Ong

DOCUMENT DE LUCRU
VARIANTA 1
DOCUMENT DE PROGRAMARE MULTIANUAL 2003 - 2007

A SECTORULUI
SOCIETATE CIVIL
RO/Strat/CS/D1 p. 1
DEZVOLTAREA SOCIETATII CIVILE
ACIUNILE DE PROGRAMARE MULTIANUAL PENTRU 2003-2007
1 ROMANIA CONTEXT GENERAL

In contextul in care Romania se afla in plin proces de aderare la Uniunea
Europeana, proces ce implica in primul rand, indeplinirea criteriilor de
aderare, identificarea principalelor obiective ale strategiei pentru
sprijinirea dezvoltarii societatii civile, reprezinta o necesitate.
Pana in prezent, in cadrul negocierilor de aderare a Romaniei la UE, un
numar de 13 capitole au fost provizoriu inchise. Este important de
mentionat faptul ca intelegerile stabilite in cadrul procesului de negociere
s-au facut din perspectiva stabilirii anului 2007, ca fiind anul aderarii
Romaniei la Uniunea Europeana. Desi procesul de aderare este
conditionat, in primul rand, atat de realizarea reformei administratiei
publice, cat si de alinierea legislatiei romanesti la cea a UE, un proces
democratic de implementare a acestor masuri, nu ar putea fi realizat fara
implicarea activa si constientizarea rolului important pe care il are in
cadrul unui regim democratic, societatea civila. Ultimul raport privind
indeplinirea criteriilor de aderare a Romaniei 1 la UE, confirma o crestere
permanenta a progreselor inregistrate de aceasta, mai ales in ceea ce
priveste criteriile politice si cele de adoptare a aquis-ului comunitar. Cu
toate acestea, in multe domenii, se observa o evidenta disparitate intre
progresul inregistrat in ceea ce priveste adoptarea aquis-ului comunitar
1
Catre o Uniune Extinsa, Planul Strategic si Raportul comisiei Europene privind progresele inregistrate de
tarile candidate la aderare; Comisia Europeana 9/10/2002.
RO/Strat/CS/D1 p. 2
si abilitatea limitata a administratiei romane de a implementa noua
legislatie. Aceste domenii sunt:
Justitie si afaceri interne, in special relizarea reformei in justitie si a
cresterii competentei acesteia;
Politici sociale si problema somajului, unde problema adecvarii
legislatiei nationale la cea europeana implica modificarea legislatiei
muncii, modificari in ceea ce priveste egalitatea sanselor, sanatatea
si protectia muncii;
Politici regionale si politici de coeziune sociala;
In ceea ce priveste piata interna, viitoarele eforturi ar trebui
concentrate pe: imbunatatirea standardizarii si certificarii, controlul
calitatii produselor alimentare, combaterea coruptiei si a spalarii
banilor, implementarea legislatiei in domeniul achizitiilor publice.
Alte masuri in ceea ce priveste alinierea la standardele UE ar trebui
realizate si in domenii ca: libera circulatie a serviciilor si a
persoanelor, vama, politici concurentiale, taxe si impozite, politicile ce
vizeaza agricultura si sectorul industrial.
In acest context, contributia societatii civile, mai ales la nivel de

implementare a acestor masuri, intr-un mod democratic si eficient, ar
trebui sa fie una esentiala.
2 NIVELUL DE ORGANIZARE A SOCIETATII CIVILE ROMANESTI
Desi conceptul de societate civila este mai degraba unul vag, el

reprezinta un instrument din ce in ce mai folosit atunci cand ne referim la
constructia, dezvoltarea si sustinerea unui proces democratic. La origini
termenul de societate civila defineste ansamblul membrilor unei
comunitati distincte, atat de societatea politica, religioasa cat si de cea
RO/Strat/CS/D1 p. 3
militara, dar carora, membrii acestei comunitati, le deleaga anumite
puteri. In contextul cresterii continue a complexitatii societatii moderne,
este nevoie din ce in ce mai mult ca democratia reprezentativa (modelul
clasic de reprezentativitate, prin intermediul alegerilor) sa fie intarita
printr-un dialog cat mai strans dintre autoritatile publice si o societate
civila cat mai organizata si structurata. Stabilirea unui dialog constructiv
intre aceste doua structuri, devine o necesitate, mai ales in cazul tarilor
aflate in plina tranzitie catre economia de piata si care trebuie sa faca
fata provocarilor impuse de procesul de aderare la UE caz in care se
afla si Romania. Acest dialog pentru a fi unul eficace trebuie sa fie dorit
si initiat de ambele parti si, trebuie sa aiba in vedere urmatoarele doua
domenii principale de activitate2:
Asigurarea serviciilor sociale necesare; reconstructia si imbunatatirea
in cadrul sectorului public nu pot fi realizate, intr-un mod eficient, doar
de catre autoritatile publice, deoarece identificarea solutiilor adecvate
si sustenabile, nu poate fi realizata fara initiativa societatii civile;
mecanismele de coordonare trebuie sa fie operative intr-un mod
sistematic, astfel incat sa permita autoritatilor publice sa
implementeze Planul National de Dezvoltare si, in special, a axei
numarul trei (3) a acestuia (dezvoltarea resurselor umane si
imbunatatirea calitatii serviciilor sociale) si a celei cu numarul cinci (5)
(care se refera la protectia si imbunatatirea calitatii mediului
inconjurator), pentru a putea realiza o evaluare corecta a nevoilor, dar
si a impactului.
Asigurarea reprezentarii diferitelor comunitati si a dezvoltarii abilitatilor
de advocacy; procesul de imbunatatirea a cadrului institutional si a
2
Daniel Saulean, Non governmental organizations in Romanian society: impact analysis, 1999; quoted in
Romania 2001, Making Civil Society Work, published with the support of USAID Romania and Americas
Development Fund (ADF), p.41, mentiones 5 key roles for Civil Society in Romania: 1. Service provider, 2.
Innovator in public area, 3. Vehicle for change in the public area, 4. Democracy development, 5. Local
communities representation. These roles are here grouped in 2 main streams.
RO/Strat/CS/D1 p. 4
celui legal presupune, in primul rand ca, operatorii societatii civile sa
aiba capacitatea de a articula cererile ce vin din partea cetatenilor
relativ la drepturile si obligatiile pe care le au acestia si la implicatiile
actiunilor si deciziilor pe care ei le iau la un moment dat, printr-o
participare activa la viata comunitatii. In al doilea rand, cetatenii
trebuie sa constientizeze si sa inteleaga foarte bine care sunt
obiectivele si ce implica acest proces. In acest sens, domeniile
prioritare sunt: dialogul social, legislatia muncii, protectia minoritatilor,
protectia consumatorului, protectia mediului, domnia legii,
independenta justitiei, drepturile omului, sanatatea, educatia si
dezvoltarea socio-economica.
2.1 Societatea Civila din Romania schimbari si tendinte
O evaluare generala a societatii civile romanesti in cadrul Indexului de

sustenabilitate a ONG-rilor.3 A first view to this index shows progress hampered
by stagnant rather than contracting economy, a passive rather than a hostile
government, a disinterested rather than controlled or reactionary media, a community
good-willed but inexperienced activists. While NGOs in the capital city or in some
sectors are progressing, many lag far behind. Nevertheless, more local authorities
are establishing partnerships with community-based NGOs and NGOs now have
access to local media.
3
USAID, Indexul de sustenabilitate a ONG-rilor din Centrul si Estul Europei si Eurasia - 2001 si 2002; indexul
din 2002 este insa, doar in faza de proiect
RO/Strat/CS/D1 p. 5
Conform unor surse diferite, numarul organizatiilor neguvernamentale
romanesti este estimat ca fiind intre 20.000 si 30.000 4, cu o rata de
crestere anuala de 10%. Numarul de ONG-uri active este cuprins intre
2.500 si 70005. Sectorul nonprofit din Romania, ramane unul
Nr. de ONG in functie de regiunile de dezvoltare
8000 7854
7000
6000
4937 5144
5000
Nr de ONG 4000
2820 3217 2820
3000
2395
2000 1418 1162 1326 1371

806
621
1000 414 396 300
0
Nord Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Bucuresti Illfov
Regiuni de dezvoltare
Nr. total de ONG conform FDSC Nr. de ONG conform Min. de Justitie
FDSC
predominant urban: din numarul total de ONG-uri, cele localizate in
mediul rural reprezinta intre 10% si 14% 6. De asemenea si distributia
geografica ramane una inegala, judetele din sud-estul Romaniei, de
exemplu, prezentand o rata foarte scazuta a vietii asociative.
Furnizarea de servicii sociale de catre ONG-uri continua sa se

extinda, atat din punct de vedere teritorial, cat si al ariei de servicii
oferite si, organizatiile7 au inceput sa sensibilizeze opinia publica cu
privire la problemele sociale, desi interventiile ONG-urilor referitoare
la schimbarile legislative si ale politicilor publice, nu au atins inca
4
Nr. ONG-rilor inregistrate la Tribunalele locale si informatiile centralizate in cadrul Registrului Asociatiilor si
Fundatiilor, sunt informatii foarte dificil de obtinut.
5
Baza de date actualizata a FDSC privind ONG-urile din Romania
6
Informatiile referitoare la acest aspect sunt destul de vagi , cifrele specificate aici fiind mentionate de USAID
care a citat din baza de date a FDSC din 2002. Conform informatiilor noastre insa, ultima baza de date
actualizata a FDSC-ului este cea din 2000.
7
Aproximativ 1/5 (19%) din ONG-urile active furnizeaza servicii sociale.
RO/Strat/CS/D1 p. 6
rezultatele scontate. Cu toate acestea, ONG-urile din Romania au
inregistrat succese notabile in sensibilizarea opiniei publice, prin
organizarea unor campanii de presa si a unor dezbateri publice, pe
teme ca: protectia mediului, violenta domestica, reforma electorala,
sanatate; problemele legate de protectia copilului, in mod deosebit, au
reusit sa mobilizeze fonduri importante din surse publice si private.
Serviciile furnizate, nu corespund intotdeauna nevoilor, deoarece
ONG-urile incearca sa-si ajusteze oferta in functie de fondurile alocate
diferitelor domenii.
Donorii internationali reprezinta principala sursa de finantare a
sectorului, dar in perioada 2000-2001 s-a inregistrat o scadere a
granturilor oferite de acestia, ceea ce a determinat ONG-urile sa-si
diversifice sursele de finantare. In viitor, diminuarea granturilor oferite
de catre donorii internationali va deveni un proces continuu,
perspectiva in care, ONG-urile vor trebui sa-si adapteze strategiile de
finantare intr-un mod radical. In 2001 8, finantarea internationala va
atinge probabil tot peste 90% din totalul granturilor acordate ONG-
urilor (fondurile guvernamentale interne sunt excluse din aceasta
estimare) si se vor concentra mai degraba in domeniul social si in cel
al constructiei democratiei (protectia si ingrijirea copiilor, drepturile
omului, protectia mediului) si mai apoi, pe domeniul cultural. Daca, in
ceea ce priveste finantarea din fondurile autoritatilor centrale si locale,
lucrurile s-au imbunatatit (ONG-urile reusesc cu succes sa stranga
bani din aceste fonduri), finantarea din fondurile publice nationale este
inca foarte limitata, si cum vom arata mai departe (3.1 Strategia
autoritatilor publice romanesti), ele sunt valabile prin intermediul
Ministerului Tineretului si Sportului, Ministerul Muncii si al Solidaritatii
Sociale, Departamentul pentru Minoritatile Etnice, Secretariatul de
8
Examinarea principalilor donori ce sprijina sectorul ONG din Romania-studiu efectuat la cererea Forumului
Donorilor din Romania 2001.
RO/Strat/CS/D1 p. 7
Stat pentru Persoanele cu Handicap si Autoritatea Nationala pentru
Protectia Copilului acestea fiind singurele surse de finantare din
fonduri publice.
Desi se inregistreaza un progres considerabil in ceea ce priveste
protectia copilului, celelalte surse de finantare publice, pentru alte
domenii de activitate, sunt aproape nule. Pe de alta parte, donorii si
sponsorii locali, sunt preocupati de anumite domenii de activitate:
educatie, servicii sociale si sport. Referitor la contributiile din partea
populatiei, desi se inregistreaza o crestere a acestora, in multe cazuri,
filantropia publica ramane una redusa.
Capacitatea ONG-urilor romanesti de a-si extinde aria serviciilor
oferite si de a mari numarul beneficiarilor ramane una limitata.
Personalul din cadrul ONG-urilor ramane o problema, deoarece
organizatiile au dificultati in crearea unui staff permanent 9, cu norma
intreaga, iar de cele mai multe ori nu exista nici o diferenta clara intre
membrii personalului si conducerea organizatiei.
Desi voluntariatul reprezinta o importanta resursa pentru ONG-uri 10,
implicarea beneficiarilor in activitatile unei organizatii nu a devenit
inca o practica comuna, fenomen ce creeaza dificultati procesului de
comunicare dintre beneficiarii de servicii si cei care le furnizeaza. O
exceptie o reprezinta insa, asociatiile create de parintii unor copii cu
probleme. Planificarea strategica reprezinta inca o slabiciune a
sectorului neguvernamental: in jur de 70-80% dintre organizatii nu-si
stabilesc bugetele pe baza unui plan strategic anual.
Desi multe ONG-uri editeaza rapoarte si declaratii financiare anuale
(deseori, deoarece acestea sunt cerute de donori sau de institutiile
publice), responsabilitatea, transparenta si practica etica, raman o
9
ONG-urile sunt de obicei obligate sa angajeze personal pentru un proiect, bazandu-se ca vor castiga acel
proiect.
10
Barometrul de Opinie Publica (OSF-Iunie 2002), arata ca 8% din populatie desfasoara activitati de voluntariat
pentru comunitatea lor.
RO/Strat/CS/D1 p. 8
problema grava a sectorului. De asemenea, dotarea ONG-urilor din
punct de vedere tehnic este una nesatisfacatoare. Cauzele a acestei
insuficiente sunt, pe de o parte, lipsa fondurilor iar, pe de alta parte,
dezvoltarea inadecvata a infrastructurii, mai ales in zonele rurale.
2.2 Cadrul legal
Ordonanta guvernamentala 26/2000, in forma in care a fost ea adoptata,

