Caprro.ut I LUMEA EXTERIOARA. $I IMAGINILE DIN MINTEA NOASTRA. 1 in Jargul oceanului se afl4 o insula unde, in 1914, locuiau cativa englezi, francezi si germani. Pe insula nu ajunge niciun cablu, iar vaporul britanic care aduce posta nu soseste decat 0 dati la saizeci de zile. La inceputul lui septembrie, inca mu sosise, iar insularii inc mai vorbeau despre ultimul ziar care scria despre apropiatul proces al doamnei Caillaux, acuzata de asasinarea lui Gaston Calmette. $i astfel, inu-o zi de la mijlocul jui septembrie, intreaga colonie s-a adunat pe chei extrem de nerabdatoare sa auda de la capitan ce verdict se daduse. Au aflat ca, de peste sase saptamani, englezii si francezii luptau pentru respectarea tratatelor impotriva germanilor. Timp de ase sip- timani, se purtasera de parca erau prieteni, cand, de fapt, ei erau inamicl. Dar situatia lor nu era atat de diferitd de cea a majoritatii populatiei din Europa. Ei se ingclasera timp de sase siptimani; pe continent, intervalul se poate sa fi fost de numai sase zile sau sase ore. A fost un interval. A fost un moment cand ima- ginea Europei pe baza carcia oamenii isi gestionau weburile cade obicei nu corespundea deloc Europei urma sa le dea viata peste cap. A fost un moment in care fiecare om era inca adaptat unui mediu care nu mai exista. Pana la 25 iulie, in toata lumea oamenii produceau bunuri pe care aveau sa nu le mai poata livra, cumparau bunuri pe care aveau sa nu le mai poata importa, se planificau cariere, se proiectau afaceri, se nutreau sperante si asteptari, toate cu convingerea ca lumea asa cum era cunoscuta era lumea reala. Oamenii scriau carti ce descriau acea lume. Aveau incredere in imaginea din mintea lor. Jar patru ani mai tarziu, intr-o dimineata de joi,a sosit vestea armistitiu- lui si oamenii au dat frau liber unei bucurii de nedescris, usu rati c& macelul incetase. Totusi, adevaratul armisuitin avusese nimutl Le30 / Opinia publicd jnainte si, desi sfarsitul razboiului fuses jj de tineri au murit pe campul de py Se, emi utem da seama cat de indirect g'. y j, traim. Ne putem da seama Roag, tem medial in Fo ae uneori repede, alteori incg, Sti rile despre ocece ae este imaginea a devirats oe es vat rete : fitatea insasi. Este mat dificil s& ne amintim, le } Pa cand este vorba despre convingerile pe baza ito een dar, in ceea ce priveste alte populatii 5 ale aren Can cA este usor de observat cand acestea eet Sor awa ridicole ale lumii. aie superior ti inteleger noastre retrospective, insistam asupra fap! » cunones asa cum ar fi trebuit so cunoasca $1 lumea asa a ; osteau de fap erau adesea doua jucruri contradictoril. Cu em “ ne dim seq. ma si ca, in vreme ce guvernau $1 purtau lupte, | ‘aceau comer, si aduceau innoiri in lumea asa cum $1-0 imaginau, acele po. poare obtineau rezultate sau nu reuseau sale obtina, in lumea pornit catre Indii si au descoperit America, aga cum era. Au si au i Au numit raul si au spanzurat femei batrane. Au crezut ca se puteau imbogati vanzand intruna, fara a cumpara vreodata. Un calif, care a ascultat de ceea ce el credea a fi Vointa lui Allah, a dat foc bibliotecii din Alexandria. in jurul anului 389, Sf. Ambrozie s-a situat de partea prizo- nierului din pestera lui Platon, care refuza cu obstinatie sa in- toarc4 capul. ,Discutiile despre natura si pozitia pamantului nu ne ajutd in speranta noastra la viata ce va sa vina. Ne este in- destul ce ne spune Scriptura. «El spanzura pamantul peste ni- mic» (Iov 26, 7). Atunci, la ce bun sa ne certim daca El ba spanzurat in aer sau peste ape gi sd se lase cu galceava asupra chipului in care aerul poate sprij pamantul; sau, daca este spanzurat peste ape, si ne intrebam cum de pamanuul nu se duce cu larma la fund?... Nu fiindca pamantul se afla la mijloc. cana SL in cumpani, ci slava maretiei lui Dumnezeu re ilsileste prin legea voiniei Lui, cesta sufera statator asup!@ nestatatorului si nimicului,“1 —______ ' Hexaemeron, i. cap. 6, apud The Medi Géindirea medievd , i. cap. 6, he Medieval Mi andi 4 de Henry Osborn Taylor, vol. I, p. 73, Mine loc cu cinci zile batorit, mai mult Privind inapoi, n€a prizo- c sa in- alui nu te in- ste ni- E] la supra A este nu sé rijloc yezeu supr4 Lumea exterioaré si imaginile din mintea noastra / 31 Nu ne ajutdé in speranta noastra la viata ce va si vina. Este jndeajuns ce spune Scriptura. La ce bun si argumentam? Dar un secol si jumatate dupa Sf. Ambrozie, convingerile au fost din nou tulburate, de data aceasta de problema antipozilor. Un calugar numit Cosma Indicopleustes, faimos pentru reusitele sale stiintifice, a fost asadar delegat sa scrie 0 topografie cres- tina sau ,Convingerile crestine asupra lumii*.! E limpede cA stia exact ce se astepta de la el, deoarece si-a intemeiat toate con- cluziile pe Scripturi, asa cum le intelegea el. Prin urmare, a reiesit ca lumea este un paralelogram plat, a carui litime de la est la vest este de doud ori mai mare decat lungimea de la nord lasud. In centru se afla pamAntul inconjurat de ocean, iar aces- ta din urma este inconjurat, la randul sau, de un alt pamant, unde au trait oamenii inainte de potop. Acest celalalt taram fusese locul de imbarcare al lui Noe. La miazAnoapte se afla un inalt munte conic in jurul caruia se invartesc soarele si luna. Auunci cand soarele se afl in spatele muntelui, este noapte. Cerul este lipit de marginile pamantului de dinafara. Este alcdtuit din patru ziduri inalte care se intalnesc formand un acoperis concay, astfel incat pamantul este pardoseala univer- sului. De partea cealalta a cerului se aflA un ocean care alca- tuieste ,apele cele de deasupra tariei*. Locul dintre oceanul celest si acoperisul cel de pe urma al cosmosului apartine celor blagosloviti. Locul dintre pamant si cer este locuit de ingeri. in sfarsit, de vreme ce Sf. Pavel spunea cA toti oamenii sunt facuti ca s4 vietuiascd ,pe fata pamantului*, cum ar putea ei vietui .pe spate“, acolo unde se zice cA se afla antipozii? ,Cu un astfel de extras in fata ochilor, un crestin, ni se spune, nu ar trebui «nici macar s4 vorbeasca de antipozi».“? Cu atat mai putin s4 mearga la antipozi; nici n-ar trebui ca vreun print crestin sa-i puna la dispozitie o corabie pentru 0 asemenea incercare; niciun marinar cucernic n-ar trebui sa-si doreasca si incerce asa ceva. Pentru Cosma nu era absolut ni- mic absurd in privinta hartii sale. Doar daca tinem seama de a ' Lecky, Rationalism in Europe (Rafionalismul in Europa), vol. 1, pp. 276278 2 Idem.42-/ Opinia publica _— 4 ca wceanta Cra Harte Uiversiy Y ered absolut ct ‘sul; couvingerea tut fyi mimnite Har HY PriVit pe Mg Fare a Fine tem infelege cur CALA te pe Peary sau pe aviator ‘And sreased abun CADE i anna 2 bolta coreased i ned, puters iKEIE RE A bine pees 4 fiecatc aie ntindune C4 ficcare partid, ¢ “apro, : i i pines ane econdipionat i) MARINA PE Care ¢ ¢ partid consider Lo clocnine eu jee ina ser burat lao inaltime de pee si Gt Peste mii de met.) In ace rvboiului gi politic any toti membrii sai, crede p San i a fiecat a despre opozitic, ei fie aia peer eeipeeiae « Cea Porte ee presupune afi real. Si ed, aad prey Hi: let il va injunghia pe Polonius, erezand ¢4 in spatele dra, ae ee regele, #1 va spune, poate, la fel c Biet tont pripit 9 nepoftit, drum bunt Mai mare te-am crezut. Primeste-( soarta.“(1) A fireal nu ce i a Ha perici se amlet, 2 Chiar si in timpul vie nil importanti sunt de obice; cunoscuti marelui public num i prin prisma Uunci personalivig fictive. De aici si crampciul de adevar din vechiul proverb care spune cA niciun om nu este un crou pentru valetul sau. Este numai un crampei de adevar, deoarece valetul gi secretarul par. ticular sunt adesea ci ingisi cufundati in fictiune. Personajele princiare sunt, desigur, personalitati construite, Fie ca acestea chiar cred in personajul lor public, fie ca doar permit sam- belanului sa il puna in scena, exista cel putin doua identitat distincte, cea publica si princiara si cea privata si umani. Bio- grafiile marilor personalitati se subsumeaz , Uneori cu anumite abateri, istoriilor acestor doua identitati. Biograful oficial re- prezi ntd viata publica, memoriile dezvaluie Viata privata. Car- tea lui Charnwood despre Lincoln, de pilda, ofera un portret nobil, nu al unui om real, ci al unui personaj de epopee su- cere a semnificatii, care actioneaza aproape la acelasi ivel de realitate ca Eneas ori Sf. Gh i Oli Lb E . Gheor; ver a a eee ghe. Volumul lui Olive ler i a . = tura unei idei, Hamilton este 0 abstractiune mireata, sculp iispune al weeee asupra uniunii americane“, dupa cum —___ liver. Este un monument formal al politicit ay Hamlet, trad. de Dan Dutescu si Leon Levitchi (n. tr.) feaeralim! amen! aczvaluic Margo jntim ne despre « Dar ©’ spontan oveste> de entv’ mult, © modes! plut int: ce ea it! contras depra: datorii zapez| prima: Di naad in cel a anilor Mare. Bens siiscr Asqu Vy de P ofici dan tant peli pri demgine ain minten nonstrd | 93 bau biogratia unci persoanc. Uncori oamentt int creeasa propria lor fayadd avand senzatia cig: desvaliie imeriorul, furnalele jus Repingion 9 memurile iy Margot Asquith sunt specie de autoportrete in care detaliel rata foarte bine curn te place autorilor $4 gindeasch ¢ interesant fel de portret este cel care se naste spontan in mintile oamenilor, Cand Victor povesteste dl Strachey, ,... publicul din afara era un val uri de entuziasm. SA fii sentimental gi romantios devenea, tot mai mult, 0 moda; iar spectacolul sicutei regine, fetita inocenta, modesta, cu par blond 9i obraji roz, traversand capitala, a um- plutinimile privitorilor cu o Iialitate plina de afectiune. Ceca ce ia impresionat gi ia coplesit p , inainte de toate, contrastul dintre Regina Victoria si unchii ci. Batranii scarbosi, depravati si egoisti, indaratnici si ridicoli, vesnic impovarati de datorii si incurcaturi, cu o reputatie proasta, disparusera ca zapezile iernii, iar acum, in sfarsit, incoronata si radioasa, era primavara.“! DI Jean de Pierrefeu a vazut cu propriii ochi ce inseam- na adularea eroilor, caci a fost ofiter sub comanda lui Joffre) in ce] mai glorios moment al acestui militar: 4 urcat pe tron, vameni ©) cestor biografii si memorii erau cu totii in viata la inceputul anilor 1920, cand a fost scrisd cartea de fata. De asemenea, toti erau din Marea Britanie. Cu numcle lor complete, ei sunt baronul Godfrey Rathbone Benson Chamwood, autor si politician, Frederick Scott Oliver, om de afaceri si scriitor, Charles Court Repington, ofiter si jurnalist, si contesa Margot Asquith, care isi publicase primul volum autobiografic in 1920 (n. tr). 1 Lytton Strachey, Queen Victoria (Regina Victoria), p. 72. @) La Marele Cartier General al armatelor franceze de la Chantilly, Jean de Pierrefeu (1883-1940) avea sarcina de a redacta comunicatele militare oficiale. Dupa Primul Razboi Mondial, cArtile sale critice la adresa coman- dantilor si ofierilor din statul major francez au starnit o polemica impor- tanta; ele sunt valorificate si astazi de catre istorici (n. tr.). ® Generalul Joseph Joffre (1852-1931) a fost comandantul suprem al tru pelor franceze intre 1914 si 1916. A devenit faimos prin victoria repurtatA in Prima batilie de pe Marna (sept. 1914), care a pus capat ofensivel germane de la inceputul razboiului sia impiedicat invadarea Parisului (n- w). Ua1 sea 34 / Opinia publica jumea intreaga ia adus un om, «Timp de doi ani, e Marna. Hamatul me 8 aproape divin invingdion pachetelor si serigg e aplecat din cauza een care-i marturiseau CU frenezie adm. trimise de necunose 4 la generalul Joffre, cred ca icin, ratia lor. Gandindu-m: vazboi nua putt sa-si formeze o ide, a de Posen ce inseamna gloria. Tse trim ‘ comparabila desp’ de la cei mai marl cofetari din lume, ‘ cutii cu oa fine de toate felurile, fructe, vanat, o. de sampanie, aanaenbracdminte, articole de fumat, caliman, doabe si ustensile, ee regiune fi trimitea specialitatile aie prespapieruri. Fiecatt tt, sculptorii il imortalizau in sty Pictor® ora varstd ii trimiteau fulare si ciorapi BTosi, ee anne Je lor ii ciopleau pipe. Toti Producitor ciobanii in colibele ili Germaniei fi trimiteau produsele a Sane Portugalia - vin de Porto. Am cy. pecan ee care n-avea nimic mai bun de facut decat s& confectioneze un portret al generalului din parul per- soanelor care ii erau dragi; un caligraf profesionist aavut aceeasi idee, dar trasdturile erau compuse din mii de fraze scrise cu litere m4runte, care il preamareau pe general. in