Subiecte examen Psihoterapie- Practic

1. Tehnici corporale de exprimare a agresivitatii

1. Interviu (clientul isi spune povestea)

2. Scopul terapiei
- Clientul stabileste ca agresivitatea e o problema pe care vrea sa o rezolve in terapie
3. Scurta psiho-educatie
- Agresivitatea poate fi un raspuns la frustrare: atunci cand atingerea unui scop este
blocata, ia nastere frustrarea. Frustrarea devine apoi o sursa de manifestare a agresivitatii.
- Felul in care ne exprimam furia se invata din experientele pe care le-am avut in
copilarie (invatam din cultura noastra si de la parintii nostri)
4. Tehnici corporale de exprimare a agresivitatii
Observa cand incepi sa te infurii semnele timpurii de alarma care pot fi:
Fizice noduri in stomac, incordare, durere de cap etc
Emotionale plans, sentimentul ca esti coplesit etc
Cognitive
Respira profund, lent de 3 ori si sa numeri pana la 10
Time-out paraseste locul, contextul ducandu-te in alta camera, sau iesind afara (nu
uita sa spui: Sunt prea furios acum pentru a duce discutia mai departe. O sa iau o pauza si
vom continua discutia dupa ce ma calmez)
Lupta exprima-ti agresivitatea intr-o maniera sigura
Alearga
Loveste o perna
Sap in gradina ))
Intinde-te pe pat si loveste salteaua cu bratele si picioarele ritmic si cu putere
Terapie prin tipat (in padure sau in alt loc in care nu esti auzit)
5. Tema
- Monitorizarea episoadelor de agresivitate
De completat tabelul furiei semnele timpurii de alarma

1
 Subiecte examen Psihoterapie- Practic

2. Prima sedinta cu o persoana cu tulburare anxioasa

1. Interviul clinic (se asculta povestea clientului si se pun intrebari relevante pt

anxietate)
2. Scurta psiho-educatie
Anxietatea este o teama coplesitoare fata de unele evenimente viitoare, incat nu ne
permite sa ne concentram pe altceva
Anx e o emotie pe care cei din jur ne indeamna s-o alungam (ca si tristetea)
Doar ca anx are o functie imp in viata:
- Ne pregateste pt posibilele evenimente negative/periculoase care ar putea avea loc in
viitor
- Ne motiveaza sa anticipam posibilele obstacole si sa ne pregatim pt a face fata cu bine
situatiei
Cand suntem anxiosi, corpul si mintea noastra intra intr-o stare de vigilenta si
pregatire pentru a nu fi surprinsi de evenimente negative
E adevarat ca, desi anx e in general adaptativa, uneori e prea intensa (de necontrolat) si
apare in momente sau situatii nepotrivite.
Toate emotiile, chiar si cele inconfortabile, SUNT IMP SI NECESARE in vietile
noastre si NU NE PROPUNEM SA SCAPAM DE ELE. Scopul este sa le intelegem si sa le
gestionam.
Ceea ce mentine simptomele este REACTIA la aceasta emotie (reactiile pot fi
adaptative sau dezadapative)
3. Scopurile terapiei
Se stabilesc scopuri specifice pt terapie (concrete, usor de gestionat, in termeni de
comportamente)
- Incercati sa descrieti scopul dvs cat mai concret cu putinta
- Cum va arata acest scop odata atins?
- Ce lucruri veti face sau nu veti mai face dupa atingerea acestui scop?
- Ce comportament veti face atunci?
Se stabilesc pasii intermediari
- Sunt pasi intermediari, usor de gestionat, pe care ii puteti face pentru a va atinge
scopul de mai sus
- Realizarea acestor pasi ar putea sa dureze cateva zile, o saptamana sau chiar o luna

2
 Subiecte examen Psihoterapie- Practic

4. Analiza anxietatii ABC ul cognitiv-comportamental

A ntecedente (situatii declansatoare)
R aspuns la antecedente (ganduri, comportamente, reactii fiziologice)
C onsecintele raspunsurilor (reactii comportamentale)
5. Tema pentru acasa
De completat ARC-ul Emotiilor prin monitorizare zilnica, atunci cand apar emotii
coplesitoare

3. Relaxarea musculara progresiva

Pentru inceput, persoana care urmeaza sa se relaxeze trebuie sa fie asezata confortabil intr-un
fotoliu sau sa stea intinsa.

1. Incepeti procedura recomandandu-i pacientului sa inchida ochii si sa inspire de cateva

ori profund , expirand de fiecare data treptat, prelung
2. Spuneti pacientului: Sunteti pe cale sa incepeti un program sstematic de relaxare.
Veti descoperi ca este ceva placut si vom desfasura exercitiul in ritmul dumneavoastra. Daca
veti considera ca ritmul meu este prea rapid sau prea lent, spuneti-mi. In general eu voi sti
cum va simtiti pe masura ce va voi observa reactiile. Mai intai, as dori sa va incordati mana
dreapta foarte bine strangeti pumnul pentru aproximativ 5 secunde unu, doi, trei, patru,
cinci. Acum relaxati-o si observati diferenta dintre relaxare si tensiune. Observati sentimentul
de usurare pe masura ce relaxati mana. Ceea ce urmarim este sa actionam asupra corpului dvs
intr-o maniera asemanatoare, incordand si relaxand alternativ fiecare grup muscular. Sa
incepem ...
3. Continuati solicitand pacientului sa incordeze si sa relaxeze mana dreapta inca o data.
Nu uitati sa-i spuneti pacientului sa observe diferenta dintre starile de incordare si relaxare ale
corpului. Constientizarea tensiunii musculare este unul ditre obiectivele importante ale
antrenamentului. Dupa efectiarea ceui de-al doilea cicu incordrae-relaxare cu mana dreapta, se
continua cu restul corpului in ordinea indicata la punctul 4. De fiecare data pacientul trebuie:
a. Sa incordeze grupa musculara
b. Sa pastreze tensiunea aprox. 5 secunde
c. Sa se relaxeze
d. Sa observe diferenta dintre tensiune si relaxare

3
 Subiecte examen Psihoterapie- Practic

Pe masura ce antrenamentul progreseaza, nu este necesar vreun comentariu privind

constientizarea fiecarei grupe musculare, dar trebuie sa mentionam necesitatea de a
constientiza sentimentele contrastante (tensiune-relaxare) din cand in cand. Contractia une
grupe musculare coincide cu inspiratia urmata de o scurta apnee. Contractia musculara si
apneea dureaza intre 5 si 12 sec (este mai bine totui sa nu fim preocupati de cronometru).
Decontractarea se efectueaza destul de repede. Ea se face in acelasi timp cu o expiratie
(realizata mai lent) si cu enuntarea, in gand, a unui cuvant-cheie ce evoca relaxarea
(relaxare, calm, destindere etc).

