Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Lucru individual
La disciplina: Protocol si relatii cu publicul
Tema: Originea si aparitia relatiilor publice
Protocol si relatii cu publicul
Etapele procesului de relatii publice

Chisinu 2017
 Edward Bernays, ntemeietorul relaiilor publice moderne scria: "Cele trei elemente
fundamentale ale relaiilor publice sunt practic la fel de vechi ca i societatea uman:
informarea indivizilor, persuadarea lor i crearea de relaii ntre acetia. Desigur, mijloacele
i metodele s-au schimbat de-a lungul timpului, aa cum s-a schimbat i societatea". Pentru
Bernays, relaiile publice au fost dintotdeauna legate de civilizaia uman. Evoluia
societii este n mare msur rezultatul sc.himbrilor practicilor de comunicare i
metodelor folosite de afacerile publice.

Pentru a-i promova o imagine de faimoi regi sau rzboinici, marile personaliti
ale civilizaiilor antice - sumerienii, babilonienii, asirienii i perii - foloseau poeme care
vorbeau despre vitejia n lupt i succesele lor politice. n Egiptul antic, arta i arhitectura
- statui, temple, morminte - erau adevrate instrumente de comunicare.
Grandoarea acestora se transfera asupra preoilor, nobililor i scribilor n scopul de a
impresiona publicul. n Israelul antic, Biblia i celelalte texte religioase au devenit mijloace
de formare a opiniei publice. Pieele ateniene erau centre de dezbatere public n care se
discuta despre viaa cetii i politic. Odat cu rspndirea oratoriei, captarea interesului
i a bunvoinei publicului a devenit o tehnic de discurs tot mai mult speculat de ctre
filosofi.

Expresii precum "Vox populi, vox Dei" (Vocea poporului este vocea lui Dumnezeu)
i "res publicae" (problemele publice) exprim fora pe care o aveau relaiile publice n
Roma antic. Romanii acordau o atenie deosebit opiniei publice i mijloacelor de
influenare a acesteia, tocmai pentru c erau contieni de nevoia de a avea un public
favorabil. Caesar, de exemplu, i-a pregtit din timp trecerea Rubiconului din 49 .Hr. nc
din 52 .Hr., el a trimis n Imperiu "Rzboaiele Galice", scrieri inspirate de experiena sa
de Guvernator al Galiei. La rndu-i, Cezar, cunoscnd impactul tirilor asupra opiniei
publice, publica un jurnal numit "Acta Diurna". Efectul acestuia a fost att de mare nct
"Acta Diurna" a continuat s apar timp de 400 de ani.

n Evul Mediu, relaiile publice au continuat s se dezvolte folosind noile mijloace de

comunicare ale vremii. Un faimos exemplu este cel al Tapiseriei din Bayeaux, care
preamrete cucerirea Angliei de ctre normanzi din 1066. Forma modern a relaiilor
publice, nelese ca element vital pentru managementul instituiilor publice i private, se
ntrez3rea abia n timpul Renaterii i Reformei. Marile documente despre libertate din
acele vremi, foarte influente n epoc, dau seama de puterea pe care o cpta deja
comunicarea public. Magna Carta, de pild, Carta Englezeasc a drepturilor i libertilor
din secolul al XIII-lea, a inspirat ulterior Constituia Statelor Unite ale Americii.

n coloniile rebele americane au aprut adevrai experi n relaii publice. Apelnd

la retoric, ziare, reuniuni, comitete, pamflete i coresponden, ei au ctigat numeroi
adepi pentru cauza lor Paul Revere, Benjamin Franklin, John Peter Zenger, Samuel
Adams, Alexander Hamilton, James Madison i John Jay sunt civa dintre ei.

n coloniile rebele americane au aprut adevrai experi n relaii publice. Apelnd

la retoric, ziare, reuniuni, comitete, pamflete i coresponden, ei au ctigat numeroi
adepi pentru cauza lor Paul Revere, Benjamin Franklin, John Peter Zenger, Samuel
Adams, Alexander Hamilton, James Madison i John Jay sunt civa dintre ei.

Ivy Lee cel ce a introdus notiunea de relatii cu publicul

Dintre primii practicieni de relaii publice, Ivy Lee a fost poate cel mai faimos. El a
dezvoltat majoritatea tehnicilor de comunicare i a definit cele mai multe din principiile
folosite astzi de specialitii din domeniu. nelegnd importana comunicrii transparente
cu media, Lee aborda presa deschis i sincer. Lee considera c performanele companiei
reprezint premisa unei publiciti eficiente prin care se poate construi, n timp, o imagine
favorabil. Poate cea mai important contribuie a sa adus relaiilor publice a fost
deschiderea oamenilor de afaceri spre public i crearea unei imagini favorabile mediului
de afaceri.

Fost reporter la Wall Street, Lee nelegea c pentru a ctiga susinerea i simpatia
publicului, companiile trebuie s comunice onest, corect i deschis. nc din 1914 el folosea
deja termenul de "relaii publice", dar practica deja din 1904, an n care lucra drept
consultant alturi de Gregory Parker. n decursul carierei sale, a consiliat clieni celebri
precum Compania de Cile Ferate din Pensylvania i familia Rockfeller.