ceea ce priveste scrisorile, erau scrise in toate alfabetele, tie mise din toate farile, redactate in toate dialectele, scrisori pline de afectiune, de recunostin{A, pline de dragoste si adoratie. Ise spunea Salvatorul Lumii, Tatal Patriei, Unealta lui Dum- nezeu, Binefacatorul Umanitatii etc.... Si nu doar de catre francezi, dar si de cAtre americani, argentinieni antin timp comandan teay australieni etc. etc... Mii de copilasi au pus mana pe toc, fara stiinta parintilor, si au scris pentru agi ardta dragostea majoritatea ii spuncau Tatal Nostru. $i era atata verva in efuziunile lor, in adoratia lor, in acest oftat de ugurare scos de mii de suflete cand barbaria a fost infranta. Pentru toate aceste sufletele naive, Joffre parea a fi Sf. Gheorghe doborand balaurul. Cu siguranta, el incarna, pentru constiinta omenirii, victoria binelui asupra raului, a luminii asupra intunericului. ; Lunaticii, neghiobii, cei pe jumatate nebuni si nebunii siau indreptat Sandirea lor incetosata asupra lui de parca sta ratiunea insasi. Am citit 0 scrisoare trimisA din Svdne’. in care expeditorul il ruga pe Seneral sl scape de dusmani: na emma sop aaLumea exterioard si imaginile din mintea noastré / 35 aitcineva, din Noua Zeelanda, i cerut si trimita nigte sok dati acasa la un anume domn care ii datora zece lire gi nu yoia si le dea inapoi. jn sfargit, cateva sute de fete, trecdnd peste timiditatea sexului lor, se logodeasca cu cle, fara stirea pa- rintilor; altele doreau doar si-l serveasca."1 ‘Acest Joffre ideal era format din victoria pe care o repur- tase el, statul sau major si soldatii lui, din disperarea razboiului, din necazurile personale si din speranta int-o victorie viitoare. Dar, pe lénga adularea eroilor, avem de-a face cu exorcizarea diavolilor. Prin acelasi mecanism prin care se fac eroii, se con- struiesc diavolii. Daca binele venea de la Joffre, Foch, Wilson sau Roosevelt, tot raul provenea de la Kaiser Wilhelm, Lenin si Trotki. Tot asa cum acestia erau capabili de tot raul, eroii erau capabili de tot binele. Pentru multi oameni simpli si inspaiman- tati nu exista, niciunde in lume, nicio rasturnare politica, nicio greva, nicio piedica, nicio moarte misterioasa, nicio conflagratie misterioasa ale cdrei cauze sa nu ajunga in final la aceste per- soane ca surse ale raului. 3 Acest tip de concentrare la nivel mondial asupra unei perso- nalititi simbolice este suficient de rar pentru a fi intr-adevar remarcabil, iar fiecare autor are o slabiciune pentru exemplul frapant si incontestabil. Disectia pe viu a razboiului dezvaluie astfel de exemple, dar nu le scoate din piatra seaca. Intr-o viaya publica mai normala, imaginile simbolice guverneaza la fel de mult comportamentul, dar fiecare simbol este mult mai putin cuprinzator deoarece exist atat de multe simboluri care se afla. in competitie. Nu numai ca fiecare simbol este incArcat cu mai putina emote, intrucat reprezintd, in cel mai bun caz, doar o parte din populatie, dar chiar si in cadrul acelei parti diferen- tele individuale sunt mult mai putin reprimate. in vremuri de siguran{ moderata, simbolurile opiniei publice sunt supuse ‘Jean de Pierrefeu, G. Q G. Trois ans au Grand Quartier General (Twi ani la Marele Cartier General), pp. 94-95.srsci. Ele apar gi di Controlulii, Comparatiod 9) COntrOver 1 ispa, cu, saniza perfect EMOUiE Inte, UD Veh SE SHE TLATE, Fara a on ge ram sy Ivitate: aay) ° UNION SACrEe. Ses i stabilese oO inns MA prin care populaqia intreg) « a . . razboi cand teama, pla in acele etape de mijloc ale unt eee cee neitiay nared uh. belicos si ura shaw asigurat domins aa “ inega fi aina alt instinct, enta pentru a indbuyi orice ! c sean ean i + se instale @ aseali ana “ntl in care sc pamanarhS : pana la momen arsiin ois atin “ste starnita o gar F acesta ajunge inteun punct mort, este starr & Suficien, ‘ ainstitui os de conf; de larga de sentimente pentru a institui o stare de conflict, ale. gere, evitare si comproms UME an grup. Aimai amas, pana hearin, doar o singart activic ile, sic In aproape toate vremurile, $i Simbolismul opiniei publice poarg, de obicei, dupa cum se va vedea!, marca cea oncilai ain, teresului, SA ne amintim, de exemplu, cat de rapid a disparu, dupa armistitiu simbolul precar $i nicidecum instituit cu suc. ces al Unita Aliantei, cum a fost es imediat de distrugerea imaginii simbolice a fiecdrei natiuni despre alta: Marea Britanie, Aparatoarea Dreptului Public, Franta, de ve. ghe la Frontiera Libertitii, America, Luptatoarea in Cruciada. $i sA ne amintim, apoi, cum in cadrul fiecarei natiuni sa ero. dat imaginea simbolica despre sine pe masura ce conflictele de partid si de clasa si ambitiile personale au inceput sa starneasc4 controverse amanate. lar, apoi, cum imaginile simbolice ale li- derilor s-au destramat, pe masura ce unul cate unul — Wilson, Clemenceau, Lloyd George — au incetat si mai fie incarnarea sperantei umane si au devenit doar negociatorii si administra- torii unei lumi deziluzionate. Daca regretam acest lucru considerandu-l unul dintre relele mai blande ale pacii ori daca i aplaudam drept o revenire la starea de sanitate, nu este, evident, obiectul acestei lucrari. Cand ne referim la fictiuni si simboluri, urmarim in primul rand sa uitam valoarea acestora pentru ordinea sociala exis tent si s4 ne gandim la ele, pur si simplu, ca la o parte im- Portanta a mecanismului comunicarii umane. Astizi, in orice Societate care nu are un control complet asupra intereselor sale sicar oTiet coun Gop si in cus sold tre iar gasLumea exterioard si imaginile din mintea noastré. / 37 sicare nueste a tat de mica incat toata lumea sd stie totul despre ce se intampIA, ideile se ocupa de evenimente care sunt as- si greu de surprins. Domnisoara Sherwin din Gopher Prairic! este constienta cA un razboi ravaseste Franta sa si] imagineze. Nu a fost niciodata in Franta si, cu siguranta, nu a fost niciodata pe front. A vazut imagini cu soldati francezi si germani, dar ii este imposibil s4-si imagineze trei milioane de oameni. De fapt, nimeni nu si-i poate imagina, jar cei de mes nici nu incearca. Acestia se gandesc la ei ca la doua sute de di , 84 zicem. Dar domnisoara Sherwin nu are acces la hrti militare, asa ca, gandindu-se la razboi, se leaga de Joffre si de Kaiser Wilhelm de parca acestia ar fi angajati inu-un duel personal. Daca ati putea vedea ceca ce vede ea cu ochii mintii, compozitia acestei imagini s-ar putea s nu fie prea diferita de o gravura din secolul al XVIIF-lea care infatiseaza un mare militar. E] sté cu un calm neinfricat, depasind marimea natural, iar in peisajul din spatele siu se desfigoara vag o ar- mata de mici personaje. Se pare ca nici marii oameni nu uitd de aceste asteptari, DI de Pierrefeu povesteste de o vizité a unui fotograf la Joffre. Generalul se afla in ,,... biroul sau de clasa mijlocie, in faja unei mese de lucru fara niciun document pe €a, unde se aseza pentru a semna. Brusc, s-a observat cA nu erau harti pe pereti. Dar cum, conform ideilor populare, nu este po- sibil s4 te gandesti la un general care nu are harti, au fost am- plasate cateva pentru fotografie, iar apoi au fost indepartate.“2 Singurul sentiment pe care i] poate avea cineva in privinta unui eveniment la care nu participa este sentimentul declangat de imaginea sa mentala referitoare la acel eveniment. De aceca, pana cand nu stim ceea ce cred altii ca stiu, nu le putem inte- lege cu adevarat actiunile. Am vazut o tanard, crescuté intr-un Oras minier din Pennsylvania, trecand brusc de la o stare de bucurie totala la una de suparare profunda cand o pala de vant —__ 'Vezi Sinclair Lewis, Main Street (Strada mare) [Actiunea romanului se desfisoara in locatia fictiva Gopher Prairie, inspirata de ordselul natal al lui Lewis, Sauk Centre, Minnesota; n. tr]. *Pierrefeu, G. Q. G., p. 99.38 / Opinia publica a crapat geamul de la bucit’ lat, je, Ore in sir a fost de Necongo. ar pentru mine era de neincles. fsa, cand a putut sa vor, beascA, a reiesit cA, atunci ¢4 id ve sparge o feree stra, inseamng c&a murit o rida apropiata, Prin urmare, ca isi jelea tatal, care o amenintase cA pleact de-acasa. ‘Tatal era, desigur, in viata, asa cum a dovedit curind un schimb de telegrame. Dar, pana la sosirea telegramei, geamul crfpat era unm 2) real pentru fata, De ce anume era real, ar fi putut arata numa un Pp: sihiatru com- petent dupa o investigatic delungata. Insa chiar gi un obser. vator intamplator putea sa vada cA fata, foarte suparata din cauza necazurilor familici aga fictiune por- nind de la acel fapt exte mintirca unei supersuti, regretul care o framanta gi teama gi dragostea pentru tatal ei. Anormalitatea in asemenca situatii este doar o chestiune de grad. Cand un procuror general, care a fost speriat de) o bom- ba care a explodat pe treptele casci sale, se convinge in urma lecturii unor lucrari revolutionare cA urmeaza sa aiba loc o re- volutie la 1 mai 1920, recunoastem functionarea aproape a ace- luiasi mecanism A indoiala, razboiul a oferit multe exemple care functioneaza dupa ace tipar: un fapt oarecare, imagi- natia creativa, dorinta de a crede - soncepuse © intr ceste trei elemente sunt de ajuns pentru o contrafacere a realitatii la care s-a dat un vio- lent raspuns instinctiv. C ci este destul de clar ca, in anumite conditii, oamenii reactioneaza la fel de puternic la fictiuni ca si la fapte si cA in multe cazuri contribuic la crearea fictiunilor la care reactioneaza. SA arunce cu piatra cel re nu a crezut in armata rusa care a trecut prin Anglia in august 1914, care nu a acceptat nicio poveste cu atrocitati fara o proba directa si niciodata nu a vazut o conspi ", un tradator sau un spion acolo unde nu era cazul. Sa arunce cu piatra cel care niciodaté nua transmis ca fiind ade a rul real din interior ceea ce auzise de la cineva care nu stia mai mult decat el. In toate aceste situa’ trebuie sa observam inainte de toate un factor comun. Este vorba de insertia intre persoana si me iul sau inconjurator a unui pseudo-mediu. Comportamentu! sau este un raspuns la acel pseudo-mediu. insa, pentru cA és! comportament, consecintele, daca sunt actiuni, nu opereaz4Lumea exterioard si imaginile din mintea noastra / 39 jn pseudo-mediul unde este stimulat comportamentul, ci in mediul real unde are loc actiunea. In cazul in care comporta- mentul nu este © actiune practica, ci ceea ce noi numim cu aproximatie gandire si emotie, poate sa treac4 mult timp pana cand se produce o fractura perceptibila in textura lumii fictive. Dar cand stimulul pseudo-realitaqii rezulté inu-o actiune asupra Jucrurilor sau asupra altor oameni, curand apare contradictia. Apoi vine senzatia de a da cu capul de perete, de a invata din experienta si de a asista la tragedia lui Herbert Spencer a asa- sinarii unei frumoase teorii de catre 0 ceata de fapte brutale, pe scurt, disconfortul unei inadaptari. Caci, fara indoiala, la nivelul vietii sociale, ceea ce se numeste adaptarea omului la mediu are loc prin mijlocirea fictiunilor. Prin fictiuni nu inteleg minciuni. Inteleg o reprezentare a mediului care, intr-o masura mai mare sau mai mica, este fa- bricata de catre om. Gama de fictiuni se intinde de la halucina- tia completa pana la utilizarea perfect constient4 a unui model conceptual de catre un om de stiin{A sau decizia acestuia c4 pen- tru problema sa particulara acuratetea dincolo de un anume numar de zecimale nu este importanta. Constructia unei fic- tiuni poate avea aproape orice nivel de fidelitate si, atata timp cat nivelul de fidelitate poate fi luat in considerare, fictiunea nu induce in eroare. De fapt, cultura umana este in mare parte selectia, rearanjarea, organizarea si prelucrarea a ceea ce William James numea ,iradierile gi reasezarile aleatorii ale ideilor noas- tre.) Alternativa la utilizarea fictiunilor este expunerea direc- ta la fluctuatia senzatiilor. Aceasta nu este o alternativa reala, deoarece, oricat de inviorator este sa vezi din cand in cand cu un ochi perfect inocent, inocenta insasi nu este intelepciune, desi este o sursa si un corectiv al intelepciunii. Mediul real este prea mare, prea complex si prea nestator- nic pentru o cunoastere directa. Noi nu suntem echipati pen- tu a ne confrunta cu atat de mult subtilitate, atat de multa Varietate, atat de multe permutatii si combinatii. Si, cu toate C4 trebuie sA actionam in cadrul acelui mediu, trebuie sa-l ee "James, Principles of Psychology (Principiile psihologiei), vol. Il, p. 