4. Ordinea grupelor musculare ce vor fi incordate-relaxate succesiv poate fi urmatoarea:

- Mana dominanta si antebrat
- Brat dominant
- Cealalta mana si antebrat
- Celalat brat
- Gamba si picior dominante (daca pacientul este asezat pe scaun apasa puternic
piciorul pe sol cu gamba contractata)
- Cealalta gamba si celalalt picior
- Stomac
- Umeri si partea superioara a spatelui
- Ceafa si partea din spate a capului
- Gat
- Gura si obraji
- Ochi si pleoape
- Frunte
- Intregul corp

7. PRIMA SEDINTA CU O ADOLESCENTA, EVALUATA DE CATRE PARINTI SI

PROFESORI CA AVAND TULBURARI DE COMPORTAMENT

Stabilirea aliantei terapeutice-prezentarea terapeutului, prezentarea clientului

Interviul clinic- are caracter explorator, motivational, educativ.

Terapeut: Cu ce scop v-ati prezentat la terapie?

4
 Subiecte examen Psihoterapie- Practic

Clienta: Nu inteleg ce se intampla cu mine, parintii nu ma intelegnu ma simt

apreciata.la scoala am probleme

T: Incercati, va rog, sa expuneti aceste probleme concret, in termeni de comportament,

ganduri, emotii, senzatii.

C: Da ma cert cu parintii, le raspund urat profesorilor, ma infurii foarte des si nu ma

pot controla, tip, nu ma pot concentra la scoala, simt o incordare in tot corpul.

Interviul clinic va urmari in ce fel tulburarea de comportament este o consecinta a

factorilor de personalitate( impulsivitate) sau este un comportament invatat in cadrul
familiei, cercului de prieteni.

T: Cum au inceput aceste probleme? Care au fost situatiile care au declansat acest
comportament?

C: Nu stiu exacttot timpul am fost asamai impulsivadar acum nu ma mai pot

controlanici parintii nu ma inteleg mama tipa la mine tot timpultata o acuza pe mama
de comportamentul meu

T: Care sunt asteptarile tale in legatura cu aceasta terapie?

C: As dori sa ma inteleg, sa stiu cum sa ma controlez cand sunt furioasa, sa fiu apreciata la
scoala.sa ma pot concentra.

T: Ce esti dispusa sa faci concret in directia schimbarii?

C: Sa invat cum sa fac toate aceste lucruri.....

Stabilirea scopurilor- in termeni concreti, simpli, de catre client

T: Ce schimbari ar trebui sa intervina in comportamentul tau pentru ca ceilalti sa

observe si sa aprecieze?

C: Sa vorbesc frumos, sa nu mai tip, sa nu mai mint, sa imi fac temele, sa imi
indeplinesc sarcinile pe care mi le dau parintii, sa nu mai chiulesc de la ore.

Declansarea motivatiei de schimbare:

T: Daca problema ta ar disparea ca prin minune si ai reusi sa faci toate aceste lucruri,
ce ai simti atunci?

C: As fi mandra de mine..fericita

5
 Subiecte examen Psihoterapie- Practic

T: Care crezi ca va fi reactia celor din jur, cand vor observa ca te-ai schimbat?

C: Vor fi bucurosi, ma vor aprecia, nu vor mai fi certuri in familie..

In continuare, interviul clinic va urmari aspecte care ar putea exacerba comportamentul

agresiv, cum ar fi consumul de substante, calitatea somnului, alimentatie, hidratare. Se va
urmari, de asemenea:

Manifestarile comportamentale- pe baza observatiei- comportament verbal, stare

motorie ( agitatie?), aspect fizic general ( facies obosit?).
Aspecte psihofiziologice- insomnii, transpiratii, dificultati de respiratie?, modificari
hormonale ( ciclu menstrual).
Aspecte cognitive- calitatea gandirii ( convingeri disfunctionale?), capacitatea de
concentrare a atentiei, gradul de dezvoltare in raport cu varsta.
Reprezentarea mentala a atasamentului, alte relatii semnificative, evenimente care i-
au influentat evolutia pana in prezent, reguli si responsabilitati in cadrul familiei, resursele
pacientei ( hobby-uri, comportamente care ii fac placere).
Probleme de sanatate anterioare ( internari in spital), somatizari?

Psihoeducatie - Managementul furiei- tehnica Time-out

- Trainingul respiratiei abdominale

- Scurta psihoeducatie despre modificarile fizice si psihologice

survenite in adolescenta (validarea emotiilor).

Stabilirea obiectivelor terapiei:

Gestionarea emotiilor
Optimizarea relatiilor cu familia
Optimizarea relatiilor cu profesorii
Autocunoastere si intelegere de sine

Stabilirea tipului de abordare terapeutica:

Sistemica- 1-2 sedinte cu familia

Individuala- restul terapiei
Se vor obtine, daca este posibil, informatii din cadrul scolii.

6
 Subiecte examen Psihoterapie- Practic

Tema pentru acasa:

Monitorizarea episoadelor de agresivitate

Achizitionarea unui abonament la sala de sport

8. PROIECTUL UNEI INTERVENTII INTR-O DISFUNCTIE RELATIONALA, DIN

PERSPECTIVA A. T.

Stabilirea unei aliante cu terapeutul pentru a instala incredere reciproca.

Verificarea motivatiei clientului, a dorintei de schimbare, prin dezvaluirea naturii
disconfortului sau suferintei acestuia.

Intrebari:

1. Cu ce va pot fi de folos?

2. Ce doriti sa obtineti prin aceste sedinte?

3. Relatati-mi cateva exemple concrete din relatiile pe care le aveti si care nu va

multumesc.

4.Care sunt de obicei comportamentul, gandirea, emotiile, senzatiile pe care le aveti in

astfel de situatii?

Stabilirea contractului terapeutic, distingand plangerea clientului si obiectivele care

trebuie fixate.
Familiarizarea clientului cu conceptele Analizei Tranzactionale: starile Eului,
tranzactii, jocuri psihologice, scenariul de viata.
Construirea egogramei clientului, care va reflecta ulterior la urmatoarele intrebari:
Care dintre cele trei stari ale Eului am tendinta sa o actualizez cel mai des in relatia cu
mine si cu ceilalti?
In ce fel acea stare a Eului a avut un impact asupra deciziilor pe care le-am luat pana
acum?
Monitorizarea dialogului interior, identificarea Eului Parinte si a Eului Copil, precum
si raportul dintre cele doua roluri.

7
 Subiecte examen Psihoterapie- Practic

OBIECTIVELE TERAPIEI:

Echilibrarea egogramelor, care consta in transferarea energiilor de la starile

puternice ale ego-ului clientului spre cele slabe.Se va urmari decontaminarea prin reducerea
introiectiei( deconfuzionarea copilului, dezvoltarea parintelui pozitiv launtric).Terapeutul il
ajuta pe client sa-si largeasca posibilitatile de alegere spre ceea ce gandeste, simte cu adevarat
si vrea pentru el, in detrimentul a ceea ce gandeste si vrea mediul inconjurator.( ce simti? si
ce vrei? devin intrebari majore).