a oferit un cadru juridic operational mult mai clar pentru sectorul
neguvernamental; ea a avut in vedere, in principal, procedura de
inregistrare a ONG-urilor, managementul si relatiile dintre administratia
publica si organizatiile non-profit. Aplicarea prevederilor ei insa, conduce
la anumite confuzii si riscuri referitor la eficienta anumitor practici. Desi
procedura de inregistrare a fost simplificata, accesul la consiliere legala
de specialitate este restrans, registrul asociatiilor nefiind in intregime
unul operational, accesul la informatii referitoare la diferite asociatii este
unul dificil, iar recenta decizie (ianuarie 2003) de a conditiona infiintarea
unei organizatii non-profit de obtinerea unui aviz de la Ministerul de
Resort. Desi o astfel de decizie, in contextul cresterii continue a
numarului de ONG-uri (500 de ONG-uri au fost infiintate in ultimul an),
pare justificata din punct de vedere practic, ea determina totusi o situatie
destul de confuza, si intr-o oarecare masura, reprezinta o incalcare a
libertatii de asociere.
Recent insa, autoritatile publice au luat si masuri cu caracter pozitiv,
manifestand un interes crescut fata de sectorul non-profit:
Departamentul pentru Analiza Sociala si Institutionala (DAIS), care a
devenit operational in februarie 2001, faciliteaza comunicarea dintre
ONG-uri si decidentii politici. DAIS este permenent la curent cu
RO/Strat/CS/D1 p. 9
problemele referitoare le sectorul ONG si furnizeaza informatii despre
acesta intr-o maniera transparenta. Propunerea de amendare a
ordonantei guvernamentale 26/2000 de catre sectorul ONG a fost
initiata de catre DAIS si inaintata Parlamentului pentru a fi discutata
inainte de adoptarea noii legi ce va inlocui O.G. 26/2000.
Departamentul pentru Relatii cu Societatea Civila din cadrul Biroului
de comunicare cu Presa si Relatii Publice al Camerei Deputatilor
distribuie, in format electronic agenda saptamanala a legislativului.
Sub supravegherea Ministerului Muncii, s-au stabilit anumite criterii
omogene in vederea acordarii statutului de utilitate publica
organizatiilor neguvernamentale, pentru ca acestea sa poata
beneficia de fonduri de la bugetul de stat.
Alte aspecte juridice ce privesc sectorul ONG:

Ordonanta guvernamentala 127/1999 referitoare la sponsorizari a fost
aprobata de Parlament in octombrie 2001 (Legea 576); legea
sponsorizarii stipuleaza ca profitul donat de o companie unui ONG
este scutit de impozitare in valoare de 5% - acest nivel al imozitarii
este intr-adevar comparabil cu cel stabilit in unele tari ale UE, cum ar
fi Belgia si Franta dar, pentru o tara unde nevoile si problemele
sociale sunt atat de importante, el este foarte scazut. In plus, legea nu
face diferenta intre initiativele ce au loc in functie de anumite categorii
de activitati, lucru ce va favoriza vizibil actiuni in domeniul sportului
sau al evenimentelor culturale, si mai putin proiectele comunitare pe
termen lung.
Sistemul taxelor ramane unul foarte confuz pentru sectorul non-profit,
atat din punctul de vedere al impozitului pe venitul global, cat si al
accesului la alte tipuri de scutiri. Multe proiecte cu obiective
generatoare de venituri sunt descurajate de implementarea actualului
cadru juridic.
RO/Strat/CS/D1 p. 10
Legea privind finantarea partidelor politice (ianuarie 2003), care
impune existenta unui plafon in ceea ce priveste finantare lor din
fondurile de stat, din sponsorizari sau de la membri, prevede ca ONG-
rile pot sprijini partidele politice, fara sa fie limitate de vreun plafon! Nu
numai ca aceasta prevedere face posibil fenomenul spalarii banilor,
dar va determina cresterea suspiciunii opiniei publice referitor la
intregul sector ONG.
Legea 544/12.10.2001 (Legea liberului acces la informatiile de interes
public) priveste sectorul ONG care trebuie sa supravegheze modul
acesteia de implementare.
Acelasi lucru il prevede si legea 52 referitoare la transparenta
procesului decizional care a fost publicata in data de 03/02/2003:
ONG-urile si in special organizatiile umbrela ar trebui sa sprijine
procesul de consiliere pe probleme de legislatie secundara si sa
urmareasca implementarea ei.
Cum si problemele legate de mediu reprezinta o mare preocupare,
directivele Agentiei pe Probleme de Mediu fiind aprobate, platformele
ONG-urile ar trebui sa includa si aspecte legate de implementarea
acestora, mai ales ca acestea recomanda consultarea publica in
problemele legate de mediul inconjurator.
3 PROGRAME PENTRU DEZVOLTAREA SOCIETATII CIVILE

AFLATE IN CURS DE DERULARE
3.1 Prezentare generala
Datorita diversitatii de materiale existente (mai ales cele puse la

dispozitie de catre fiecare donor in parte) in cadrul acestui capitol s-a
inregistrat o anumita lipsa de omogenitate in transpunerea informatiilora
obtinute.11Unele institutii au o strategie proprie, din care se poate
identifica, mai mult sau mai putin, care este atat rolul cat si locul
societatii civile in cadrul sistemului social, iar altele, desi nu au o
strategie clara in acest sens, prin programele pe care le deruleaza, pot
oferi o abordare generala care sa permita o analiza a societatii civile.
Exceptand Uniunea Europeana, care ofera o strategie clara a procesului
de reconstructie si dezvoltare a societatii civile (aceasta va fi analizata in
subcapitolul 3.2), celelalte structuri care opereaza in acest sens sunt:
autoritatile romane, sprijinite de planurile de dezvoltare strategica
elaborate, pe termen lung sau mediu, de Banca Mondiala si de Agentia
Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala (USAID). Fundatia pentru
o Societate Deschisa Reteaua Deschisa Soros (SON) prezinta o
abordare specifica, axandu-se pe schimburile de experienta intre tarile
foste comuniste. La un alt nivel, datorita bugetelor mai reduse,
actioneaza si se implica, Departamentul pentru Dezvoltare International
(DDI) si Fundatia Romaneasca Principesa. In final, trebuie mentionate si
Centrul Regional de Mediu pentru Europa Centrala si de Est (REC) si
Fondul Roman pentru Dezvoltare Sociala (FRDS) deoarece, sunt
multidonori implicati in programme tematice privind societatea civila.
Strategia autoritatilor publice din Romania
Dupa Programul Indicativ Multi-anual (PIM - 1995-1999), Departamentul

pentru Integrare Europeana (DIE)12 a cerut tuturor ministerelor sa
prezinte proiecte conforme cu principiile directoare de programare
stabilite de Comisia Europeana. DIE si Delegatia Comisiei Europene au
lucrat impreuna la procesul de programare, proces ce a inclus:
11
Sursele de informatii folosite sunt reprezentate de interviuri cu persoane cheie din stafful organizatiilor
donoare si din materiale informative/pubicatii facute puse la dispozitie de donori sau existente pe site-urile
acestora.
12
Ministerul Integrarii Europene (MIE) din ianuarie 2001, poate vedea toate referirile si informatiile privind
documentele de programare in Ex-Post Evaluarea de Tara Phare si Capacitatea de Reconstructie, Romania-
Raport Final, Decembrie 2002, p.8-10.
(1) selectia proiectelor,
(2) acordul in ceea ce priveste fisele de proiect si / sau conditiile
speciale ce vor fi anexate la memorandumul financiar,
(3) elaborarea memorandumului financiar,
(4) elaborarea documentului privind strategia de tara, cum ar fi NPAA
in 1998. Toate cele patru atributii (sarcini) s-au derulat in paralel,
ceea ce inseamna ca strategia de tara rezulta din proiectele
selectate, cel putin la fel de mult cum, proiectele selectate au
derivat din strategia de tara. Incepand cu 1998, procesul de
programare ar fi trebuit sa se desfasoare conform strategiei de
aderare. In fapt, el s-a desfasurat conform nevoilor si necesitatilor
de moment, neurmarindu-se o strategie anume. In decembrie
2002, noul Guvern a obtinut acordul Parlamentului referitor la
Programul de guvernare 2001-2004|. Acest program a inclus, din
cadrul Strategiei Economice pe Termen Mediu prezentata in 1999
Uniunii Europene, urmatoarele obiective majore: restabilirea
cresterii economice, reducerea saracieie si a somajului, lupta
impotriva coruptiei, si accelerarea procesului de integrare in U.E.
si NATO. Programul a oferit bazele unei abordari pragmatice cu
privire la reformarea economiei si cresterea nivelului de trai, prin
imbunatatirea calitatii serviciilor guvernamentale 13, incluzand
reforma judecatoreasca, impunerea anumitor principii de
functionare, crearea unui mediu de afaceri capabil sa atraga atat
investitori interni, cat si externi catre intreprinderile mici si mijlocii,
dar si catre fostele intreprinderi de stat, recent privatizate. In acest
context, putem afirma ca, procesul de programare la nivel local si
national inregistreaza o evolutie si de asemenea, reuseste sa
stabileasca care sunt instrumentele de participare locale si
13
Among others, the Government has made clear its intention to trim the public sector staffing levels across the
board by 30%, to reduce the fiscal burden of the public administration. In this context, the taking over of social
activities by the nonprofit sector is an obvious strategical issue
nationale prin care societatea civila se poate implica la
urmatoarele doua nivele: la nivelul de planificare si la cel de
coordonare si implementare. Ambele nivele ar trebui, gradual, sa
vizeze din ce in ce mai mult sectorul politicilor locale si nationale.
Strategia guvernamentala, in ceea ce priveste societatea civila, are ca

