Sarcina si nasterea

A avea copii

A avea copii este considerat cel mai fericit eveniment al vietii,iar a fi parinte drept
aspectul major al perioadei de adult.A avea copii inseamna dragoste si prezenta permanenta
in jurul tau a unor fiinte care-ti umplu sufletul,mintea si timpul cu tot ce poate fi mai frumos
si mai sensibil.Iti ofera bucurii dar si necazuri ,toate trec pe nesimtite,ceea ce ramane
permanent este insa sensul ca a trait din plin.Nu insa pentru toti oamenii.Sunt unii carora
nu le plac copiii,altora,prea comozi,invatati fiind numai cu satisfactiile lor reciproce,le este
teama ca un copil le va strica armonia.Acestia constituie categoria celor care vor regret,si
isi vor schimba optica,dar aceasta mai intotdeauna,se intampla mult prea tarziu.
In momentul in care un cuplu se decide sa faca un copil un control medical este o cerinta
necesara si totodata nu se mai utilizeaza metode contraceptive.
O sarcina poate aparea in prima luna dupa ce s-a interupt aplicarea
anticonceptionalelor.Alteori dupa mai multe luni(8-10-12).

Conceptia

Conceptia este procesul sexual de baza,si consta in fuziunea ovulului cu spermatozoidul;23

de cromozomi din ovul si 23 de cromozomi din spermatozoid se aliniaza sub forma de
perechi,formand o singura celula de 46 de cromozomi.In fiecare pereche exista un
cromozom de la mama si unul de la tata,fiecare purtand mesaje numite gene care
determina sexul,culoarea ochilor,culoarea parului si multe alte caracteristici(30.000 de la
fiecare).

Procesul prin care de la o singra celula se ajunge la o fiinta umana

completa?

Nidatia.Uterul se pregateste pentru a fi gazda fatului prin secretie de estrogen si

progesteron care ajuta la activitatea secretiei glandelor endometrului ,secretie bogata in
substante nutritive,necesare dezvoltarii embrionului.
Oul.Dupa o calatorie de 6-7 zile ajunge intr-o zona a endometrului pregatita dj de
hormoni pentru nidatie.Daca fecundatia si nidatia s-au produs,ovarele continua sa secrete
hormonii neceari dezvoltarii embrionului care,pe de o parte, isi formeaza o stransa legatura
cu mama printr-o formatiune numita placenta,sip e de alta,se formeaza el insusi.
Placenta este o structura rotunda si turtita care serveste ca mijloc de schimb al
elementelor nutritive ce vin de la mama la fat si a produselor neutilizate de la fat spre
mama.Vasele sanguine ale placentei sunt in contact printr-o membrane semipermeabila cu
vasele sanguine ale uterului.
In timpul sarcinii fatul este inconjurat de o membrane transaparenta numita amion-de care
este despartit printr-o cantitate apreciabila de lichid-lichidul aminiotic.Rolul acestui lichid
este de a fri fatul de posibile traumatisme si de a-l feri de a fi in contact direct cu membrana
amniotica in care caz adeziunile produse ar putea constitui o piedica in calea dezvoltarii
normale a fatului.
Fetusul.Celula formata din unirea spermatozoidului si ovulului incepe sa se
dezvolte.Dupa cateva ore,se imparte in doua parti identice care,la randul lor,se impart in
alte doua si asa mai departe.Energia necesara este luata din masa ovulului fiindca
spermatozoidul a fost mic si s-a epuizat.In tot cursul acestei diviziuni se continua drumul
spre uter.Cand ajunge acolo,oul are deja 128 de celule.
In saptamana a 8-a,majoritatea structurilor corpului si organele fatului sunt deja
diferentiate.Din saptamana a 4-a,structurile faciale ca:ochii,urechile,nasul,gura incep sa se
dezolte si devin mai tarziu evidente.La inceputul saptamanii a 5-a apare un punct,viitoarea
coloana vertebrala si sistem nervos;in saptamana a 6-a apar mici muguri,viitoarele maini
si picioare.
Aproximativ in saptamana a 9-a, a 10-a se recunosc membrele fatului.Fatul,legat prin
cordon ombilical de placenta,incepe sa se miste in lichidul amniotic-miscari care insa nu
sunt percepute de mama decat mult mai tarziu.
Durata normal a unei sarcini este de 40 de saptamani,socotitia de la ultimul ciclu
menstrual.

