Lucrare pentru obtinerea competentelor

Uniunea Europeana

Institutiile Uniunii Europene :

Parlamentul European

3.1.Notiune si Structura Parlamentului European

3.2. Desemnare parlamentarilor europeni si statutul acestora

3.3 Functionarea Parlamentului European ]

3.4Atributiile Parlamentului European

3.1.Notiune si Structura Parlamentului European

Parlamentul european este unul din organele europene ce a fost prevazut initial cu

denumirea de,,Adunare generala si doar din 1962 acesta a fost denumit ,,Parlament prin
aceasta dorindu-se sporirea importantei acestei institutii si aproprierea ei de un parlament
national .

Parlamentul European este format din reprezentanti ai statelor membre12,pina in 2004

________________________

. 12.J .Rideau , op.cit., p,102 , N.Deaconu ., op.cit, p.99. R . Munteanu ,op.cit,p.224

avand 626 de membrii iar din 2004 odata cu intrarea in viguare a tratatului de la Nisa
acesta are 732 de membrii, iar din 2007 cand Uniunea numara 27 de state acesta are 785
de membrii. Parlamentul European are trei sedii: la Strasbourg, Bruxelles i Luxemburg.

Parlamentraii sunt grupati in grupuri politice (Grupul Socialistilor Europeni,Grupul

Partidului Liberal,etc ) cu caracter mixt sau multinational, numarul minim pentru
formarea unui grup parlamentar fiind de 19 membrii daca provin din cel putin 5 state
membre .

0
 Lucrare pentru obtinerea competentelor
Parlamentul este condus de un presedinte13(Hans-Gert Poettering - noul Preedinte
al Parlamentului European-2007), 14 vicepresedinti -care impreuna cu cei 6 chestori
formeaza Biroul parlamentului European, organ executivesi de un secretar general
acestia fiind alesi pe o perioada de 2 ani si jumatate .

Membrii parlamentului european sunt in acelasi timp si membrii de drept si in unul din
cele 20 Comitete14 (comisii ) parlamentare(formatiuni specializate ale institutiei ,ce
pregatesc deciziile luate de plenul Parlamentului European.

3.2 Desemnare parlamentarilor europeni si statutul acestora.

Desemanrea membrilor parlamentului are loc prin sufragiu universal direct, pentru un
mandate de 5 ani urmatoarele alegeri avand loc in 2009 , la alegeri participand 27 de state

Perioada alegerilor dureaza 3-4 zile si poate participa orice persoana peste 18 ani

Membrii Parlamentului pot fi in acelasi timp parlamentari europeni si parlamentari

nationali dar nu pot fi membrii in guvernele nationale sau in institutii comunitare

Acestia beneficiaza de imunitate si nu pot fi arestati sau urmariti judiciar pe teritoriul altor
state .Imunitate parlamentara dureaza pe toata perioada mandatului parlamentar
( Decizia Curtii Europene ). In ceea ce priveste salariul unui parlamentar european acesta
primeste salariul parlamentarilor din tara de origine ,existand astfel o diferenta majora de
salarizare intre parlamentarii europeni.15

_______________________________

13.J.P Jaque, Parlament europee,Dalloz, Paris,1993,p.34, J.Rideau,op.cit.,p.302

14.J.L.Burban ,Le Parlament europeen,Ed.P.U.F., Paris ,1998,traducere in limba

romana ,Ed.Meridiane,Bucuresti ,1999.

15..Se incearca o uniformizare a sistemului de plata prin stabilirea unui sistem

unic de plata

3.3. Functionarea Parlamentului European ]

Parlamentul se intalneste atat atat in sesiune ordinara lunara de cate o saptamana si in
sesiune extraordinara, o mare parte a activitatilor desfasurandu-se in comitetele
parlamentare cate 2 saptamani pe luna .

Sedintele sunt publice, prezenta membrilor Consiliului U.E este obligatorie la sesiunile
plenare ,de asemenea la ele putant participa si membrii Comisiei Europene .

1
 Lucrare pentru obtinerea competentelor
Deciziile sunt adoptate cu majoritatea aboluta a membrilor si iau forma de rezolutii

Parlamentul European are trei sedii: la Strasbourg( aici au loc sesiunile plenare ),
Bruxelles(Comitetele Parlamentare ) i Luxemburg( Secretariatul General )

Lucrarile se desfasoara in cele 23 de limbi oficiale, traduse simultan ,totodata

traducandu-se si documentele oficiale

3.4. Atributiile Parlamentului European

a) Atributi de supraveghere si control

-dezbate raportul annual general al Comisiei Europene

-dezbate orice problema de politica generala

-poate adopta o motiune de cenzura care sa duca la demiterea in bloc a Comisiei

Europene

-poate adresa interpelari Comisiei Europene sau Consiliului U.E

b)Atributii legislative

-Parlamentul European emite avize ce pot fi facultative,consultative,conforme.

c)Atributii bugetare

-bugetul comunitar este adoptata de Consiliul U.E, la propunerea Comisiei

Europene cu avizul Parlamentului (acesta aproband de fapt si bugetul )

-aproba descarcarea de gestiune a Comisiei ,dupa incheierea exercitiului bugetar 16

CONSILIUL EUROPEAN

6.1.Geneza si natura juridical aConsiliului European

6.2.Functionarea Consiliului European

2
 Lucrare pentru obtinerea competentelor
6.3.Rolul Consiliului European

6.1.Geneza si natura juridical aConsiliului European

Consiliul European este forul politic suprem al Uniunii Europene. n cadrul UE

acesta este instituia care a promovat n mod decisiv procesul de integrare european.
In 1974 la Sammit-ul de la Paris presedintele francez Valery Giscard dEstaing
propune sa fie institutionalizate forme de organisme de cooperare politica la cel mai inalt
nivel sub forma de Consiliu European

Consiliul European nu detine putere economica la nivel de U.E, influenta sa

manifestandu-se cu pregnanta la nivel informal ,deoarece sefii de state si de guverne sunt
cei care stabiliesc durectiile de urmat in politica uniunii urmand ca instructiunile
comunitare in frunte cu Consiliul U.E si Comisia sa puna in aplicare in concret de ministrii
de externe din statele membre ce formeaza Consiliul U.E forta legislative a uniunii.