638.SOPerenee prueeeera Veconstiuim dupa un model mma simplu ina ve na, ¢ Mantpulim. Pentru a trave ume y Ari ale acesteia, Dificultatea stiruie este sit hard pe care propria lor nevoie sau a altcuiva nu ta Boemici.) say CVE ACT rege aschitat ce oh ray 4 Asad, recunoase analistul opiniei publice trebuie, mai intai, si relatia triunghiulara intre scena actiunii, imagines umana a acelei scene si raspunsul uman la acea imagine actioncaza asupra scenei actiunii. Este cao piesa sugera vilor de cXtre propria lor experienta, in care subiectul este in viata reali a actorilor, si nu doar in rolurile lor de scenj, De. scori cinematograful subliniaza cu multa indemanare aceasta, drama dubla a motivului interior si a comportamentului extern, Doi oameni se cearti, dupa cat se pare din cauza unor bani, dar furia lor este inexplicabila. Apoi, imaginea dispare si se reconstituie ceea ce unul sau altul dintre cei doi vede cu ochii mintii. De o parte si de altaa mesei, cei doi se cearta din cauza unor bani. In amintire, au revenit in tineretea lor, cand fata a lasat pe unul pentru celalalt. Drama exterioara are o explica- tie: eroul nu este lacom; eroul este indragostit. O scena nu foarte diferiti a avut loc in Senatul Statelor Unite. in dimineata zilei de 29 septembrie 1919, la micul dejun, o parte dintre senatori a citit 0 stire, aparuta in Washington Post, despre debarcarea militarilor americani pe coasta Dalmatici. In ziar se putea citi: care aCto- jucat al Marinei... ) Cee i ibi ° William shin i ™POSibil, Boemia neavand iesire la mare. A se vede# ‘am Shakespeare, Poveste de iarnd (n. tr). san me un sub ar/ uy al M Pris: sylvan. Ladi! dignar indign jumat: plat di uita ci cani a: dul co: amin: duca 1 Theo dezba: dinck Poate Consi! wm, fi trad: tru par @ 1917 |, deaLumea exterioand si imaginile din mintea noastrad / 41 FARA STIREA LUI DANIELS Fiveste, dl Daniels a fost pus into situatie ciudatd atunci cand telegramele att ajuns aici ardtind ed fortele asupra ca- pora se presupunea cA acesta are un control exclusiy desta- gura A stirea sa o actiune ce echivala cu un conflict naval. Sa inteles pe deplin cd Amiralitatea Britanicd putea intentiona sa dea ordine contraamiralului Andrews pentru a actiona in nu- mele Marii Britanii sia aliatilor ei, intrucat situatia impunea un sacrificiu din partea unei natiuni daca se dorea tinerea. sub control a adeptilor lui D’Annunzio." Sa mai injeles ca, dupa noul plan al Ligii Nafiunilor, strdinit ar fi in pozitia de a conduce forfele navale americane in situafit de urgenfa cu sau far asentimentul Departamentului American al Marinei...“ etc. (Italicele imi apartin.) Primul senator care aduce comentarii este dl Knox din Penn- sylvania. Plin de indignare, cere declansarea unei investigatii. La dl Brandegee din Connecticut, urmatorul care a vorbit, in- dignarea a stimulat deja credulitatea. Daca dl Knox doreste, indignat, sa stie daca raportul este adevarat, dl Brandegee, 0 jumatate de minut mai tarziu, doreste sa stie ce s-ar fi intam- plat daca soldatii ar fi fost ucisi. D] Knox, interesat de chestiune, uita ca ceruse o investigatie si raspunde. Daca soldatii ameri- cani au fost ucisi, inseamné razboi. Dezbaterea adopta inca mo- dul conditional. Discutiile continua. DI McCormick din Illinois aminteste Senatului ca administratia Wilson este dispusa s& ducd mici confruntari neautorizate. El repeta calamburul lui Theodore Roosevelt despre ,lupta pentru pace“(!), Mai multe dezbateri. DI Brandegee observa cA soldatii au actionat pla or- dinele unui Consiliu Suprem care se afla undeva“(2), dar nu isi poate aminti cine reprezinta Statele Unite in acel organism. Consiliul Suprem este necunoscut Constitutiei Statelor Unite. Declaratia lui Th. Roosevelt poate () Our foreign policy is waging peace. astra externa este de a lupta pen- fi tradusd aproximativ prin ,Politica nm tu pace." (n. tr). ®) Consiliul Suprem de Razboi, cu sedi 1917 la initiativa prim-ministrului britanic dea coordona strategia militard a Aliatilor (n. tt). jul la Versailles, a fost creat in David Lloyd George cu scopul42 / Opinia publicd Prin urmare, dl New din Indiana supune 0 rezolutie «4, ‘ q : ro cw ae prezinte faptele. senatorii inca isi dau vag seq, Pana in acest moment, ii incd igi d _ discuta despre un zvon. Avand er mai amit te tesc de formele de dovada. Dar, fiin a ae SIMt dg, natul a fowt toata indignarea care este in acord ica) faptul ca Soldati, Senatul are americani li s-a ordonat sa treacd la actiune armata de CAtre prezentant guvern strain si fara asentimentul Congresului. Din Punct de Pinca vedere emotional, vor si creada zvonul, deoarece sunt reputy, etl ref cani si sunt impotriva Ligii Natiunilor. seek lucru fl Stameste meu . rat, dl Hitchcock din Nebraska. El apiyy pe liderul democ ; eoraska gel stiinta pol Consiliul Suprem: a actionat sub presiunea razboiului, Incd ny doud nati s-a semnat pacea, fiindcd republicanii trag de timp. In con. neaz’ ini secinta, actiunea a fost necesara gi legal. Ambele parti presy, sigur’ cl pun acum cA relatarea este adevarata si trag concluzii in functie tem spun de partizanatul lor. Totusi, aceasté presupunere extraordinary dar gand se face intr-o dezbatere despre o rezolutie privind investigarea aac adevarului acestei presupuneri. Se observa cat de greu este, de clasa. chiar si pentru oameni cu pregatire juridica, s& suspende ris ferd ajus punsul pand vin rapoartele. Raspunsul este instantancu, Fe. MASS tiunea este Iuati drept adevar pentru cA este o mare nevoie portam de fictiune. Natcincls CAteva zile mai tarziu, un raport oficial a aratat ca soldatii o sutad nu debarcasera la ordinul guvernului britanic sau al Consiliu- zeci de lui Suprem. Nu luptasera impotriva italienilor. Debarcasera la nale si cererea guvernului italian pentru a-i proteja pe italieni, iar auto admini ritatile italiene mulyumisera oficial comandantului american paman Soldatii nu erau in stare de razboi cu Italia. Ei actionasera in politic conformitate cu o practicd instituitd international, care nuavea ‘Fiat nicio legatur cu Liga Natiunilor, Farhi. dean ost ur ee magne ace a al ae senatorilor de la Washington - it int acest caz probabil cu intentia de a induce in de catre i 3r}: . eroare — de ¢ scure cineva caruia nu-i pasa deloc de Adriatica, d: foarte i interesat si esueze Liga. Senatul Seal CAS aranys : ul a reactionat la aceasta imagine armat prin consolidarea diferentelor sale Partizane in privinta Lighare nevoie cA soldatii | Consiliu- rcasera la i, iar auto american. nasera iP -e nu aver Jui teat? ton-# de ca® ra foarte (imag na Lig Lumea exterio pard Wimaginile din minten noasird / 43 5 Nu este necesar s4 hotar4m daca, in ace natul a fost peste ori sub standardul au ate are ed . fos ps 2 standardul stu normal E Senatul are o imagine favorabilA in comparati i aos prezentantilor sau cu alte parlament ih DEIN a s ente. In acest mome! 4 eae “ : poment, mikar ea na gin ny numai la spectacolul mondial al oame- eaz4 asupra mediului lor inconjurator, dina- mizati de stimuli ce provin din pscudo-mediile lor, Pentru c& car cand se acorda recunoastere unei fraude deliberate, eee webuie onus sf explice asemenca fapte precum neaza in autoaparare, sau dou tes Sec te oad 1 2 ' oud cl conflict, fiecare sigur ca vorbeste in numele interesului comun. Ele trai tem spune, in lumi diferite. Mai exact, traiesc in acec dar gandesc si simt in lumi diferite. La aceste lumi speciale, la aceste artefacte private, de grup, de clasd, provinciale, ocupationale, nationale ori sectare, s¢ re fera ajustarea politica a oamenilor din Marea Societate. Varie- tatea si complexitatea acestor artefacte este imposibil de descris. Totusi, aceste fictiuni determina o foarte mare parte din com- portamentul politic al oamenilor. Trebuie s4 ne gandim, poate, la cincizeci de parlamente suverane care constau din cel putin o suta de organisme legislative. Sub cle se afld cel putin cinci- zeci de trepte ierarhice de corpuri legislative inferioare regio- nale si municipale care, impreun4 cu organele lor executive, administrative si legislative, constituie autoritatea formala de pe paméant. Dar acest lucru inca nu dezvaluie complexitatea vietii politice. Caci in fiecare dintre aceste nenumarate centre de au- toritate se afla partide, jar aceste partide sunt Ja randul lor ie- rarhii cu radacini in clase, paturi, clici gi clanuri; iar in cadrul ierarhiilor exista politicienii individuali, fiecare fiind centrul per- sonal al unei tesaturi de legaturi, amintiri, temerl $1 sperante. intr-un fel sau altul, adesea din motive in mod necesar ob- scure, ca rezultat al dominatiei sau al compromisului sau al unui organisme politice 4: sau incheie paced, recruteazA ic aflate au ordine care pun cetagenii. aranjament, aceste armatele in miscareX 44 / Opinia publica impun taxe, trimit in exil sau la inc ae Prictati sau le confisca, incurajeaz: 1 Ge Ne prindes, ‘ urajeaz’ pe altele 4 imigratia On Ti pun peg, imbundtaesc comunicarea sau o bloch VATE, Protejears » inflinyeasy Med, construiese nave, intemciaz’ ,politici” si «destine™, inlay, 4 averi sau le distrug, aduc un poy 4 o clasa in detrimenty) 5 tiere economice, creeaza sub u favol teia. Pentru fiecare dintre aceste decizii, un anumit punct 4, vedere asupra faptelor este considerat a fi Coed Un any mit punct de vedere asupra circumstantclor td acceptat cg punct de plecare al rationamentului si ca stimul al sentimen. tului. Care punct de vedere asupra faptclor, si de ce acela> Si totusi, chiar si aceasta nu epuizeaza nici pe departe com plexitatea reali. Structura politica formald exista intr-un medi social, in care sunt nenumarate companii $1 INsututil, mici 5 mari, asociatii voluntare si semi-voluntare, grupari nationale regionale, urbane si de cartier, care nu de putine ori iau de. cizia preluati apoi de organismul politic. Pe ce se bazeazi aces »Socictatea moderna‘, spune dl Chesterton, ,este intrinsec nesigura deoarece sc bazeaza pe ideea ca toti oamenii vor face acelasi lucru din motive diferite... $i, cum in mintea fiecarui condamnat se poate gasi iadul unei infractiuni aproape singu- lare, la fel si in casa ori sub palaria fiecdrui functionar de la periferie se poate gasi purgatoriul unei filozofii destul de dife- rite. Unul poate fi un materialist total care isi considera propriul corp © masina teribild ce produce idei. E posibil sa-si asculte gandurile ca pe ticaitul monoton al unui ceas. Vecinul su poate fi un crestin scientist si sa-si considere corpul drept ceva mai putin lipsit de substanta decat propria umbra. Poate ajunge sai considere bratele si picioarele niste améagiri, niste serpi care s¢ misc intro stare de delirium tremens. Al treilea de pe acea strada Poate sa nu fie un crestin scientist, putea spune des; dar bine inch » ci un crestin, Vecin’ pre el ca traieste intr-un basm; un basm secret prude: Inle partic univer: torul « laun’ Pace « tro tz lui1trinsec vor face fiecarui > singu- r de la le dife- ropriul asculte 1 poate va mal hw mea exterioard 14 imaginile din minten noastrd / 43 inideea ca al cincilea este un satanist,. o astfel de diversitate este valoroasa sau muon, it menca bara este subreda. A te astept ALE CULO ase- deascd tot timpul diferit gi totusi sa f ospeculatic indoielnica. Este vorba de 6 socieune ee meiaza nu Pe consens, nici micar pe o conventie, ci mai de- graba pe coincidenta. Patru oameni sé aceluiasi felinar; unul pentru ad yop dintr-un mare program de amenajare a orasului; unul pentru a-si citi cartea de rugaciuni la lumina acestuia; unul pentru ad imbratisa cu o ardoare intémplatoare intr-un acces de entu- ziasm alcoolic; iar ultimul doar pentru cA stalpul de un verde crud este un punct vizibil de intalnire cu prietena lui. Dar ate astepta ca acest lucru s4 se petreacd sear de searA este im- prudent...