indicator principal Planul National de Actiune pentru Tineret (PNAT) 14.
Acesta a fost elaborat conform Planului National pentru Aderarea
Romaniei la UE, a luat in considerare masurile propuse in cadrul
Programului de guvernare 2001-2004 (specificate in cadrul capitolului
Politici in domeniul tineretului), cat si informatiile obtinute in urma unor
analize efectuate la nivel national, de mai multe institutii competente,
privind nevoile si problemele cu care se confrunta tineretul.
In cadrul PNAT s-a stabilit un numar foarte mare de obiective, dar ceea
ce este important este faptul ca, pentru atingerea lor, s-a stabilit
combinarea initiativelor societatii civile cu interventiile guvernamentale.
Obiectivele generale ale PNAT sunt: (1) facilitarea si stimularea
participarii tinerilor la toate aspectele vietii sociale si, mai ales in
domeniul educatiei si in cel economic; (2) diminuarea factorilor de risc,
cum ar fi de exemplu, delincventa prin educatie civica si medicala; (3)
armonizarea legislatiei nationale cu cea a UE in domeniul tineretului.
Fondurile alocate de la bugetul de stat pentru Ministerul Tineretului si
Sportului pentru programele din domeniul tineretului sun in jur de
800.000 EURO pe an. Implementarea PNAT se bazeaza, intr-o mare
proportie pe surse extra-bugetare: pentru 2002, 42% din fondurile
alocate proiectelor pentru tineret au fost stranse din surse extra-
14
National Action Plan for Youth, Ministry of Youth and Sports, June 2001, third edition adapted in January
2003.
bugetare. Pentru 2003-2004, UNDP s-a oferit sa sprijine crearea a 10
centre pentru tineret, oferind suma de 670,000 USD, iar USAID de
asemenea, doreste sa se implice in acest proiect.
La capitolul fonduri pentru asociatii si fundatii, bugetul de stat a

prevazut pentru 2003, 1.139.752 EURO. 15. La acest nivel, bugetul alocat
fundatiilor si asociatiilor ramane unul simbolic, dar cel putin, din 1998 s-a
inregistrat o crestere constanta a lui16 (fara a lua in calcul si inflatia).
Strategia de finantare a Bancii Mondiale (2001)
Programele pe societate civila ale Bancii Mondiale se deruleaza in

Romania incepand cu 1991. Ele au inclus: Proiectul de Reforma privind
ingrijirea si bunastarea copiilor (5 milioane de dolari),Proiectul privind
prezervarea patrimoniului cultural (5milioane USD), Proiectul de
Dezvoltare Sociala Faza 1 ( 10 milioane USD). Strategia privind
asistenta de tara din 1997 a trasat patru obiective principale pentru
perioada 1998-2001: (1) promovarea reformei structurale si dezvoltarea
sectorului privat, (2) diminuarea saraciei si dezvoltarea capitalului uman,
(3) intarirea si rationalizarea rolului statului, si (4) imbunatatirea
protejarea si mediului inconjurator. Strategia de asistenta a Bancii
15
38.242.332.000 ROL (1.092.638 ) from the State budget, 1.612.332.000 ROL (46.067 ) and 36.630.000
ROL (1.047 ) from socio-cultural expenditures.
16
In 1998, 32 associations and foundations in Bucharest and 12 counties were granted funds in the total value of
925,095 thousand ROL.
In 1999, 35 associations and foundation from Bucharest and 13 counties received grants in the total value of
5,742,362 thousand ROL.
In 2000 52 associations and foundation from Bucharest and counties received grants in the total value of
In 2001 56 associations and foundation from Bucharest and 12 counties received grants in the total value of
In 2002, 70 associations and foundation received grants in the total value of 36,621 million ROL.
Mondiale pentr 2002-2004 este construita plecand de la premisa ca
guvernul isi va asuma si va sustine accelerarea reformei, astfel incat
Romania sa obtina in continuare finantare externa si astfel sa se
consolideze drumul catre integrarea in UE.
Asistenta Bancii Mondiale se bazeaza pe doua scenarii posibile
(optimist si pesimist), deoarece se iau in calcul si anumite incertitudini,
cum ar fi sustinerea sau nu, a accelerarii reformei in Romania.
In cazul unui scenariu pesimist, sprijinul acordat Romaniei va fi limitat
la doar cateva interventii menite sa imbunatateasca livrarea serviciilor
sociale cheie si sa revitalizeze economia rurala (limita fiind de 60 de
milioane USD). In cazul optimist, asistenta Bancii va fi mult mai ampla
(maximum 995 milioane USD), si se va focaliza pe reducerea sustinuta a
saraciei (se va axa in principal pe dezvoltarea comunitatilor rurale), prin
reforme structurale si sectoriale pentru accelerarea cresterii economice,
prin dezvoltarea sectorului privat si prin intarirea capacitatii institutionale
a celui public. Banca Mondiala a mentionat ca printre viitori sai parteneri
vor fi si ONG-urile doritoare sa participe la implementarea proiectelor
Bancii in sectorul social.
Agentia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala (USAID)
In cadrul planului sau strategic pentru 2003-2007, USAID a redus

numarul obiectivelor propuse de la 9 la 3; dintr-un anumit punct de
vedere, toate cele trei obiective se refera la societatea civila:
Accelerarea dezvoltarii sectorului privat. Pe o perioada de cinci ani
vor fi alocate 80.8 milioane de dolari, iar rezultatele asteptate ar trebui
sa fie urmatoarele: existenta unor politici specifice, un cadru juridic
care sa poate sustine acest proces de reforma, sustenabilitatea a
50% dintre institutiile guvernamentale asistate, participarea ONG-
urilor si a organizatiilor de sprijinire a mediului de afaceri in procesul
reformei legislative, prin intermedierea relatiilor cu mediul de afaceri.
Imbunatatirea guvernarii democratice la nivel local. Pe o perioada de
cinci ani vor fi alocate 43.75 de milioane de dolari. Structurile
administratiei locale isi vor imbunatati oferta de servicii si de
asemenea procedurile interne si capacitatea de analiza a politicilor pe
care vor dori sa le implementeze pentru a raspunde cat mai bine
cerintelor cetatenilor pentru o mai buna administrare. In general,
Romania va indeplini multe dintre cerintele UE cu privire la reforma
din cadrul administratiei publice, deoarece asistenta va fi oferita unui
numar de 83 de autoritati locale, reprezentand toate cele 8 regiuni de
dezvoltare care, pana in 2006, isi vor mari bugetul pentru programe
ce vor viza oferirea de servicii considerate prioritare de catre cetateni.
Cresterea eficacitatii serviciilor de asistenta medicala si sociala pentru
populatia aflata in dificulate. Pe o perioada de cinci ani vor fi alocate
33.8 milioane USD. Imbunatatirea sistemului medical va presupune:
(1) prevenirea sarcinilor nedorite, (2) servicii comunitare alternative
pentru familiile si copiii defavorizati, (3) imbunatatirea calitatii
serviciilor oferite, (4) un cadru legal cat mai adecvat situatiei de facto
si (5) constientizarea opiniei publice cu privire la situatia copiilor
institutionalizati. Scopul: o reducere cu 50% a numarului copiilor
institutionalizati, o reducere cu 30% a numarului institutiilor de profil
care au ramas de stat, dezvoltarea si alinierea la standardele
legislative in vigoare si, nu in ultimul rand, monitorizarea activitatilor
din sistem in scopul reducerii coruptiei si a imbunatatirii serviciilor
oferite.
Finantarea ONG-urilor este prevazuta in relatie cu aceste obiective
specifice, pentru activitati ca: intarirea capacitatii organizationale a
ONG-rilorinstitutional capacity building for NGOs; stimularea
interactiunii dintre cetateni si autoritati; imbunatatirea ofertei de
servicii la nivel local si a calitatii reprezentarii interesului public;
cresterea capacitatii cetatenilor de a influenta si responsabiliza
autoritatile. Agentiile de implementare a acestor programe sunt
selectate prin intermediul ofertantilor internationali si, pana in prezent,
acestea sunt numai organizatii americane calificate in domeniu.
Fundatia pentru o Societate Deschisa (FSD)
Fundatia pentru o Societate Deschisa este, din punct de vedere

cantitativ, un donor mult mai mic decat precedentele pe care le-am
analizat, dar abordarea societatii civile de catre FDS este una ce merita
a fi analizata. Strategia fundatiei se bazeaza pe o abordare de tip retea.
Dupa ce, in anul 2000, Fundatia pentru o Societate Deschisa a fost
restructurata si Reteaua Deschisa Soros pentru Romania a fost infiintata,
sprijinul financiar al fundatiei, in mare parte, a fost directionat catre 12
organizatii membre ale fundatiei, dar si catre ONG-uri ce desfasoara
activitati in aria de interese ale acestui donor. Cateva dintre organizatiile
membre ale Retelei Soros au initiat programe independente de alocare
de granturi pentru agentii societatii civile, cu resurse financiare ale FSD
sau ale altor donori din Romania sau din strainatate. Strategia Retelei
Soros este accea de a se insista pe problemele legate de pluralism si
toleranta, prin intermediul unei cooperari (retele) internationale: O
societate deschisa este o societate in care adevarul nu este doar unul,
nu este unic, ci apartine, in mod egal, mai multor parti, opinii si interese.
Suma alocata de Reteaua Soros pentru programe in Romania a fost in
anul 2000, de 9.159.146 milioane de dolari. Prioritatile Retelei Soros, in
ceea ce priveste societatea civila, se focalizeaza, in principal pe
probleme ca: drepturile minoritatilor, administratie publica (in mod
deosebit pe politici regionale si management), drepturile femeilor,
educatie civica, dezvoltarea mediului rural, integrare europeana si
reforma sistemului de educatie. Incepand cu anul 2000, programul de
granturi pentru ONG-uri, program ce este valabil si pentru 2003, a fost
programul Est-Est, stabilit in 1992 la initiativa Institutului pentru o
Societate Deschisa din Budapesta. Acest program a fost implementat in
parteneriat cu fundatiile nationale din centrul si estul Europei si cu
Comunitatea Statelor Independente. El este menit sa incurajeze dialogul
si cooperarea intre statele foste comuniste, cu scopul de a rezolva
problemele aparute odata cu tranzitia catre democratie. Obiectivele sale
sunt similare cu cele mentionate ca fiind special pentru Romania:
(1) intarirea capacitatii si promovarea diversitatii in cadrul societatii
civile;
(2) sprijinirea sectoarelor societatii care sunt dezavantajate si
marginalizate;
(3) cultivarea tolerantei, a multiculturalismului, a diversitatii si
interactiunii culturale;
(4) atenuarea impactului social produs de schimbarile economice si
politice. Programul ofera prioritate acelor proiecte ce sunt
implementate de doua sau mai multe organizatii, din cel putin
doua tari, ale caror scop este acela de a coopera pentru a inova si
dezvolta modurile si procedurile de participare publica, prin
implementarea celor mai bune modele si tehnici de dezvoltare.
Programul Est Est nu poate reprezenta singura sursa de
finantare, sursele complementare de finantare fiind o necesitate.
In cadrul acestui program, in perioada 2000-2002, Reteaua Soros a

oferit granturi cu valori cuprinse intre 1,000-28,000 USD. Bugetul total al
acestui program a fost de 700.000 de dolari. In cea mai mare parte,
proiectele au fost implementate de organizatii ale societatii civile.
Principalele domenii de activitate au fost: politici regionale si
management, drepturile minoritatilor, protectia mediului, dezvoltarea unei
media independente, protectia copiilor dezavantajati, drepturile femeilor.
Alte programe prin care Reteaua Soros a sprijinit proiectele organizatiilor

neguvernamentale, au fost: Programul pentru Tineret si Programul
pentru Femei. Componenta Voluntariat a Programului pentru Tineret,
cu un buget total estimat la 80.000 de dolari pentru anul 2000, a avut ca
obiective promovarea voluntariatului in centrele de plasament si
sprijinirea organizatiilor in elaborarea unor strategii care sa promoveze
voluntariatul prin oferirea atat pentru ele, cat si pentru centrele de
plasament. Programul pentru Femei, cu un buget total de 263,000 de
dolari, a finantat proiecte care, pe termen scurt, sa ajute la dezvoltarea
unei retele de lidere ale organizatiilor neguvernamentale pentru femei. El
a fost adresat femeilor capabile sa influenteze politicile publice si sa
elaboreze cercetari asupra problematicii de gen din Romania. Pe termen
lung, programul intentioneaza sa dezvolte strategii care sa promoveze
dezbaterea publica cu privire la rolul femeii in societatea romaneasca, sa
sprijine adoptarea unor politici de gen si schimbarea cadrului
legal.Componentele acestui program au fost urmatoarele: integrarea
problematicii de gen social; gen si educatie (continuat si in 2001);
sustinerea initiativelor de informare; drepturile femeilor; initiativa femeilor
rrome.
Cateve din organizatiile membre ale Retelei Soros au relizat granturi in