Exista doua opinii referitoare la natura juridical a Consiliului European :

a) Organ paracomunitar21 denumire ce sugereaza puterea sporita a acestuia,fiind

catalizatorul integrarii europene la nivel politic.

b) Organ interguvernamental22 de cooperare fie ca o forma institutionala noua de

prezentare a Consiliului U.E ,fie ca organ sui generic.

6.2.Functionarea Consiliului European

Consiliul se reuneste de doua ori pe an sau ori de cate ori este nevoie ,sefii de stat
sau de guverne ai statelor membre,asistati de ministrii de externe,precum si de
Presedintele Comisiei Europene23 intalnirea fiind condusa de seful de stat sau guvern din
tara ce detine si presedentia Consiliului U.E(organizarea se face de catre Secretarul
General al Consiliului).

Reuniunea se desfasoara in statul ce detine presedentia Consiliului, insa la Nisa sa

decis ca intalnirile de presedintie sa se desfasoare la Bruxelles,iar cand va avea 28 de
membrii ,toate reuniunile sa fie la Bruxelles.

6.3.Rolul Consiliului European

Rolul acestuia trebuie privt din mai multe puncte de vedere pentru a fi inteles astfel

Deciziile luate de Consiliu se impun Consiliului U.E care le transforma in norme

juridice chiar daca acesta nu are drept de decizie juridical la nivel comunitar.

Uneori problemele mai dificile ale Consiliului U.E sunt lasate spre rezolvare
Summit-urilor Consiliului European.

3
 Lucrare pentru obtinerea competentelor
Trebuie precizat ca acest for European de dialog politic nu este nici institutie
comunitarar cum este Parlamentu,etc si nici orgam comunitar cu activitate permanenta
sau deliberative cum este Comitetul regiunilor,etc.

Comisia Europeana

Comisia European a fost la origine nalta Autoritate, nfiinat prin Tratatul de la Paris
privind constituirea Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului (CECO). n calitate de
organ executiv al Comunitii, cu sediul la Luxemburg, aceast autoritate rspundea de
punerea n aplicare a hotrrilor luate de CECO. La 10 august 1952, nalta Autoritate,
prezidat de Jean Monnet, i-a nceput prima edin la Luxemburg.

nalta Autoritate era independent de guverne i nsrcinat cu administrarea produciei

crbunelui i oelului, de altfel i principala aciune a noi nfiinate comuniti. Ea deinea
puterea executiv. Printre principalele sale atribuii se mai numrau: definirea obiectivelor
comune, acordarea de mprumuturi, intervenie asupra preurilor i cotelor de producie.
Instituia era format din nou membri, numii prin comun acord de guvernele statelor
membre CECO.

Cele ase state semnatare numeau direct un numr de opt membri, al noulea fiind ales de
nalta Autoritate. Hotrrile membrilor naltei Autoriti se luau cu majoritate simpl de
voturi. n 1967 nalta Autoritate a CECO fuzioneaz cu organul executiv al celorlalte
Comuniti Europene CEE (Comunitatea Economic European) i CEA (Comunitatea
European a Atomului), lund astfel natere Comisia Comunitii Europene.

2. Constituirea Comisiei Europene

Comisia reprezint organul executiv comunitar, avnd un caracter supranaional, ce

a evoluat odat cu progresul construciei europene. Comisia a fost prevzut ca organ
comunitar n fiecare din cele trei tratate constitutive ale Comunitilor europene,
exprimnd interesul comun, independent de compoziia statal a acestor organe.

Comisia European[1], cea mai original dintre instituiile comunitare, este format n
prezent din 27 de comisari desemnai de guvernele statelor membre, pe baza competenei
lor generale, profesionale.

4
 Lucrare pentru obtinerea competentelor
Numrul membrilor Comisiei poate fi modificat de Consiliu statund n unanimitate. n
perspectiva primirii de noi membri n cadrul Uniunii Europene, problema modificrii
numrului membrilor Comisiei rmne deschis. n literatura de specialitate[2] s-a
exprimat opinia conform creia fiecare stat membru ar trebui s aib doar un comisar.

Reuniunea de la Nisa ncheiat la 11 decembrie 2000, a examinat printre alte probleme

legate de viitoarea extindere a Uniunii Europene i problema componenei Comisiei. n
legtura cu aceasta s-a convenit ca statele membre care au doi comisari s renune la cel de
al doilea pn n anul 2005 n favoarea statelor nou primite, dar numrul comisarilor s nu
depeasc 27 de membri.

Calitatea de comisar poate fi deinut numai de ctre ceteni ai statelor membre, Comisia
trebuind s cuprind cel puin un cetean al fiecrui stat membru, fr ca numrul
comisarilor avnd cetenia aceluiai stat s fie mai mare dect doi[3].

