Biocel- an II

Exemple (cf. ghidul FDA)

implantarea ca sursa in vivo pt anumite enzime, citokine ori factor al coagularii
administrarea pe cale parenterala a unor celule limfoide activate (celule NK, celule
dendritice, celule infiltrante la nivelul tumorii)
implantarea unor hepatocite, mioblaste, celule pancreatice etc. destinate sa
indeplineasca o functie biologica mai complexa

Trasaturi comune ale celulelor:

stocheaza informatia genetica in acelasi alfabet (cod) chimic (ADN)
replica inf ereditare prin polimerizarea pe o matrita preexistenta
transcriu informatiile ereditare pe acelasi suport
tranzitoriu (ARN) si traduc ARN-ul in proteine in acelasi mod
utilizeaza proteine drept catalizatori
exprimarea genelor e controlata si reglata prin mecanisme complexe
functioneaza ca fabrici chimice care functioneaza cu aceleasi mecanisme complexe
delimitate de o membrana celulara semipermeabila
necesita en libera pt mentinerea in viata

Diversitatea celulara:
organismele si celulele din care sunt alcatuite sunt extrem de diverse din multe puncte
de vedere
dupa organizarea clulara (in primul rand nucleu, dar nu numai): PK (fara nucleu, doar
nucleoid) si EK (cu nucleu adevarat)

Ceule PK si EK:

clasificare fundamentala a celulelor

mai importanta decat distinctia dintre celula vegetala si celula animala
relevanta farmaceutica:
a. bacteriile, dintre care multe sunt patogene, sunt PK; organismul uman e format
din celule EK
b. intelegerea diferentelor permite dezvoltarea de medicamnete care sa afecteze
selectiv doar bacteriile, cu efecte minime asupra omului. Ex: peretele celular al
bacteriilor e de natura pectidoglicanica, poate fi tintit de peniciline. Celulele
EK, cand au perete (la plante, fungi), este de natura celulozica sau chitinoasa
ribozomii prezinta mici diferente intre PK si EK:
a. tintii de antibiotice (aminoglicozide, tetracicline, macrolide, fenicoli)
b. ARNr are regiuni de importanta critica f similare cu ARNr din mitocodnria EK
(vezi th. endosimbionta) - inhibarea sintezei proteice la nivelul mitocondriei de
catre cloramfenicol =>mielosupresie (efect advers major).
PK au nevoie relativ simple de nutrienti- permit preluarea i modificarea a diverse subst
chimice (biotransformare)
rezista la conditii de mediu relativ adverse, unor de manipulat
cresc rapid (inmultindu-se in progresie geometrica)- 20 minute per generatie la E. coli =>
avantaj la utilizarea lor in biotehnologii, cele mai ieftine
 nu prezinta modificarile posttranslationale ale EK (dezavantaj)
E. coli- nivel redus al chaperonelor si foldazei si concnetratia periplasmatica crescuta a
proteazelor => randamente mici, neeconomice => E. coli utilizata mai ales pt
medicamente orfane- ex. Genetech, hormonul de crestere; alte PK sunt explorate, par mai
promitatoare in termeni de randamente.

Celule PK:

un singur compartiment, delimitat de plasmalema

fara nucleu delimitat de anvelopa nucleara- ADN prezent, dar nedelimitat de citosol,
nucleoid
nu au compartimente delimitate de membrane, dar au o organizare interna a citosolului
(anumite proteine sunt localizate in anumite poz., in int. celulei )
au ribozomi mai mici decat la EK (30S+50S=70S), nu au alte organite celulare
au peretele celular peptidoglicanic (polizaharide + peptide)
mult mai mici decat EK
s-a estimat ca omul contine 1-1,5 kg PK (bacterii, microorganisme metanogene),
dar ca nr. , pe baza unorestimari relativ largi se pretinde ca PK sunt de cca. 10X mai
multe.
prezente la Eubacteria si Archaebacteria (domeniul Archaea)- organisme unicelulare, cel
mult colonii
la Archaea, ADN-ul e asociat cu histone, spre deosebire de Eubacteria; ARN polimeraza e
mai complexa la Archaea
peretele celular la Archaea nu contine acid muramic si D-aminoacizi, facandu-l rezistent
la lizozim si antibiotice (peretele consta din polizaharide, glicoproteine sau proteine)
lipidele au structura diferita la Eubacteria si Archaebacteria

Celule EK:

un compartiment delimitat de plasmalema, care include alte compartimente intracelulare

nucleu delimitat de anvelopa nucleara
intre membrana si nucleu se afla citoplasma (citosol+organite celulare)- ribozomii mai
mari: 40S+60S=80S
perete celular absent sau de origine celulozica (plante) sau chitinoasa(fungi)
mult mai mari decat EK - un fibroblast uman (celula din tes. conjunctiv)- volum si
greutate uscate de cateva ori mai mare decat E. coli

Celule EK:
1. fungi (pot fi org. unicelulare sau pluricelulare)
2. protozoare (sunt doar unicelulare)
3. om si animale
4. plante

1)Fungi unicelulari:
morfologie diversa
dimensiuni variabile: 2-3 m pana la 20-50m lungime; 1-10 m latime;
Saccharomyces cerevisiae- 5-10m x 1-7 m
 forme variabile: elipsoidale, cilindrice, ogivalem triughiulare
majoritatea sunt organisme haploide; fungii unicelulari sunt de regula uninucleati
se reproduc prin "inmugurire"

Fungi filamentosi (pluricelulari):

formati din hife care alcatuiesc retele intricate numite micelii (hifele sunt impartite de
pereti transversali in segmente numiste septe)
fungi dimorfici- unicelulari in stadiul parazitar si micelii in stadiul saprofit
se reproduc asexuat (mitoza hifelor, spori asexuati) sau sexuat

Particularitati ale organizarii celulare la fungi:

periplasma (spatiul periplasmatic)- regiunea dintre plasmalema si fata interna a
peretelui chitinos (contine manoproteine si enzime- invertaza, fosfataza acida)
plasmalema (principalul sterol =ergosterol; la om=colesterol; medicamentele
antifungice tintesc ergosterolul (se leaga de ergosterol- amfotericina B sau ii inhiba
sinteza- miconazol, clotrimazol)
peretele celular- format din polizaharide, adesea chitina (polimer al N-acetil-
glucozaminei) (+ hidrofobine= proteine si alte substante)
*tintit de echinocandine (capsofungina)- inhiba biosinteza glucanului din
perete