cadrul unor programe cat mai variate: Fundatia Concept (care doreste sa
ofere o noua forma programelor culturale derulate anterior de FSD;
scopul sau consta in integrarea valorilor culturale in cadrul sistemului
societatii deschise), Centrul Euroregional pentru Democratie, Centru de
Resurse pentru Comunitatea Rroma, Centru de Resurse pentru
Diversitate Etnoculturala, Centru de Asistenta Rurala, Centrul de
Resurse Juridice.
Departamentul pentru Dezvoltare Internationala (DDI)
Departamentul pentru Dezvoltare Internationala al Marii Britanii este un

donor international mai mic. Obiectivul DDI in finantarea ONG-urilor
romanesti este consolidarea societatii civile prin reducerea excluziunii
sociale. Cele mai multe din programele DDI se deruleaza in parteneriat
cu guvernul si sunt complementare strategiilor guvernamentale: reforma
justitiei, a administratiei publice, a sistemului de educatie si de sanatate,
diminuarea saraciei, protectia mediului, intarirea initiativei private in
economie.
Incepand cu 1992, programul care finanteaza proiecte ale ONG-urilor

este Schema de Granturi Mici.
In perioada 1992-2001, bugetul alocat acestui program a fost de 730,260
lire (approx. 1.090.000 ). Atat pentru 2002 cat si pentru 2003, bugetul
annual al acestei scheme de finantare a fost de 160.000 lire (approx.
238.000 ). Proiectele sprijinite au vizat urmatoarele domenii: sanatate,
asistenta pentru persoanele cu handicap, asistenta pentru comunitatile
de rromi, copii, mediu, dezvoltare rurala, educatie.
Fundatia Principesa Margareta a Romaniei
Fundatia Principesa Margareta a Romaniei si-a inceput activitatea in

1990 si a dezvoltat o retea pentru strangerea de fonduri atat in interiorul
tarii, dar mai ales in afara Romaniei (Geneva, New York, apoi Belgia,
Franta si Marea Britanie). Desi din punct de vedere financiar, obiectivele
sale sunt mici, incepand cu 1998, strangerea de fonduri a inregistrat o
crestere semnificativa: de la aproximativ 60.000 USD in 1997 la 473.000
in 2000, principalele surse de finantare fiind Elvetia si SUA. In ceea ce
priveste strategia sa, Fundatia a lansat Forumul Donorilor (care
reprezinta o retea de donori si de organizatii ce ofera granturi) si a
deschis o linie de granturi pentru alte ONG-uri. Particularitatea acestor
granturi este ca sprijina ONG-urile pe termen lung, luand in calcul atat
proiectele cat si costurile operationale. Obiectivele Fundatiei se
concentreaza pe grupurile vulnerabile (persoanele in varsta si copiii), pe
problemele privind sanatatea, focalizandu-se pe capacitatea de
dezvoltare si reconstructie.
Centrul Regional de Mediu pentru Europa Centrala si de Est (REC)
Misiunea generala a acestei organizatii este de a oferi asistenta in

rezolvarea problemelor de mediu din Europa Centrala si de Est, prin
incurajarea cooperarii intre organizatii guvernamentale, guverne si
mediul de afaceri, sprijinirea schimbului liber de informatii si promovarea
participarii publice in procesul de luare a deciziilor in problemele de
mediu. REC Romania functioneaza intr-o stransa cooperare cu
autoritatile centrale si locale, dar si cu comunitatea organizatiilor
neguvernamentale ce au activitate in domeniul protectiei mediului,
oferind sprijin financiar atat autoritatilor, cat si ONG-rilor pentru
solutionarea diferitelor probleme legate de mediu. Sursele principale de
finantare ale REC sunt: Ministerul Olandez al Afacerilor Externe, Agentia
de Protectie a Mediului din Danemarca, PHARE, Ministerul German
pentru Cooperare si Dezvoltare Durabila, Agentia Statelor Unite pentru
Dezvoltare Internationala (USAID).
Programele de finantare ale REC acorda mai multe tipuri de granturi
pentru ONG-urile de mediu: mici, pentru proiecte locale (pana la 5,000
EURO/ONG/an); medii, pentru proiecte la scara nationala(pana la
10,000 EURO) se concentraza in primul rand pe sprijinirea cooperarii
intre ONG-uri si autoritatile locale; regionale (pana la 25,000 EURO)
acorda sprijin ONG-urilor pentru proiecte de cooperare regionala;
granturi sub programe speciale de finantare, care se adreseaza unei
probleme specifice.
Principalele programe de granturi pentru ONG-uri cu activitate in

domeniul protectiei mediului sunt urmatoarele:
Programul Regional de Reconstructie a Mediului - REReP, este o

initiativa in cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa De Sud-Est,
adoptata de ministerele de mediu ale statelor din regiune si de oficialii
din Pactul de Stabilitate in martie 2000; dupa 2001, ReReP s-a
constituit intr-un instrument de asistenta a tarilor din regiune pentru
atingerea obiectivelor acestora pe termen lung in domeniul mediului,
in vederea integrarii in structurile Uniunii Europene; finantarea
programului este asigurata de guvernul Olandei, Germaniei, Uniunea
Europeana, Agentia pentru Protectia Mediului a Statelor Unite etc.;
programul are 5 obiective prioritare: (1) Intarirea capacitatii
institutionale si elaborarea de politici de mediu; (2) dezvoltarea
societatii civile in domeniul mediului (prin aceasta componenta, ONG-
urile sunt finantate direct); (3) asistenta de urgenta pentru
infrastructura de mediu si remedierea efectelor razboiului; (4)
consolidarea mecanismelor si structurilor existente de cooperare si
dezvoltarea proiectelor transfrontaliere; (5) sprijin pentru proiectele
nationale si locale prioritare in domeniul protectiei mediului; Romania
este implicata in proiecte finantate de catre guvernul Olandei (de
exemplu, promovarea cooperarii intre ONG-uri, prin realizarea unei
retele electronice la nivel regional si national, prin infiintarea unor
centre de asistenta legala si consultanta pe probleme de mediu),
Germaniei si APMSU, sub componentele 1, 2 si 5; REC asigura
problemele de tip administrativ si este agentia de implementare
pentru toate componentele mai sus mentionate.
Programul Regional de Mediu pentru Aderare (REAP) are drept
scop principal acordarea de asistenta celor 10 tari candidate la
Uniunea Europeana pentru indeplinirea cerintelor legate de politica si
legislatia de mediu, in vederea aderarii; este un program de asistenta
tehnica dezvoltat si finantat de Uniunea Europeana prin Programul
PHARE, in cadrul caruia se ofera doua tipuri de granturi: (1) granturi
pentru ONG-urile de mediu ce deruleaza proiecte nationale; (2)
granturi pentru autoritatile locale;
Programul Cooperare pentru Mediu in Europa de Est, finantat de
Agentia Daneza de Protectie a Mediului, Directia pentru Europa
Centrala si de Est; domeniul cheie de actiune al programului este
atenuarea riscurilor factorilor de mediu asupra sanatatii umane si
asupra echilibrului natural al vietii; in cadrul acestui program,
granturile locale pentru ONG-uri in 2003 au atins un buget de 25,000
;
Un alt program de finantare, in cadrul caruia ONG-urile sunt eligibile
pentru implementarea de proiecte in Romania este EcoLinks; acest
program este o initiativa a USAID, prin care se cauta solutii practice ,
bazate pe principiile pietei, pentru problemele de mediu urbane si
industriale in Europa Centrala si de Est si in fosta Uniunea Sovietica,
prin promovarea parteneriatelor intre societati comerciale, autoritati
locale si ONG-urile din regiune si companii si/sau alte organizatii
americane.
Fondul Roman pentru Dezvoltare Sociala (FRDS)
Obiectivul general al FRDS este combaterea saraciei prin finantarea de
proiecte initiate la nivel local. Date fiind saracia si capacitatea
institutionala redusa la nivel local, abordarea FRDS este de a sprijini
dezvoltarea comunitatilor sarace din Romania, prin finantarea de
proiecte care au la baza cererile formulate de grupuri comunitare ce se
organizeaza in acest scop sau de organizatii intermediare. Grupurile tinta
sunt comunitatile rurale sarace si grupurile dezavantajate. Sursele de
finantare ale FRDS sunt: Banca Mondiala prin Banca Internationala
pentru Reconstructie si Dezvoltare care, intr-o prima faza, la inceputul lui
1999, a acordat un imprumut de 10.000.000 USDsi un altul de
20.000.000 USD, in faza a doua aflata in curs de desfasurare, Banca de
Dezvoltare a Consiliului Europei, printr-un imprumut de 10.000.000 USD,
Programul de Dezvoltare Rurala finantat de BIRD (2.000.000USD),
guvernul Romaniei (12.100.000 USD) si contributia beneficiarilor de
granturi. FRDS a mai beneficiat de sprijin financiar din partea USAID, a
Consiliului Britanicl, Ambasadei Marii Britanii, Ambasadei Canadei.
FRDS finanteaza trei categorii de proiecte:
Mica infrastructura rurala; in aceasta categorie pot fi finantate proiecte
ce au ca obiective imbunatatirea infrastructurii tehnico-edilitare la
nivelul comunitatii; beneficiarii trebuie sa contribuie cu cel putin 10%
din suma solicitata de la FRDS (contributia poate fi in bani sau in
natura). Valoarea maxima a grantului este de 75.000 USD.
Servicii sociale comunitare de tipul: centre de zi, servicii de ingrijire la
domiciliu, servicii de promovare a sanatatii, adaposturi, centre
comunitare de informare si consiliere, centre de integrare sociala
pentru tinerii aflati in situatii de; contributia locala ar trbui sa fie de
minimum 5% (in natura sau cash); valoarea maxima a grantului:
20.000USD.
Activitati generatoare de venit: prelucrarea si comercializarea
materiilor prime disponibile pe plan local; producerea si
comercializarea artizanatului; amenajarea sde piete si targuri
locale/depozite; construirea de solarii si sere; construirea de brutarii
comunale; beneficiarii vor aduce o contributie de minimum15% (in
natura sau cash); valoarea totala a grantului fiind de 20.000 USD.
Numarul cererilor de finantare primite a aratat ca aceste granturi au avut

impactul scontat, de ele beneficiind aproximativ 230.000 de persoane.
Din totalul cererilor de finantare:
- 1736 au fost proiecte de mica infrastructura rurala (reprezentand 71%
din totalul cererilor de finantare primite au fost finantate 372 de
proiecte;
- 346 proiecte de activitati generatoare de venit (14 %) 158 au
fostselectate pentru finantare;
- 374 proiecte de servicii sociale comunitare (15%) au fost finantate 77.
Metodologia utilizata de FRDS se numeste community driven, este una

experimentala, Romania fiind o tara pilot pentru proiectele Bancii
Mondiale destinate combaterii saraciei. Criteriile de eligibilitate ale
comunitatilor se refera in primul rand la intrunirea criteriilor ce definesc o
tara ca fiind una saraca, stabilite pe baza unor indicatori sociali. FRDS a
dezvoltat o procedura specifica prin care ajuta beneficiarii sa se
organizeze pentru atingerea unor obiective de interes public. In prima
faza, beneficiarii infiinteaza o organizatie locala si isi aleg reprezentantii.
Odata ce aplicatia a fost completata, evaluata la nivel local si aprobata
pentru finantare, acesti reprezentanti ai comunitatii semneaza un acord
de grant, dupa care gestioneaza granturile ei insisi, conform Manualului
Operational si cunostintelor dobandite pe parcursul trainingului. Pe
durata implementarii proiectului, supervizarea este permanenta, asa
incat abaterile sa fie sesizate in timp util. Dupa utilizarea a 70% din
avans(ce poate fin intre 5-15%), se efectueaza o supervizare ce se
incheie cu un raport si cu propunerea de eliberare a transei urmatoare.
3.2 Programele Uniunii Europene
3.2.1 SCURT ISTORIC
Sprijinul acordat societatii civile de catre UE in Romania a inceput in