“! Inlocuiti cei patru oameni din jurul felinarului cu guverne, partide, corporatii, societati, grupuri sociale, meserii si profesii, universitati, secte si nationalitati din lume. Ganditi-va la legiui- torul care voteaza o lege care va afecta persoane indepartate, la un om de stat care ia o decizie. Ganditi-va la Conferinta de Pace care retraseaza frontierele Europei, la un ambasador din- tr-o {ara straina care incearca sa discearna intentiile propriu- lui sdu guvern gi ale guvernului strain, la un om de afaceri care exploateaza o concesiune dintr-o ara inapoiata, la un editor care vrea razboi, la un cleric care cere politiei sa controleze distractiile, la salonul unui club unde se discuta o greva, lao sezAtoare care isi propune sA reglementeze scolile, la noua judecatori care hotdrasc daca instanja din Oregon poate sta- bili orele de lucru ale femeilor, la un cabinet care se intruneste pentru a decide asupra recunoasterii unui guvern, voor ventia unui partid care alege un candidat si concepe 0 PI we f ae mi, la douazeci si sapte de milioane de alegtor care votul, la un irlandez din Cork care se gindeste la ul + Ei bine, indiferent daca a Ca toti oamenii sé gan Aca aceleasi lucruri, este ¢ pot intalni in jurul in verde crud ca parte Ider* (.P® 1G. K. Chesterton, , The Mad Hatter and the Sane power 1921, Uirierul nebun si gospodaral incre la inte’), Wenn 2% p. 54.din Belfast, la Internationala a Treia care face planuy constructie societati umane, la un consi torilor confruntat cu © serie de cerinte ale tanar care isi alege cariera, la un comerc jant rerea si ofe a intregi ANgajatilor 1° Bajatilor, |, f Care estin, a Ta pentru sezonul urmator, la un s Prevede cursul pietei, la un bancher care hota diteze o noua intreprindere, la cine Cei ce vad reclamele... Gandit cani care au in minte propriile nic‘, »Franta’, ,Rusia“ sau speculator is TASC acd si ce, car ‘ace Teclama, h Ala diferitele tipuri de amerj, notiuni privind »Imperiul Brita. »Mexic*. Nu este ceva atat de diferiy de cei patru oameni ai dlui Chesterton, care se aflau in jury stalpului de un verde crud. care i 6 Siastfel, inainte de a ne afunda in jungla de lucruri neclare Privind diferentele innascute ale oamenilor, am face bine si ne fixam atentia asupra diferentelor extraordinare in modul in care oamenii vad lumea,! Nu ma indoi iesc c& existd impor. tante diferente biologice. De vreme ce omul este un animal, ar fi ciudat ca ele sa nu existe. Dar ca fiinte rationale este mai rau decat superficial sa se eneralizeze asupra comportamen- tului comparativ pana cand nu exista similitudini masurabile intre mediile la care comportamentul constituie un raspuns. Valoarea pragmatica a acestei idei este ci introduce o mult brid compus din ,natura uma de vedere, si ,conditii*. Din punctul meu este evidenta inutilitatea pontifici si va fi intotdeauna omul din cele ce se obse: na sau a ceea ce sunt conditiile necesare al stim cum s-ar comporta oamenii ca raspu Cietati. Tot ce stim cu adevarat este cum Se Comporta ca raspuns la ceeace se poate numi foarte bine o imagine extrem de int decvat4 a Marii Societati. Nu se Poate trage nicio concluzie —_____ 1. Cf Wallas, Our Social Heritage (Mostenirea noastrd sociald), pp. 77 4 passim, aril a ceea ce este rva in actiunea uma- le societatii. Caci nu ins la faptele Marii So onesta in pr asemenea p Aceasta ceea ce face gura, ci pe i Daca atlasu vecinatatea de fricd sa vesnice, ur neva scoat se va comfy imaginata actiona 02 efortul de tatele lor. terialismu in ce igi p gandei a ganda, dé oamenii, constiint: constiiny nentei" a ces al co ne sunt: incer evitarea trun ce mareste de ce cr s& prod) faptul c tampla econon in americaCClare ING $4 nodul npor- imal, € mai men- abile uns. mult catie; n hi meu Lumea i imagini exterioard si imaginile din mintea noastrd / 47 onesté in povinta omului sau a Marii asemenca probe Aceasta este cheia investigatici noastre. Vom presu; ceca ce face un om nu se bazeazi pe o anes peas ca gura, Ci pe imagini pe care si lea creat singur ori rs ee Ne Daca atlasul fi spune cA pamantul este plat el nute mean vecindtatea a ceea ce considera ine: aie BERD _ era a fi marginea planetei noastre de frica s4 nu cada. Daca harta sa include un i ae . le un izvor al tineretii vesnice, un once de Leon va pleca in cdutarea lui. Daca ci- neva scoate din pamant lut galben care arati ca aurul, o vreme se va comporta exact de parca ar fi gisit aur. Felul in care este imaginat4 lumea determina in orice moment modul in care vor actiona oamenii. Nu determina ceea ce vor reusi. Determina efortul depus, sentimentele, sperantele, nu reusitele si rezul- tatele lor. Chiar cei care isi proclama cel mai zgomotos ,ma- terialismul” si disprequl fata de .ideolog*, marxist-comunistii, in ce isi pun toate sperantele? in formarea cu ajutorul propa- gandei a unui grup cu constiinta de clasa. Dar ce este propa: ganda, daca nu efortul de a schimba imaginea la care raspund oamenii, de a inlocui un model social cu un altul? Ce este constiinta de clasa, daca nu o cale de a injelege lumea? Ce este constiinta nationala, daca nu o alta cale? lar ,constiinta aparte- nentei~ a profesorului Giddings"), ce altceva este decat un pro- ces al convingerii ca recunoastem intro multime pe cei care ne sunt asemanatori? fncercati s4 explicati viata sociala drept cdutarea placerii $i evitarea durerii. In curand veti spune cA hedonistul intra in- trun cerc vicios, pentru ca, chiar presupunand ca omul ur- mareste intr-adevar aceste scopuri, problema cruciala, anume de ce crede el cd o cale mai degraba decat alta este probabil 84 produca placere, ram4ne neatinsa. Se explica lucrurile pea faptul ca omul este cAlauzit de constiinta? Atunci, cum s¢ 1 tampia ca are acea constiinta particulara? Teoria ae i j ii sa-gi conceal economic personal? Dar cum ajung oamenii sai pa Societati pe baza unor concept creat de sociologu! (11m tirbsa englerd, consciousness of ind © s n. tr). american Franklin H. Giddings (1855-1931)48 / Opinia publica + fel deceit in alturs interesul mai degraba inteun anume fe Y e ‘ Me tt Dox de sigunanta, de prestigin, de dominare sau de ceea eq Meni vagi guranta Ic t anumegte reatizarea de sine? Cum viel amen - ce considera cia fi prestigit, un Bsesc Mijloa et de a domina sau ce inseamna sinele Pe Care Vor Sh reay 20, Placere, durere, constiing chizitie, pea berfectionar, miAicstrie sunt, fra Indoial’, denumirite eitorva dintre ile pe care merg oamenii. Pot exista De eae neon’ Care ly creazi in acest scopuri. Dar nicio afirmare a scopului sau nig, deseriere a tendintelor de a realiza nu poate explica acel con, portament rezulti, insusi faptul c& oamenii teoretizean este o dovada ca pseudo-mediile lor, reprezentarile lor interne privind lumea, sunt un element determinant al gandinii, iin si actiunii, fn cazul in care legatura dintre realitate si raspyp, sul uman ar fi direct si imediaté, mai degraba decat indire¢, t si dedusa indecizia si nereusita ar fi necunoscute, iar (dacy fiecare dintre noi sar gisi un loc comod in lume precum un bebelus in pantec) dl Bernard Shaw nu ar fi putut spune ci, exceptind primele noua luni de existent, nicio fiintd umani nu-si gestioneaza atat de bine treburile ca o planta. Principala dificultate privind adaptarea schemei psihanali tice la gandirea politica apare din aceasta legatura. Freudienii sunt interesati de inadaptarea unor indivizi distincti fata de alti indivizi si situatii concrete. Ei au presupus c&, in cazul in care tulburarile interne ar putea fi rezolvate, ar fi putina sau nicio confuzie in privinqa a ceea ce este relatia evident normala. Dar opinia publica se intalneste cu fapte indirecte, nevazute si deru- tante, in care nue nimic evident. Situatiile la care se refer opt nile publice sunt cunoscute numai drept opinii. Psihanalistul, pede alta Parte, presupune aproape intotdeauna cA mediul este Cognoscibil, iar daca nu € cognoscibil, atunci e cel putin supor meta ela nina cna se nme ee a ©Pinici publice. in loc de a lua de but interesat si studieze ae Scut analistul social este mult ma si cum poate § conceput ape mediul politic mai larg mai mult succes. Psihanalist! examineaz: « tul social & El este, cs logii, muna atat de mul rent de cea! nalizarii aes Dar el nu wo carier’ | tente, nici ventiile do socialé nor siuni si co mA pe pris jau de bun fie ceva ce ceva ce 60 doua idcil listul cam. lua produ: carora sa Lume politic s: cuta. Tre! un zeu . privire. | © portit: quiasca 5 momen: tat mod. de aa imensc 1 Fads @ tds| rspun. indirec. ar (daca ‘cum un pune ca, i umana ihanali- au nicio ala. Dar > gi dere ferd opi nalistul. diul este n supor bresupl™ ade bun mult mai mai larg analistul Lumea exterioaré 4H rmaginile din mints moastrs 9 examineaza adaptarea la un X, denu, tul social examineaza X, denumit d. mit de el mediu: eden le el ieee El este, desigur, permanent si ana Caren din ‘i ai F tindatora: ne Jogii, nu numai pentru ca, atunci cand este aplicas cece atat de mult oamen te aplicaté corect. aiutd Sa stea pe propriil £) 4 Soe ae priile lor picicare, indi rent de ce-o fi, dar si pentru ca studiul viselor, £ picivare, indife- OF, fantes nalizarii a cvidentiat felul in care se construieste preud. are Dar elnu poate lua drept criteriul sau nici ceca ce weno . 0 cariera biologic’ normala? in cadrul pr tela epee tente, nici o cariera ,eliberata de presiunea religioasd i con ventiile dogmatice* in afara acestei ordini.? Ce este o re socialA normala pentru un sociolog? Ori una eliberatd de pre- 6 afir- siuni gi convengir Criticii conservatori, putem fi sigu ma pe prima, iar romanticii pe a doua. Dar. afirmandule, ei iau de buna lumea intreagi si spun, de fapt. c4 societatea este fie ceva ce corespunde ideii lor despre ceea ce este normal, fie ceva ce corespunde idcii lor despre ceea ce este liber. Aman- doua ideile sunt numai opinii publice, iar in vreme ce psihana- listul ca medic poate eventual sa le afirme, sociologul nu poate lua produsele opiniei publice existente drept criterti cu ajutorul cArora sa studieze opinia publica. 7 de care trebuie si ne ocupam din punct de vedere accesului nostru, este nevazuta si necunos- cata si imaginatd. Omul nu este de intreaga existenta dintro creatia unei evolutii; abia daca poate cuprinde ta din realitate pentru a reusi sa supravie- tea ce la scara timpului sunt doar cateva Totusi, aceasta fiinta a inven- 1 liber nu poate vedea, Lumea politic se sustrage cut. Trebuie explorata, comuni un zeu aristotelic care cuprin privire. El este o portiune suficien' tuiasca si sA smulga ce momente de intelegere si fericire. Tot tat modalitati de a vedea ceea ce ochiul I! de a auzi ceca ce urechea nu poate auzi, imense si infinitezimale. de a numara 5! se 1 Edward J. Kempf, Psychopathology (Psihopatologie) P- 116. 2 Idem, p. 15150 / Opinia publica P inte. Aceasta fiintd invata 54 y, lucruri decat poate sa tind min! ; «care nu le-ar putea nic cumintea ale tum Pine minte. Treptat, ig) ie dati vedea, atinge, mirosi, aUz} ee de incredere a jy, on struieste Tn mintea sa 0 imagine mij care scapa simtur jlor sale. jj exterioare care au de-a face « Acele caracteristi le on qnimasura tn|care aa comportamentul a fine sf cu al nostru, depinde de ng; comportament se ae aproximatie, treburi publicg au ne intereseaza, le nu ae : 5p a Tmnaginile din mintea acestor fiinte umane, jmaginie spre sine, despre altii, despre necesit tile, scopuri ce atiile Jor, sunt opiniile lor publice. Acele imagini care Sung onctings de cAtre grupuri de oameni sau de catre indivizi care Clionears in numele unor grupuri constituie Opinia Publ ic cu majus. cule. Si astfel, in capitolele care urmeaza om investiga unele dintre motivele pentru care, atat de des, imaginea interioary ji induce pe oameni in eroare jn abordarea lumii exterioare, Sub acest titln vom lua mai intai in considerare principalii factori care le limiteaz accesul la fapte: forme artificiale de cen. zura, limitari ale contactului social, timpul relativ redus dis- ponibil in fiecare zi pentru a da atentie treburilor publice, distorsiunea cauzata de necesitatea de a comprima evenimen- tele in mesaje foarte scurte, dificultatea de a crea un vocabular Testrans care sé exprime o lume complicatd si, in sfarsit, tea ma de a infrunta acele fapte care par si ameninte rutina gi sta bilitatea vietii oamenilor, Apoi, analiza trece de la aceste limi! SIC portiuni A ; ri mai mult sau mai putin externe la studierea felului in care aceasti cantitate redusi de mesaje venite din exterior este afectatd de imagini Stocate, de preconcepiii si prej ati ‘ejudecati care le i completeaza si, la randul eee lor, directioneaza puternic atentia t stru de a ved i i. nua cu examinarea felului i eee eon limitate din exterior, publica, Grup, un Prime Urmea74 publice. sa origin care ape nilor nu tcoria d cialisui, aceste C Aici, sc ma de f este ca la ince jntr-o s mister’ dincol Eu nume: realizz © org: faptel deci, cipiul de re traliz, tiune dintr toate conf reali: vazu se vz Ziare tru nomesp, Nile ie ited nears Majus a Unele €Tioay Tioare, ncipalij de cen. lus dis. ublice, nimen- abular sit, tea