Sarcina si semne de sarcina.

Semne prezumtive

-incetarea menstruatiei
-greata matinala
-modificari de volum al sanilor si senzatia de tensiune

Semne probabile

-cresterea in dimensiuni a uterului si inmuierea considerabila colului uterin

Semne pozitive

-bataile cardio-fetale,miscarile active ale fatului de obicei simtite de mama aproximativ la

inceputul lunii a 5-a de sarcina

Altele:marirea abdomenului,a sanilor,modificari circulatorii,tulburari gastrointestinale

arsuri,oboseala.
n dezvoltarea intrauterin a oului pn la stadiul de ft matur, se disting mai multe
etape:
Etapa germinal (din momentul fecundaiei pn la fixarea oului n uter) are
loc creterea n volum de aproximativ 8000 de ori;
Etapa fetal timpurie (sau embrionar care se deruleaz din momentul fixrii
oului n uter pn la 8 sptmni) se caracterizeaz prin formarea celor trei
 straturi celulare (ectodermul, mezodermul i endodermul) din care se vor
dezvolta prile, componentele noului organism, dup cum urmeaz:
- Ectodermul duce la formarea celulelor pielii, sistemului glandular, prului,
unghiilor, organelor senzoriale i a sistemului nervos;
- Mezodermul duce la formarea sistemului muscular, osos, a stratului adipos,
sistemului circulator i a celui excretor;
- Endodermul duce la formarea plmnilor, ficatului, pancreasului, intestinelor,
glandelor salivare, etc.
Tot n aceast perioad, se dezvolt intens placenta (din celulele de fixaie) care are
un rol foarte important n creterea embrionului, prin funciile sale de hrnire,
oxigenare i protecie.
Perioada fetal trzie (sau de fetus, ft, ncepe din sptmna a 9 i ine pn n
sptmna 38 - aproximativ, n condiii de dezvoltare normal cnd intervine
expulzarea ftului, adic naterea) este o etap de difereniere a celorlalte
organe i de maturizare a celor existente. Dup 28 de sptmni, ftul este
suficient de bine dezvoltat, nct poate supravieui n cazul unei nateri
premature.
Dezvoltarea embrionar i intrauterin se prezint dup cum urmeaz:1

0 3 luni 3 6 luni 6 9 luni

-faza embrionar, -formarea organelor interne -faza fetal tardiv;
germinal; inim, stomac, ficat, -dezvoltarea intens a
-diferenierea primar a rinichi, etc., organelor;
organelor, formarea S. N., -dezvoltarea sistemului osos - n aceast etap poate
formarea primar a sub forma punctelor de surveni naterea precoce;
encefalului; osificaie de consisten -se perfecioneaz
-la trei sptmni se cartilaginoas; funcionalitatea organic i a
formeaz mduva spinrii -dezvoltarea sistemului S. N.
ca un fir cu o extremitate mai muscular i a statului adipos; -n jurul a ase luni se
proeminent n partea -dezvoltarea S. N. i a formeaz amprentele
capului; encefalului; digitale, pleoapele, glandele
-are loc fixarea oului n uter. -formarea sexului i a sebacee i sudorifice;
coardelor vocale; -hrnirea se realizeaz prin
-hrnirea se realizeaz prin cordonul ombilical.
mucoasa uterin, apoi prin
intermediul cordonului
ombilical.

Etapa de dezvoltare intrauterin este hotrtoare pentru dezvoltarea normal,

armonioas a viitorului copil. Tocmai de aceea, o trecere n revist a cauzelor care pot
determina patologii, prematuritate sau imaturitate la nivelul ftului se impune. Principalele
cauze care sunt responsabile de aceste fenomene sunt:2