1993 prin intermediul unei scheme de granturi. In acest context, putem
distinge urmatoarele perioade:
Prima, din 1993 pana in 1999, cu
a. PHARE Democratie (PHARE Democracy) - 223 proiecte/1.8
milioane - care a promovat democratie, domnia legii, prin
instruirea politicienilor si prin transferul know how-ului
adecvat catre asociatiile abilitate in materie de democratie si
domnia legii.
b. PHARE LIEN (162 proiecte/ 1.3 milioane ) incurajarea
intiativei cetatenesti si a capacitatii ONG-urilor de a opera in
sectorul social, sprijinirea unor activitati ca: reintegrarea
grupurilor marginalizate, reconversie profesionala, protectie
medicala etc.,
c. Programul PHARE de Parteneriat (PHARE Partnership
Programme) (19/140.000 ) ce a avut ca scop dezvoltarea
parteneriatului dintre ONG-uri si sectoarele public si privat,
urmarindu-se obtinerea unei sustenabilitati crescute a
dezvoltarii economice si sociale.
Toate ofertele de granturi au fost facute prin licitatie publica si
d. RO 9406 - Programul pentru Dezvoltarea Societatii Civile (in
jur de 5 milioane ), operational pe perioada1996 - 1999, a
oferit granturi ONG-urilor prin intermediul FDSC, pentru
dezvoltare institutionala, training, centre de resurse etc.
e. PHARE EIDHR 1999 lansat in (granturi pentru 18 proiecte, in
valoare totala de 415,650 ).
Si a doua perioada: 1999 - 2003, in care au fost alocate fonduri, in

cea mai mare parte prin programul ACCESS (care a inlocuit PHARE
LIEN si PHARE Partnership) si noile programe PHARE extinse.
Programele implementate sau care in aceasta perioada se afla in curs
de derulare, sunt prezentate in tabelul de mai jos:
NGO Size in 1000 Duration

Starting Budget Type
Name Subcomponents Contracts in Objectives
date 1000 G=Grants
1000 Min Max months
Strengthening civil
ACCESS 1999 B7-300 2001 4.105 4098 soc.
Macro projects NA 50 200 18 G 80-90% Environm. & soc. Ec.
a. Impl. o Acquis 446
Micro projects 10 50 12 G 90% Dev.
Macro projects NA 50 200 18 G 80-90% Social reintegration &
b. Social sector
Micro projects 10 50 12 G 90% Sustainable health
Strengthening civil
ACCESS 2000 RO 0008 2001 4.300 3998 soc.
Macro projects 2002 227 50 200 18 G 80-90% Environm. & soc. Ec.
a. Impl. of Acquis Micro projects 2002 428 5 50 12 G 90% Dev. (consumers, social
Network. facilit. 2002 3,5 dialogue, etc.)
Macro projects 2002 50 200 18 G 80-90%
3237 Social reintegration &
b. Social sector Micro projects 2002 5 50 12 G 90%
Sustainable health
Network. facilit. 2002 3,5
PHARE 2000 2000
Access to Publ.
a. Roma Partnership 2000 900 3 70 G 90% Services, income
generating
b. Children First 2001 19.000 50 300 G 100% Through public services:

Chidren 0-3 years
Econ & soc dev,
c. MARR 2001 6.000 300 G 75%
employment
d. EUROPA 2001 550 5 50 12 G 90%
Publ. Info. On EU issues
Democratisation, 11
e. EIDHR 2000 2001 353 346 3 50 12 G 100%
projects
CABs 2001 2.000 1.519 15 45 14/8 LA contrib. 12 CABs + Tech. Study
Partnersh NGOs-
2001 1.000 542 3 30 8 G 60%
L.A. Capacity building
Public inform. Educ.
f. Civil Society NGO sector dev. 2001 1.000 1.313 3 150 14/8 G 90% Campaign, awarness,
RO.0004.02.01 legal framework.
Community dev & publ.
Roma Admin., education, public
2002 1.000 1.254 10 awarness & social
integration
security.
PHARE 2001
Estab of New CABs &
CABs 2003 1.709 --- 10 50 9 G 90% Resource Centers +
supp. To existing CABs
Self regulation, code of
2003 291 --- 50 291 11 G 90%
ethics
Window 1: Training for
2003 454 --- 5 75 9 G 90%
NGO sector dev. NGO
Window 2: Projects in
2003 600 --- 10 75 9 G60% partnership L.A., NGO &
Private
Civic education
a. Civil Society Civic education (youth) &
& independent 2003 1.345 --- 10 250 9 G 90%
RO.0104.03 independent media
media
Extending and
2003 2.000 --- 10 150 9 G 90% consolidating services,
for rural
ACCESS social
Extending and
2003 1.391 --- 10 150 9 G 90% consolidating services,
for urban
Groups at risk & social
ACCESS acquis 2003 1.100 --- 10 100 9 G 90%
and environmental
ACCESS support to multi-nat.
2003 100 --- 0 5 1,5 G100% Events at EU level
networking
NGO Size in 1000 Duration

Starting Budget Type
Name Subcomponents Contracts in Objectives
date 1000 G=Grants
1000 Min Max months
Through public services
training, Foster care,
Child welfare 7.500
integrated community
services
Disadvantage groups &
b. Access to educ. 4.000 100 400 G 100%
Roma (in Counties)
Local & regional info
c. EUROPA 550 5 50 12 G 90% centers, related to EU
accession
In afara acestor programe, sustinerea societatii civile se realizeaza si

prin intermediul programelor de dezvoltare regionala, operationale
incepand cu anul 2000. Acestea sunt implementate, la nivel central, de
catre Ministerul Dezvoltarii si Prognozei si de catre Agentiile de
Dezvoltare Regionala, intr-un numar de 7 regiuni (142 de localitati, din
regiuni aflate in stadiul de reconstructie industriala, regiunea Bucuresti
fiind exclusa). Aceste programe include: Proiectul pentru Dezvoltare
Regionala (RO-0007.02), urmat de Programul de Investitii in Coeziunea
Sociala si Economica 2001 (RO-0108.03, 11 milioanen de la UE si 4
milioane de la statul roman, din care, aproximativ 4,7 milioane pentru
societatea civila) si Proiectul pentru Dezvoltarea Institutionala a
Serviciilor Sociale (RO-0108.02). Fiind deci implementate de catre
autoritatile publice, aceste programe au doua componente principale:
oferirea de servicii sociale (de exemplu, interventii de urgenta, ingrijire la
domiciliu, servicii de ingrijire zilnice etc.) si furnizarea de training pentru
implementare si monitorizare. Aceasta a doua componenta este
adresata autoritatilor locale in timp ce, furnizarea de servicii sociale este
adresata societatii civile si sectorului neguvernamental, in acelasi mod in
care componentele PHARE Copii sau Bunastarea Copiilor (Child
Welfare) se adreseaza tot acestui sector. RICOP de asemenea,
(Restructurarea Intreprinderilor) ofera granturi ONG-urilor pentru
derularea unor proiecte in cooperare cu autoritatile locale. RICOP are ca
scop sprijinirea autoritatilor guvernamentale in restructurarea fostelor
intreprinderi de stat si in procesul de reconversie profesionala a fortei de
munca ce va fi afectata de acest fenomen. Aproximativ 1.810 milioane
de au fost alocate societatii civile prin intermediul RICOP.
3.2.2.DOMENIILE DE ACTIVITATE VIZATE DE PROGRAMELE PENTRU
DEZVOLTAREA SOCIETATII CIVILE
Analiza proiectelor in functie de bazele de date disponibile precum si de
observatia de teren privind sprijinul acordat societatii civile arata ca
sectoarele favorizate au fost cele din domeniul protectiei copilului
(avand ca tinta diferite grupuri) si al sanatatii. Celelalte sectoare sunt
ditribuite relativ intamplator in functie de interpretarea diferitelor categorii
folosite (mediu, marginalizati, femei, dezvoltare socio- economica ca:
protecia consumatorului sau uniuni comerciale - sindicate).
Privind dintr-un alt punct de vedere aceste domenii de activitate, ar trebui

remarcate doua categorii de proiecte: servicii sociale- ca atare, si
incurajarea proiectelor de coeziune sociala, intelegand prin aceasta
proiecte care se refera/ preocupa la/de dialogul social, protectia
consumatorilor, consiliere profesionala si [consultanta de afaceri si
profesionala], disciminare (de gen sau grupuri vulnerabile), dialogul
dintre Autoritati si Societate Civila, domnia legii (the rule of low
dominatia legii/ regulamentele legilor). Aceasta ultima categorie
cobinandu-se/ articulandu-se si mai precis cu/peste cele 4 prioritati
principale ale criteriilor de la Copenhaga (intarirea capacitatii de
rezistenta/impotrivire la prsiunile competitive ale pietei interne,
intampinand obligatiile aquis-ului si coeziunea economica si sociala, ca
atare).
Incercand sa distingem aceste doua categorii suntem condusi la
concluzia ca avand aceasta impartire este aproape imposibil sa fie
trasata cu precizie pe o scara larga, datorita faptului ca multe proiecte
amesteca componente diferite, ceea ce reprezinta totusi o informatie
relevanta in sine. Totusi cativa indicatori cantitativi pot fi obtinuti despre
acest subiect prin programul ACCESS 2000 (RO 0008), existand doua
componente in acest program.
Una vizand sectorul social (contibuind la reintegrarea sociala si/sau
promovarea mentinerii suportului ajutorului social si de sanatate
pentru grupurile marginalizate ca de exemplu: grupurile minoritare,
persoanele cu handicap, batrinii, persoanele fara adapost,
persoanele abuzate, somerii);
Cealalta vizand implementarea aquis-ului (protectia mediului si
dezvoltarea socio-economica, ca de pilda promovarea drepturilor
muncitorilor si dialogul social, promovarea intereselor
consumatorilor si intarirea asociatiilor ce reprezinta organizatii cu
rol socio-economic).
A fost posibila evaluarea proportiei fiecarei componente in bugetul
global care este destul de reprezentativ, din moment ce se ridica la 4
milioane de din contributia efectiva a U.E. si avand in vedere ca acest
program a fost implementat de curand (2002).
Urmatoarele cifre ofera, de asemenea, un indicator al capacitatii de

absortie al ONG-urilor in privinta viitoarelor proiecte sau programe.
Sectorul social reprezinta 81% din totalul fondurilor alocate
Implementarea aquis-ului reprezinta 16% din aceste fonduri
Partea ramasa (3%) a fost alocata facilitatilor in reteaua ONG-
urilor.
Referitor la capacitatile de finantare este interesant de observat cum, in

cazul aceluiasi program, ACCESS 2000, ONG-urile au reusit sa obtina
fonduri de pana 30% (1.723.774 ) din totalul fondurilor alocate
programului, incluzind si contributia lor (5.721 mii ), ceea ce este cu
mult peste proportia ceruta de catre U.E. (intre 10 si 20%). Programul
ACCESS 1999 a demonstrat o contributie a ONG-urilor de 26,5%.
3.2.3 Distributia programelor pe regiuni geografice
La o prima vedere, s-ar parea ca exista mari discrepante in distributia
proiectelor pe regiuni si este adevarat, de exemplu regiunea Bucuresti si
in plan secund N.Est-ul si Centrul regiunii beneficiaza de un larg suport.
Aceasta corespunde de asemenea hartii nivelului de dezvoltare al
regiunii ca statistica a numarului de ONG-uri pe regiune (vezi tabelul 2.1)
Legenda :
judete cu un foarte scazut nivel al dezvoltarii sociale ;

judete cu nivel scazut de dezvoltare ;
judete cu un nivel mediu al dezvoltarii sociale ;
judete cu un nivel puternic al dezvoltarii sociale ;
judete cu un foarte puternic nivel al dezvoltarii sociale ;
Studiind mai atent importanta relativa a diferitelor judete si a municipiilor

