Deficitul de vitamine

Avitaminoza reprezinta un deficit de vitamine in organism. Vitaminele sunt factori

nutritivi esentiali (nu sunt sintetizate de organism). Sursele de vitamine sunt carnea,
pestele, produsele lactate, cerealele, fructele si legumele, continutul in vitamine al
acestora fiind diferit atit din punct de vedere calitativ cit si cantitativ. De-a lungul
secolelor s-a constatat ca privarea de un anumit aliment a determinat boli
precum beriberi, scorbutul, pellagra ale caror simptome s-au remis la reintroducerea
in dieta a alimentului deficitar.
Persoanele sanatoase care au alimentatie variata nu ar trebui sa prezinte deficiente
de vitamine.

Deficitul de vitamine (avitaminoza) s-a observat in :

dietele dezechilibrate
dietele de slabire cu un numar de calorii sub 1100 - 1200 kcal / zi
asociere cu anumite obiceiuri alimentare
malabsorbtia
malnutritia
interventii chirurgicale in sfera digestiva, inclusiv chirurgia bariatrica
boli comsumptive
nutritia parenterala
dupa anumite tratamente medicamentoase (chimioterapie)

Deficitul de vitamina A afecteaza vederea nocturna; xeroftalmia se caracterizeaza prin

atrofia glandelor perioculare si hipercheratoza la nivelul conjunctivei, afectarea
corneei si chiar orbire; la nivelul tegumentelor determina hipercheratoza cu piele
uscata.

Deficitul de vitamina D produce rahitismul la copil (caracterizat clinic prin deformari la

nivelul cartilajelor de crestere, tibie, radius, humerus, ulna precum si dureri osoase si
musculare, tetanie hipocalcemica) si osteomalcia la adult (scaderea densitatii osoase
cu pseudofracturi de coloana, tibie, slabiciune musculara); osteoporoza (scaderea
densitatii osoase indusa de varsta prin scaderea nivelurilor de estrogeni).

Deficitul de vitamiana E se intilneste la varstnici, pacientii cu malnutritie, cu boli

cronice (hemodializati) si se asociaza cu manifestari neurologice (hiporeflexie, ataxia
- lipsa de coordonare a miscarilor, scaderea sensibilitatii cutanate), manifestari
vasculare (risc crescut de ateroscleroza), scaderea prostaglandinelor si cresterea
nivelurilor de prolactina implicata in simptomele sindromului premenstrual
 Deficitul de vitamina K este rar la adult si poate fi determinat de malabsorbtia de lipide
(insuficienta pancreatica), dezechilibrul florei intestinale dupa antibioticoterapie
prelungita. Se manifesta prin tendinta la hemoragie. La nou nascut poate apare un
sindrom hemoragipar postpartum din cauza unui transfer deficitar de vitamina K
transplacentar si de aceeea se administreaza vitamina K intramuscular profilactic.

Deficitul de vitamina B1 produce manifestari neurologice (confuzie, neuropatie

periferica, encefalopatia Wernicke), psihoza Korsakoff (tulburari de memorie, tulburari
cognitive), afectare cardiaca (insuficiente cardiaca), anorexia, scadere ponderala

Deficitul de vitamina B2 determina cheilite, stomatite angulare, eruptii la nivelul pielii,

sant nazolabial, scrot , vulva, senzatie de arsura la nivelul ochilor, senzatie de arsura
la nivelul limbii si gurii

Deficitul de vitamina B3 (niacin) produce pellagra (dermatita, diaree, dementa) cu

manifestari cutanate (eruptie cutanata eritematoasa pe zonele expuse la soare),
manifestari digestive (diaree, greata, chelita, stomatita), manifestari neuropsihiatrice
(letargie, depresie, apatie, anxietate, scaderea capacitatii de concentrare).

Deficitul de vitamina B5 (acid pantotenic) produce iritabilitate, insomnie, fatigabilitate,

cefalee, slabiciune musculara, parestezii.

Deficitul de vitamina B6 produce neuropatii periferice, iritabilitate, anxietate, confuzie,

glosita, cheilita.

Deficitul de vitamina B7 (biotina) este implicat in dermatita seboreica.

Deficitul de acid folic produce afectare neurologica, anemia megaloblastica, iar la

gravide se asociaza cu defecte de tub neural.

Deficitul de vitamina B12 determina anemia megaloblastica, glosita, neuropatia

periferica senzitiva.

Derficitul de vitamina C se asociaza cu astenia, fatigabilitate, dispnee, dureri articulare

si musculare, manifestari cutanate (purpura, echimoze), hemoragii gingivale.

Vitaminele si prelucrarea alimentelor

Prin procesul de prelucrare a alimentelor, vitaminele sufera modificari calitative si

cantitative :

carnea prajita pierde 50 % din vitamina B1

carnea fiarta pierde 14 % din vitamina B1
fierberea legumelor si fructelor determina pierderea a 90 % din vitamina C
 prelucrarea carnii prin coacere / gratar determina distrugerea vitaminelor B cu pina la 20
%

Pierderea de vitamina se reduce prin :

fierberea la aburi sub presiune

introducerea legumelor in apa clocotita
reducerea timpului de fierbere la minimum necesar
evitarea taierii legumelor foarte marunt
prin congelare se pastreaza calitatile nutritive ale fructelor si legumelor

Indicatiile tratamentului cu vitamine

Tratamentul cu vitamine se efectueaza atunci cand se constata un deficit de vitamine,

in situatiile de nutritie parenterala prelungita, in situatii de malabsorbtie, in
convalescenta, in dietele severe de slabire.

Toxicitatea vitaminelor

Majoritatea vitaminelor sunt toxice la doze foarte mari :

vitamina A : tegumente uscate, fisurate, caderea parului, cheilite, gingivite

vitamina D : calcificari osoase, litiaza, calcificari de tesuturi moi, greata, varsaturi,
constipatie, poliurie, polidipsie
vitamina E este toxica la peste 1000 mg / zi
vitamina B1 este toxica in doze de peste 1000 ori valoarea nutritionala cand poate produce
supresia centrilor respieratori, cefalee, convulsii, slabiciune musculara, aritmii, reactii
alergice
niacinul (vitamina B3) este toxic la doze de peste 6 g pe zi prin eliberare de histamina
crescind riscul de ulcer peptic si astm bronsic; deasemenea exista toxicitate hepatica
vitamina C poate determina tulburari gastrointestinale si diaree, creste riscul de litiaza
renala (prin formare de oxalati), creste riscul de carcinogenaza la pacientii cu infectie
Helicobacter Pylori
Nu se cunoaste toxicitate pentru acidul pantotenic, vitamina B6, acidul folic, vitamina
B12, biotina

Concluzii
 vitaminele sunt componente importante ale alimentatiei.
alimentatia variata asigura necesarul de vitamine fara a impune suplimentarea acestora

totusi :

se recomanda suplimentare cu acid folic in perioada de preconceptie si primul trimestru de

sarcina pentru profilaxia defectelor de tub neural
se recomanda administrarea de vitamina D la nou nascut si sugar pentru profilaxia
rahitismului (laptele matern un contine cantitati suficiente de vitamina D)
se recomanda administrarea de vitamina K la nou nascut

Deficientele de vitamine demonstrate trebuie corectate.

Toxicitatea la vitamine apare la doze foarte mari.
Ghidul de nutritie pentru persoanele adulte cu diabet zaharat nu recomanda
suplimentarea dietei cu vitamine in situatiile cand nu s-a identificat un deficit vitaminic.