1
Cauze Efecte Igiena Reacii - Vrsta
defectuoas micri
Toxoplasmoze Anomalii Alimentare cu Agitaie 9 sptmni
n organismul cerebrale, fructe i legume motorie difuz.
matern debilitate nesplate,
mintal, alimente
tulburri alterate,
vizuale, conserve.
calcificaii
cerebrale
hidrocefalii sau
microcefalii.
Malnutriia ncetinirea Deficit de Btile 10sptmni
mamei creterii proteine i cordului.
numerice a calorii,
celulelor alimentaie
nervoase, puin i srac,
ntrzierea n fr lapte,
dezvoltarea glucide.
intelectual,
afectarea
activitii
electrice a
creierului.
Infecii virale la Unele gripe Frecvena Micri 12 sptmni.
nceputul produc uneori mediului respiratorii.
sarcinii, grip, nenchiderea infestat cu
rubeol. tubului neural i epidemii.
degenerarea
esutului nervos
sau
malformaii.
Rubeola
produce
malformaii
cardiace,
deficiene
auditive i
vizuale,
malformaii ale
S.N.C. ale
ftului.
Radiaii Malformaii - Micri 12 14
grave poziionale sptmni
evideniate slabe ale
 dup atentatele gtului,
de la Hiroima, trunchiului,
Cernobl. spatelui.
Parazii Malformaii, Parazii Micri brute 16 20
debilitate transmii prin ale picioarelor, sptmni
general. intermediul micarea
pisicilor i al pleoapelor i a
cinilor. buzelor.
Ereditate Boli genetice - Consultaii Strigt fetal, 24 sptmni.
ncrcat aproximativ genetice ipete slabe.
parental 1800 depistate neefectuate.
Cauze Malformaii, - Dup 8
necunoscute acefalie, boli sptamni
genetice.

1. DEZVOLTAREA PSIHIC INTRAUTERIN

Dezvoltarea psihic n mediul intern, intrauterin, respect criteriul progresiei

constante, cu achiziii uoare n primele dou etape, ca n ultima etap a dezvoltrii s se
nregistreze un ritm alert, pe linia dezvoltrii calitative a coordonatelor psihologice ale
viitorului nou nscut. Principalele paliere ale dezvoltrii psihologice vizeaz:
a) Dezvoltarea motricitii: primele achiziii motorii apar n jurul vrstei de 5
sptmni, sub forma micrilor reflexe simple. Primele micri vizibile, sesizabile la
ecograf apar n jurul vrstei de 7 sptmni sub forma extensiei coloanei vertebrale i
micarea celor patru membre. Iniial, aceste micri sunt haotice, ntmpltoare i
dezorganizate, ca, odat cu naintarea n vrst ele s devin din ce n ce mai fin coordonate,
n consens cu starea de ansamblu al organismului. De exemplu, micrile ftului vor deveni
mai ample i mai frecvente dac apar factori stresori, cum ar fi, senzaia de foame, prezena
substanelor toxice sau stresul mamei resimit de ft. Pe lng micrile membrelor, ftul
poate s-i ndoaie corpul, s loveasc cu membrele, s se ntoarc dintr-o poziie n lata,
s nghit, s-i sug degetul i s sughie3. De asemenea, dup 10 sptmni apar primele
reacii respiratorii, iar dup 17 sptmni mimica devine mobil, apar grimase i
ncruntarea sprncenelor. Cercetrile arat c ntre 25 i 28 sptmni, ftul este activ
motor n proporie de 14% din 24 de ore.
b) Dezvoltarea senzorial: cunoate acelai ritm al dezvoltrii graduale a
sensibilitii, n acord cu maturizarea organic a organelor aferente.
La nivelul simului vizual, odat cu formarea i dezvoltarea aparatului vizual,
copilul ncepe s aib reacii motorii puternice daca asupra abdomenului matern se
acioneaz cu o surs puternic de lumin. Teoretic, dup 7 luni, copilul poate vedea, dar
acest lucru este puin exersat datorit mediului lichid i opac din abdomen. La nivelul
simului tactic, copilul este foarte sensibil, acionnd virulent dac asupra lui se realizeaz
micri brute de apsare sau pipire puternice. La nivelul simului gustativ, ftul devine
capabil, dup 5 luni, s reacioneze n funcie de substanele ingerate de mam. De
asemenea, poate deosebi dulcele de amar, manifestndu-i preferina fa de substanele
dulci i adversitatea fa de cele amare. La nivelul simului auditiv, ftul este foarte sensibil
reacionnd pozitiv sau negativ n funcie de natura sunetelor receptate. Mai ales dup patru
luni, cnd aparatul este constituit, urmnd s se maturizeze n jurul vrstei de 7 lun)
n ultimul timp se susine ideea existenei, nc din perioada intrauterin a memoriei
dup 6 luni. Anca Muntean trece n revist cercetri realizate de psihologii de orientare
psihanalitic i mai ales de cercettorii psihologiei transpersonale. Conform
transpersonalistului S. Grof, incontientul uman prezint trei staturi, cel de-al doilea fiind
populat cu amintiri achiziionate de copil n perioada intrauterin. Explorarea acestui stat
este posibil cu ajutorul unor tehnici speciale, dintre care amintim regresa hipnotic,
stimularea electric a lobului temporal, utilizarea de substane psihedelice.
Cert este c perioada intrauterin a dezvoltrii reprezint o etapa esenial n
construirea noii viei, o etap crucial n destinul a ceea ce poate s fie noua via care e
pe cale s apar. n funcie de dezvoltarea fiziologic, psihologic a ftului, a condiiilor n
care acesta se dezvolt, a climatului afectiv comunicaional care se stabilete ntre ft i
mam, ft prini n general, putem prezice viitorul omului matur de mine.