a si sta yu mai ntitate nagini za, le reng# cont tipo se si oun pin? Lumea exterioard si imaginile din mintea noastrd / 51 Publica, cum se formeaza o Voin Grup, un Obiectiv Social, sau ori Primele cinci i tui b ¢ wich Parti constituie sectiunea descriptiva nme E iei ve i. tment S analiza a teoriei democratice traditionale a mae publice. Substanta argumentatiei este ca democratia, in to rma , in forma sa originara, nua infruntat niciodata in mod seri care apare din cauza faptului ca imaginile din rios problema nilor nu corespund automat lumii exterioare. ete teoria democratic se afla sub tirul critic al ganditorilor so Sr vor Senne cea mai avansata si mai coerent dintre Bo critici, adusa de socialismul ghildelor din Marea Britanie. Aici, scopul meu este de a afla daca acesti reformatori tin sea- made principalele dificult4g ale opiniei publice. Concluzia mea este ca ei ignora complet dificultatile, la fel ca si democratii de la inceputuri, deoarece si ei presupun — iar asta se intampla intr-o societate mult mai complex4 — ca, int-un mod oarecum misterios, exista in inimile oamenilor o cunoastere a lumii de dincolo de sfera lor de cuprindere. Eu sustin ca guvernarea reprezentativa, fie in ceea ce se numeste in mod obigsnuit politica, fie in industrie, nu se poate realiza cu succes, indiferent de baza de votare, dacd nu exista © organizatie experti independentd care sa faca inteligibile faptele nevazute pentru cei care trebuie sA ia deciziile. incere, deci, si argumentez ca numai acceptarea responsabila a prin- cipiului c4 reprezentarea personala trebuie sa fie completata de reprezentarea faptelor nevazute va putea aduce o descen- tralizare satisfacdtoare si ne va permite sa ne eliberam de fic- tiunea inadmisibila si nefunctionali potrivit careia fiecare dintre noi trebuie sa-si formeze 0 opinie competenta despre toate problemele publice. Se arata ca chestiunea presei este confuzi deoarece criticii si apologetii se asteapta ca presa sa realizeze aceasta fictiune, si compenseze tot ceea ce nu s-a pre- vazut in teoria democratiei, iar cititorii cred ca acest miracol se va infaptui fara niciun cost si niciun efort din partea tor Ziarele sunt privite de citre democrat! drept un panacey per tru propriile defecte, ins& analiza natur stirilor si ae nomice a jurnalismului pare si arate cd ziarele, in m MA Nationala, o Constiinga de ice alt nume doriti sa. dati52 / Opinia publicd si inevitabil, reflect - si deci, int-o masurd mai hare Sau my mica, intensificd -— organizarea defectuoasa a Se Public, Concluzia mea este ca opiniile publice trebuic organizate pep, tru presa, daca vrem sa fie solide, si nu SO presa, CUM & intimpla astizi. in conceptia mea, aceasta organizare este jn primul rand sarcina unei stiinte politice care trebuie dintai 884) fi cdstigat locul sau ca formulator, precedand decizia reala, in loc de a fi un apologet, critic sau raportor dupa ce decizia, fost luata. Incerc si arat ci nedumeririle guvernului si ale indus triei conspira in a oferi stiintei politice aceasta sansa enormi de a se imbogiti si de a servi publicul. Si, desigur, sper ca aces te pagini vor ajuta cativa oameni sa realizeze aceasta sansa ma acut si, deci, si o urmareasca in mod constient.Carrrouut, XVI OMUL CENTRAT PE SINE De vreme ce opiniz . opinia Publica este considera i tor al democratiei, ne-am astepta s Otte tPa mo. ¢ existe o Ji aceastA tema. Dar nu este aga. Exist& luc eee ree ri exce] guvernare si partide, cu alte cuvinte, despre in teorie, inregistreaza opiniile publice a 4 sence mat. Ins& despre sursele de la care deriva hae ain despre procesele prin care iau nastere, nu eas opinii publice, Existenta unei fore numite Opinia Publica este Ineene rat qaocertitudine, iar politologii americani sau inten tnt vernul sa exprime volnla comuna, fie de gasirea modalitatii ah care se poate impiedica vointa comund sa submineze scopurile pentru care ¢i cred cA existA guvernarea. {n functie de tradi- file in care se inscriau, ei au dorit fie s imblanzeasca opinia, fie si o supuni. Astfel, editorul unei seri remarcabile de ma- nuale scrie ca ,cea mai dificila si cea mai importanta problema aguvernarii (este) cum sA transmit actiunii publice forta opi- niei individuale.“! insa, fara indoialA, existé o problema si mai importanti, anume cea care priveste modul in care putem valida versiunile noastre private asupra scenei politice. Exista, dupa cum voi a1 ta mai jos, perspectiva unei imbunatatiri radicale prin dezvol- area unor principii deja functionale. Dar aceasta dezvoltare va depinde de cat de bine vom invata sa utilizim cunoasterea modului in care se formeaza opiniile pentru a veghea asupra Propriilor noastre opinii cand sunt in proces de formare. Caci Spinia de circumstantj, fiind un produs al contactului partial, luaditiei si al intereselor personale, nu poate s4 accepte usor —— open Bushnell Hartin nota introductvd la A Lawton Lowell, Pak ion and Popular Government (Opinia publica si guvernares Pope estea sau for-» metod a Racca si comparati , exact MASTS pee aaa Paratic. Caling yyy 2 ice va parea interesant, Importany, f, eC Ming I tic sunt tocmai acele calitagi pe cant I, sta le dejoaca gi le frustre: Gin va raspandi convingcrea cj be : aus uns, exercitarea opinici realigg Mec intuigia! bani, munca, efort constient, rabdare ca, cesitd ne va gasi suficienta sustinere. Acca comet an acape masura ce creste alee ne si ne face vt de vorbarie, Ne face sine fie jena de nor insine cand recur, casisa fim vigilenti in detectarea el. Fara obiceiul bin, "een za opiniile atunc cand citim, discutam 5 im dem, cei mai multi dintre noi abia daca vom simti Nevoia uy idei mai bune; nici nu ne vor interesa cand apar, nici ny we fi capabili sa impiedicam manipularea prin noile tehnici de, formare politica. Cu toate acestea, democratiile - daca judecdm dupa cele mg yechi si mai puternice dintre ele - au transformat opinia pe blica intr-un mister. Au existat organizatori iscusiti ai opinie care au inteles misterul destul de bine pentru a crea majoritit in ziua alegerilor. Dar acesti organizatori au fost priviti de stiing politica drept insi inferiori sau »probleme“, si nu ca persoane ce posedau la acea vreme cea mai eficienta stiinta a modului in care se poate crea si gestiona opinia publica. Tendinta oame- nilor care au exprimat idei despre democratie, chiar atunci cind nu i-au controlat actiunea, tendinta cercetatorilor, oratorilor, editorilor a fost si priveasci Opinia Public in felul in cat oamenii din alte societati priveau fortele supranaturale pe see ma carora au pus ultimul 4 sae . a . cuvant pri are 0 iau evenimentele, privind directia pe © . . deter i nu se la : dacinat de a anali: Noy In aproape ori i care, in allele bune wea politica exista un element me are, ale acelei teorii a daratul fenomenelor se arta, < Trimisii Poporului Ales Ceruri sau 0 Clasi a Cel tori la ochi au disparut . rimane neexamin afla Soarta, Spiritele Protectoare sau Monarhia Divina, un Vice-Rege™ cag lest. Ingerii, demonii si rest pitt andirea democratic’. dar pt!™a majoritiy iti de stint ‘a persoane a modului Linta oame- atunci cand oratorilor. Jul in care ea crede voia a erede ca exista alte Qaoril 40 SCOUT AT NVI Ty eet eal, ; A car Socratic NUS -PULUT chbera ane ; a de aivinitate palida, d aoe Ar UD suflet ¢, aw populare au gasit eee pile pentru noua ordine sociali jnamic poporului erau in stare gi curioase. crul. $4 doar ini profane 2 Nuau ridicat valul, deoarece erau tupti dura si incerta. nisi au simtit aspiratia de: i care este totdeauna mult mai profunda, mai eer ae fmportanta decat orice teorie a guvernari. Erau angajay, he iva prejudecatii de secole, in afirmarea demnititi amare Politicieni practici intro tii umane. Ceea ce fi interesa nu era daca John Smith avea vederi adec. vate asupra problemelor publice, ci faptul cd John Smith vas. tarul unei stirpe care fusese mereu considerata Inferioass, nu avea si mai ingenuncheze de-acum in fata nimanui. Prin forta acestui spectacol, »SA vietuiesti in acei zori“ insemna beatitu- dine si fericire. Insa orice analist pare sa retrogradeze acea dem- nitate, si nege ca oamenii sunt mereu rationali, educati sau informati, si observe cd oamenii sunt dusi de nas, cA nu isi cu- nosc totdeauna interesele si cd nu toti oamenii sunt la fel de potriviti pentru a guverna. Criticii au fost la fel de bine primiti ca un copil care bate toba. Fiecare dintre observatiile privind slabiciunea omului a fost exploatata pana la saturatie. Daca democratii ar fi admis cera un adevar in oricare dintre argumentele aristocratice, arfideschis o bres in sistemul lor de aparare. $i astfel, intoc Mai cum Aristotel a trebuit sa arate cA sclavul era sclav prin na- ‘ura sa, democragii trebuiau s4 sublinieze ca omul liber era ‘etator si administrator prin natura sa. Ei nu puteau sta sa ca 4 sufletul uman poate s4 nu aiba inca acest aaa indienne nu-l va avea niciodata, sica, ae hear Ment de fie anu fi folosit, impotriva vointel "uly CO" rea € alti oameni, Clasele superioare erau incé P238 / Opinia p puternice si prea lipsite de scrupule ca si nu g urma unei afirmati atat de oneste. Astfel, primii democrati au insisvat C4 0 justete Paiongy. vora spontan din masa de Coe OU sperau C4 asa vy fim, a credeau c& asa era, desi cei mai inteligenti, Precum on Jefferson, aveau tot felul de rezerve private. Dar un luery a sigur: dacd opinia publica nu aparea in mod Spontan, nim, in acea epoca, nu credea ca va aparea in vreun alt fel, ¢,' intr-un aspect fundamental stiinta politica pe care Se b, democratia era aceeasi cu cea pe care o formulase Aristote Democratul si aristocratul, monarhistul si republicany! repre. zentau aceeasi stiinta prin faptul ca plecau de la Premisa ma. jora ca arta guvernarii era un dat natural. Oamenij aveay conceptii total diferite atunci cand incercau sa-i numeascd pe cei care aveau ace] dat natural; dar erau de acord ca problema crucial era de a-i gsi pe cei care posedau din nastere intelep- ciune politica. Monarhistii erau siguri ci regii se nascusera si guverneze. Alexander Hamilton credea cd, desi ,se Basesc minti puternice in toate profesiunile... corpul reprezentatiy, cu prea putine exceptii pentru a avea vreo influen{a asupra spi- ritului guvernarii, va fi compus din proprietari de pamant, co- mertcianti si liberi Profesionisti*.! Jefferson credea ca facultatile politice au fost depozitate de Dumnezeu in fermieri si cultiva- tori, iar uneori vorbea ca si cum ele puteau fi gasite la toti oa- Profita, de De ‘ Potrivit s4 guverneze, cu- deraté ca fiind ja aveau instinctul necesar; democratii sustineau cj toti oameniiile a le ir- ci is- Omut : rentrat be tine ; ae instinct gic in consecinta, . : ‘ jay Tin nici unul dintre ¢ yer gate pont iderare Puteau sa se oc AUT, stints atrebarea cum se putea fae Politi nu woot ¢ a lumii. Dacd sustineai a Conducat ynoaster Lane eer ai poporul, ny ‘ ei" e7i pro av 1 My ~ MM Care alegitorul ; ce ’ wt informal ta ee Stunu de ani, acesta Poate fi men. ea competentele politice. Ceea ce conta ae ii dezvoltase an a minte rezonabilA, o judecatd echilibrata om enact ee oda au Varsta, dar nu era es aveau Am si inspiri sufletul si cum si hrinesti mintea, Oameniny . it primeatt faptele tot asa cum primeau aer in eae de tre. Wain oruluj Teal re 3 Dar faptele pe care oamenii le puteau obtine pe aceasti cale lipsit de efort erau limitate. Puteau cunoaste obiceiurile sica racteristicile vadite ale locului unde traiau si munceau. insd jumea exterioara trebuia conceputi, iar ei nu puteau so con- ceapa instinctiv si nici sa dobandeasca cunostinge de incredere despre ea pur si simplu traind. Prin urmare, politica spontana era posibila doar fntr-un mediu care nu depasea raza cunoy tintelor directe si sigure ale conducatorului. Nu putem evita aceastA conchuzie oriunde am gasi o guvernare bazatd pe sfera de cuprindere a facultitilor umane naturale. lata ce spunea Aristotell: ,,Situatia in care cetitenii unui stat judeca i distribuie slujbe conform meritelor le cere sa-si cunoascd unul altuia - racterul; atunci cand nu poseda aceasta cunoastere, atat ale- ibe, cat si hotararile judecatoresti vor da gres. gerea pentru slujbe, cars aplica tuturor scolilor de gandire Desigur, aceasta maxima s€ ron neobisnuite pentru demo- politica. Dar ea prezent@ dificul Jase puteau i. Cei deau in guvernarea bazati pe g ‘ aed crati. Cei care cre regelui sau in conacul nobilul ui, ° meet e rte j ca, atata ump ¢ afirma cA, la cu ae wn egcterul sh - isi cunosteau unU rele carac ne tere care tebui unow camenitor erau paste SENG casa conducitoare, Weer - demnitatea UW a turor oamenilor, cute erau cele ale 0% pe noveze a aan cratii, care voia' Vira. a? 5 tea a 1 Potitica, CO240 / pina pic coplesiti ve -electot tinct $1 “ es ii A insiste CA tori my lor ii & usa insiste CA toy camer i, Ju putea guverna, Acest contig, iy, 1 sa fi solutionat doa onthe teun m aluri si stint pule fi solu ar sung inure idealu 4iscu Avocea POpor ‘ului era vocea lui Dane ". ie ‘al +, mizat prea importanta, j alu Paradox : pentru prea pretios penuu “ teau arata cum urm: . si sa conce: un cetagean despre guvernul © de dimensiunea gi de conn qtul masc din, Na lor te fa cla, a instinctul functiona inte. a Ne, “Un x erantele jmnitat. Sper pao diu foarte amp! ide; ase da curs unei examinari critice, y aun cetacean din Boston sa stea in unui cetdqean din Virginia, cum . scA acolo gi 84 aiba opini, Ted apa viziunile y din Virginia si tr J din Washington, cum putea Un congress din Washington sa aiba opinii referitoare la China Sau Mexi Caci, in acea vreme, aducereé unui mediu nevazut in cémpy judecatii oamenilor era pentru cel mai multi irealizabild. Bine. se mai avansase de la Aristotel incoace. Existau cite ri mai bune gi nave mai bune. Dar ny premisele politice ale se inteles, ziare, erau carti, drumu' era un pas foarte mare inainte, colului al XVIIFlea nu puteau fi, in esenta, decat acelea care dominaser stiinta politica timp de doua mii de ani. Primiide. mocrati nu aveau o baza pentru a rezolva conflictul dintre aria cunoscuti a atentiei omului si credinga lor nelimitata in dem nitatea sa. Premisele lor au precedat nu numai ziarul modern, sent ciile de presa internationale, fotografia $i filmul; de asemene2. ele au precedat — ceea ce e mai semnificativ — masurarea sin registrarea, analiza cantitati comparativa, canoanele pir rice pete maranteg Noone a a oe martorilor. Nu vreau sa spun ca ieee toare, iar misurdtori re, Cd analizele noastre sunt nepal rile, sigure. Vreau si cA inventiileche* au fost Facute pentru a ad eee in camp? decatii. Ele nu fuseserd f% luce lumea nevazuta in camp! os cute pe vremea lui Aristotel iM stul de impo; rtante ca si fie vizibi : H ria mea lui Rousseau, ie vizibile pentru teo! Capitol ulterior, » Montesquieu sau Thomas Jefe vor vedea ca pana si in cea ma)Primii de. dintre aria ‘a in dem- ™, servi- emenea, rea si in- ele pro- recta $i oartele yartini- -cheie yu jue , erau piticd ian eee constructiei umane, a prat * 2NUME socialism, nul asu . ie a Britanie, toate premisele mai adj, adanc au fost pre Mal 1 - ; ri niin acest sistem mai vechi al gandiij Politi * era CLE) j a corisicand era competent gi onest, ace] Sistem ricare ar fiel, nu putea avea dect ebuia gj ac- © experie: Ds odun om, 0 te Pal tial a weburilor publice. Avand j In vedere Gj om for te acorda problemelor publice doar . = i. 3, ti ui i misi sia pastrat, Intr-un sens, adevarul ’ hn timp, aceasy: nares , cu ci ee ante. Dar teoria antica trebuia s4 presupung ‘Onsecinte impor. n ga enii puteau acorda putina atentie Pung nu numai cé oa m 1 acore’ pulind atentic problemelor publi catentia disponibila avea sa fie limitata Ja * publice, asi Saieainal Deanne er potas la chestiunile aflate 3 7 . sa Acdvave timp cand evenimente indepartate si co rita pages relatate, analizate si prezentate in mod paler ce forma care s4 permita unui amator si fz amen snr . a ii 4 relevanta. Acest timp se intrevede a Bcd oalegere inradevar ial cd relatarea contact ede acum. Nu maie nicio indo- : onunud a mediului nevazut este fezabili. Dese- oni, aceasta se face prost, dar simplul fapt ca = fa acd poate face, iar faptul ca incepem sa Seen — apt ‘pem sa realizim cat de prost se a sea arata ca se poate face mai bine. Situatii complexe as pour indepartate sunt relatate zi de zi, cu diferite grade Pricepere si onestitate, de catre ingineri si contabili pentru oameni de afaceri, de catre secretari si functionari public pen- cul Oficialitati, de catre ofiteri de informatii pentru statu] ma- Jor, de catre jurnalisti pentru cititori. Acestea sunt inceputuri crude, dar radical, mult mai radicale - in sensul literal al ow ~ pi . we ~ : ii icanilor vantului — decat repetitia razboaielor, eral Cee ps - f card si restauratiilor; la fel de radicale ca schimbarea la scar) din evs id George 84 discute mineritu! care face posibil ca dl Lloy an sisoarta arabilor ina- Tara Galilor dupa micul dejun !@ inte de cin la Paris. i ct al rreburilor umane 1" cain ce orice aspe' jdeile politice. Posibilitatea de 4 adu 4 care plutea peste ideile aaron 5 judecd * gre nu au realizat cA 2 Campul judecaee tr jata, desta care MT pi au comsrult Pe Au existat, ft is ane efectele une! OF a jncip@! i tiei era prin Pe erat prin Fi ji, Dar pen™ ie centrate Pe nisip. AU imitate #1 eerie242 / Opinia publica ganditorii politici care au contat, de la Platon si Aristote] la Machiavelli si Hobbes si pana la teoreticienii democratj, speculatia s-a invartit in jurul omului centrat pe sine, care tre. buia s vada intreaga lume cu ajutorul catorva imagini din mintea sa,CAPITOLUL XVII COMUNITATEA AUTOSUFICIENTA 1 a fost intotdeauna evident cd grupurile de oameni jane ar intra intr-o lupta pentru existenta dac: io n Pal de altul. In aceasta Privinta, e de netigaduit rise on in acel pasaj faimos din Leviathan, unde Hobbe 3, chiar daca nu ar fi existat nicio vreme in care indi aie yaw in razboi unii impotriva altora, in toate timpurile re ‘i pesoanele CO autoritate suverand, din cauza independentei lor, Rie muiesc neincetat si se gasesc in starea si postura gladiatorilon, ta armele indreptate unii catre alti si cu ochii fixati pe mis, carile celuilalt..."! a ntrati ciocni rul con- 2 Pentru a dejuca aceasta concluzie, o ramura importanti a gandirii umane, care a avut si are multe scoli, a procedat ast- fel: a conceput un model al relatiilor umane care etala o drep- tate ideal si in care fiecare persoani avea functii si drepturi bine definite. Daca individul isi indeplinea constiincios rolul care fi era atribuit, nu conta daca opiniile sale erau corecte sau gresite. isi facea datoria, cel de langa el si-o facea pe a sa, si toti oamenii obedienti alcatuiau impreuni o lume armonioasi. Orice sistem de caste ilustreaz acest principiu: el poate fi gasitin fe publica tui Platon git Avstotel idea Paradisului lui Dante, in tipul ee je socialism ghik sec faire, intr-un grad ulm eT drept international imagine delor, in anarhism sin sistem © i ri se presupune 0 * (i) in toate aceste caz de dl Robert Lansing: ——_,,xi Condition of Mankind as concerning I. Of vatur a oamenilor cu TTT la feri- (Despre condita de tal SUA. intre fos secretar de stat al SUA, ANE fi eae smericane, a paricipat 2 Cot gefal de pN 244 / Opinia P ties | we jrata, impusa sau inng. e .. prestabilita — inspirata, IMP! sanascut — armonie P’ clasa sau comunitatea cu opinii prop,;! Prin ersoana, wos hoch Pri eg, per cord cu restul umanitai Autoritaristii Considers ¢ ae a : a Pee via trebuie condusa de un divijor care are Brija ca Ficcay, imfonia anarhistii inclina s4 creada ca acordy} 4 itura; A 4-si cante par . ; ret ar improvi sa-$! divin daca fiecare interp' Proviza pe Par. care risuna mai a al concertulul. a aor cursu ‘a unii filozofi sau plictisit de schemele cu drepturj sin. 4 inst $e Fac ly. sicredinta, sie cel mai m ar niciodata altceva decat pacea lear fi respe nai mare dusman si al uneia si al alteia. Daca e pectat atat pe una cat si pe cealalta si-ar fi € trebuie oricand si faima si domnia.“ sar fi pierdut ri Ace: ini: : ini: fi ‘a vreun cu ad sta este cinism. Dar este cinismul unui om care a vazut hm adevarat, fara a sti prea bine de ce vedea ceea ce vedea. n functie Machiavelli se gandeste la oamenii si principii care ,judeci mai Ei Ili se gindes siprincipii care ,judeci mai hig fi mult dupa ochi decat dupa maini*, un fel de a spune ca jude- Sa C&tile lor sunt subiective. Era prea realist pentru a pretinde c a ee italienii zilelor sale vedeau lumea fairs oscilatii siin intregul ei. calma, Nu se complicea in fantezie si nu 0% rnicio baz pentr a com n are cepe o specie umané care ar putea sa invete sas! corecteze Mo- a sa $l jucrurile. dul de a vedea 00" ea era formati din oameni ale cAror ve ald Lumea care 1 8° Or Machiavelli stia ca astiel de ol deri puteau fi rareor’ vcare in felul sit, Se afl ede coameni, care val deste propria lor versiune rate continu Mra problemelor, fie ea Personala, de ¢}, ' en ie i‘ 482, dina, fied cetatii; insa realitatea Problemelor depa ASticg lu mi x F St y tele vederii lor. Ei vad aspectul lor. j] Considers. 2 PHU lin Fy 5 - . A re incruciseaza cu alti oameni care Sunt la fel de ce, et ™ Atunci, este pusa in pericol insasi ¢. i . n xistenta Jor sa ceea ce ei, din motive Personale nein tenta lor, pe care o socotesc Periclit rizeaza 0 experienta reala, desi pers Vor sacrifica oricare dintre idealuri »Scopul scuza mijloacele...“ telese, Conside, ata, Finalitatea, onal, justifies mij 3 Filozofii democrati s-au confruntat cu ace: elementare. Constient sau nu, ei stiau ca raza cu tice era limitatd, ci aria autoguvernarii trebuia j, ul de altul, statele ste adevaryy NOasterij Poli. ngradita, si sa nu fie impusa prin forté. Cum puteau fi Tinta cu realitatea? Au privit in jur. Cronicile le-au aratat cd in Statele-cetati din Grecia si Italia domnisera mereu intriga, coruptia si razboiul,! In propriile orase au Sasit scindare, artific ta nu era un mediu in care a formulat imaginea Eline Purtase Revolutia Americana ' .Democratiile Putelor... 5 au fost intotdeauna spectacole ale turbulentelor $i di* in general, viata lea fost la fel lea fost moartea“ Madison; afComunitatea auly muficienté 247 wile care au propulsat partidul tui Jefferson | on la pue oul juaile fermicrile jaeomultlion © or din Massachusetts wv; i hi . - a yedea CU ochiul mindi imaginea a cee ce irgi- tee 4 ai niste oc! : ace ury » pe auia, daca purtal niste ochelari care omitea ae CAL selavii isi . np pucnit Revolutia Americana‘, spune Tocquevil 7 el, iar “Ai . , (ana suveranita poporului, care fuse: doc P P Ff eae ” In unita- te rentoriale, Juat in stapanire statul." Cu siguranga a lu, z ak eae an} a luati sapanire mintile acelor oameni care au formulat si au pe . * * ppu- stereotipurile democratici. ,Prequirea poporulu son. Dar oamenii pe care ii pre- ri de anzat princ ipiul nostru,” scria Jeffer quia constau aproape exclusiv din mici fermieri proprie pamant: »Cei care muncesc pamantul sunt poporul ales al lui Dumnezeu, daca El a avut vreodata un popor ales, iar din ini- ma lor El a facut depozitarul privilegiat al virtuyii durabile si autentice. Este locul unde El mentine viu focul sacru, care alt- fel ar putea disparea de pe fata pamantului. Nicio epoca si nicio natiune nu au oferit vreun exemplu pentru coruperea mora Mpaci e ori ca et do- vurilor in populatiile de cultivatori. Oricat ar aduce aceasta exclamatie cu o intoarcere roman- cetiti ; Y " i din ticd la natura, exista gi o parte de adevar in ca. Jefferson avea razboiul.! dreptate s& creada c4 un grup de fermieri independenti se apro- tie. Aces- ie de indeplinirea cerinjelor unei democratii spontane mal P y 4 vrei sd con- aad & enci 3, Dar daca on- lemocra- mult decat oricare altd societate umand. Dar ¢ ren a ia denti si, servi idealul, trebuie 4 feresti aceste comunitati de ticalos , lumii : oe sg conduc’ proprile treburi ei te lumii. Pentru ca fermier obignuiti si Fac Jefferson a ce sunt oar ‘A dezaprobat manufactura, tan tre- -O anu- buie sd se rezume la cee? es | j aj concluzii logice: : aoe rtate $i ajuns la aceste cOnClA e impalpabile de Pro ‘dealul comertul extern, marina. i vers peare mu se baza pe ‘ i, i i ice fe i A, ad i nul ! re, si, in teorie, oriet a le grup: in epees per i . nu! jneaa icicnfel $1, a autoguvernare@ ur iin plenitudines autost eae aor observa cf, «infer ici pene ane apara impo jcand Fe ute i Titate, deat 0°? ir a), vol. 1, p51. Edita # 5 u ia in America). Fi mean ea! dix248 / Opinia puowes m putea s4 ne bucurim deo eter, apatici gi plebci sub acoperarn mulqumite.