Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
NICOLAE TESTEMIANU
Fi de observaie clinic
Curator: studenta
Chisinau 2017
DATE GENERALE DESPRE PACIENT
Nume, prenume D
Vrsta 84 ani ( 9.10.1933)
Domiciliu Chisinau, Creanga 53/1-72
Locul de munc - pensionara
Data curaiei 10.02.2017
I. ANAMNEZA
1. Motivele adresrii(acuzele)
Cefalee matinala
Dureri precordiale
Dispnee la efort fizic moderat
Pusee de hipertensiune (TA-200/100 mmHg)
Vertij
Fatigabilitate
Slabiciune generala
Tusea cu eliminari purulente si sangvine
Dereglarea somnului
Muste in fata ochilor
Tulburari de memorie
S-a nscut n mediu rural, fiind al 3-lea copil din 3, intr-o familie de muncitori. n
copilrie a corespuns grupului de vrst conform dezvoltrii fizice si intelectuale.
2
Pacienta
- cu HTA
-fara HTA
Boli de care au suferit prinii i rudele apropiate: tata sufera de ulcer gastric,pancreatita
cronica ,mama Hipertensiune arteriala,colecistita si pancreatita cronica.
Boli ereditare sau cu predispoziie ereditar : mama Hipertensiune arteriala.
Riscuri pentru sntateeste moderat
Responsabilitile domestice: mentine locuinta in ordine,pregateste bucate
Compatibilitatea membrilor familiei : e compatibil ,nu are conflicte in familie. Destul
de rar apar conflicte cu sotul ceeace tensioneara un pic atmosfera ,insa totul se
consuma repede si revine la norma.
Comunicarea familial: persista ,este sustinuta, intelesa,din spusele pacientei
Impactul maladiei asupra familiei: este mediu, persista risc de imbolnavire a celorlalti
membri s familiei.
Impactul familiei asupra bolii: nu prezinta
3.9Anamneza psihosocial
Impactul bolii asupra strii emoionale: bolnava prezinta suferinta.Des
stres,dipresie,lipsa odihnei
Sistemul de suport: este asigurata de familie,rar dar se ciarta cu sotul
Contactul cu prietenii i rudele: este pastrat, in activitatile sociale nu participa
Valorile i credina religioas :ortodoxa
Descrierea unei zile tipice: La ora
6.00 este desteptarea,i-si face igiena personala
3
7.15 serveste micul dejun care consta din terci(din orez, Ghercules) pe apa cu
cafea/ciai
12.30 pauza de masa cu supa(cu carne de gaina)
Is efectuiaza treburile casnice
14.00 iesa la plimbare
19.30 serveste cina( macaroane, hrisca, pilav),apoi priveste la televizor
21.00 merge la somn
3.11 Alte
Pacienta precepe boala si conduita ei ,in caz daca nu o sa urmeze tratamentul si
recomandarile medicului.Deaceia urmiaza cu strictete tratamentul medicamentos.A
exlus cafeaua ,alimentatia cit de cit rationala..
1. inspecia general
2. Aparatul respirator
4
Acuze
Tusea cu eliminari purulente.Lipsesc secretii nazale ,dureri in regiunea barei
nasului si a sinusurilor paranazale.
Inspectia
Aripile nazale nu participa in actul de respiratie ,respiratia nazala este putin
ingreunata.Vociaeste neschimbata.Toracele de conformmatie normala,fara
deformatii globale.Retractii parietale nu se determina.Fosele supra si
infra- claviculare uniforme pe ambele hemitorace,retractia sau proeminenta
lor nu se determina. Ambele hemitorace participa simetric si uniform in
actul respirator.tipul respiratiei este abdominal.Miscarile respiratorii sint
ritmice,FR=20/min
Palpatia
Elasticitatea toracelui este scazuta.Vibratiile vocale sint uniforme pe ariile
simetrice ale toracelui
Percutia comparativa
Lapercutie sunet clar pulmonar pe intreaga arie pulmonara
Auscultatia
Corelatia inspir:expir este 1:3. Petoata aria pulmonara se determina
respiratie veziculara.Zgomotele respiratotii patologice raluri, crepitatii,
frotatie pleurala nu se uasculta
3. Aparatul cardiovascular
Inspectia:
La inspectia vaselor gitului nu se determina pulsatie patologica a arterelor
carotode,turgescenta vaselor jugulare sau puls venos pozitiv.
La inspectia regiunii precordiale nu se determina bombare sau retractie.
Socul apexian si pulsatie in epigastru nu se determina.