Identificarea si stoparea jocurilor psihologice( se decodifica mesajele ascunse din

cadrul relationarii cu alte persoane).Terapeutul poate investiga in ce fel relatiile prezente
reprezinta confirmari si expresii ale traumelor relationale anterioare. Interpretarea de transfer
e un instrument in cadrul terapeutic ca ipoteza de lucru. Prin transfer, conflictele copilariei
sunt retraite ca provenind de la persoanele din jur. Pentru a se apara de influenta intrapsihica a
parintilor introiectati, un individ isi poate proiecta personalitatea introiectata asupra altor
persoane, pentru a percepe acea persoana ca pe parintele introiectat si sa reactioneze la aceste
fapte cum o facea pe vremea fixarii( in copilarie).

Aceasta actiune ce consta in proiectarea introiectiei si reactionarea la un model regresiv e

TRANSFERUL, care aduce adesea o eliberare a stresului intern creat de catre conflictul
intrapsihic.

Modalitatea de a iesi din jocuri - prin constientizarea caracterului repetitiv.

Intrebari:

Ce se intampla in mod repetat in relatia ta cu celalalt?

Cum incepe?( o disputa, conflict)
Ce se intampla in cotinuare?
Cum se termina?
Cum te simti?

Insusirea regulilor de comunicare in A.T.:

1. Atata timp cat tranzactiile raman paralele, comunicarea se va realiza in continuare.

2.Tranzactia incrucisata blocheaza comunicarea.

Stabilirea regulilor- antrenament asertiv

8
 Subiecte examen Psihoterapie- Practic

Combaterea convingerilor disfunctionale referitoare la relatiile cu sine si cu ceilalti-

tehnici cognitiv-comportamentale.

Modificarea scenariului de viata- modificarea atitudinii subiectului fata de sine si

fata de ceilalti, noi capacitati ale clientului de a lua decizii in conformitate cu realitatea, in
care este capabil sa puna in act relatii deschise si poate sa isi asume responsabilitatea pentru
propria existenta.

Redecizia si reorientarea clientului- integrarea Copilului fixat si a Parintelui

introiectat. Eul Adult permite integrarea armonioasa si un echilibru intre dorinte, placeri( Eul
Copil) si norme, valori(Eul Parinte).

EXEMPLU DE JOC PSIHOLOGIC:

Cel mai obisnuit joc practicat intre soti este denumit Daca n-ai fi tu.

Doamna P se plange ca sotul nu ii permite nici o activitate sociala sau sportiva. In

adolescenta isi dorise intotdeauna sa ia lectii de dans si inot. Dupa ce s-a inscris la cursuri, a
fost surprinsa sa descopere ca avea fobii legate atat de bazinul de inot cat si de ringul de dans
si a trebuit sa abandoneze ambele proiecte.

Doamna P s-a casatorit cu un barbat despotic care ii ofera maximum de beneficii

primare si secundare: o ajuta sa evite lucrurile de care se teme, ii poate spune: Daca n-ai fi
tu.as fi putut, ceea ce ii da satisfactie si o ajuta sa isi rezolve culpele si anxietatile de baza;
avantaje materiale( cadouri pe care sotul I le ofera pentru a compensa severitatea sa),
resentimentul ei justificabil ii permite sa controleze viata lor sexuala si alte aspecte ale
casniciei lor.

Beneficiul social: In cercul sau de prietene Doamna P poate oricand participa la

conversatie cu un sentiment de multumire initiind discutia pentru trecerea timpului liber:
Daca n-ar fi fost el..

Beneficiul biologic provine din faptul ca ambele parti sunt stimulate de joc si sunt scoase
din izolare.

9
 Subiecte examen Psihoterapie- Practic

Analiza jocului Daca n-ai fi tu

La nivel social, paradigma este urmatoarea:

Sotul: Tu stai acasa si ai grija de casa.

Sotia: Daca n-ai fi fost tu, as fi putut sa ma distrez.

Aici stimulul tranzactional este de la Parinte catre Copil, iar raspunsul este de
la Copil catre Parinte.

La nivel psihologic, paradigma este urmatoarea:

Sotul: Tu trebuie sa fii totdeauna aici, cand vin acasa. Mi-e teama sa nu ma
parasesti.

Sotia: Asa va fi, cat timp tu ma ajuti sa evit situatiile fobice.

In acest caz, atat stimulul, cat si raspunsul, sunt de la Copil catre Copil.

9. DECONDITIONAREA IN FOBII

Fobia reprezinta o teama exagerata si persistenta fata de un obiect sau de o situatie,

care, de regula, este nepericuloasa.Aceste fobii produc dorinta irationala a subiectului de a
evita situatiile respective, desi pacientii realizeaza caracterul irational al fricii lor.Fobiile
reprezinta frici cu caracter dezadaptativ care produc perturbari in viata obisnuita a subiectilor.

Fobiile pot fi:

- -simple(de inaltime,insecte,sange etc.)

- -fobia sociala-complexa-teama de evaluari negative,teama de a fi respins,
teama de a vorbi in public, de a manca in public,etc.
- Agorafobia-teama de a se afla in spatii aglomerate, poate fi insotita de atacuri
de panica.
- Fobicii reactioneaza in plan fiziologic, comportamental si subiectiv, aceste
reactii mentinand problema si chiar produc noi simptome, cum ar fi anxietatea anticipativa,
aprehensiunea unui pericol si frustrarea, ganduri de tipul: o sa imi pierd controlul, o sa
lesin.

10
 Subiecte examen Psihoterapie- Practic

- Psihoterapia cognitiv-comportamentala se bazeaza pe supozitia ca atat

comportamentul normal cat si cel anormal sunt invatate. Dezvatarea se realizeaza prin metoda
expunerii progresive la stimulii care produc teama. Expunerea trebuie sa fie gradata, repetata,
prelungita iar sarcinile practice trebuie sa fie clar precizate. Pacientul trebuie sa identifice cu
precizie toate situatiile pe care le evita si sa le ordoneze conform unei ierarhii gradate. Prima
sarcina trebuie sa fie suficient de facila, pentru a putea fi sigur ca pacientul o va putea
indeplini, dar in acelasi timp suficient de dificila pentru a-I provoca oarecare anxietate. O
sarcina trebuie repetata frecvent si cu regularitate, pana ce va provoca foarte putina anxietate
sau deloc, abia apoi se poate trece la o noua sarcina de pe lista.