“! invadator, am trim, pe Re rente egoiste ¥i 4 FUstic ‘tate any My "OH ne, ink ia 4 Idealul democratic, ae la modelat Jefferson, conn dint-un mediu ideal SHO. ae Alea. nu intra 1 conflict cu stiinta politica a vremii. Intra in Sn i‘ ci realitatile C4 idealul a fost formulat in t ermeni abso! ud, in Parte din or beranta si in parte din motive de campanic, sa uitat Tepede teoria fusese initial conceputa pentru o situatic foarte Specials Fa a devenit un soi de evanghelic politica gia furnizat Stereo. tipurile prin prisma cdrora au privit polit toate partidele. | Aceasta evanghelie a fost consolidata prin faptul ca, in Ve. mea lui Jefferson, nimeni nu ar fi putut sa conceapa opinii pu- blice care sa nu fie spontane si subicctive. De aceea, taditia democratica incearca intotdeauna sa vada o lume in care oa menii sunt preocupati exclusiv de probleme ale caror cauze gi efecte actioneaza in limitele regiunii in care locuiesc. Teoria democraticd nu a putut fi conceputa niciodata in contextul unui mediu larg si impredictibil. Oglinda este concava. Si, chiar daca democratii recunosc cA sunt in contact cu afacerile ex- terne, ei vad foarte bine ca orice contact in suficient este o amenintare la adresa den conceputa initial. E 0 temere indrepta tia sa fie spontana, interesele ei trebui. gibile si usor de gestionat. Pentru ca pro} sa fie Kisata in seama experientei de circumstanta, conditiile trebuie Sah ae de cele ale obstii rurale izolate, Mediul ule sa fie limitat la aria cuno: i . Srei terii dire ; ie c&rei persoane, as directe si sigure a fi americanii din afara grupului auto- mocratici aga cum a fost Pentru ca democra- mple, inteli- curarea informatiilor ' Op. cit., p. 426,um a fost lemocra- le, inteli- matiilor »nditiile Mediul e a fie 4 a opi mediu ceea Con i a a 9 jar ered ase ae ~! Aga cd democraty wanna, inc-un fel sau altul, si Teduca im into" nevazut. S-a temut de comertul exteri ica Aturi straine; n- * mid lic. leg traine; n-a avut incredere in me! i tru ci duceau la orase mari sila aglom 1 manu. uri, . npirer es ome fac jaca trebuia, totusi, sA aiba mani a sasiels da : Pare ufacn i ateresul autosuficientei. Cand nu putea ga in . Sigh a gi jn lumea reala, pleca inflacarat in salbaticie si fon topic ¢ departe de contactele straine. Sloganuy dea prejudecatile. El este pentru autoguyern minare $i independent, Niciunul dintre aceste concepte ni trimite la vreo idee a consensului sau a comunitatii dincolo de frontierele grupurilor Autoguvernate, Aria actiunii democratice este 0 zona circumscrisi. In cadrul granitelor protejate, obiec- tivul a fost sa se realizeze autosuficienta si sa se evite legaturi care ar putea complica lucrurile. Aceast reguld nu se limiteazd la politica externa, dar se observa cel mai clar aici, deoarece viata in afara granitelor nationale este atat de strain de orice trai din interiorul lor. $i, dupa cum ne arata istoria, in ceea ce priveste politica externa democratiile au trebuit, in general, s aleaga intre o splendida izolare si o diplomatie care aducea atin- gere idealurilor lor. De fapt, democratiile cele mai de succes, Elvetia, Danemarca, Australia, Noua Zeelanda si America, pa- na de curand, nici macar nu au avuto politica extern, in sen- ei. Pana si o regula precum Doctrina iuga celor doua oceane de republicane pentru 4 incercat Portanta acely or, devarece co edil! me imp! nt da comunitati rile sale fi tra. ‘are, autodeter- sul european al expresi Monroe“) a aparut din dorinta de a adi un glacis(2) de state care erau suficient anu avea o politica externa. La, cap. IV. 1 Aristotel, Politica, Cartea yuan eee een () Presedintele american Jam tic prin care anunta ca S.UA. nu | 189 incipiu polit 4 '. trun discurs din 1823 un ees sicerea staelor europene si nu inter itica € ve de colo- Se vor amesteca in Po an gis renunte la orice tentaine de col . +5 {toriul a! vind nici ele pe teritoriul mena 8 ar fi tinentul american oe ei fortificatii, servind apart nizare pe continent gcanda in jurul un pstructii Sat CO- @) Teren in panta isul descoperit firs Con ata 0 tine acesteias Gel rai ficient 78 BT areas, fan (0 steia. jtea atac paci, care nu permit ta vizibila. (n- 7 a fa 4250 / Opinia publica o conditie importanta, Poatte ch Daca pericolul este ‘abil a aurocragiel!, siguranta era privith FEPLO ne Ml, oe functionarea democratici, Premisa “NCI Comuniys tate Ree itare » cét posibil, a tulh 4 i ay. cera evitar pe E , Urdrilor Neg, Ng tosuficient ran{a implica surpri supra vietli tal ce. Inseamnd cA exist Persoane Care persoane asupra clrora ny aj hi poti consulta. fnseamna c& unde D neaza Ciun control si cu care nu (e Pp an _. Va Cxig ta forte care tulbura rutina familiara i ca apar Probleme ing. reclama decizii rapide si ncobignuite. Orice demog simte in strafundul sau cA democratia nu € compatibili cy cre zele periculoase, deoarec inertia masclor ¢ i de asa naturi in. cat, pentru a actiona rapid, cativa trebuie sa decidA, iar Testu] fi urmeaza aproape orbeste. Acest lucru nu i-a facut pe demo. crati s4 recuze rezistenta, dar a facut ca toate razboaiele demo. cratice sa fie purtate in scopuri pacifiste. Chiar daca razboaiele sunt, de fapt, razboaie de cucerire, se crede sincer ca sunt riz. dite care boaie de aparare a civilizatiei. Diversele incercari de a ingradi o portiune din suprafata pamantului nu au izvorat din lasitate, din apatie sau din ceea ce unul dintre criticii lui Jefferson numea o dorinta de a trai intro disciplina monahala. Democratii intrevazusera o posibi- litate uluitoare: fiecare fiintd umana urma si se ridice la nivelul intregii sale capacitati, eliberata de limitele impuse de alti. Ceea ce stiau democratii despre arta guvernarii nu le permitea ~ si aici nu au ajuns mai departe decat Aristotel — sa conceapa © societate de indivizi autonomi, daca aceasta nu era una inchisa si simpla. Asadar, n-au putut alege o alti premisa daca voiau sé ajunga la concluzia ci toti oamenii isi puteau conduce spontan treburile publice, _ Fisher Ames, inspaimntat de revolutia democratica din 1806, ii scria hui Rufus King in 1802: ,La fel ca toate natiunile, avem - a nea din afara cercului nostru, din partea unui vecin grozay «as oe 1a seaaaint intotdeauna temeri mai mari decat cele pe 2 aT ee demagogii oamenilor faté de guvernul los [poi Te o ee of American Politics (Nasterea si mairinea politieg mer ae Riseand A cane), p. 69,se 5 yard ce au adoptat aceasth premisa, Onn ai mentine cea mai ardent te acd, pentru a avea o ; cui. Daca, p ao aut f y oot paw de care ave: 4 speranta, aut : OBuvernare Spontana te oe t 4 $1 autosufic ENA, ci ay - cde la sine inteles faptul c& un om er; a dere e : tla fel de = wicare altul in gestionarea acestor treburi simph ac ‘ competent ; icnte- Acolo unde dorinta naste gi fic © $i autos, \ Sandul, 0 astfel de logica este vonwinigitoare, Mai mult, doctrina cetateanului omnic este, 0 cele mai multe chestiuni practice, tea rurala. Mai devreme sau mai tarziu, o aU ney), FAS $1 aj, yexiste 0 comunitate simp ass" ompeten: » adevarata pentru obs rice locuitor al unui sat jsi incearca priceperea la tot ce se intreprinde acolo . Sarcinile sunt preluate prin rotatie de cdtre oameni care sunt ucenici in toate mestesugurile. Doctrina cetiteanului omnicompetent a inceput sa intampine dificultati serioase abia cand stercotipul democratic a fost aplicat universal, asa incat oamenii aveau in fata o civilizatie complicata, ins vedeau un sat inchi Cetajeanul individual era nu numai capabil si se ocupe de toate treburile publice, ci era gi inzestrat cu un spirit civi lid si cu un interes statornic. In obstea rurali, I avea suficient spirit civic, c&ci acolo fi cunostea pe toti si era interesat de ce fac toi. Ideea de suficient pentru obste sa transformat usor in + a fT op, caci, dupa cum am obser- ideea de suficient pentru orice scop, eben ae A nny vat, gandirea cantitativa nu convine pore saree ae ideilor a mai luat o turnura. De vreme i rtante, au ajuns j j de treburile impo’ i ie interesay sani ii sau toa- erau suficient d te doar acele chestiuni care interesau pe 84 para importan so- isi au imaginea lumii exte- ‘A lumea- c& oamenii isi formau imagines ' ae jonate din mintea lor. Ei inile ncn de inti si profesori si le corec- rioare din imaginile tipizate de la paring si prof Sr elo aceste imagini stere? rin propria lor experient a ayia granitele s in mic masura PPM (au dincolo de anigele seats. ined = ari care Tt PM Je sa calatoreasca in st eae, yen peer i avea™ eau toad viata inc-un Boers resides gacorilor oe alte ziare modeste, cateva foi doar n Aceasta insemna ai mai pusin’ ritatea alese tie aveau 1a di9 —Dz 7 ur eri politice, scoala de duminica sj diverse si di eur trebuiau s4 conceapa mediu] mai } On 4 ta ba eon al razboiului gi pacii. Numaruj. ; AN jntemeiau pe relatari obiective era fears cel al opiniilor nascute din hazardu] imag; c Mic in raport CH votive diferite, autosuficienta era un ideas Din multe es de formare. Izolarea fizica a obstij runt Spi tual in perioa en teoria democratici, traditia ae Sin. guratate? Pointei politice, toate au convers, facandu.j ,°M si A eis ca trebuie sa extraga intelepciunea POliticg din 1 : = : = propria lor constiinta. Nu eee olit in asa man cc le. gilor din principii absolute aa a a rece de energia lor libera. Gandirea poliuca a) Fs TeDuia si tr3, jasca din capitalul sau. Ea a gasit in legal ism Un COrpus testat de reguli, de la care se puteau deriva noi reguli fara a face efor. tul de a dobandi noi adevaruri din experienta. Formulele ay c&patat o sacralitate atat de bizara, incat orice bun observator din strainatate a fost uimit de contrastul dintre energia prac. ticd atat de dinamica a poporului american si doctrina static4 a vietii lor publice. Atasamentul constant fata de principii fixe era singura cale cunoscuta pentru a ajunge la autosuficien: Dar aceasta insemna ca opiniile publice ale oricarei comunitati privind lumea exterioara constau, in principal, din cateva ima- gini stereotipe aranjate conform unui tipar dedus din codurile legale si morale si animate de sentimentele trezite de experi- entele locale. Astfel, teoria democratica, care pornise de la 0 viziune fini icinmeret cs eae nara 4 peleze la intelepciunea si expe- e act > merqului $1 fin ublice care S€Comunitatea autosuficienta / 253 a erau evidente si la fel de ac a terilor ultime nu existau dif Lar se putea presupune awe un cod omogen al mo ae pentru diferen, standardelor accepta facultatea de judec. Cesibile tuturor, Nici in pri- ficultati, in comunitatea au. Sau, oricum, se ravurilor, Pr he de opini ns Pacitateg dCAPITOLUL XVIII ROLU, FORTEL PATRONAJULUy $1 PRIVILEGIULUI 1 anon S-a intamplat asa cum era de astepta Hamnilton’ seri 1 fost puse in aplicare; prevarica surite Uniunit na a Sa ee telor aur atjuns, pas CU pas, pa mo route pirghiile ie “ Caci ,in cazul nostru, concordan’ sc) neanein ae seven distincte este indispensabiie Oa ‘ raile Confederatiei, pentru a pera eica an apl. care a fiecarei msuri importante care vine de la = Com ar putea fi altfel, se intreba cl: »Conducatorii respectivel OF state membre... vor incepe sa judece oportunitatea masurilor, Vor liza conformitatea chestiunii propuse ori comites cu intere. sele sau scopurile lor imediate; vor evalua eeauealcle sau incon. venientele pe care le-ar aduce adoptarea, masurii. Vor examina toate acestea intr-o mani nteresata si suspicioasa, fard acea cunoastere a contextului national sia ratiunilor de stat care este esential pentru o judecati corect& tru chestiuni locale ce tunile Sta, ™, blocin, rii nationale si aducandule iny aac si cu acea predilectie pen- duce, mai totdeauna, la decizia Bresia. Acelasi proces se repeti in fiecare stat membru din care este constituiti Uniunea; iar punerea in aplicare a planurilor in- tocmite de consiliile generale va depinde intotdeauna de rezer vele opiniei preconce ‘pute si prost inform: Cei care sunt familiar iat siune conjuncturali din nizeze hotirarile in SS , The Federalist, No, 15,Rotul fortes, patronajului 4 Privileguty M/ 235 | pewte zece ani de furtunt gi strac AN trai ¢ mas era, dupa cum a spus-o John Adams! ou ne ic ar daduser’ lderilor revolutie} sot “2 “ureroasa”? nN Con- foaro : ~O lectic despre ceea ce se intimpla c ST anntati € enuate pe sine sunt aruncate in nul i ygad au mers fa Philadelphi adunare Mstructiva, 4a multe co acelasi med; ; IU. Si ast- Mm mai 1787, apare een articolele Confederatici, erau de { at powiva premise) fundamentale a de: xvilea Liderii nu numai cA se opune democratic al timpului — dnd m At pentru apt foarte porniti Mocratiei secolului al ae aU Consticnt spinitului ; imtind, cum spunca Madison, cA ~de- mocratiile au fost intotdeauna spectacole ale turbulentelor gi sputclor™ —dar,in adrul fronticrelor nationale, au hotarati