Palparea cordului:
La palpatie cocul apexian situat in spatiul intercostal sting 5,cu 1,5 cm
lateral de linia medioclaviculara.Suprafata socului apexian aproximativ 2,5
cm,inaltimea,puterea si rezistenta in norma. Socul cardiac nu se determina.
Freamat sistolic si diastolic la palpatie nu se determina.
Percutia
Determinarea matitatii relative a cordului:
-limita dreapta sa afla in spatiul intercostal 4 din dreapta cu 1 cm lateral de
marginea sternului
- limita stinga se afla in spatiul intercostal 5 sting cu 1,5 cm medial de linia
medioclaviculara
5
- limita superioara se afla pe linia parasternala stinga , la nivelul
coastei 3.Dimensiunile pedicului constitue 12 cm.Configuratia cordului este
putin deplasata spre stinga.
Auscultatia
Zgomotele cardiace ritmice atenuate,Zg I la apex este diminuat, Zg Ii in
punctul 2 de auscultatie este mai accentuat. Modificari de ritm,dedublari nu
se determina.Zgomote supraadaugate nu se ausculta.
4. Aparatul digestiv
Inspectia:
Cavitatea bucala fara miros fetid,mucoasa de culoare roz,fara
ulceratii.Limba de culoare roz, umeda, fara adipozitati si ulceratii.Gimgiile
de culoare raza,fara ulceratii sau portiuni necrotizate,hemoragii.Valul
palatin de culoare roz,fara ulceratii, tonsilele palatine roz , nu sint
hiperemiate,fara adepozitati.Forma abdomenului obisnuita, abdomenul este
simetric,participa in actul de respiratie.Colaterale venoase(capul meduzei) si
cicatrici nu se determina.
Palpatia
Superficiala:abdomenul este suplu,indolor.Protectie musculara si hernii(ale
liniei albe,umbilicale, inghinale) nu se determina.
Profunda dupa Obraztov-Strajesco:Colonil sogmoid la palpare
cilindric,moale ,mobil , cu suprafata neteda,dureros.Cecul cilindric,
indolor,moale, cu suprafata neteda.Colonul ascendent cilindric, indolor,
moale, cu suprafata neteda,putin mobil.Colonul descendent cilindric, indolor
,moaale, cu suprafata neteda,putin mobil.
Percutia
La percutie se determina sunet timpanic in toate regiunile abdomenului. In
cavitatea abdominala nu se determina lichid liber sau incapsulat.
6
Auscultatia
La auscultatie se determina garguimentul intestinal.Frotatie peritoneala nu
se ausculta.
Dimensiunile ficatului dupa Kurlov:Intre punctul 1 si 2 -9 cm; intre punctul
3 si 4 -8 cm; intre punctul 3 si 5 7 cm. Palparea ficatului la marginea
rebordului costal, cu suprafata neteda, consistenta moale, indolor.
5. aparatul renourinar
La palpatia bimanuala rinichii nu se determina,senzatii dureroase lipsesc
La percutie semnul Giordani negativ
La auscultaia arterelor renale suflu nu se determina.
6. sistemul endocrin
Inspectia
Tesutul celulo adipos subcutan este repartizat uniform , hiperpigmentatii,
hipertrihoza sau caderea parului nu se determina
Inspectia gl. tiroide: la inspectie nu se determina deformari ale
laringelui,deglutitia este libera
Palpatia
Palpator glanda tiroida nu este marita,noduli nu se detrmina.
7. sistemul nervos
Starea psihica este normala, dispozitia buna. Reactia fotomotorie directa
si reciproca normala.Dureri pe parcursul nervilor , spasme, parestezii nu se
determina.In pozitia Romberg reactia motorie normala, tremorul miinilor nu
se determina.
AGU -
Cantitatea 40 ml
Culoarea galbena
Transparenta- transparenta
8
Densitatea relativa-1012g/l
Reactia- acida
Proteine negativ
Glucoza- negativ
Corpi cetonici negativ
Epiteliu plat putin
Concluzii: fara modificari
Se stabileste diagnosticul:
Cardiopatie Ischemica.Angina pectorala de efort clasa functionala II.Clasa
functionala II. Hipertensiune arterial gr. III, risc adiional nalt. Insuficienta
cardiaca II (NYHA). Pancreatita cronica forma latenta. Boala cronica a vaselor
cerebrale Colecistita cronica acalculoasa. Bronsita cronica in remisiune
colarizarea pacientului :
Hipertensiunea arteriala:
Explicam pacientului ca HTA este un risc major al complicatiilor
cardiovasculare.