Comisia rspunde pentru activitatea sa n faa Parlamentului European care o poate

demite n bloc prin moiune de cenzur. Dei cenzurat, Comisia i va exercita
prerogativele pn la numirea unei noi Comisii.

Comisarii pot fi revocai de Curtea de Justiie, la cererea Comisiei n ansamblu sau la

cererea Consiliului.

5. Atribuiile Comisiei Europene

Ca organ executiv al Uniunii Europene puterile Comisiei se refer la urmtoarele categorii

de probleme[12]:

1. Funcia de supraveghere legislativ: vegheaz la respectarea, interpretarea i aplicarea

corect a Tratatelor (legislaiei comunitare), mpreun cu Curtea de Justiie a
Comunitilor Europene.

2. Funcia de iniiativ legislativ: formuleaz propuneri, recomandri i avize pe linie

legislativ, iniiaz dezvoltarea legislaiei comunitare; fcnd propuneri legislative
Parlamentului i Consiliului Uniunii Europene, Comisia trebuie s in seama de principiul

5
 Lucrare pentru obtinerea competentelor
subsidiaritii dac problema respectiv nu se poate rezolva mai bine la nivel local,
regional sau naional.

3. Funcia de execuie: Comisia exercit competenele de execuie conferite de Consiliul

Uniunii Europene execuia bugetului Uniunii Europene, aplicarea legislaiei, a
programelor i a politicilor comunitare.

4. Funcia de decizie: Comisia are putere de decizie proprie i ia parte la adoptarea actelor
de ctre Consiliul European i Parlamentul European.

5. Funcia de reprezentare: Comisia este abilitat n domeniul reprezentrii interne i

internaionale a Uniunii Europene, negociind acordurile internaionale ntre Uniunea
European i alte ri, permind Uniunii Europene s vorbeasc cu o singur voce.

5.1. Funcia de supraveghere legislativ

Tratatele originale nsrcineaz Comisia European s vegheze la aplicarea acestora i i

acord n acest scop att puteri specifice, ct i misiunea de a declana o aciune n justiie
contra statului care nu aplic tratatele.

Prin exercitarea acestei funcii de supraveghere a mandatului de respectare a dispoziiilor

tratatelor comunitare, Comisia a fost denumit i gardian al tratatelor[13].

Pentru a-i ndeplini funcia de gardian al tratatelor, Comisia poate cere informaii
statelor, ntreprinderilor sau persoanelor fizice, n scop preventiv sau de informare.
Comisia beneficiaz i de o putere de aplicare a unor sanciuni (amenzi sau plata unor
penaliti) n special ntreprinderilor care ncalc regulile concurenei.

5.2. Funcia de iniiativ legislativ

Comisia European deine monopolul iniiativei legislative n sfera primului pilon, cel
comunitar, iniiativ care este transpus spre decizie Consiliului Uniunii Eurpene. n cazul
celui de al doilea pilon, Comisia este doar asociat Consiliului Uniunii Europene, iar n
cazul celui de al treilea ea mparte aceast atribuie cu statele membre.

6
 Lucrare pentru obtinerea competentelor

Garant a interesului general comunitar, Comisia a fost conceput ca instituie motrice a

integrrii europene, fiind nsrcinat cu o misiune general de iniiativ. Consiliul Uniunii
Europene singur sau mpreun cu Parlamentul European adopt acte normative n
principiu numai pe baza propunerilor naintate de Comisie.

Aadar, Comisia dispune de un monopol al iniiativei n Uniunea European, deoarece

Consiliul nu poate s delibereze dect pe baza unei propuneri a acesteia. Comisia are
posibilitatea de a-i retrage propunerea att timp ct Consiliul nu a statuat. Modificarea
propunerii se poate face de ctre Comisie pe tot parcursul procedurii de adoptare a unui
act normativ. n cazul retragerii propunerii, aceasta trebuie motivat i este necesar
informarea Parlamentului European ori de cte ori este implicat procedura de consultare
a acestuia.

Consiliul poate stimula funcia de iniiativ legislativ a Comisiei, atunci cnd exist
posibilitatea s-i cear acesteia s efectueze toate studiile pe care le consider oportune
pentru realizarea obiectivelor comune i s-i prezinte toate propunerile corespunztoare.

n practic, propunerile Comisiei sunt pregtite n cadrul departamentelor sale

administrative, apoi sunt supuse comisarilor pentru examinare i adoptare. Pentru a
realiza o analiz tehnic a problemelor, n cadrul departamentelor Comisiei se apeleaz n
mod frecvent la experii independeni. De asemenea, sunt solicitate s i exprime opiniile
Comitetele consultative alctuite din reprezentani ai mediilor socio-profesionale europene.

5.3. Funcia de execuie

Pn la adoptarea Actului Unic European, Consiliul deinea att puterea legislativ ct i

pe cea executiv, Comisia neputnd s ia msuri de execuie dect n urma unei abiliti
date de Consiliu.

Comisia reprezint organul executiv al Uniunii Europene, cel care pune n executare actele
normative emise de Consiliul Uniunii Europene sau de acesta n codecizie cu Parlamentul
European. n exercitarea acestei atribuii Comisia European dispune de putere normativ
proprie, putnd adopta regulamente, directive i decizii, precum i recomandri sau avize.

7
 Lucrare pentru obtinerea competentelor
Domeniile n care Comisia are putere normativ subordonat, de executare, sunt, conform
tratatelor:

implementarea (execuia) bugetului comunitar, al crui proiect este tot de competena

Comisiei;

uniunea vamal;

concurena;

funcionarea pieei comune (cu excepia agriculturii);

gestiunea fondurilor comunitare[14].