(Bucuresti, apoi Brasov, Cluj, Timisoara si Iasi fiind cele mai importante;
Alba, Covasna, Bacau si Constanta venind pe locul al doilea), distibutia
ajutorului financiar in cadrul proiectelor este echitabila. Exista doua
regiuni omise Sudul si Sud-Vestul desi acestea par mai potrivite pentru
ACCESS decat pentru programul PHARE. Cum aceste doua regiuni se
numara printr cele mai sarace, fenomenul ar merita luat in consideratie.
In aceasta etapa, in termeni generali, aste evident, de asemenea, ca
programele in general, si programele societatii civile nu fac nici ele
exceptie, se focalizeaza mai degraba pe zonele urbane decat pe cele
rurale.
Referitor la regiunile din Sud si Sud-Vest, multe aspecte ar putea explica
in parte aceasta realitate, dar nici unul nu este specific si pe deplin
explicabil: relativa slaba dezvoltare a centrelor urbane si migratia catre
alte centre, lipsa capacitatilor manageriale.
Se pare ca anumite initiative specifice au fost experimentate, ca de

exemplu: promovarea unei scheme de micro-proiecte de catre Banca
Mondiala, care desi au luat in considerare necesitatea unor interventii la
scara mica si faptul ca, in aceste zone, exista o capacitatea scazuta a
absortiei profesionale si a managementului, nu au avut impactul scontat.
Probabil cel mai bun demers ar fi inlesnirea oportunitatilor pentru abilitati
mai largi si mai specializate ale ONG-urilor, in a evalua nevoile si a-si
distribui actiunile in cadrul acestor zone.
Chiar daca distributia proiectelor in regiuni este relativa egala, exista
totusi discrepante in interiorul regiunilor.
3.2.4.Sinteza principalele realizari
Prin initiativa executiva si monitorizare lui PHARE 2000 (component al

Societatii Civile), ACCESS 2000 si PHARE 2001 (component al
Societatii Civile) de catre FDSC, a avut loc un proces eficient si dinamic
din diferite puncte de vedere precum:
Constructia institutionala la nivel coordinativ al ONG-urilor: sub

supravegerea unei delegatii a U.E., FDSC a demonstrat
capacitatea de executie a programelor de initiativa larga/intinsa
organizand si cantractand, realizand mai mult decat o monitorizare
a proiectelor, ca si cum Fundatia actioneaza ca un centru de
resurse sau un birou de consultanta pentru solicitanti.
Pe langa alte asistente tehnice asigurate de catre U.E. in acest
domeniu, demersul este unul valoros datorita faptului ca exista
interes pentru schimbul de know-how si buna guvernare ;
Constructia institutionala la nivelul beneficiarilor : asa cum este
demonstrat de raportarile periodice si de organizarea recentelor
propuneri - se inregitreaza o imbunatatire clara in capacitate de
analiza a reactiilor sectorului desi managementul ONG-urilor
trebuie imbunatatit in multe aspecte;
Imbunatatire capacitatii de absortie: inregistrarea unui numar mare
si in crestere al ONG-urilor, de exemplu: analiza programului
ACCESS 2000 (incheiat in 2002 si implementat in 2002-2003),
arata rata inalta de contractare (99.9% in noiembrie 2002, termenul
limita al programului); aproximativ 11% din solicitanti au fost
selectati;
Constructia graduala a retelei structurale a Societatii Civile a
inceput cu sustinere ONG-urilor individuale in construirea unor
probleme sociale democratice si institutionale, concentrandu-se
gradual pe colaborarea ONG-urilor, sustinerea centrelor de resurse
(ACCESS 2000-RO-0008) si sustinerea verigilor necesare intre
Societate Civila, partenerii publici (autoritati locale) si sectorul
privat. Desi reteaua structurala a Societatii Civile este la
inceputurile sale si ar trebui recomandata ca strategie prioritara
pentru viitor, putem spune ca acum, exista o baza pentru o retea
structurala;
GIR asigura o retea executiva pentru dezvoltarea comunitatii ONG
in relatiile cu tertii;
FDSC asigura expertiza instruirea, informarea si managementul
fondurilor/ subventiilor in beneficiul sectorului ONG;
CENTRAS selecteaza actori influenti in sectorul societatii civile;
Alte organizatii umbrela alcatuiesc domenii tematice in jurul ONG-
urilor.
Ar trebui observat/ notat faptul ca aceste programme au beneficiat
indirect de imbunatatiri referitoare la parteneriatul intre ONG si
autoritatile locale.
4.CONCLUZII: PREZENTAREA ASPECTELE POZITIVE SI A

CONSTRANGERILOR ACTUALE
Ca rezultat al analizelor de mai sus si al intervievarii ONG- urilor si

autoritatilor publice, pot fi trasate urmatoarele concluzii:
4.1. Cadrul legal
Cadrul legal al implementarii si legislatia pentru organizatiile non-profit
detrmina de fapt dificultati administrative deranjante- si aceasta mai
ales de cand amendamentul la Ordonanta 26 din 2003 referitor la nevoia
de avize, pentru inregistrarea unui ONG, din partea ministerelor abilitate,
a fost aprobat.
Daca informatia curge inca cu dificultate de la autoritatea centrala
catre autoritatea locala, referitoare la ONG-urile inregistrate in aria/ zona
respectiva, determina dificultati in finantarea proiectelor ONG-urilor din
bugetele locale (in ceea ce privesteinteresul public presupune ca ONG-
urile sa fie finantate de catre autritatea publica si autoritatile locale care
nu sunt clar implicate in acest proces), in ceea ce priveste obtinerea
statutului de utilitate publica si atragere de fonduri de la autoritatile locale
recent, s-a inregistrat un prorgres privind omogenizarea
procedurilor.Tinand seama de importanta rolului societatii civile in
sectorul social si in procesul democratic, autoritatile publice ar trebui sa
se concentreze in directia imbunatatirii comunicarii cu sectorul ONG si
autoritatile locale, astfel incat sa ofere cea mai buna transparenta acestui
proces si sa faciliteze functionarea administativa
Aceeasi situatie se aplica si in cazul cadrului fiscal in care opereaza
ONG-urile.
Datorita efortului considerabil al Guvernului si Parlamentului de a
armoniza legislatia nationala cu cea a UE, implementarea cadrului legal
va fi o sarcina foarte importanta de indeplinit in umatorii ani. ONG-urile si
in special organizatiile umbrela vor juca rol important in organizarea
procesului democratic de informare si negociere la acest nivel si ar trebui
sustinute cu fermitate, in vederea acestui obiectiv.
4.2. Relatia dintre autoritatile publice si organizatiile
neguvernamentale romanesti
Parteneriatul intre sectorul ONG si autoritatile publice se

imbunatateste treptat, programul institutional asociat si procesul de luare
a deciziei ar trebui insa sistematizate in toate regiunile. Consultarea
ONG-urilor este practicata de autoritatile publice pentru implementarea
legala si de catre donori, pentru strategii de implementare si organizare,
dar se pare ca, in ambele cazuri, opinia ONG-urilor este rar luata in
considerare.
Agentiile de dezvoltare regionala au facut un progres remarcabil in
capacitatea lor de selectie si monitorizare a proiectelor dar prea putin
este indeplinit in termeni de diagnoza economica, trasarea strategiei,
programarea si evaluarea inainte si dupa derularea unui proiect.
Consiliul de Dezvoltare Regionala are roluri si responsabilitati clare in
trasarea politicilor si programelor regionale, dar in practica acest proces
a fost intarziat de diverse obstacole17.
4.3. Sustenabilitatea, responsabilitatea si capacitatea de

dezvoltare a sectorului neguvernamental din Romania
ONG- urile si-au demonstrat rolul cheie in cresterea participarii

comunitatii, pe de alta parte capacitatile manageriale ale ONG- urilor
sunt in general percepute de catre sector ca fiind insuficiente (desi in
progres); managementul intern (stuff-ul si procedurile interne de luare a
deciziei) inca au nevoie de asistenta tehnica, mai ales pentru pregatirea
proiectelor de parteneriat.
17
Vezi Phare Evaluarea de tara Ex-post si Capacitatea de organizare, Raport Final Romania, Decembrie
2002.
Exista grupuri nucleu de traineri profesionali, capabili sa transfere
conostinte si abilitati;
Sustenabilitatea ramane o preocupare majora pentru sector; din
partea autoritatilor locale exista o capacitate slaba de finantare desi in
usoara crestere. Finantarea privata si marketing-ul in sectorul ONG ar
trebui imbunatatite si de asemenea, ar trebui umarit un plan strategic
transparent si clar. In particular ONG-urile inca au nevoie de
imbunatatirea activitatii lor de marketing si de rezultate palpabile pentru a
fi mediatizate. Fondurile colectate prin evenimente ca de exemplu
Telefonul de Pasti (Antena 1) si Fundatia Smile Romania, sunt folosite
pentru sustinerea proiectelor initiate de organizatii locale, dar in cea mai
mare parte ONG-urile trebuie sa vizeze publicul mai apropiat, sa-si
imbunatateasca metodele informationale si sa-si implice mai mult
beneficiarii in activitati de interes pentru ei.
Lipsa centrelor de resurse este in mod regulat evocata. In 2001 noi
centre de resurseregionale au fost stabilite la Suceava,Valcea,
Constanta, Cluj si Calarasi cu support tehnic din baza-centru ONG -
Bucuresti. Centre existente in Satu Mare, si Timis au initiat donatii cu
cativa ani in urma (initiate in 1996 prin RO 9406) reusesc sa-si continue
activitatile. Aceste centre intentioneaza sa faciliteze accesul la
informatie, la instruire si asistenta tehnica pentru ONG-urile locale.
Acestea nu ar trebui confundate cu Biroul de Consiliere pentru Cetateni
care asigura furnizarea de infomatii cetatenilor (vezi mai departe 5.2)
Parteneriatul intre ONG-uri si alte sectoare este in general izolat.
Parteneriatul intersectorial ar aduce elemente cheie pentru finantarea si
sustinerea pe termen lung.
Nu exista progres in adoptarea unui cod etic general acceptat, in ciuda
discutiilor desfasurate pe acest subiect.
4.4 Imaginea publica
Existenta lipsei de incredere in ONG-uri si imaginea nu foarte

favorabila pe care o au atat autoritatile publice , cat si sectorul ONG,
reprezinta un obstacol in construirea unui bun parteneriat intre societatea
civila si autoritati.
In ceea ce priveste sectorul ONG, efectele campaniei media impotriva
ONG-urilor din 1998, par sa se diminueze, inregistrandu-se o emergenta
a reportajelor pozitive. Media locala este mult mai receptiva la activitatile
ONG. Conform unei recente treceri in revista ale opiniei publice, cetatenii
au o perceptie pozitiva asupra ONG-urilor.
Legea finantarii partidelor politice (ianuarie 2003) ce autorizeaza
finantarea fara limite a partidelor prin ONG poate permite/ constituie o
modalitate de facila de spalare a banilor de catre anumite grupuri si
legitimeaza noi suspiciuni din partea opiniei publice.
4.5. Programe aflate in curs de implementare
Toate strategiile si programele donatorilor se concentreaza pe