Aducem la cunostinta despre factorii ce influentiaza asupra cresterii valorilor
tensiunii arteriale ca- stresul psihosocial;Consumul excesiv de alcool(<3 doze
pe zi-o doza 10 ml etanol de 96%);consum salin crescut(>6 g/zi);hipoactivitatea
si hiperactivitatea fizica(mers nu mai puti de 30 min/zi)
Informama pacienta despre alimentatiei in HTA:alimentatia trebue sa fie bogata
in fructe si legume,cu continut limitat de grasimi.
10
Informam pacienta despre importanta tratamentului in HTA si riscul cresterii
tensiunii arteriale la suspendarea brusca a medicamentelor.
Beneficiul tratamentului antihipertensiv fiind mentinerea valorolor normale a
tensiunii arteriale ce duce la scaderea evenimentelor cerebrovasculare cu >40%
si a celor cardovascular cu 15 %.Importanta acestuia,sa fie de lunga durata,in
scopol prevenirii complicatiilor HTA
Subliniem necesitatea supravegherii medicale sistematice deoarece HTA
necesita o examinare clinica si paraclinica minutioasa.
Propunem pacienteei sa-si procure acasa un tonometru pentru evidenta stricta
a valorilor tensiunii arteriale zilnic.
Infermam pacienta cind trebue sa se adreseze la medicul de familie.
Efortul fizic
Scopul:- creste HDLC si scsde LDLC;
-scade trigliceridele;
-creste capacitatea max de consum a O2 prin cresterea mitocondriilor
in muschi;
-creste debitul cardiac si scade ritmul cardiac;
-amelioriaza functia respiratorie;
-creste masa slaba si o scade pe cia grasa;
-reduce starile de anxietate si creste confortul psihic;
Mersul pe jos zilnic 30-60 min. ,are aderranta cea mai mare si efecte binefice.
11
X. PRONOSTIC
HTA este o patologie cu evolutie indelungata,influenta de mai multi factori(
durata si severitatea bolii, tratamentul aplicat, prezenta factorilor de risc
cardiovascular,gradul de afectare a organelor tinta,prezenta starilor patologice
asociate.
Astfel pentru a prezice un pronostic favorabil la pacienta data se recomanda de
respectata indicatiile atit medicamentoase cit si nemedicamentoase
XI. VIZITA REPETAT
Descrierea evoluiei simptomelor clinice cu focusarea asupra sistemului
afectat:
Cefalee matinala,dureri precordiale,dispnee la efort fizic moderat,pusee
hipertensive (200/110mm Hg),vertijFatigabilitatea,slabiciunea generala,dereglarea
somnului.
Factorii biologici, psihologici i sociali care influeneaz evoluia bolii:
Boligici:virste 84 ani,factor genetic,sedentarism, menopauza,
Sociali: alimentatia,neintelegeri cu sotul.
Psihologici:stres ,depresie.
Eficacitateai tratamentului este buna , la interaciuni medicamentoase reaciilor
adverse lipsesc
Efectuarea sintezei diagnostice i ierarhizrii tuturor bolilor:
1.Hipertensiune arterialagr II,risc inalt
2.Cardiopatie ischemica
3.Insuficienta cardiaca gr II (NYHA)
4.Pancreatita cronica forma latenta/gastrita cronica
5. Boala cronica a vaselor cerebrale
6.Colecistita cronica acalculoasa
7.Bronsita cronica in remisiune
Efectuarea sintezei terapeutice:
Comprimate Enalapril 5 mg,cite o pastila de 2 ori pe zi,pe toata viata(pina al
inlocuesti cu alt preparat)
Comprimate Indap 2,5 mg ,cite 1 pastila dimineata(pe viata vitata)
Comprimate Furosemid 0,04 ,cite un coomprimat de 2 ori pe saptamina(luni si
miercuri) 1 luna
Comprimate Kardiket 0,04 ,cite un comprimat de 2 ori pe zi,in tratamentul anginei
pectorale ,pentru dilatarea vaselor cardiace ,satfel ameliorind irigarea sanguina a
miocardului,toata viata
Comprimate Asparcam ,cite un comprimat de 3 ori pe zi,pentru corijarea
dezechilibrului electrolitic(efect antiaritmic),1 luna
Comprimate Espirin 0,5 ,cite un comprimat in fiecare dimineata.
Piracetam-4.0,cite un comprimat 3 ori pe zi, inainte mincarei, 2 luni( pentru
imbunatatirea functiilor cerebrale)
Kreon 25.000 in timpul alimentatiei
12
13