Prin Decizia 87/373 din 13 iulie 1987, Consiliul a fixat modalitile de exercitare a
competenelor de executare conferite Comisiei. Decizia 87/373 a consacrat existena a trei
tipuri de comitete care s reprezinte interesele guvernelor naionale n relaiile cu Comisia.
Codificarea procedurilor raporturilor stabilite ntre Comisie i Comitete, prevzut i de
Actul Unic European, a fost denumit comitologie[15].

Aceste comitete sunt: Comitetele consultative,

Comitetele de gestiune i Comitetele de reglementare.

Comitetele sunt compuse din reprezentani ai guvernelor statelor membre, funcionnd pe

lng Comisie ca organisme de avizare a iniiativelor acesteia.

5.4. Funcia de decizie

Comisia are att competen de executare, ct i competen decizional. Ea poate s

elaboreze regulamente, emite directive sau adopt decizii, aceste atribuii fiindu-i conferite
direct prin dispozitiile tratatelor sau prin delegare de competen de ctre Consiliu[16].

Comisia administreaz bugetul Uniunii Europene i fondurile speciale ce i sunt atribuite

(Fondul Social European, Fondul Agricol European de Garanie i Orientare).

5.5. Funcia de reprezentare

8
 Lucrare pentru obtinerea competentelor

Comisia reprezint Uniunea European n relaiile cu statele nemembre i organismele

internaionale; n interiorul Uniunii ea reprezint interesul comunitar, n raport cu
persoanele fizice sau juridice, cu celelalte instituii comunitare sau cu statele membre.

Comisia European trebuie s acioneze n aa fel nct interesul comunitar s primeze n

faa intereselor statelor membre. Rolul ei este cu att mai dificil, cu ct el necesit negocieri
prealabile adoptrii oricrei iniiative legislative cu statele membre, ct i medierea
negocierilor dintre statele membre.

Ca reprezentant pe plan extern al Uniunii, Comisia este cea care negociaz tratatele
internaionale ncheiate de Uniune, fiind mputernicit de fiecare dat de ctre Consiliul
Uniunii Europene printr-o decizie de negociere. Ulterior, Consiliul Uniunii Europene va
ratifica acordul internaional, votnd de regul cu majoritate calificat, cu excepia
acordurilor de asociere sau aderare, care trebuie votate cu unanimitate.

-Curtea de Justitie a UE, Banca Centrala Europeana si Curtea de Conturi-

Curtea de Justitie a Uniunii Europene

1.Notiuni generale.

Curtea de Justitie a UE, este institutia UE ce asigura respectarea dreptului in interpretarea

si aplicarea tratatelor. Aceasta isi are originea prin Tratatul CECO, ce prevedea infiintarea
unei Curti de Justitie Independente care sa asigure respectarea dreptului. Denumita
anterior Curtea Europeana de Justitie a Comunitatilor Europene, dupa disparitia lor isi
schimba numele in Curtea de Justitie a Uniunii Europene. Sediul Curtii este la Luxemburg.

CJUE este o institutie unica compusa din: Curtea de Justitie, Tribunalul si tribunale
specializate (ca exemplu Tribunalul Functiei Publice).

2.Curtea de Justitie.

Curtea de Justitie este compusa din 27 de judecatori,asistati de 8 avocati generali. Avocatii

generali au rolul sa prezinte, in mod public concluziile lor.

Avocatii si judecatorii sunt desemnati pentru un mandat de 6 ani. La fiecare 3 ani sunt
inlocuiti jumatate din numarul avocatilor si judecatorilor. Functia de judecator inceteaza
prin schimbarea ordinara, deces sau demisie.

Judecatorii desemneaza intre ei, Presedintele Curtii, prin vot secret pentru un mandat de 3
ani si Grefierul Curtii pentru o perioada de 6 ani. Serviciile

9
 Lucrare pentru obtinerea competentelor
Curtii sunt reprezentate de functionarii publici si personalul auxiliar insarcinati sa asiste
direct presedintele, judecatorii si grefierul.Curtea poate judeca in sedinta plenara, in
Marea Camera formata din cincisprezece judecatori sau in camere de trei sau cinci
judecatori. Judecata se desfasoara in doua faze: orala si scrisa. Prezenta partilor este
obligatorie in toate fazele procesului.

3.Tribunalul.

Tribunalul de Prima Instanta, s-a infiintat prin tratatul de la Nisa, avand misiunea de a
asigura dreptul in intrepretarea si aplicarea tratatelor.

Exista diferente intre componenta Tribunalului si a Curtii. Tribunalul poate cuprinde cel
putin un judecator din fiecare stat membru, nefiind asistati de avocati generali.Ei trebuia
sa aiba capacitatea de a exericita functii inalte juridictionale, excluzand ideea ca trebuie sa
fie jurisconsulti a caror competente sa le fie recunoscute.Durata mandatului, obligatiile si
modalitatea de numire este identica cu cea a judecatorilor Curtii.

4.Tribunalele specializate.

Tratatul de la Lisabona, in art 257 TFUE, schimba denumirea de camere specializate in

tribunale specializate. Singura juridictie specializata, este Tribunalul Functiei Publice al
Uniunii Europene, infiintat pein Decizia Consiliului din noiembrie 2004 pentru a gestiona
litigiile dintre Comunitate si agentii sai.