procesul de extindere si integrarea in UE si se refera, intr-un fel sau altul,
la unul sau mai multe obiective descrise in strategia Bancii Mondiale
1997-2001 (vezi mai sus 3.1). In acest context, referitor la societatea
civila, doua probleme sunt esentiale:
- continuarea focalizarii pe domeniul serviciilor sociale, si prin integrarea
in programe regionale ;
- implementarea democratica a reformei legislative.
In privinta serviciilor sociale, parteneriatul intre autoritatile locale si
ONG este esential pentru imbunatatirea impactului proiectelor
desfasurate.
In privinta activitatii de advocacy/consultanta si a activitatii de lobby,
ONG-urile s-au angajat mai mult decat inainte in campanii pe probleme,
fie care reflecta interesul cetateanului, fie care promoveaza initiativelor
internationale18. Retelele si coalitiile sunt inca privite ca fiind expresia
suportului pentru o initiativa, si nu ca un grup de advocacy.
O intarziere se inregistreaza in dezvoltarea proiectelor in zonele rurale.
Nevoia pentru infrastructuri si echipamente este evidenta si la fel de
evidenta este si nevoia pentru instructie si suport pentru centrele de
resurse; capacitatea de absortie a fondurilor investite este scazuta. O
procedura speciala de incurajare a proiectelor rurale are riscul de a crea
discrepante intre ONG-uri; pentru a descentraliza si monitoriza
indeaproape, managementul procesului de licitatie pentru propuneri ar fi
o solutie/optiune, dar aceasta ar fi costisitoare asa cum s-a spus mai
sus ; cea mai potrivita abordare ar fi aceea de inlesnire a oportunitatii,
pentru ONG-urile mai mari si mai bine pregatite in a aprecia nevoile si a-
si distribui actiunile lor in teren.
In implementarea si monitorizarea programelor PHARE si ACCESS,
FDSC a demonstrat un management al capacitatilor hotarat si corect,
fiind foarte apreciat de catre Coordonatorul Naional, Delegaia CE n
Romnia i Comisia European.
Administrarea propunerilor pentru proiecte si a procedurilor necesare
este privita cu multa reticenta de sectorul ONG, deoarece multe
agentii de finantare isi schimba procedurile de finantare in timpul
18
De exemplu, campaniile de prevenire a cancerului si de lupta impotriva virusului HIV, campaniile
organizatiilor din Sighisoara impotriva proiectului Dracula Park, campaniile initiate in colaborare cu
autoritatile locale pentru combaterea violentei domestice (Asociatia pentru Promovarea Femeilor in Romania);
mai mult de 60 de asociatii profesionale au sustinut adoptarea agendei legislative adoptate de coalitiile din
turism,IT, sectorul industrial; sindicalele, organizatiile de afaceri si ONG au colaborat la initiativa civica de
responsabilizare a actului politic (ICRAP) (250000 de semnaturi s-au strans pentru schimbarea codului
electoral.
procesului de evaluare, sau prezinta criterii de evaluare nerealiste,
fondurile fiind alocate mult prea tarziu; referitor la UE, procesul este
perceput, in general, ca fiind unul lent si, din punct de vedere
administrativ, necesitand un timp mult prea indelungat. Odata cu
cresterea experientei acumulate de ONG-uri, proiectele desfasurate
pe perioade mai lungi (de exemplu, 3 ani) ar reprezenta o solutie
pentru usurarea derularii acestui proces.
Exista o nevoie expresa de programe educationale pentru formarea
unor cetateni care sa se implice activ in viata comunitatii (atat
cetatenii, cat si membrii consiliilorlocale).
Un program important, in contextul imbunatatirii eficientei serviciilor
sociale, il reprezinta Biroul de Consiliere pentru Cetateni. Desi este
prea devreme pentru o evaluarea corecta a impactului acestui
program, functionarea acestora ar trebui monitorizata cu atentie, fiind
o experienta noua pentru Romania. Ceea ce se poate spune este ca
numarul cetatenilor ce au apelat la BCC-uri este mai mic decat se
astepta (o variatie intre 0,2 si 6 vizitatori/per zi, pentru centrele
vizitate); solutia ar fi organizarea unor campanii de publicitate, in
functie de fiecare mediu social. Intrebarile referitoare la BBC-uri, cat si
raspunsurile acestora la cererile cetatenilor, ar trebui monitorizate cu
atentie, pentru a evita emergenta unei noi culturi birocratice sau o
specializare neadaptata a resurselor umane. Pe viitor, infiintarea, ca
retea in cadrul unei federatii umbrela, ar trebui sa implice indeaproape
fiecare BCC in parte, si nu sa fie directionata de sus in jos.
4 RECOMANDARI: PLAN STRATEGIC IN VEDEREA
IMPLEMENTARII VIITOARELOR PROGRAME FINANTATE DE
UNIUNEA EUROPEANA (2003 - 2007)
4.1 Obiective
Atat organizarea, cat si ceea ce inseamna efectiv sectorul ONG

reprezinta o realitate noua pentru Romania; asta nu inseamna ca in
Romania nu a existat o istorie a asocierii, ci ca tranzitia catre economia
de piata a adus cu sine anumite confuzii privind rolul acestui sector, intre
ceea ce inseamna activitatile civice si sectorul nonprofit si dezvoltarea
economica liberala. Accentuarea acestei confuzii este determinata atat
de mixtura de obstacole existenta atat la nivel social si economic, cat si
de cea existenta la nivel institutional. Luate separat, nici unul dintre
aceste obstacole nu este de nedepasit, dar dificultatea rezida tocmai din
faptul ca ele reprezinta o mixtura, ceea ce ingreuneaza crearea, in scurt
timp, a unei culturi non-profit. Pe de alta parte, citind Documentul
Strategic si Raportul Comisiei Europene privind progresele Romaniei in
vederea aderarii19, nu exista nici o recomandare directa referitoare la
societatea civila, vazuta prin intermediul organizatiilor sale nonprofit, dar
aproape toate recomandarile, intr-un mod indirect privesc societatea
civila. Complexitatea si nevoia de a mobiliza participarea democratica si
de a consolida spiritul civic sunt elementele ce justifica sprijinul
international acordat acestui sector. Acesta este justificat de asemenea
si de progresele inregistrate incepand cu 1996 (data primei implementari
efective a programelor UE pentru societatea civila), cat si de progresele
inregistrate la nivel legislativ cu privire la organizarea reprezentarii
19
Catre o Uniune Extinsa, Planul Strategic si Raportul comisiei Europene privind progresele inregistrate de
tarile candidate la aderare; Comisia Europeana 9/10/2002.
societatii civile intreruperea acestui proces dinamic, initiat prin
programele ACCESS si PHARE, ar fi una regretabila, mai ales daca ne
referim la adoptarea aquisului comunitar, la armonizarea legislatiei
nationale cu cea a UE.
4.2 Domenii prioritare pentru dezvoltarea societatii civile romanesti
Programele anterioare au avut ca obiective dezvoltarea capacitatii

institutionale si au inclus proiecte pilot valoroase in domeniul social; in
prezent, trebuie avute in vedere cateva obiective structurale
complementare: imbunatatirea sustenabilitatii sectorului ONG, o mai
mare constientizare, de catre societatea romaneasca, a importantei pe
care o are sectorul ONG si imbunatatirea relatiilor dintre decidentii politici
si reprezentantii societatii civile.
In aceasta ordine de idei, a inceput derularea catorva proiecte, ce vor fi
implementate in viitorul apropiat:
La nivel national, sustinerea parteneriatelor si, unde este necesar,

crearea unor organizatii umbrela20 pentru diferite sectoare acest
proiect ar insemna continuarea componentei Dezvoltarea Sectorului
ONG din cadrul PHARE 2001 Societate Civila (RO.0104.03) si ar
avea ca principale obiective: and would address the following needs:
- Intarirea, din punct de vedere administrativ, a retelei de

reprezentare a comunitatii de ONG-uri, mai ales prin adoptarea
unor reglementari de ordin legislativ privind sectorul ONG; acest
lucru este posibil mai ales ca Legea 52 referitoare la
20
Propuneriele de finantare a organizatiilor umbrela pot implica costuri nelimitate (de ce sa-l accept pe unul si
pe celalalt nu?), lucru ce le-ar putea afecta sustenabilitatea pe termen lung. De aceea, finantarea trebuie sa se
limiteze la o singura organizatie umbrela pe sector la nivel national, in cadrul careia diferite consortii sa fie
reprezentate. Organizatie umbrela ar trebui sa demonstreze, prin nr. membrilor sai, o mare reprezentativitate a
sectorului pe care-l reprezinta, atat la nivel regional, cat si national.
transparenta procesului de luarea deciziilor a fost publicata in
data de 03/02/2003; in cadrul ei se stipuleaza ca ONG-urile si in
special organizatiile umbrela ar trebui sa sprijine procesul de
consiliere pe probleme de legislatie secundara, sa urmareasca
implementarea ei, sa articuleze cerintele cetatenilor printr-o
participare cat mai activa a acestora, sa apere drepturile
minoritatilor, sa sprijine independenta justitiei.
- Sa creeze o retea in care sa fie reprezentate ONG-urile de
mediu astfel incat, impreuna cu autoritatile publice, sa se
stabileasca procedurile prin care opinia publica sa fie consultata
cu privire la problemele legate de protectia mediului
inconjurator, conform cu directivele;
- Sa consolideze reprezentarea comunitatii ONG-urilor, in special
prin intermediul implementarii anumitor tehnici de management,
prin diseminarea informatiilor, printr-o mai buna
complementaritate a proiectelor si programelor si prin
consolidarea parteneriatelor dintre ONG-uri si autoritatile
publice.
La nivel regional si local, consolidarea parteneriatului cu alte

sectoare, prin intermediul componentei Dezvoltarea Sectorului ONG
si al componentei Birouri de Consiliere pentru Cetateni din cadrul
PHARE 2001 Societate Civila (RO.0104.03),
- Implementarea proiectelor/planurilor de dezvoltare regionala
prin consolidarea parteneriatelor dintre Agentiile de Dezvoltare
Regionala21 si ONG-uri;
- Promovarea sistematica a parteneriatelor intre ONG-uri si
autoritatile locale;
21
Pe parcursul programelor precedente, Agentiile de Dezvoltare Regionala au facut propuneri care nu au fost
luate in considerare/retinute. Aceasta abordare ar trebui sa fie urmata si in viitor, deoarece propunerile trebuie
facute de o organizatie neguvernamentala partenera.
- In domeniul mediului, sprijinirea Agendei Locale 21(Local
Agenda 21) pentru dezvoltare durabila, prin promovarea
parteneriatului intre ONG-urile de mediu, autoritatile locale si
industria privata;
- In domeniul muncii, al dialogului social, protectia
consumatorului, asociatiilor profesionale intarirea capacitatii
institutionale;
- Infiintarea unor noi centre de resurse pentru ONG-uri, in domenii
in care aceste initiative lipsesc;
- Continuarea componentei Birouri de Consiliere pentru
Cetateni, in parteneriat cu autoritatile locale, imbunatatirea
dialogului cu beneficiarii; sprijinirea diseminarii informatiilor
privind activitatea pe care o desfasoara; Daca noi BBC vor fi
implementate, forma si locatia acestora ar trebui identificate pe
baza unui studiu si a experientei acumulate de cele deja
existente.
- Infiintarea unei retele de BCC , capabile sa imparta informatiile
si resursele, ceea ce presupune suport logistic, training si
asistenta tehnica.
La nivelul institutional al ONG-urilor, consolidarea vizibilitatii prin

responsabilizarea ONG-urilor in raport cu problemele sociale si a
celor legate de procesul democratic, pentru imbunatatirea
implicarii societatii civile.
Aceasta componenta ar trebui sa includa:
- Initierea unor campanii de informare, in parteneriat cu mass
media astfel in, astfel urmarindu-se imbunatatirea imaginii
sectorului si procesul de diseminare a informatiilor pe probleme
de ordin social;
- Imbunatatirea vizibilitatii asupra activitatilor desfasurate de
sectorul ONG, atat asupra celora de interes pubilc, cat si a celor
de natura interna, prin promovarea unor studii privind proiectele
deja implementate ( de exemplu, in mod special despres
programele ACCESS si PHARE Programele pentru Societatea
Civila; FDCS ar putea sa publice analizele realizate pe baza
monitorizarii programelor, sub forma unui raport anual);
- Educatie civica: continuarea procesului de educare a opiniei
publice despre rolul societatii civile, si in mod deosebit
consolidarea unor parteneriate in acest sens (de exemplu, cu
institutiile de invatamant);
- Training/instruirea ONG-urilor: training in management,
imbunatatirea procedurilor, prin responsabilizare, marketing si
comunicatii si training profesional specific in anumite domenii de
activitate;
- Mai departe, promovarea prin granturi, a proiectelor ce vizeaza
domenii ca: democratia, domnia legii, independenta justitiei si
lupta impotriva coruptiei;
- In final, vizibilitatea ONG-urilor in societate rezulta din implicarea
acestora la nivel social si din devotamentu pe care il au in raport
cu activitatile pe care le desfasoara; mesajul organizatiilor
neguvernamentale va fi mult mai bine perceput in momentul in
care acesta se impleteste cu actiunea sociala. Actiunea si
constientizarea problemelor sociale existente, reprezinta o
necesitate. Sprijinirea actiunilor ONG-urilor in domeniul social,
prin oferirea de granturi, nu numai ca reprezinta o necesitate,
dar si oportunitatea de a incuraja procesul de educatie civica si
democratica a opiniei publice. In domeniul protectiei si ingrijirii
copiilor, domeniu in care se pare ca, publicul se implica mult mai
activ, o mai mare importanta trebuie acordata drepturilor mamei
si copilului.
4.3 Managementul sistemului informational
In acest stadiu de dezvoltare a organizatiilor societatii civile din Romania,