S-ar putea să vă placă și

• CURS Comportamentul Consumatorului

  

  Document4 pagini

  CURS Comportamentul Consumatorului

  Rely Bebe Mik

  Încă nu există evaluări
• 7 Dobre

  

  Document24 pagini

  7 Dobre

  Rely Bebe Mik

  100% (1)
• CURS Comportamentul Consumatorului

  

  Document104 pagini

  CURS Comportamentul Consumatorului

  Kristina Bodrug

  100% (1)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Cerinte Expicate

  

  Document7 pagini

  Cerinte Expicate

  Rely Bebe Mik

  Încă nu există evaluări
• Ariile de Dezvoltare

  

  Document11 pagini

  Ariile de Dezvoltare

  Rely Bebe Mik

  Încă nu există evaluări
• Subiecte Examen MAP

  

  Document72 pagini

  Subiecte Examen MAP

  Rely Bebe Mik

  Încă nu există evaluări
• Manual-Psihologie-sociala Duduciuc Ivan Chelcea

  

  Document257 pagini

  Manual-Psihologie-sociala Duduciuc Ivan Chelcea

  Rely Bebe Mik

  75% (4)
• Strategii D Crestere A Satisfactiei in Munca

  

  Document3 pagini

  Strategii D Crestere A Satisfactiei in Munca

  Rely Bebe Mik

  Încă nu există evaluări
• Psi Ho Socio

  

  Document6 pagini

  Psi Ho Socio

  Rely Bebe Mik

  Încă nu există evaluări
• Gestul Si Cuvantul

  

  Document3 pagini

  Gestul Si Cuvantul

  Rely Bebe Mik

  Încă nu există evaluări
• Vaporizarea

  

  Document3 pagini

  Vaporizarea

  Rely Bebe Mik

  Încă nu există evaluări
• Depasirea Este Interzisa

  

  Document1 pagină

  Depasirea Este Interzisa

  Rely Bebe Mik

  Încă nu există evaluări