Zpad

Zpada (numit i omt sau nea) este o form solid de precipitaie, care nu este nimic altceva
dect ap ngheat, aflat n stare cristalinconstnd dintr-o multitudine de fulgi de zpad.
Cderea precipitaiilor sub form de zpad se numete ninsoare. Deoarece este compus din
particule mici, zpada este un material granular. Are o structur deschis i moale, cu
o densitate sczut. Supus unei presiuni, densitatea zpezii poate crete, aa cum se ntmpl de
exemplu n straturile inferioare ale unei cantiti mari de zpad.
Zpada se formeaz de obicei cnd vaporii de ap trec prin procesul de depoziie nalt
n atmosfer la temperaturi mai sczute de 0 C (sau 32 F).
Zpada reflect peste 90% dintre razele ultraviolete napoi n atmosfer. Din acest motiv,
persoanele expuse o perioad ndelungat la lumina reflectat de zpad manifest un disconfort la
nivelul ochilor (mncrimi, lcrimare intens etc.) denumit oftalmie (orbirea zpezii).
Zpada este foarte benefic n agricultur. Stratul de omt protejeaz culturile de temperaturile
sczute ale iernii, iar topirea acestuia la nceputul primverii asigur un nivel optim de ap.
Igluurile
Igluul definete, n limba de provenien, orice tip de cas, indiferent de materialul folosit pentru
construcia ei. Termenul provine din limba inuit i a fost preluat de majoritatea populaiei cu sensul
de cas din zpad/ghea.
Temperatura din interiorul unui iglu poate atinge i 16 C doar folosind cldura degajat de corpurile
rezidenilor. Acest tip de construcie i proteja pe inuii de temperaturi care coborau constant chiar i
pn la 45 C.

Tunurile de zpad
Tunurile de zpad care creeaz zpada artificial au fost inventate n 1950 i au nceput s fie
utilizate pe scar larg n anii '70. Consumul mare de electricitate i preul echipamentelor limiteaz
folosirea lor pe scar larg, dei din ce n ce mai multe staiuni montane se bazeaz pe aceste
utilaje pentru a-i mulumi clienii i a prelungi sezonul de iarn.