Pentru a-i ajuta clienii, Lee a creat i dezvoltat aa-numita politic de comunicare
"the public be informed" , principiu complet opus afirmaiei nepotrivite a bancherului
William Vanderbilt, "the public be damed".
 Colaborarea cu familia Rockefeller este reprezentativ pentru cariera lui Ivy Lee.
John D. Rockefeller Jr. i-a cerut ajutorul lui Lee n gestionarea Masacrului Ludlow, cnd
9.000 de oameni au intrat n grev. n aprilie 1914, un foc de arm accidental a dus la o
adevrat lupt n care au murit mai muli mineri, dou femei i unsprezece copii. n
condiiile n care numele familiei Rockfeller era blamat n toat regiunea, Lee l-a sftuit pe
John D. Rockefeller Jr. s adopte o atitudine deschis i i-a cerut s viziteze zonele cu
exploatri miniere pentru a vedea el nsui condiiile de munc ale minerilor. La ndemnul
lui Lee, John D. Rockefeller Jr., considerat a fi un capitalist arogant, a nceput s fac
publice aciunile sale caritabile, confideniale pn n acel moment.

Relatiile cu publicul vizeaza orice tip de informare transmisa de un functionar

cetatenilor interesati de serviciile institutiei careia i se adreseaza.

Relatiile cu publicul (oricat am extinde semnificatiile cuvantului public, pentru a

include si alte categorii in afara de clienti) sunt doar o mica parte a relatiilor publice, care
vizeaza in special relatiile unei institutii (organizatii) cu clientii (cetatenii), desfasurate
printr-un compartiment specializat (ce poarta chiar acest nume) si care cuprind, cel mai
adesea, probleme din sfera cererilor, sugestiilor si reclamatiilor.

Un sistem eficient de relatii cu publicul trebuie:

- sa fie accesibil si bine cunoscut de public;

- sa fie simplu de folosit;

- sa aiba un timp scurt si limitat de actiune;

- sa asigure investigatii complete si corecte;

- sa respecte confidentialitatea;

- sa fie obiectiv;

Relatiile cu publicul in administratia publica se concretizeaza prin distribuirea de

informatii, raspunsuri la intrebari si rezolvarea problemelor cetatenilor prin intermediul
scrisorilor, al telefonului, postei electronice sau prin contact direct. Emitatorii acestor
mesaje catre cetateni sunt reprezentanti ai guvernului, ministerelor, organismelor centrale
guvernamentale, prefecturilor si primariilor.
 De exemplu, majoritatea ministerelor au un sistem de servicii informationale.
Astfel, publicul poate fi informat prin decrete sau note publicate in presa sau explicate la
radio sau televiziune. Problema o constituie insa faptul ca, in dese cazuri, nimeni nu se
intereseaza daca publicul a inteles informatia pe care a primit-o, neexistand in cadrul
administratiei publice posibilitatea asigurarii unui feed-back, impus de o orientare de
marketing al carei sens este satisfacerea nevoilor si dorintelor cetatenilor. Aceasta se
datoreaza in parte unor factori obiectivi (resursele umane si materiale limitate din cadrul
administratiei publice nu pot rezolva problemele tuturor cetatenilor

Reputatia este cel important criteriu de referinta pentru o institutie in raporturile

sale cu publicul. Reputatia reprezinta, in fapt, ceea ce cred ceilalti despre tine; cu alte
cuvinte, imaginea ta publica. Iata primul aspect asupra caruia se cuvine sa se opereze
modificari importante pentru a se putea incepe cu adevarat o reforma a serviciului de
relatii cu publicul, pentru ca, daca perceptia cetatenilor despre aceasta institutie de
administratie publica este una negativa, ei vor cauta alte cai sa-si exprime doleantele,
nemultumirile si propunerile.

Clasificarea relatiilor cu publicul

Relatiile cu publicul se clasifica in: relatii cu publicul interne si relatii ce publicul

externe.

Relatiile cu publicul interne - sunt acele actiuni si activitati care au la baza drepturile
si obligatiile functionarului public si a altor categorii de personal de a se adresa factorilor
de decizie ai institutiilor publice din care fac parte, precum si, autoritatilor publice carora
se subordoneaza, atat in legatura cu problemele de natura profesionala, in probleme ce
vizeaza drepturile, libertatilor si indatoririlor lor fundamentale, dar si, in cele ce tin de viata
sociala a acestora.

Relatiile cu publicul externe sunt acele actiuni si activitati initiate si desfasurate

de catre institutiile si autoritatile publice in scopul satisfacerii anumitor nevoi sau interese
individuale sau colective, generale,locale, zonale sau la nivel national.
 Etapele procesului de relatii publice

Majoritatea specialistilor apreciaza ca procesul de relatii publice are cinci etape in care
sederuleaza. Aceste etape sunt obligatorii, lipsa unei impiedicand derularea intregului
program de activitati. Aceste etape sunt:

- Definirea scopului (stabilirea obiectivelor).