Interviul clinic trebuie sa:

- -determine natura exacta a fobiei

- -defineasca scopurile tratamentului
- -evalueze nivelul corect al anxietatii: ce anume te impiedica fobia ta sa faci?,
daca nu ai avea aceasta fobie, ce ai face in mod diferit sau cum ar fi viata ta?
- -identifice gandurile cu privire la situatiile periculoase, indoieli cu privire la
eficienta tratamentului
- -puna in evidenta faptul daca mai apar alte simptome, cum ar fi anxietatea
generalizata sau depresia
-
- -identifice stategiile adaptative pe care le-a folosit inainte pacientul, unele pot
fi folosite in tratament.
- -identificarea resurselor pacientilor: hobby-uri, rude, prieteni, aspecte ale
personalitatii cum ar fi umorul sau perseverenta.
- -stabilirea cu clientul a obiectivelor terapiei, pot fi asteptari nerealiste( un
pacient cu fobie sociala isi poate dori sa nu mai simta niciodata anxietate in situatii sociale)
- -evaluarea comportamentului fobic pe o scala gradata 0-10.O scala gradata
reprezinta o lista a situatiilor fobice care se utilizeaza pentru a realiza expuneri
gradate.Fiecare item este evaluat de catre pacient pe o scala gradata 0-10, in functie de nivelul
anxietatii resimtite.
- Tehnici de modificare a comportamentelor:
- Tehnica expunerii reala(in vivo)-integral sau gradat- se pune accent pe
temele pentru acasa, de asemenea terapeutul poate insoti pacientul in momentul expunerii.

11
 Subiecte examen Psihoterapie- Practic

Terapeutul poate grada expunerea: la inceput il poate insoti intr-o calatorie cu metroul, apoi
poate calatori in vagonul vecin, la sfarsit il poate astepta la sosire in statie.
- Tehnica expunerii in plan imaginar(in vitro)-integral sau gradat-in cazul
fobiei de zbor cu avionul, clientul va invata o tehnica de relaxare sau de autohipnoza, si dupa
ce o va stapani foarte bine, se va confrunta in plan mental cu diverse situatii anxiogene, a
caror ierarhie a fost stabilita in prealabil cu terapeutul.
- Tehnica imploziva este similara cu tehnica expunerii, dar stimulul conditionat
este unul exagerat. Exemplu: in cazul unei fobii de sobolani, subiectului ise cere sa isi
imagineze ca este acoperit cu sobolani care misuna pe corpul sau; sobolanii sunt multidin
ce in ce mai multi
- Terapia de grup- membrii grupului isi impartasesc unul altuia ideile despre
strategiile de a face fata situatiilor anxiogene.Expunerea in grup se poate realiza sub forma
unei iesiri colective la cumparaturi.
- Tehnica desensibilizarii progresive:
- -se identifica stimulul anxiogen
- -stimulul anxiogen este gradat
- -subiectul este invatat o tehnica de relaxare
- -pe fondull starii de relaxare, subiectului I se prezinta, in mod gradat, stimulul
anxiogen( real sau imaginar).
- Tehnica modelarii- pacientul este expus gradat si indirect la stimulul fobic,
observand comportamentul nonanxios al terapeutului.

Metode aditionale de tratament:

-relaxarea-in special pentru pacientii cu simptome somatice ale anxietatii.

-incordarea dirijata-pentru subiectii cu fobie de sange- incordarea voluntara a
muschilor bratelor si picioarelor va preveni caderea de tensiune si lesinul.
-tehnica distragerii-indreptarea atentiei spre stimuli exteriori, ca stategie pe termen
scurt.
-identificarea gandurilor negative si gasirea unor ganduri alternative.
-jocul de rol-tratamentul fobiilor sociale
-tehnica repetitiei-pentru vorbitul in public
-medicatia anxiolitica

12
 Subiecte examen Psihoterapie- Practic

-hipnoterapia cognitiv-comportamentala-restructurarea cognitiilor irationale se poate

face sub hipnoza.

-proceduri meditative

Fobia de inaltime

PASUL 1 - Ierarhizarea situatiilor anxiogene:

1 Sa privesti de pe fereastra de la jumatatea palierului- scor 5

2 Sa privesti de la etajul 1 pe fereastra inchisa-scor 7

3 Sa privesti de la etajul 1 pe fereastra deschisa- scor10

4 Sa privesti pe fereastra apartamentului unor prieteni de la etajul 2 scor 10-20

5 Sa privesti pe fereastra biroului situat la etajul 5 scor 30-40

6 Sa te urci pe o scara pentru a schimba un bec. Scor 40

7 Sa mergi pe un pod inalt in apropierea parapetului scor 60

8 Sa mergi pe o carare printre prapastii scor 80

9 Sa conduci pe o sosea muntoasa cu serpentine scor 90

10 Sa mergi cu telecabina scor 100

- PASUL 2 Invatarea impreuna cu clientul a unei tehnici de relaxare, pe care o

va exersa si in particular
- PASUL 3 Schema unui exercitiu de expunere:
- -pacientului I se spune ca va trebui sa isi imagineze diverse situatii din lista
ierarhica, incepand cu cele mai putin anxiogene
- -pacientului I se spune-daca devine anxios in timp ce isi imagineaza stimulii
anxiogeni-sa ridice degetul aratator.
- -pacientului I se spune sa intre imaginar intr-un contact strans cu stimulul
anxiogen..apoi sa se relaxezese va repeta de mai multe ori, pana cand pacientul va invata sa
raspunda la stimul cu relaxare.
- -cand pacientul indica disparitia anxietatii in contact cu o anumita situatie din
lista ierarhica, atunci se va trece la urmatoarea.

13
 Subiecte examen Psihoterapie- Practic

- TEME PENTRU ACASA

- -sarcini comportamentale- actiuni care de regula sunt evitate, pot fi ajutati de
catre prieteni sau membrii familiei, notand nivelul anxietatii resimtite pe o scala 0-100
- -automonitorizare-evaluarea progreselor in cadrul terapiei dar si in cadrul
temelor- se va nota anxietatea anticipatorie si cea actuala, din momentul expunerii.

10. Prima edin de psihoterapie in depresie din perspectiva terapiei cognitiv

comportamentale

Deoarece simptomele specifice depresiei frecvent ntlnite la majoritatea clienilor

depresivi care vin n terapie sunt : nivele reduse de activitate comportamental, lipsa
interesului sau a activitilor plcute, retragerea social, autocritic i lipsa speranei, scopul
interveniei terapeutice vizeaz n consecin: creterea nivelului comportamental, creterea
frecvenei comportamentelor plcute i recompensatorii, mbunirea relaiilor sociale i
creterea frecvenei contactelor sociale, mbuntirea stimei de sine i scderea autocriticii,
precum i asistarea clientului n dezvoltarea perspectivelor pozitive de lung i scurt durat.

n cadrul unei prime edine de psihoterapie cu un client depresiv se au n vedere

urmtoarele :

- La nceputul fiecrei terapii, o prim edin vizeaz pentru nceput, pre de cteva
minute familiarizarea pe scurt a clientului cu privire la persoana terapeutului i a serviciilor
oferite, urmat de stabilirea de comun acord a unor detalii organizatorice, n legtur cu ora
ntlnirilor viitoare, numrul optim de ntlniri viitoare, ritmul de desfurare al acestora,
durata edinei, semnarea contractului de confidenialitate, n cazul n care clientul este de
acord cu continuarea colaborrii;
- Dup aceast prim etap psihoterapeutul ncepe interviul propriu-zis, n care
urmrete s culeag de la pacient informaii cu privire la datele personale (necesare
ntocmirii fiei personale a pacientului) precum: vrst, profesie, statut marital, studii, etc...;
strngerea pe scut a informaiilor cu privire la antecedentele personale psihologice i medicale
reprezentative ale pacientului; a informaiilor despre eventualele diagnostice psihiatrice