Tribunalul Functiei Publice este anexat Tribunalului de Prima Instanta,este format din 7
judecatori, cu un mandat de 6 ani.Presedintele e ales pe un mandat de 3 ani.Judeca in
camere formate din 3 judecatori, respectiv 5, in sedintele plenare.

5.Competentele Curtii de Justitie UE

Atributiile juridisctionale ale Curtii: controlul de legalitatii actelor adoptate de institutiile

Uniunii; angajarea raspunderii Uniunii pentru prejudiciile cauzate de institutiile sau de
agentii sai in exercitiul functiilol; controlul respectarii obligatiilor de catre statele membre.

A.Competentele Curtii de Justitie:

trimiterile preliminare adresate de instantele nationale;

actiunea in constatarea neindeplinirii obligatiilor de catre statele membre;

actiunea in anularea, abtinerea de a actiona impotriva Parlamentului European,

Consiliului;

cererile de demitere a unui membru al Comisiei sau al Curtii de Conturi;

cererile de aviz de compatibilitate asupra unui tratat international;

reexaminarea deciziilor Tribunalului

recursurile impotriva hotarilor Tribunalului.

10
 Lucrare pentru obtinerea competentelor
B.Competentele Tribunalului:

actiuni directe (de anulare) introduse de persoane fizice sau juridice impotriva actelor
institutiilor sau impotriva actelor normative;

actiuni in anulare sau abtinere impotriva Comisiei sau Consiliului de statele membre;

actiuni extra-contractuale de despagubiri pentru prejudiciile cauzate de institutiile UE;

actiuni ce au la baza contracte incheiate de UE, prin care se atribuie Tribunalului

competenta de a judeca;

actiuni in materia marcilor comunitare;

recursului impotriva deciziilor Tribunalului Functiei Publice UE.

C. Competenta Tribunalului Functiei Publice UE

Solutioneaza litigiile dintre Uniune si membrii sai.(ex: litigii intre Banca Europeana de
Investii si agentii sai)

6.Mijloace de control constitutional.

Controlul legalitatii actelor institutiilor se exercita prin actiunea in anulare, actiunea in

carenta sau exceptia de nelegalitate.

A.Actiunea in anulare.

Actele suspectibile de a fi anulate prin actiunea in anulare sunt: actele legislative, actele
Comisiei, Consiliului si ale BCE, actele Parlamentului European si ale Consiliului
European, precum si actele ofiicilor Uniunii.

Motivele de anulare sunt: incompetenta, incalcarea formelor subtantiale (ex:absenta

motivarii actului),incalcarea tratatului,sau abuzul de putere.

Reclamantii, ce invoca actiunea in anulare sunt: statele membre, Comisia, Parlamentul

European si Consiliul; Curtea de Conturi, BCE; parlamentele nationale; persoanele fizice
sau juridice.

Termenul de actiune in anulare este de doua luni de la publicarea actului.

B. Actiunea in carenta(constatarea abtinerii de actiona)

11
 Lucrare pentru obtinerea competentelor
In aceasta situatie, lipsa de actiona in situatii in cand dreptul european prezinta obligatia
de actiona, reprezinta o situatie de incalcare a drepturilor. Actele vizate sunt: actele
institutiilor UE si actelor oficiilor UE.

Reclamantii, ce invoca actiunea in carenta sunt: statele membre si institutiile.

C.Exceptia de nelegalitate.

Se invoca impotriva unui act adoptat de o institutie, oficiu sau agentie a Uniunii. Este o
procedura accesorie actiunii in anulare. Reclamantii, care invoca exceptia pot fi: orice
parte a litigiul, un stat membru sau o institutie.

Angajarea raspunderii (daunele) Uniunii pentru pagubele provocate, poate fi hotarata de

Curtea de Justitie , in doua cazuri: ca raspundere extracontractuala, prejudiciu cauzat de
agentii sai in exercitatea obligatiilor; sau contractuala, prejudiciu cauzat de o clauza
abuziva ce trimite la jurisdictia Curtii.

Nerespectarea indeplinirii obligatiilor. O incalcare a obligatiilor ce revin este adoptarea sau

ramanerea in vigoare a unor norme ce conduc la eliminarea efectului util al dreptului
Uniunii.

Procedura consta in examinarea cauzei si trimiterea unei scrisori de notificare prin care i
se prezinta statului membru problema referitoare la dreptul UE; pe baza raspunsului sau,
ori in lipsa lui,i se expune de catre Comisia Europeana, motivele, in mod clar si definitiv
pentru care au considerat incalcarea obligatiilor.

7.Interpretarea si aplicarea uniforma a dreptului Uniunii- trimiterea preliminara.

a.Fundamente si natura juridica.

Potrivit art 267 TFUE, Curtea de Justitie a UE, are competenta sa se pronunte, cu titlu
preliminar, asupra:

interpretarii tratatelor;

validatitatii si interpretarii actelor adoptate de institutiile, oficile, sau organele Uniunii.

b.Tipuri de trimitere preliminare si obiectul lor.

12
 Lucrare pentru obtinerea competentelor
Sunt doua tipuri de trimiteri preliminare: in interpretare; si in aprecierea validitatii.
Obiectul trimiterii in interpretare sunt textele tratatelor sau actele de aderare,
jurisprudenta Curtii si principiile generale ale dreptului.

Obiectul controlului de validitate il constituie dreptul derivat (toate actele institutiilor UE)

c.Procedura intrebarilor preliminare.

Are trei etape. Mai intai, jurisdictia nationala, aflandu-se intr-o problema de interpretare,
adreseaza o intrebare Curtii, apoi dupa raspuns, se adopta o decizie preliminara, care va
aplicata de jucator, si in final judecata isi reia cursul.

d.Efectele deciziei preliminare.