Ingrijirea medicala prenatala.

Este obligatoriu ca incepand de la debutul sarcinii si pana la terminarea ei mama sa consulte

medicul in mod frecvent.
Exista totodata o serie de investigatii de ultima ora pentru a depista eventualele malformatii
sau probleme ale fetusului.
Dintre aceste investigatii amintim:
-aminocenteza ce consta in prelevarea lichidului aminotic si cu ajutorul testelor se pot
stabili aproximativ 60 de tipuri diferite ale defectelor genetice.
-examenul vilozitatilor coriale prin extragerea unui tesut vilozitar care prelucrat in
laborator poate aprecia structura genetica a fatului.
-utrasunetul fiind o tehnica ce permie proiectarea unei imagini a fatului pe un ecran
-fetoscopia in care cu ajutorul unor tuburi optice subtiri ca firul de par se observa aspectul
fatului , se efectueaza fotografierea si se extrag cantitati mici de sange fetal necesare unor
analize.
Se interzic cu desavarsire consumul de alcool,tutun si droguri pe tot parcursul sarcinii ori
altfel mamele isi supun copii riscului imbolnavirii grave sau chiar decesului ori aparitiei
unor malformatii diferite.
Unele boli aparute in timpul sarcinii pot influenta negativ evolutia sarcinii un exemplu
fiind rubeola care poate determina la copil surezenia sau orbire,intarziere nmentala etc.

Incompatibilitatea Rh.In unele circumstante factorul Rh din sange este pozitiv in timp ce
factorul Rh din sangele mamei este negativ.
De obicei,pentru prima sarcina nu este o problema,abia dupa cele ce urmeaza,existand
pericolul unei anemii severe la copil dupa nastere.Se produce ca efect al sensibilitatii
mamei la prima nastere cu producerea consecutiva a anticorilor sau aglutininelor care ataca
celulele rosii ale fetilor in cursul sarcinilor care urmeaza.
 Tratament:o substanta cunoscuta ca anti-D gamma globulin se administreaza femeii trei
zile dupa nastere,avort sau nastere prematura.Acest vaccin actioneaza prin blocarea
procesului de formare a anticorpilor care ar putea ataca sarcinile viitoare.

Sex in timpul sarcinii

In general se apreciaza ca in primele doua semestre de sarcina,activitatea sexuala este
permisa,neprezentand nici un risc pentru mama nici pentru fat.
La unele paciente si in special in trimestrul trei de sarcina activitatea orgasimica sexuala
poate fi urmata de contractii uterine asociate cu dureri care,prin prisa cercetarilor actuale,ar
utea constitui o cauza de natere prematura sau de rupere a membranelor in ultimul trimestru
de sarcina.
Se apreciaza ca activitatea sexuala in timpul sarcinii este o problea de optiune.