14
 Subiecte examen Psihoterapie- Practic

personale, dac clientul s-a adresat unui psihiatru i dac urmeaz un eventual tratament
medicamentos; dac a mai beneficiat de consultaii psihiatrice/psihologice n trecut, pentru dg
de depresie, sau pentru alte diagnostice psihiatric (printre care i abuzul de alcool sau alte
dependene); aflarea de informaii cu privire la eventuale diagnostice de depresie, ntlnite n
rndul membrilor apropiai ai familiei clientului; date urmate de chestionarea de ctre terapeut
a motivelor prezentrii actuale a clientului n terapie i notarea acuzelor subiective declarative
ale acestuia.
- Dup o prim familiarizare cu clientul, i istoricul acestuia terapeutul are n vedere ca
n continuare pe parcursul primei edine, s evalueze statusul depresiv al clientului i prin
prisma scalelor de evaluare precum: scala BDI, SCL-90-R,SCID II, scorul la testul de
adaptare marital Locke Wallace...etc , instrumente prin intermediul crora terapeutul obine
indirect infomaii cu privire la deficitele comportamentale i a exceselor asociate cu depresia
ale clientului, posibilele probleme interpersonale care pot contribui la dezvoltarea sau la
meninerea depresiei acestuia, investigarea gndurilor automate distorsionante tipice, a
convingerilor dezadaptative i a schemelor negative de gndire ale clientului.
- Tot din cadrul evalurii iniiale a clientului ar trebui s fac parte i evaluarea riscului
de suicid, aspect de o maxim importan, n acest scop clientul este supus unor serii de
ntrebri intite, care au drept obiectiv obinerea de informaii cu privire la existena inteniei
i a comportamentului suicidal actual al clientului (planuri, intenii) precum i privitor la
existena de comportamente suicidale n antecedente.
- Imediat dup terminarea evalurii iniiale, dac timpul o permite, clientul ar trebui
informat despre diagnosticul psihologic reieit n urma evalurilor la care a fost supus,
precum i nceperea familiarizrii acestuia cu noiuni privitoare la scopul i ce presupune
intervenia terapeutic. Pentru aceasta este indicat ca terapeutul afle de la client ce
infomaii deine el despre diagnosticul pus, i eventual, cnd este cazul, sau ca i completare,
s-i ofere clientului succint, ntr-un limbaj adaptat nivelului intelectual al fiecruia, cteva
informaii despre depresie, att verbal ct i sub forma unor materiale informative tiprite
(brouri despre depresie, articole din reviste de specialitate), toat acest discuie care de
obicei ar avea loc pe finalul primei edine de terapie, ncerce s prind conturul, unei teme
pentru acas adresate clientului, atunci cnd este posibil, pn la urmtoarea edin, insoit
chiar de recomandarea unor lecturi mai aprofundate pe acest subiect dac clientul este doritor.

15
 Subiecte examen Psihoterapie- Practic

11. - Tehnica scaunului gol

Tehnica scaunului gol este o tehnica gestaltist (gestaltismu: coal ce aparine

psihoterapiei umaniste) de contientizare afectiv i relaional i reprezint un suport fie
pentru a experimenta dialogul cu diverse persoane din via, fie pentru a pune n legtur
prile eului aflate n conflict. A fost creat de Perls i o variant a ei (top dog-under dog)
constituie modalitatea prin care sunt puse fa n fa imaginea de sine real cu imaginea de
sine ideal.

Presupune, ntr-o prim instan, imaginarea celuilalt sau a prii personale cu care se discut,
stnd pe un scaun gol. Se ncepe apoi dialogul cu interlocutorul imaginat. Cnd persoana
simte c vrea un rspuns de la cellalt sau c dorete s aud i punctul de vedere al acestuia
ea se mut pe scaunul gol jucnd rolul celeilalte persoane sau prii eului imaginate iniial. n
tot timpul acestei tehnici se face o trecere ntre cele dou scaune (cu corespondentul lor de
rol) dintre care unul ntotdeauna va fi gol i umplut cu ajutorul imaginaiei. Exerciiul se
finalizeaz cnd cele dou pri sau cele dou persoane experimentate ajung la un acord, la un
punct de vedere pe care l accept ambele.

Dei poate prea ridicol, ciudat sau un joc pentru cei care nu au avut contact anterior cu astfel
de tehnici, ea surprinde ceea ce purtm n noi legat de toate persoanele cu care interacionm
i de toate prile pe care le coninem. Este o tehnic care ne ajut s ne clarificm poziia
noastr, dar i a celorlali importani pentru noi pentru c ne oblig, prin accesarea
succesiv a diverse roluri, s empatizm, s ne punem mai clar i circumscris att n pielea
noastr, ct i a altor persoane.

Aceast tehnic este folosit frecvent n diversele forme de consiliere, psihoterapie sau n
coaching pentru c permite accesarea imaginativ a celuilalt: eti pus practic n locul altuia
pentru a privi viaa prin ochii acestuia. Este o tehnic care permite decentrarea, nelegerea
celuilalt, creterea empatiei i toleranei interpersonale.

Pentru a vedea cum funcioneaz aceast tehnic ne putem imagina o situaie problematic i,
lund locul fiecrei persoane implicate n aceast situaie o putem prezenta din perspectiva
fiecreia.

16
 Subiecte examen Psihoterapie- Practic

12. -Tehnica imageriei dirijate-

Imageria dirijat este o tehnic de relaxare utilizat n cabinetele de psihoterapie

pentru a reduce starea de tensiune, stres i anxietate a clienilor, prin relaxare muscular
progresiv. Este demonstrat tiinific faptul c n cursul tehnicilor de relaxare apar modificri
i la nivel biologic prin modificarea balanei neurovegetative, n sensul echilibrrii acesteia i
scderii dominanei sistemului nervos vegetativ simpatic. Acest fapt este benefic, deoacere
sunt redui parametrii psihofiziologici ai stresului i anxietii cu impact pozitiv asupra
recuperrii.

Imageria dirijat ca i tehnic n in care i se provoac clientului un proces de

absorbie, prin concentrarea acestuia asupra unui scenariu imaginativ interior, este un proces
ce se desfoar n dou etape: ntr-o prim etap se urmrete relaxarea profund a clientului
prin tehnici de relaxare asociate cu antrenament respirator, urmat de a doua faz, cea propiu-
zis a imageriei. Astfel, n faza de relaxare, care de cele mai multe ori se desfoar pe un
fond muzical linititor, clientul este invitat s nchide ochii i s se concentreaz pe ritmul
respirator, sau pe tensiunea din muchi. Ulterior atingerii statusului de relaxare deplin, se
desfoar imageria propriu-zis. Astfel, n cadrul fazei de imagerie, i se sugereaz
pacientului se plaseze imaginar ntr-un loc anume, n care el se simte foarte bine, relaxat,
securizat i ncreztor n el nsui. Pentru a facilita asimilarea acestei realiti psihologice
precum i trirea autentic i ct mai intens, terapeutul va utiliza descrieri detaliate care fac
apel ct mai mult la utilizarea de ctre client a simirilor senzoriale: vizual, auditiv, kinestezic,
olfactiv, gustativ.

