atunci cind nu se indeplineste
conditia 1?

E.Testarea conditiei 2

Puneti boabele la loc exact ca mai inainte.

Conditia 2, anume ca organismele nu sunt afectate de marcaj este foarte importanta si uneori
in conditii naturale este incalcata. De exemplu, vinatorii ar putea detecta vinatul prin
receptionerea undelor radio, emise de niste aparate speciale fixate la gitul animalelor de
cercetatorii care monitorizeaza populatia respectiva.

Probati populatia exact dupa metoda descrisa mai sus.

Sa presupunem ca fiecare individ are sansa de 50% sa moara ca urmare a operatiei de

marcare. Inainte de a repune fiecare boaba in punga dati cu banul pentru a stabili daca
individul traieste sau moare. Astfel, puneti inapoi in punga doar indivii care traiesc. Puneti
deoparte indivizii morti: veti avea nevoie de ei inainte de experimentul urmator.

Amestecati boabele si faceti o noua probare. Calculati indicele Lincoln si construiti

histograma respectiva.

1. Cat de variabile sunt valorile estimate?

2. Aceste valori tind sa fie supra sau subestimate?

3. Cat de importanta este conditia ca indivizii sa fie nevatamati prin marcare?

4. Indicele Lincoln este robust sau sensibl fata de nerespectarea conditiei 2 ?

5. Ce ne spune rezultatul acestui experiment in privinta perioadei optime de timp dintre 2

probari, intr-o populatie reala ? (perioada trebuie sa fie scurta pentru ca marimea
populatiei sa nu fie afectata de dispersie)

E. Testarea conditiilor 3 si 4.
Aceste conditii pot fi rezumate astfel: populatia consta din aceiasi indivizi la inceputul si la
sfirsitul experimentului.

Executati o probare si o alta probare ca mai inainte, dar intre cele doua probari faceti
urmatoarele:

1. dupa amestecarea boabelor extrageti fara sa va uitati 50 de boabe. Acestea reprezinta

organismele moarte sau emigrate

2. puneti 50 de boabe noi in punga. Acestea sunt organismele nou nascute sau emigrate.
Calculati indicele Lincoln ca mai sus si construiti histograma si raspundeti la urmatoarele
intrebari:

Cite de varuabile sunt valorile estimate

Aceste valori tind sa fie surpra sau subestimate?

Cit de imprtanta este conditia de a nu inregistra emigrari, extinctii nasetri sau

decese?

Indicele Lincoln este robust sau sensibl fata de nerespectare conditiilor 3 si 4 ?

Ce ne spune rezultatul acestui experiment in pinvinsa perioadei ptime de timp

dintre 2 probari intr-o populatie reala ?

F. Probarea multipla

Asa cum am procedat anterior, scoatem toate boabele marcate si completam boabele
nemarcate pina la 400. Probabil ca putem intui ca o estimare mai corecta a marimii populatiei
se obtine daca populatia a fost probata mai mult decit o singura data. O cale de a obtine
aceasta este metoda Schnabel. De fiecare data cand se obtine o proba se numara organismele
marcate si apoi se marcheaza si cele care au ramas. Estimarea lui N prin metoda Schnabel este
urmatoare:
In care Nj este estimarea marimii populatiei dupa probarea j, Aj este numarul de indivizi
capturati in timpul probarii i, Bi este numarul total de indivizi marcati prin probarea I si CI este
numarul de indivizi recapturati din proba I