- Cercetarea in teren

- Elaborarea strategiei de relatii publice.

- Implementarea activitatilor in mediul (mediile) social(e) vizat(e).

-Evaluarea periodica si finala a programului.

Definirea scopului (stabilirea obiectivelor)

Aceasta prima etapa este realizata de agentul de relatii publice impreuna cu beneficiar
ulserviciilor. Este o etapa importanta, deoarece da posibilitatea celor doi
interlocutori sa secunoasca, dar totodata se armonizeaza interesele celor doua parti. Acest
lucru este relevantintrucat nu toate obiectivele pe care beneficiarul doreste sa le realizeze
pot fi realizate efectiv. Spre exemplu, conducatorul unei intreprinderi economice, care
fabrica produse de o calitateindoielnica, doreste implementarea unui proces de relatii
publice care sa transforme
imaginea publicului de spre produsul respectiv intro imagine de marca. Un astfel de obiec
tiv este imposibil de real, deoarece una din conditiile de existenta (realizare) a procesului
de relatii publice este ca produsele realizate de intreprindere sa fie de buna calitate.

Cercetarea in teren

Este cea mai importanta etapa a procesului de relatii publice. Ea are ca scop, pe de o
parte,gasirea problemelor care impieteaza asupra promovarii unei imagini dorite despre
institutia avuta in vedere, iar pe de alta parte, identificarea cailor si metodelor pentru a
derula un program derelatii publice corect si eficient.Dupa parerea noastra, cercetarea
ar trebui sa asigure urmatoarele functii:determinarea domeniilor de unde trebuie culeasa
informatia. Este atributul agentului de relatii publice, iar activitatea in sine este
premergatoare oricarei strategii. Pentru ca un proces de relatii publice sa poata demara,
este necesara obtinerea de date din urmatoarele
domenii:social: organizarea sociala a localitatii sau zonei unde se efectueaza cercetarea, n
umarullocuitorilor, profesii dominante (numeric), particularitati lingvistice, obiceiuri cu
caracter local,grad de ocupare a fortei de munca;
 Elaborarea strategiilor de relatii publice

Faza finala a cercetarii de teren are rolul de a pune la punct derularea unor activitati
intr-oconceptie unitara, folosind tehnicile si metodele specifice de relatii publice.Aceasta
faza este realizata numai de agentul de relati[I publice si constituie cheia succesului
inmaterie de relatii publice.Astfel, activitatile ce urmeaza a se derula sunt ordonate in
functie de prioritati, de perioadele detimp in care se vor derula si, nu in ultima instanta, de
fondurile materiale avute la dispozitie

Implementarea activitatilor de relatii publicein mediul vizat

Activitatea in sine este de resortul agentului de relatii publice si are drept scop identificarea
canalelor de transmisie cele mai performante in mediul respectiv si urmarirea realizarii,
dupa calendarul stabilit, a activitatilor hotarate. Mai precis, agentul de relatii publice
deruleaza activitatile dupa calendar si ia toate masurile casa recepteze ecoul pe care
acestea, eventual, l-ar produce, pentru a putea face o evaluare corectaa programului.
Aceasta faza este cea mai dinamica, deoarece toate fortele si mijloacele procesului de
relatii publice sunt puse in miscare. Agentul de relatii publice este ca un dispecer: el trimi
te spredestinatii diferite - foarte bine precizate - mesaje (comunicari), intercepteaza
reactiile, iar lasfarsit evalueaza programul.

Evaluarea programului de relatii publice

Evaluarea programului de relatii publice este ultima faza. Aceasta se realizeaza

secvential (o data cu terminarea fiecarei faze) si final , cand se evalueaza intreg programul.
Evaluarile secventiale pot duce la modificari ale strategiei, dar care nu pot afecta fondul
problemei.

In concluzie este bine de mentionat ca relatiile publice joaca un rol foarte important
in activitatea unei intrprinderi, firme sau functionar public, deoarece datorita acesteia
se formeaza reputatia acestora. Relatiile cu publicul formeaza un tot intreg cu celelalte
discipline ce se ocupa de activitatea colectivitatilor umane, este o parte a dirijarii
eficiente a oricarei forme de activitate organizata. Ea stabileste o cumunicativitate cu
publicul, in acest mod facilitand conlucrarea si buna intelegere dintre oameni. In acest
sens, datorita relatiilor publice se stabilesc niste relatii de prietenie , simpatie si incredere
atat cu propriul personal, cat si cu publicul
 https://www.academia.edu/1741132/Curs_Relatii_Publice_si_Protocol_Public_Relations
_and_Protocol
http://www.qreferat.com/referate/comunicare/Relatiile-publice-ca-proces547.php
http://www.creeaza.com/didactica/comunicare-si-relatii-publice/Etapele-procesului-de-
comunica694.php