Astfel cuvintele utilizate de ctre terapeut, vor activa experiene personale, care se vor
combina liber urmnd o logic a transei care conduce clientul la o stare de echilibru,
relaxare i mpcare cu sine. Practicnd acest tehnic trebuie s fim permanent contieni de
un anume risc i anume, de faptul c, cu ct sunt furnizate clientului ct mai multe detalii, cu
att exist riscul ca descrierea sugerat s nu intre n acord cu experienele dorite i trite de
ctre client. Pentru a reduce acest risc ori este ntrebat clientul direct dac are un loc secret
imaginar unde i-ar plcea s se retrag ori de cte ori dorete s se relaxeze ; dup o scurt
descriere fcut de ctre client asupra acestui loc, terapeutul ncepe inducia i dezvolt
aspectele deja menionate, sau terapeutul alege singur subiectul imageriei ( locul n care
urmeaz s fie plasat clientul), sau exist i o a treia posibilitate, i anume accea de a evita

17
 Subiecte examen Psihoterapie- Practic

menionarea specific a locului, subiect al imageriei, i de a utiliza n special sugestii

procesuale care creeaz mai degarb un cadru i las suficient libertate pacientului de a-i
proiecta propriile experiene. Toate sugestiile verbale oferite clientului, trebuie nsoite de un
timbru vocal adaptat contextului.

ntr-un final, scopul imageriei este acela ca beneficiarul, s poate utiliza aceast
tehnic sau doar s poat rememorare scenariul imageriei, ca o ancor, ori de cte ori
traverseaz evenimente anxioase, tocmai pentru a diminua anxietatea aprut n cursul
acestora.

20. Exerciii gestalt, n scopul contientizrii contactului autentic

Scopul terapeutic n terapia gestalt nu este tratarea relaiilor din afara celei terapeutice ci
crearea n aici-i-acum a unui contact spontan, mai puin generator de anxietate, care
constituie garania mbuntirii modului n care pacientul relaioneaz n exterior.

Scopul tratamentului este ca pacientul s i restabileasc spontaneitatea contactului cu

mediul.

1. " Aici i acum, sunt contient , c... "

Formatorul \ terapeutul roag doi participani s se aseze fat n fat, eventual sa se tina
de mini si sa se priveasca n ochi. Roaga pe unul, apoi pe celalalt, sa spuna cteva fraze care
ncep cu "Aici ai acum, sunt constient ca ... " Scrieti aceste fraze pe o foaie de hrtie sau
spuneti-le partenerului timp de ... 5 - 10 minute (ex.: "Acum respir, stau asezat pe acest
scaun, acest scaun din aceasta camera, aceasta camera din acest cartier); formati propozitii
descriind lucrurile de care sunteti constient imediat, doar ceea ce simtiti. Apoi terapeutul
adreseaza cateva intrebari: -
Ce dificultati ati ntmpinat n timpul acestui exercitiu? -
Sunteti pregatit sa ncercati din nou? -
De data asta, este posibil sa notati mai clar daca parasiti prezentul si n ce moment. Si, n
cazul asta, unde va duceti?

Unii descoper brusc ca e ca si cum s-ar afla n trecut sau n viitor, fara a-si da seama ca
si amintesc sau anticipeaza aici si acum. Altii descopera ca, desi se gndesc la prezent, nu

18
 Subiecte examen Psihoterapie- Practic

ramn n el. Totul se ntmpla ca si cum ar fi exteriori lor, observnd propria experienta ca un
observator strain mai degraba dect ca un experimentator imediat.

Ca sa traiesti mai bine in prezent, impaca-te cu trecutul, Andre Moreau, p.52

2. Mentinerea unei mingi n echilibru ntre dou frunti

Formatorul / terapeutul roaga doi participanti sa mentina n echilibru o minge de tenis doar
atingnd-o cu fruntea. Acestia se plimba astfel prin camera timp de cteva minute. Mingea
poate fi plasata la fel pe piept sau ntre doua mini, sau se pot pune doua mingi ntre patru
mini. O alta varianta a acestui exercitiu: cei doi parteneri tin ntre ei, cu
vrful degetelor, un b sau un creion, ncercnd sa-l mentina n echilibru n timp ce se privesc
n ochi.

*Se discuta apoi despre ceea ce au simtit cei doi parteneri in timpul exercitiului.

*Exercitiul scoate in evidenta aspecte precum: pasivitate, dependenta, dominatie.

In timpul unui exercitiu, Bernadette este aleasa de catre o femeie matura si hotarta, ale carei
miscari le urmeaza. Din neatentie, scapa de mai multe ori creionul. Terapeutul: "mi imaginez
ca, n viata de zi cu zi, i lasi adesea pe altii n fata, ca te lasi aleasa din frica de a decide
singura si ca te afli deseori n proiectiile si deciziile altora.". Ea raspunde: "Asa este si sunt
nefericita din cauza asta".

Ca sa traiesti mai bine in prezent, impaca-te cu trecutul, Andre Moreau, p.102

3. Luai un fruct i mergei ntr-un loc linitit. Petrecei zece minute explorndu-l, fr a-l
mnca. Utilizai-v simurile pentru a-l explora deplin. Observai cnd contientizarea
dumneavoastr tinde s se diminueze sau este ntrerupt (de exemplu, cu gnduri de tipul
oh, ce prostie! sau cu ceea ce urmeaz s facei dup acest exerciiu). Fii atent la orice
fluctuaie a contientizrii.

Acest exerciiu intr n conflict cu normele noastre culturale i poate fi resimit ca fiind
ceva strin. n edinele de terapie, noi putem lucra cu extinderea contientizrii clientului
prin utilizarea unei versiuni adaptate a acestui exerciiu, n raport cu punctele oarbe ale
contientizrii, de exemplu n raport cu postura corporal a clientului.

19
 Subiecte examen Psihoterapie- Practic

Terapia GESTALT- 101 de teme si tehnici fundamentale, Dave Mann, p.234

4. Privii n jurul camerei i alegei un obiect. Studiai acest obiect, dar nu-l atingei.
Utilizai-v celelalte simuti pentru a-l explora n profunzime. Imaginai-v cum ar putea fi
textura, greutatea, soliditatea lui. Odat ce ai ncheiat aceast explorare timp de cel puin 5
minute, explorai acelai obiect folosind atingerea. Observai ce informaii ai strns despre
acest obiect i cum v-a surprins el atingndu-l de ex.v-a surprins rceala lui sau i-ai
resimit plcut greutatea.

Cnd atingem, noi descoperim ceva despre noi, despre cellalt i despre relaia noastr
cu cellalt, ce nu am fi putut descoperi altfel. Indiferent ct de pricepui suntem la descrieri
sau ct de fin ne putem acorda celelalte simuri, dac omitem un plan al experienei, el va
deveni un plan al necunoaterii.