managementul sistemului de informatii este esential. Accentuarea pe
crearea unor retele de organizatii, prin promovarea organizatiilor
umbrela, in parteneriat la nivel local si regional (primul nivel de prioritate)
si a retelelor de BCC-uri (al doilea nivel ca prioritate), si pe o mai mare
vizibilitate a ONG-urilor in societate, sunt elemente ce ar trebui sa
conduca la identificarea celei mai eficiente abordari a managementului
informatiei. Aceste probleme ar trebui discutate cu partenerii competenti
si de asemenea, importanta va fi si analizarea masurilor/criteriilor ce au
fost luate odata cu implementarea legii liberului acces la informatii si a
celei privind transparenta procesului decizional. Procesul de realizarea a
unui sistem informational coerent va fi unul gradual si va necesita destul
de mult timp. In cele mai multe cazuri, problemele nu apar la nivelul
emitatorului, ci la cel al receptorului, care nu are capacitatea necesara
de a prelucra informatiile primite.
La nivel guvernamental, Ministerul Integrarii Europene (MIE) reprezinta

probabil cel mai bun interlocutor, deoarece el are rolul de coordonator,
rol similar Ministerului Cooperarii Internationale. In acest sens poate fi
mentionat si Departamentul pentru Analiza Sociala si Institutionala. Din
partea societatii civile, interlocutorii ar trebui sa fie organizatiile umbrela
organizate la nivel national, astfel incat sa se stabileasca intalniri
regulate intre reprezentantii autoritatilor publice, cei ai BCC-rilor si cei ai
FDSC-ului, pentru a se realiza un schimb de informatii si pentru a se
discuta probleme de ordin strategic.
La nivel regional, gestionarea si coordonarea informatiilor ar trebui

realizate prin intermediul Consiliilor de Dezvoltare Regionala, dar modul
de organizarea a acestui ar trebui sa ramana unul flexibil, din moment ce
exista deja anumite constrangeri rezultate din lipsa unei infrastructuri
dezvoltate. Pe cat posibil, ONG-urile trebuie As much as possible, NGOs
ar trebui sa-si aleaga reprezentanti in cadrul Consiliilor de Dezvoltare
Regionala, in functie de sectorul de activitate dar trebuie luate in calcul
distanta si infrastructura. Sistemul de organizare depinde de asemenea
de increderea existenta intre ONG-urile de la nivel local, de nivelul lor de
profesionalism si de capacitatea lor de organizare. Ceea ce apare ca
fiind evident, este faptul ca BCC-urile joaca un rol informativ foarte
important, mai ales in identificarea prioritatilor sociale.
In toate cazurile, finantarea de catre donorii internationale, ar trebui

conditionata de trimiterea unui raport annual catre donori, catre
ministerul abilitat si catre Consiliile de Dezvoltare Regionala. O alta
sursa importanta de informatii ar fi ca FDSC-ul sa publice in mod oficial,
o analiza anuala a proiectelor monitorizate, bineinteles cu acordul
Delegatiei Comisiei Europene.
4.4 Mecanisme de coordonare
Mecanismele de coordonare in cascada ar trebui imbunatatite prin

intermediul prioritatilor mentionate mai sus:
Coordonarea la nivel local ar trebui realizata prin intermediul
parteneriatelor regionale (Consiliile de Dezvoltare Regionala) si
locale; de aceea este bine sa se insiste pe parteneriate, ori de cate ori
este nevoie;
Coordonarea la nivelul sectorului ONG ar trebui sa fie
responsabilitatea organizatiilor umbrela, care ar trebui sa se
coordoneze cu autoritatile publice centrale, urmand aceeasi cale de
transmiterea informatiilor; programele de auto-reglare (vezi, prima
prioritate mentionata mai sus) pot ajuta la consolidarea acestor
mecanisme. Conducerea acestui organism central de coordonare ar
trebui sa revina autoritatilor publice.
4.5 Monitorizare si evaluare
Monitorizarea se realizeaza la nivele diferite si urmarindu-se obiective

diferite:
O monitorizare la nivelul autoritatilor publice centrale, prin intermediul
ministerelor si institutiilor ce se ocupa de coordonare ( in mod special,
de coordonarea programelor UE pe societate civila);
O monitorizare a progresului inregistrat de proiectele implementate de
ONG-uri monitorizarea trebuie efectuata de institutiile ce
supervizeaza implementarea proiectelor ce au primit finantare;
(Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile);
La nivel regional, monitorizarea este efectuata de Consiliile de
Dezvoltare Regionala;
In afara evaluarii interne, efectuate chiar de ONG-uri, si care este

incurajata prin faptul ca ONG-urile isi gestioneaza singure o parte din
bugetele alocate, evaluarea externa este recomandata a se face inaintea
fiecarei noi strategii de programare.
4.6 Prezentarea indicatorilor de evaluare a progresului inregistrat
prin implementarea programelor
Datorita coordonarii de tip cascada, prin intermediul organizatiilor

umbrela si sprijinului acordat pentru imbunatatirea vizibilitatii sectorului
ONG, in special la nivel intern, indicatorii de evaluare a progresului
inregistrat prin implementarea programelor (a obiectivelor proiecyelor)
devin mai usor de identificat; ei trebuie sa fie identificati si colectati de
catre organizatiile umbrela. Bineinteles ca nu trebuie se ne asteptam la o
cercetare exhaustiva asupra sectorului ONG, dar cele importante, care
sunt active, ar trebui monitorizate, iar activitatea lor, analizata. Si, de
altfel, este mult mai important sa se stranga date, intr-un mod cat mai
omogen, periodic, decat sa se incerce efectuarea unei cercetari
exhaustive. Aceste date statistice, ce ar trebui colectate de catre
organizatiile umbrela sunt:
Indicatorii de reprezentativitate a diferitelor sectoare/domenii de catre

organizatiile umbrela: numarul de organizatii umbrela, domeniile
reprezentate, importanta si locatia teritoriala a reprezentativitatii lor.
Indicatorii procesului de consultare pe probleme legislative si gradul
acestora de implementare: rapoarte ale organizatiilor umbrela privind
acest proces; schimbari vizibile in procesul de consultare la nivel
institutional;
Indicatori ai sustenabilitatii fiecarui sector in parte: diferenta dintre
nivelul de finantare externa si cel rezultat din sponsorizari si de la
mediul de afaceri; nivelul de finantare din partea autoritatilor centrale
si locale;
Indicatorii nivelului de furnizare de servicii sociale, in functie de
anumite domenii si de distributia regionala: sumele investite si
numarul de beneficiari;
Indicatorii de masurare a parteneriatelor dintre ONG-uri si autoritatile
locale, pe regiuni: numarul de proiecte realizate in parteneriat,
evolutia efectiva a planurilor de dezvoltare regionala; number of
projects in partnership; evolution of effective regional development
plans;
Indicatorii de masurare a parteneriatelor dintre ONG-uri industria
privata-autoritatile locala/per regiune: numarul de proiecte realizate in
parteneriat;
Indicatorii de masurare a nevoilor populatiei: statisticile realizate pe
baza cererilor adresate BCC-urilor;
Indicatorii privind imbunatatirea vizibilitatii diferitelor sectoare:
barometrul de opinie publica, informatii despre evolutia strangerii de
fonduri, analiza comparativa a calitatii rapoartelor anuale; cresterea
credibilitatii publice a sectorului prin organizarea unor campanii de
presa.
____________________________

Ong

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ong

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DOCUMENT DE LUCRU

DOCUMENT DE PROGRAMARE MULTIANUAL 2003 - 2007

ACIUNILE DE PROGRAMARE MULTIANUAL PENTRU 2003-2007

1 ROMANIA CONTEXT GENERAL

In acest context, contributia societatii civile, mai ales la nivel de

2 NIVELUL DE ORGANIZARE A SOCIETATII CIVILE ROMANESTI

Desi conceptul de societate civila este mai degraba unul vag, el

2.1 Societatea Civila din Romania schimbari si tendinte

O evaluare generala a societatii civile romanesti in cadrul Indexului de

Nr. de ONG in functie de regiunile de dezvoltare

2000 1418 1162 1326 1371

Furnizarea de servicii sociale de catre ONG-uri continua sa se

2.2 Cadrul legal

Ordonanta guvernamentala 26/2000, in forma in care a fost ea adoptata,

Alte aspecte juridice ce privesc sectorul ONG:

3 PROGRAME PENTRU DEZVOLTAREA SOCIETATII CIVILE

3.1 Prezentare generala

Datorita diversitatii de materiale existente (mai ales cele puse la

Strategia autoritatilor publice din Romania

Dupa Programul Indicativ Multi-anual (PIM - 1995-1999), Departamentul

Strategia guvernamentala, in ceea ce priveste societatea civila, are ca

La capitolul fonduri pentru asociatii si fundatii, bugetul de stat a

Strategia de finantare a Bancii Mondiale (2001)

Programele pe societate civila ale Bancii Mondiale se deruleaza in

Agentia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala (USAID)

In cadrul planului sau strategic pentru 2003-2007, USAID a redus

Fundatia pentru o Societate Deschisa (FSD)

Fundatia pentru o Societate Deschisa este, din punct de vedere

In cadrul acestui program, in perioada 2000-2002, Reteaua Soros a

Alte programe prin care Reteaua Soros a sprijinit proiectele organizatiilor

Cateve din organizatiile membre ale Retelei Soros au relizat granturi in

Departamentul pentru Dezvoltare Internationala (DDI)

Departamentul pentru Dezvoltare Internationala al Marii Britanii este un

Incepand cu 1992, programul care finanteaza proiecte ale ONG-urilor

Fundatia Principesa Margareta a Romaniei

Fundatia Principesa Margareta a Romaniei si-a inceput activitatea in

Centrul Regional de Mediu pentru Europa Centrala si de Est (REC)

Misiunea generala a acestei organizatii este de a oferi asistenta in

Principalele programe de granturi pentru ONG-uri cu activitate in

Programul Regional de Reconstructie a Mediului - REReP, este o

Fondul Roman pentru Dezvoltare Sociala (FRDS)

Numarul cererilor de finantare primite a aratat ca aceste granturi au avut

Metodologia utilizata de FRDS se numeste community driven, este una

3.2 Programele Uniunii Europene

3.2.1 SCURT ISTORIC

Sprijinul acordat societatii civile de catre UE in Romania a inceput in

Toate ofertele de granturi au fost facute prin licitatie publica si

Si a doua perioada: 1999 - 2003, in care au fost alocate fonduri, in

NGO Size in 1000 Duration

b. Children First 2001 19.000 50 300 G 100% Through public services:

NGO Size in 1000 Duration

In afara acestor programe, sustinerea societatii civile se realizeaza si

3.2.2.DOMENIILE DE ACTIVITATE VIZATE DE PROGRAMELE PENTRU

DEZVOLTAREA SOCIETATII CIVILE

Privind dintr-un alt punct de vedere aceste domenii de activitate, ar trebui

Urmatoarele cifre ofera, de asemenea, un indicator al capacitatii de

Referitor la capacitatile de finantare este interesant de observat cum, in

3.2.3 Distributia programelor pe regiuni geografice

judete cu un foarte scazut nivel al dezvoltarii sociale ;

Studiind mai atent importanta relativa a diferitelor judete si a municipiilor

Se pare ca anumite initiative specifice au fost experimentate, ca de

3.2.4.Sinteza principalele realizari

Prin initiativa executiva si monitorizare lui PHARE 2000 (component al

Constructia institutionala la nivel coordinativ al ONG-urilor: sub