Curtea are competenta sa admita sau sa respinga cererea de decizie preliminara.

Hotarea preliminara este obligatorie, pentru judecatorul care a initiat procedura, fiind
nevoit sa tina cont de ea, la solutionarea litigiului, avand o autoritate de lucru interpretat,
sau chiar, autoritate de lucru judecat.

Curtea de Conturi

1. Rolul Curtii de conturi

A fost infiintata in 1975 si avand sediul la Luxembourg este cea mai putin cunoscuta
dintre institututiile Uniunii Europene , statutul de institutie comunitara fiindui atribuit
prin Tratatul de la Maastricht

Rolul ei este acela de institutie specializata in controlul financiar, exercitat asupra

institutiilor comunitare, asupra modului de incasare a veniturilor si de realizare a
cheltuielilor din bugetul comunitar .

De asemenea controleaza managementul financiar al conducerilor institutiilor

si organismelor comunitare.

In activitatea de control, Curtea poate sa ceara documente sau sa faca propriile

investigatii.

Curtii de conturi ii lipseste atributia jurisdictionala, jurisdictia financiara apartine

doar Curtii Europene de Justitie.

13
 Lucrare pentru obtinerea competentelor
2.Structura curtii de conturi

Curtea este compusa din cate un reprezentant al fiecarui stat membru,numit pe o

perioada de 6 luni , carui mandate poate fi reinnoit.

Numirea se face de catre Consiliul U.E cu majoritatea calificata dupa obtinerea avizului
cu caracter consultative al Parlamentului European sip e baza propunerilor inaintate de
statele membre.

Curtea are un Presedinte ales dintre membrii acestia ,pentru un mandate

reinnoibil de 3 ani . Membrii Curtii de conturi trebuie sa fie independenti in exercitarea
sarcinilor comunitare, trebuind sa aiba pregatirea de specialitate sau sa fi fost membrii ai
curtii de conturi nationale.

Banca Centrala Europeana

1.Notiuni generale.

Banca Centrala Europeana, cu sediul la Frankfurt, a fost infiintata pe 1 iunie 1998.

Sistemul European al Bancilor Europene(SEBC) este compus din BCE si Bancile nationale
ale celor 27 de state membre.

BCE a fost constituit ca nucleu al SEBC si Eurosistemului (bancile centrale ale tarilor din
zona euro).

Tratatele constituie un cadru juridic comun pentru BCE si SEBC, pe de o parte, iar
Eurosistemul, pe de alta parte.

Obiectivul SEBC (Sistemul European al Bancilor Europene) il constituie mentinerea

stabilitatii si sprijinirea economiei UE.

Obiectivul Eurosistemului il reprezinta conducerea politicii monetare a UE.

Atributiile SEBC sunt:

-definirea si punerea in aplicare a politicilor monetare a Uniunii;

-efectuarea schimbului valutar

-detinerea si administrarea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre;

-promovarea bunei functionari a sistemului de pret.

SEBC si Eurosistemul vor fi, atat timp exista state membre UE, in afara zonei EURO.

2.Structuri de conducere.

14
 Lucrare pentru obtinerea competentelor

Structurile de conducere BCE sunt : Comitetul Executiv,Consiliul Guvernatorilor si

Consiliul general.

Comitetul executiv este format dintr-un presedinte, un vicepresedinte si alti 4 membri

numiti de Consiliul European.

Atributiile acestuia sunt de a pregati sedintele Consiliului Guvernatorilor si de a pune in

aplicare politica monetara pentru zona euro.

Consiliul guvernatorilor este condus de presedintele BCE si este organul suprem de decizie
al BCE. Este format din membrii comitetului executiv si guvernatorii bancilor statelor
membre a caror moneda este euro.

Consiliul general include presedintele si vicepresedintele BCE, precum si guvernatorii celor

27 de state membre.

Are rol consultativ si de coordonare a bancilor dar si de pregatire a extinderii zonei euro.

3.Statutul si competentele BCE

A.Independenta BCE

BCE este persoana juridica, e singura autoritate competenta sa emita moneda euro. Este
independenta in exercitarea competentelor si finantelor sale. Institutiile, oficile si agentiile
Uniunii, precum si guvernele statelor membre se bucura de aceasta independenta.

B.Atributii.

BCE este singura abilitata sa autorizeze emiterea de bacnote euro in Uniune. BCE adopta
regulamente, decizii, recomnandari si avize, si poate impune intreprinderilor amenzi
pentru neindeplinerea obligatiilor.

Anual, BCE prezinta Parlamentului European, Consiliului, Consiliului European si

Comisie un raport privind activitatea Sistemului European al Bancilor Centrale si
activitatile financiare din anul precedent si cel curent.

Consiliul European

15
 Lucrare pentru obtinerea competentelor

Consiliul U.E., ca institutie, are rolul principal de a reprezenta toate statele membre ale
Uniunii Europene, exprimand, de altfel, legitimitatea statala a Comunitatilor.

Are caracter colegial, in sensul ca, potrivit articolului 1 din Tratatul de la Bruxelles, fiecare
guvern deleaga pe unul dintre membrii sai, chiar daca, uneori, in mod exceptional, unele
guverne sunt reprezentate printr-un inalt functionar.