Terapia GESTALT- 101 de teme si tehnici fundamentale, Dave Mann

5. Stai aproape de un perete, cu faa la el i mergei ncet napoi. Pe msur ce mergei

napoi observai dac ateptai sau anticipai ceva venind n cmpul dumneavoastr vizual
ori dac interpretai ceva la periferia cmpului dumneavoastr vizual. ncercai doar s
lsai lucrurile s ptrund n experiena dumneavoastr dintr-o atitudine de necunoatere,
nainte de a v lsa atenia s fie atras ntr-o direcie anume .

* Majoritatea terapeutilor gestalt consider c nu putem fi niciodat n ntregime eliberai de

presupuneri, ns ar prefera atitudinea de a fi ct de naivi posibil, astfel nct s-i poat face o
idee deplin a experienei fenomenale a clientului.

6. Privii cealalt persoan i ncercai s meninei contactul vizual cu ea. Asigurai-v

c avei suport fizic c v-ai aezat confortabil, c respiraia dumneavoastr este regulat i
relaxat. Completai urmtoarele trei propoziii de mai multe ori, alternativ cu partenerul
dumneavoastr: Eu vd... Eu simt... Eu mi imaginez... De exemplu: Vd c ai ochii albatri,
m simt trist i mi imaginez c eti jenat. Apoi partenerul de exerciiu i va mprti
experiena sa ntr-un mod similar. Observai dac suntei tentai s formulai dinainte ceea ce
avei de gnd s spunei, ndeprtndu-v astfel de experiena aici i acum. Fii ateni la

20
 Subiecte examen Psihoterapie- Practic

corectitudinea fiecrei afirmaii, de exemplu cnd spunei Eu vd verificai dac spunei

ceva ce vedei propriu-zis, iar n cazul afirmaiei Eu simt asigurai-v c descriei o
stare emoional.

* Acest exerciiu i propune s demonstreze natura mereu schimbtoare a experienei noastre

prezente , natur ce strbate diversele moduri de a experimenta realitatea. Percepia de ctre
noi a aici i acum este posibil numai n momentul n care ntlnim schimbri i diferene.

Terapia GESTALT- 101 de teme si tehnici fundamentale, Dave Mann, p.35

21.Tehnica blazonului

-se poate realiza in primele sedinte, dupa psihogenograma. Presupune utilzarea unei
reprezentari grafice a unui blazon, impartit in trei parti (trecut, prezent, viitor):

Consemn: Va amintiti cum aveau, in trecut, cavalerii blazon? Ce elemente erau trecute in
blazon?! Elementele specifice si distinctive, care indicau apartenenta lor, aspecte legate de
activitatile lor, placeri, ceva pentru care ei erau re/cunoscuti etc. Un astfel de blazon, veti
construi astazi. Acesta trebuie sa va reprezinte, nu trebuie sa contina elemente foarte intime,
ci trebuie sa dezvaluie atat cat, daca ar trebui, sa-l puteti pune la intrarea in casa dvs. In
cadrul sau, veti reda prin simboluri aspecte ce tin de trecutul, prezentul si viitorul dvs.,
valori, principii, aspiratii pe care le aveti. Daca sunt elemente pe care va este greu sa le
redati grafic, le puteti scrie.

Tehnica:

- aceasta nu este o proba proiectiva: psihologul nu interpreteaza nimic.

- clientul spune ce a desenat si ce semnifica. Este intrebat daca ii pot fi adresate
intrebari suplimentare, persoana este incurajata sa vorbeasca despre ea.
- persoana este lasata sa-l prezinte in intregime, timp in care se noteaza intrebarile, care
se adreseaza la sfarsit.
- pot fi identificate aspecte care s-au transmis transgenerational, daca ele nu mai sunt de
actualitate, cu sunt inlocuite?,
- nu este utilizat ca si tema pentru acasa, pentru ca ar putea aparea tendinta de fatada,
persoana s-ar putea consulta cu alte persoane, etc.

21
 Subiecte examen Psihoterapie- Practic

22. O metafor pentru o persoan anxioas

1. Un batrn indian i nva despre via pe nepoii si.

El le spuse:

Se d o lupt nuntrul meu este o lupt teribil ntre doi lupi. Un lup reprezint frica,
furia, invidia, tristeea, regretul, lcomia, arogana, ura i miciuna. Cellalt reprezint
bucuria, pacea, dragostea, optimismul, umilina, bunvoina, prietenia, generozitatea,
credina i adevrul. Aceeai lupt are loc nuntrul vostru, i de asemenea nuntrul fiecrui
om.

Copii au reflectat la asta pentru un minut. Apoi unul dintre copii l-a ntrebat pe bunic:

Care lup va ctiga?

Batrnul indian i-a rspuns: Cel pe care-l vei hrni.

Ce este important s reinem din aceast poveste sunt urmtoarele idei:

- n fiecare dintre noi se afl dou fore: binele i rul cu care am luat contact n diferite
situaii de via.

- este necesar s recunoatem c att binele ct i rul coexist n noi i nu doar binele cum
preferm s credem pentru c doar astfel vom putea face fa provocrilor vieii, cu
maturitate i asumare.

2. Secretul brbii lungi

Un nvat, bine cunoscut pentru cunoaterea sa i pentru barba magnific de i alb , se
plimba ntr-o sear pe aleile din Shiraz. Pierdut n gnduri, ajunse lng un grup de crui
de ap, care se distrau pe seama lui. Cel mai chel din grup pi ,n cele din urm, mai
aproape, se nclina adnc i spuse: Mrite maestre, eu i camarazii mei am fcut un pariu.
Te rog spune-ne, unde st barba ta cnd dormi noaptea? Pe cuvertur sau sub ea?
nvatul, trezit din gndurile lui, se uit uluit i rspunse binevoitor: Nu stiu nici eu. Nu m-
am gndit niciodat la asta. O s verific. Ateptai-m mine aici la aceeai or. V voi
spune atunci.