Sarcina falsa.Este un fenomen cunoscut sub nunele de Pseudocyesis.Se apreciaza ca

aproximativ 1% dintre femei pot avea simptome de sarcina(greata matinala,incetarea
menstratiei,abdomenul creste ca intr-o sacrina si chiar senzatia de miscari fetale,convinse
fiind ca sunt gravide).Din acaeasta categorie fac parte femeile care-si doresc intens sa fie
mame,desi este posibil sa apara si in alte conditii(femei in varsta care nu-si mai doresc
copii,calugarite etc)
Inferilitatea sau incapacitatea de a concepe

Statistic se raporteaza ca 50% din cazurile de infertilitate au o cauza organica.La cealalta

jumatate oricat de sofisticate sunt metodele de diagnostic aplicate,nu se gaseste nimic.
Absenta explicatiilor fizice intr-un numar atat de mare de cazuri a condus la cautarea
posibilelor relatii dintre psiic si reproducere.Se pare ca factorii psihologici influenteaza in
mod special femeile,manifestandu-se fie sub forma unei mari dorinte de a avea copii,fie o
hotarare certa de a nu-i avea.
Insuccesele cuplului trebuie analizate in raport cu conditiile cerute pentru ca se produca o
sarcina respectiv:
1.Sa se produca spermatozoidul si ovule cu toate calitatile biologic necesare procedului
fecundatiei
2.Oul fecundat sa se poata nida in mucoasa uterina.
3.Ovulul si spermatozoizii sa se poate intalni.In acest sens,este necesar raportul sexual cu
intromisie,ejaculare a spermei care sa contina spermatozoizi si permeabilitatea trompelor
prin care sa treaca si sa se intalneasca cu ovulul.
La femei cauzele pot fi :dereglari ale procesului de ovulatie,pana la lipsa de ovuatie,blocari
ale trompelor uterine,boli.
La barbati lichidul spermatic trebuie sa indeplineasca anumite conditii:cantitatea obsinuita
de aproximativ o jumatate de ingurita la o ejaculare;cel putin 50% din spermatozoizii acelui
lichid spermatic sa-si pastreze mobilitatea mai multe ore si cel putin 70% sa aiba o forma
normala.
Tratamentul depinde in functie de cauze, exemplu fiind administrarea Pergonalului sau
tratament cu hormonul gondadotrofina corionica care determina ovulatia.
Daca tratamentele esueaza se poate recurge la insamnatarea artificala sau la fertilizarea in
vitro.De asemena unele cupluri recurg si la mame purtatoare un caz destul de delicat si
discutat pe larg in alte locuri.
Depresia post-natala.
Dupa ce nasc majoritatea femeilor sunt afectate de o forma mai usoara sau mai grava de
depresie.Aceasta trebuie tratata cu atentie in functie de simptomatologia si evolutia
ei.Cauzele depresiei post-natale sunt multiple: femeia se trezeste in fata unei noi vieti,cu
un membru in plus in familie de care este legata si de care trebuie sa aiba grija si sa il
integreze in mediu,ea este solicitata atat fizic cat si psihic.Depresia se manisfesta prin
scaderea apetitului sexual,scaderea tonusului psihologic,tristete,lipsa poftei de
mancare,apatie.Aceasta stare este normala in cazul in care ea nu evolueaza spre cronic.

Doresc sa precizez ca o nota personala si evident sustinuta de studii si opinii ale unor
somitati in domeniu importanta vietii psihologice a mamei,relatia pe care o are cu copilul
nenascut si suferinta si bucuria dupa si inainte de nastere.Este evident ca nimeni si nimic
nu te poate pregati pentru ce va urma odata ce afli ca esti insarcinta.De aceea este
recomandat ca sosirea pe lume a unui copil sa fie precedata de o anumita stabilitate
financiara si emotionala.Odata ce te afli in fata fapului de a fi un viitor parinte trebuie sa
incepi sa cultivi o relatie cu copilul nenascut inca de cand el este fetus.Se recomanda ca
mama sa vorbeasca cu copilul,stiindu-se ca exista viata psihologica intrauterina astfe incat
copilul sa simta iubirea si caldura memei.Acesta nu trebuie ignorat ca pe un bagaj pe care
il purtam dupa noi si dupa 9 luni luam cunostinta ca este o fiinta vie.Se recomanda ca mama
sa-i puna muzica copilului,sa faca sport pentru ca la nastere corpul sa fie pregatit si muschii
antrenati.Mama impreuna cu medicul decide modalitatea de nastere care considera ca ii
este recomandata.