Daca ministrul Afacerilor Externe este considerat, uneori, ca principalul reprezentant al

tarii sale in Consiliu, practica a consacrat participarea la reuniuni si a altor ministri, cum
ar fi: ministrul agriculturii, cel al transporturilor, al finantelor, al industriei s.a., in functie
de problematica analizata pe ordinea de zi. Acestia din urma participa fie alaturi de
ministrii Afacerilor Externe, fie, de cele mai multe ori, singuri. Generalizarea Consiliilor
Sectoriale - denumite 'Consilii Specializate' - care au, firesc, tendinta de a elabora o politica
proprie, se straduieste sa-si pastreze o autonomie maxima, provocand o lipsa de unitate si
coerenta cu grave prejudicii (contradictiile se manifesta intre politica agrara comuna si
politica afacerilor externe sau politica bugetara, in special).

i.

Consiliului asigura coordonarea politicilor generale ale statelor membre si ca el dispune de

puterea de decizie in vederea asigurarii conditiilor necesare realizarii obiectivelor stabilite
prin Tratat si in conditiile prevazute de acesta.

Acesta adopta toate masurile care releva competenta sa in vederea coordonarii actiunilor
dintre statele membre si Comunitate'.

Potrivit articolului 26 din Tratatul C.E.C.O., Consiliul isi exercita atributiile in situatiile
prevazute si in maniera indicata de prezentul Tratat, in special in vederea armonizarii
actiunii Comisiei cu cea a guvernelor responsabile de politica generala din tarile lor.

In acest scop, Consiliul si Comisia procedeaza la schimburi de informatii si la consultari

reciproce.

Consiliul poate cere Comisiei sa procedeze la studiul tuturor propunerilor si masurilor pe

care le considera oportune sau necesare realizarii obiectivelor comune.

16
 Lucrare pentru obtinerea competentelor
Rolul consultativ al Consiliului in Tratatul CE.CO. se traduce prin adoptarea de avize care,
in functie de situatie, trebuie sa fie sau nu, conforme. Consiliul C.E.C.O. este abilitat, in
cazuri rare, sa adopte decizii.

Intr-o maniera generala, Consiliul apare in sistemul comunitar ca legiuitor de drept

comun. Articolul 207 din Tratatul CE. (fostul art. 151), 3, in redactarea sa stabilita de
Tratatul de la Amsterdam, evoca situatiile in care Consiliul actioneaza in calitate de
legiuitor.

Consiliul detine in sistemul comunitar puterea de decizie.

Uniunea monetara impune Consiliului o interventie importanta in coordonarea politicilor

economice si sociale ale statelor membre in interiorul zonei Euro.

Tratatul de la Lisabona aduce o schimbare importanta in procesul de decizie. In primul

rand, Consiliul va decide cu majoritate calificata, cu exceptia cazurilor in care tratatele
prevad o alta procedura, cum ar fi votul in unanimitate. In practica, odata cu intrarea in
vigoare a Tratatului de la Lisabona, votul cu majoritate calificata va fi extins la numeroase
domenii de actiune (de exemplu, imigrarea sau cultura).

Ulterior, introducerea, in 2014, a votului cu dubla majoritate al statelor membre ale UE

(55%) si al populatiei (65%), care reflecta dubla legitimitate a Uniunii, va conduce la
consolidarea transparentei si eficientei. Noua modalitate de calcul va fi completata de un
mecanism similar compromisului de la Ioannina, care ar trebui sa permita unui numar mic
de state membre (apropiate de minoritatea de blocare), sa-si manifeste opozitia fata de o
decizie . Intr-o asemenea situatie, Consiliul trebuie sa faca tot ce-i va sta in putinta pentru a
obtine, intr-un interval de timp rezonabil, o solutie satisfacatoare pentru ambele parti.

Sintetizand, retinem ca atributii ale Consiliului pe urmatoarele:

se ocupa (in conformitate cu prevederile tratatelor initiale) cu coordonarea generala a

actiunilor comunitare cu actiunile statelor membre, avand in vedere faptul ca politicile
economice nationale nu sunt de competenta exclusiv nationala;

in economia Tratatului de la Maastricht, cooperarea tinde sa imbrace si un caracter

politic, vorbindu-se din ce in ce mai insistent despre realizarea Uniunii Europene, Uniune
care intruchipeaza trecerea de la stadiul economic catre cel politic;

Consiliul este veritabilul suprem legislativ comunitar (iar nu Parlamentul, asa cum ar
fi posibil sa se inteleaga la prima vedere), cel putin in spiritul prevederilor Tratatelor,
elaborand regulamente si directive;

17
 Lucrare pentru obtinerea competentelor
unele atributii, in materie normativa, au fost delegate de catre Consiliu Comisiei, prin
procedura delegarii de putere, procedura acceptata prin Actul Unic European (acest lucru
se intampla deoarece Consiliul este supus unor permanente fluctuatii politice existente in
statele membre, iar Comisia are o mai mare stabilitate);

in cadrul Tratatului C.E.C.A., Consiliul isi pastreaza un rol neobisnuit pentru el ca

institutie consultativa si de tutela a Comisiei (inalta autoritate). Astfel, in anumite cazuri, el
este doar consultat, alteori, insa, el este chemat sa-si expuna parerea conforma (de
exemplu, pentru a constata stadiul crizei manifeste, art. 58) ,uneori pentru unanimitate. El
este cel ce poate autoriza Comisia sa fixeze dobanda imprumutului plecand de la 1 % (art.
50). In afara initiativei Comisiei, el poate prescrie punerea in aplicare a unui regim de cote
de productie (art. 58) sau de preturi maxime sacu minime (art. 61).