22
 Subiecte examen Psihoterapie- Practic

Cnd veni noaptea i nvatul se culc, vzu c nu poate s adoarm. Cu sprncenele

ridicate, se gndi unde i inea barba. Pe cuvertur? Sub ea? Orict s-a gndit la asta,
memoria nu-i putea da un rspuns. n cele din urm, se decise s fac un experiment. i puse
barba pe cuvertur i voi s adoarm. Dar o nelinite interioar i cuprinse inima. Chiar era
aceasta poziia potrivit? Dac era potrivit, de ce nu adormise cu mult timp n urm? Cu
aceasta n minte, i trase barba sub pturi. Dar nici acest lucru, nu-i fcu mai bine. Somnul
era mai departe dect oricnd. Nu se poate s fi fost aa, conchise el i i puse din nou
barba peste cuvertur.
Se zbtu astfel toat noaptea mai ntai cu barba deasupra , apoi sub cuvertur
fr vreun moment de somn ca rspuns la ntrebarea sa. n seara urmtoare, se apropie de
tandrul cru de ap. Prietene, i spuse el, obinuiam s dorm cu aceast splendid barb
a mea i m puteam bucura de fiecare dat de cel mai dulce somn. Dar, de cnd m-ai
ntrebat, nu mai pot s dorm. Mi-e imposibil s-i rspund la ntrebare, iar barba mea, gloria
triumftoare a nelepciunii mele i semnul nobilei mele vrste, mi-a devenit strin. Nu tiu
dac m voi mai putea simi vreodat bine cu ea.
Povesti orientale ca instrumente de psihoterapie,
Nossrat Peseschkian

3. Mergi cu curentul

Probleme abordate:

O tendin de a lupta mpotriva curentului

Fric
Nesiguran n legtura cu ce s faci

Resurse dezvoltate:

A nva s nu lupi cu ceea ce nu poate fi cucerit

A descoperi cum s foloseti ceea ce aduce viaa
A nva de la modele
A alege s mergi cu curentul
A-i alege propriile direcii

23
 Subiecte examen Psihoterapie- Practic

Obiective propuse:

Mergei cu curentul.
Nu v luptai dac nu este necesar.
Avei grij de voi niv.

ntotdeauna zmbesc cnd mi aduc aminte de unchiul Tom, pentru c era att de
glume, ct i nelept, lsnd gravate n mintea mea cuvinte i experiene de neters. ntr-o zi
de var, el, tata i doi veri, eu i Rex, cinele meu, ne-am nghesuit n barca unchiului meu i
am pornit la pescuit.
Am aruncat ancora pentru a pescui pe rul care curgea n spatele viei unchiului Tom.
Plictisindu-se repede cnd petele refuza s mute, vrul meu mai mare l-a luat pe Rex i s-a
fcut c l arunc peste bord. L-am implorat s nu. Barca s-a cltinat i Rex a czut n ru. Eu
eram speriat. n loc s noate napoi spre barc, Rex nota mai departe n josul curentului. Am
strigat i am fluierat, dar a continuat s noate ndeprtndu-se de noi.
Nu era un curs de ap lin. Era un ru adnc , puternic, care curgea repede, iar pe Rex
apa l purta cu vitez. Mi-a fost team c vechiul i apropiatul meu tovar se va neca. Am
strigat i am fluierat din nou, dar unchiul Tom a pus o mn ferm, consolatoare pe umrul
meu i mi-a spu s nu-l mai chem.
-Face bine ce face, mi spuse. E un cine inteligent. Las-l s o fac n felul su. Dac
ncearc s noate napoi spre barc, ar nota mpotriva curentului. S-ar istovi i ar putea s se
nece. n afar de asta, tie c nu am putea s-l tragem din ap. Marginile brcii sunt prea
nalte pentru el. Face ce trebuie. nva de la el, a continuat unchiul Tom. Nu lupi mpotriva
unei fore care e mai puternic dect tine. Te duci cu ea i o foloseti. El las curentul s-l
duc, n timp ce i croiete drum spre mal.
Unchiul Tom a tras calm de funia de pornire a motorului exterior al brcii. Acesta a
pufit cnd a pornit i l-am urmat pe Rex n josul curentului. Aa cum a prezis unchiul Tom,
Rex s-a strecurat ncet-ncet de-a curmeziul curentului ctre mal. ntr-un sfrit a ajuns la
liman i s-a luptat s urce pe mal. Sttea i se scutura, ateptndu-ne s ajungem cu botul
brcii la mal nainte s sar n ea i s-i rezeme capul ud pe pulpa mea. Coada lui btea n
lateralele de lemn ale brcii.
-Vezi? spuse unchiul Tom linititor, n timp ce ntorcea barca n direcie invers pe ru. El tia
ce face. Cnd eti la ananghie, nu te ntinzi spre ceva instabil. Asta era barca pentru el. Caui
teren solid n care s-i poi nfige ferm picioarele. Nu ncerca s noi mpotriva curentului.

24
 Subiecte examen Psihoterapie- Practic

Poate fi mai puternic dect tine. Dac nu atingi fundul, f ca Rex. El tie cum s aib grij de
el. Mergi cu acel curent i folosete-l n avantajul tu.

101 povesti vindecatoare pentru adulti, George W. burns

*altele: - A ne infrunta monstrii si a ne arata prietenosi fata de ei (Povestea 43);
- A ajunge in si a iesi din locuri gresite (Povestea 49)
- Cand ajungi la capatul puterilor (Povestea 29)

101 povesti vindecatoare pentru adulti, George W. burns

23. Tehnici de inducie hipnotic, clasic i ericksonian

DEFINITIA HIPNOZEI. Hipnoza reprezinta o stare modificata de constiinta, produsa prin

repetarea unor stimuli, in care sugestia este mai eficienta decat in mod obisnuit. Majoritatea
specialistilor definesc hipnoza ca pe o stare de relaxare indusa, de regula in mod artificial,
asemanatoare somnului, dar in acelasi timp diferita de aceasta din punct de vedere fiziologic,
stare caracterizata prin sugestibilitate crescuta, datorita careia pot fi induse subiectului, mai
usor decat in stare normala, o serie de modificari.

In hipnoza clasica, inductia hipnotica reprezinta un demers prin intermediul caruia terapeutul
nu face decat sa il ghideze pe client sa intre usor intr-o stare modificata de constiinta. Hipnoza
clasic este autoritar i direct provocnd uneori clientului activarea unor mecanisme de
rezisten care ngreuneaz procesul hipnotic.

Hipnoza ericksoniana sau permisiva pune un accent mai mare pe utilizarea unor metafore
precum sip e comportamentul natural al clientului si pe modul in care acesta intra intr-o stare
de autohipnoza. Hipnoza Ericksonian este diferit de hipnoza clasic utiliznd n cadrul
terapiei particularitile clientului (credine, istoria personal, expresii etc.) lsnd
subcontientului, clar separat de mintea constient, ansa de a utiliza propriile percepii,
interese, reacii i nvminte, pentru a crea i genera soluii, cel mai adesea pozitive.

Tehnici de inductie hipnotica:

- Inductia prin intermediul rularii globilor ocular;

- Inductia prin intermediul relaxarii;

25
 Subiecte examen Psihoterapie- Practic

- Inductia metaforica: coborarea unei scari;

- Inductia prin fixarea privirii;
- Inductia de tip conversational (debuteaza ca o discutie obisnuita care include apoi
sugestii ce se intrepatrund si conduc subiectul intr-o stare de transa.)
- Inductia prin intermediul intreruperii unui model de comportament (strangerea
mainii)
- Inductia hipnotica metaforica
- Inductia hipnotica de tip directiv
- Inductia hipnotica bazata pe confuzie
- Inductia hipnotica naturala
- O plimbare pe plaja;
- O excursie in padure
- Vizita la o galerie de arta
- Inductie prin ridicarea si miscarea bratului
- Inductia prin inchiderea si deschiderea ochilor

26