NATEREA COPILULUI

1. PROCESUL NATERII
n condiiile dezvoltrii normale a ftului i a sntii fizice i psihice a mamei, naterea
se instaleaz la aproximativ 280 de zile de la momentul concepiei intrauterine. Durata
naterii este de obicei de 13 ore mergnd pn la 20 de ore. Pe parcursul naterii, a
travaliului, se pot de limita patru faze principale:
a) Prima faz ncepe din momentul regularizrii contraciilor (acestea nu mai sunt
sporadice i au o intensitate susinut, resimit de mam) i dilatarea cervixului
(aproximativ 10 cm.), orientarea ftului n canalul dilatat, de obicei cu capul nainte.
Contraciile pot avea o frecven foarte mare (apar la aproximativ 30 40 de secunde) sau
pot fi la intervale mai mari de timp (15 20 de minute).
b) A doua faz vizeaz naterea propriu zis, la finalul ei copilul este expulzat n mediul
extrauterin.
c) A treia faz const n separarea ftului de placent (tierea cordonului ombilical) i
eliminarea din uterul mamei a placentei ( n aproximativ o or de la expulzarea ftului).
d) A patra faz se materializeaz prin apariia contraciilor post natere, contracii
superficiale sau profunde la nivelul abdomenului mamei (aceste contracii apar ca urmare
a re-adaptrii mediului intern al organismului la noile condiii contractarea tuturor
muchilor, n timp, la dimensiunile dinaintea sarcinii).
n momentul declanrii naterii, poziia copilului poate fi:
a) Poziia normal, cu capul nainte, angajat pe canalul uterin dilatat. De obicei, aceast
poziie nu determin probleme, asigurnd o natere normal mai ales dac canalul uterin
este bine dilatat. Dac canalul este insuficient dilatat, naterea poate fi foarte dificil, cu
consecine negative att asupra ftului (pericol de lezare a cutiei craniene, i implicit
afectarea creierului), ct i asupra mamei (nevoia de a interveni chirurgical tieturi
vaginale).
b) Poziia transvers, n jumtate, copilul este angajat de aceast dac pe canalul uterin cu
fesele nainte. Aceast poziie determin o natere foarte dificil i trebuie intervenit, fie
prin ntoarcerea copilului, fie prin recurgerea la operaia cezarian. Aceast poziie poate
fi acompaniat de nvrtirea cordonului ombilical n jurul gtului, de sufocarea sau chiar
moartea ftului.
c) Poziia invers, cu picioarele nainte. De obicei, n cazul acestei poziionri a ftului, se
intervine ca i n cazul precedent. Dac se ncerc naterea n aceast poziie, poate aprea
asfixierea sau, datorit expulzrii copilului prin tragerea de picioare, pot aprea anomalii
la nivelul aparatului locomotor inferior.