2.2. Componenta si organizarea Consiliului Uniunii Europene

Consiliul este compus din cate un reprezentant pentru fiecare stat membru, respectiv 27 de
reprezentanti. Tratatul de la Maastricht (iar formula este preluata si in cel de la
Amsterdam) precizeaza ca reprezentantii statelor sunt la nivel ministerial si trebuie sa fie
abilitati sa angajeze guvernul tarii pe care o reprezinta (articolul 146 TCE). Aceasta
formula are rolul de a permite participarea si a membrilor guvernelor si colectivitatilor
intrastatice, cum ar fi regiunile Belgiei sau landurile germane. Acestia asistau la lucrarile
Consiliului, in cadrul delegatiilor statului respectiv, si inainte de aparitia Tratatului de la
Maastricht, dar nu era sigur ca un membru al unui guvern regional avea si calitatea de
membru al guvenului in sensul dat de articolul 146 TCE, ceea ce permitea contestarea
dreptului sau de vot in numele unui stat membru. Noua formulare a articolului 146
permite acest lucru fara nici un dubiu.

Cu toate acestea, pentru a evita pierderea de eficienta in luarea deciziei, Tratatul prevede
ca orice vot sau pozitie exprimata de un stat membru angajeaza guvernul tarii respective
chiar daca cel care l-a reprezentat este ministrul unei colectivitati regionale. Apartine deci
statului in cauza de a-si defini pozitia inainte de reuniunea Consiliului, eventual de comun
acord cu colectivitatile regionale, caci, odata luata decizia in sanul Consiliului aceasta nu va
mai putea fi pusa in discutie pe motiv ca un ministru a exprimat o pozitie ce nu apartine
guvernului, ci va trebui aplicata.

Membrii Consiliului pot fi insotiti de functionari care ii asista[1]. Numarul acestora din
urma este fixat de catre Consiliu, iar numele si calitatea lor trebuie comunicate in avam
Secretarului General al Consiliului, pentru a li se da permise de acces in sala de Consiliu,
in practica, ministrul este insotit la masa de reuniune de catre doi functionari, unul dintre
ei fiind, de regula, reprezentantul permanent sau adjunctul acestuia, in plus, fiecare
delegatie dispune de alte trei locuri la un sir de mese aflate in spatele mesei oficiale. In fine,
alti functionari pot fi prezenti intr-o sala alaturata in care dezbaterile se transmit prin
televiziune cu circuit intern (asa numita salle d'ecoute ).
18
 Lucrare pentru obtinerea competentelor

La reuniunile Consiliului participa, fiind asezat la stanga presedintelui in exercitiu, si

secretarul general al Consiliului, insotit eventual de unul sau mai multi directori generali.
El asista presedintia Uniunii Europene in conducerea lucrarilor, ia masurile necesare bunei
derulari a dezbaterilor si stabileste proiectele de procese-verbale. Directorul general al
Serviciului Juridic sau un reprezentant al acestuia clarifica, la cererea Consiliului sau din
proprie initiativa, chestiunile de ordin juridic ce pot aparea in cursul dezbaterilor.

2.3. FUNCTIONAREA CONSILIULUI UNIUNII EUROPENE

1. Presedintia Consiliului Uniunii Europene

Presedentia Consiliului ofera avantaje, dar si dezavantaje. Un avantaj este corelat

prestigiului si statutului detinut de aceasta functie: pe durata a sase luni, tara presedintelui
este centrul relatiilor UE; ministrii, in special primul ministru si ministrul de externe, sunt
reprezentantii UE. Un alt avantaj este acela ca pe durata mandatului, Presedentia are o
putere mai mare si poate coordona prioritatile si viteza politicii UE. Cu toate acestea,
potentialul Presedentiei de a dezvolta politici nu trebuie exagerat; chiar daca la preluarea
mandatului isi stabileste prioritatile, nu porneste la drum doar cu probleme noi; sunt de
rezolvat cele ramase in desfasurare si, de multe ori, ele consuma energie si timp. Apoi, sase
luni nu este o perioada suficienta pentru a realiza politici ambitioase, mai ales daca sunt
necesare si legislatii.

Presedintele Consiliului Uniunii are urmatoarele atributii[3]:

a) stabileste calendarul presedintiei;

b) convoaca Consiliul;

c) stabileste ordinea de zi provizorie;

d) urmareste realizarea consensului in sanul Consiliului;

e) reprezinta Consiliul in relatiile cu alte institutii comunitare, indeosebi cu

Parlamentul;

f) conduce actiunile externe ale Comunitatii.

19
 Lucrare pentru obtinerea competentelor
Bibliografie

A Fuerea ,Drept Comunitar European.Partea generala ,Ed.All Beck, 2003

C Leica, Drept comunitar ,ed Lumina Lex,1998

O Manolache , Drept Comunitar, ed a III a revazuta ,Ed All beck ,2001

V Marcu , Drept Institutional comunitar., ed a II a , Ed Lumina lex,2001

D Mazilu , Integrare europeana .Drept comunitar si institutii europene , Ed Lumina

Lex,2001

R Munteanu , Drept European , Ed Oscar print , Bucuresti, 1996

Dacian Cosmin Dragos , Uniunea Europeana Institutii, Mecanisme ,ed.3 ,Ed C.H
.Beack ,Bucuresti , 2007

20
 Lucrare pentru obtinerea competentelor

Referat la dreptul
Institutional al
UE

21
 Lucrare pentru obtinerea competentelor

Elevi: *Stoica Ionut

*Sarbu Vasile
*Cosmin
Constantin

22