2. TESTAREA NORMALITII COPILULUI NOU NSCUT

Imediat dup natere, nou nscutul este supus primelor testri medicale. Astzi,
modalitatea de identificare a modului de adaptare a funciilor vitale ale organismului
copilului la condiiile de via extrauterin, poart denumirea de scorul Apgar (stabilit de
Virginia Apgar n SUA, n anul 1953). Indicii medicali urmrii n cadrul acestei tehnici
sunt: culoarea pielii, funcia respiratorie, tonusul muscular, reflexivitatea, btile inimii.
Aceast tehnic se aplic timp de 1 minut ( la copiii cu dificulti se poate aplica timp de
10 minute, n funcie de evoluia indicilor urmrii), iar fiecare indice primete o not, de
la 0 la 2.
Dup testarea fiecrui indice, se face suma total i se interpreteaz astfel:
Un scor cuprins ntre 8 10 semnific un copil perfect sntos i foarte bine adaptat
la noul mediu de via;
Un scor cuprins ntre 5 7 semnific o stare bun a copilului, dar poate necesita, n
unele cazuri, intervenia prin asigurarea i aplicarea respiraiei artificiale sau alte manevre
medicale;
Un scor de 5 sau mai mic semnific o stare grav de sntate a noului nscut i
presupune intervenia imediat a cadrelor medicale.
La natere, nou nscutul are o greutate medie de 3.250 g. (3.500 pentru biei,
3.000pentru fete) i o nlime medie de 50 cm. (50-55 pentru biei, 48 50 pentru fete).
Prima reacie a nou nscutului este cea de ipt care este determinat de intrarea forat
n funciune a sistemului respirator pe calea aerului i de resimirea de ctre copil, a noului
mediu de via, ca fiind unul strin i ostil. Tocmai de aceea, studiile de specialitate susin
ideea nedespririi nou nscutului de mam n primele 2 3 zile, pentru ca aceasta s-I
favorizeze adaptarea mai uoar la noul mediu (mama fiind n acest caz, elementul de
legtur, cea care n permite intrarea n noul mediu de via).
De asemenea, studiile n domeniul nou nscuilor arat existena unei personaliti
unice a copilului nc din momentul naterii. Astfel, studiile realizate de S. Chess i A.
Thomas arat diferenieri comportamentale fine ntre nou nscui pe urmtoarele
dimensiuni.
o Nivelul activitii (copii energici, agitai, tcui, etc);
 o Ritmicitatea unor funcii de baz (foamea, raportul somn veghe);
o Natura rspunsului la un stimul nou (de apropiere, de retragere, de
indiferen);
o Gradul de adaptabilitate la schimbrile mediului;
o Intensitatea reaciilor emoionale;
o Calitatea afectelor (i polarizarea lor la polul pozitiv sau la polul negativ),
etc.
n direcia asigurrii unei anse mai mari a normalitii biologice i psihologice a nou
nscutului, un rol important, chiar vital l are pregtirea gravidei pentru noua sa
responsabilitate, pentru noul rol pe care l va avea de ndeplinit chiar din timpul graviditii.
Astzi sunt cunoscute i aplicate (mai ales n rile occidentale, cu un nivel stabil al
dezvoltrii) mai multe tehnici, metode i strategii n domeniul graviditii i a pregtirii
pentru natere i maternitate.
a) nc de la nceputul sarcinii, viitoarea mam trebuie s cunoasc: ct dureaz o sarcin,
care sunt parametrii normalitii perioadei de sarcin, cine va fi medicul cu care va nate,
ct de frecvent trebuie s realizeze consultaii medicale, prin ce metod va nate, etc.
b) Realizarea i frecventarea cursurilor de pregtire pentru natere, att a gravidelor, ct i
a partenerilor acestora.
c) Realizarea gimnasticii medicale.
d) nsuirea tehnicilor respiratorii specifice pentru o natere uoar.
e) nsuirea unui regim de via sntos att pentru femeia gravid, ct i pentru cuplul din
care face parte gravida etc.
Cteva metode impuse i verificate n practica graviditii sunt:
a) Metoda Dick Read const n educarea femeii gravide n ceea ce privete
reactivitatea motorie din timpul travaliului (ce trebuie s fac, cum trebuie s respire, ce
micri sunt utile, ce micri trebuie evitate).
b) Metoda Lamaze consider femeia gravid ca factor principal i activ n timpul
naterii. Femeia gravid impune ritmul aciunilor, n funcie de structura proprie. i n
cadrul acestei metode se nva tehnici de respiraie i de control a emoiilor negative.
c) Metoda Bradley accentueaz dimensiunea psihologic a naterii. Important este
ca mama s priveasc naterea ca pe un fenomen natural, plin de bucurie, fiind nconjurat
de dragoste i preuire.
d) Metoda Leboyer pe particularizeaz prin asigurarea unui climat special n timpul
naterii: lumin difuz, discret, fond sonor linititor. Imediat dup expulzare, nou
nscutul este aezat la pieptul mamei ( tehnica piele la piele), iar abia dup 4 5 minute
copilul se ia, se taie cordonul ombilical, se spal i se nfa.
e) Metoda Ceakovski sau naterea sub ap. Ideea acestei metode este aceea de a atenua
ocul trecerii copilului din mediul apos n cel aerat.
f) Sunt i alte tehnici care pot favoriza naterea fr dureri, cum ar fi practicarea
diverselor tehnici de inspiraie yogin, controlul mental sau sofrologia adic, obinerea
armoniei depline ntre trup psihic, spirit.

.
Bibliografie
1.Sex si sexologie........Maria Mandru Ungureanu Editura Medicala S.A.,Bucuresti 1994
2.Psihologia varstelor................ Editura Polirom