Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DOCTRINE ECONOMICE
Bucureti
2014 - 2015
CUPRINS
00:55
05
1) Ce este gandirea economica, factorii care o determina si importanta
cunosterii istoriei
gandirii economice;
2) Definiti si comentati ce reprezinta teoria si doctrina economica;
3) Care este deosebirea intre scolile si curentele de gandire economica si
cum se explica diversitatea acestora;
4) Care sunt particularitatile stiintei economice;
5) Ce intelege Th. Kuhn prin paradigma economica si care sunt principalele
repere sau criterii de validare a teoriilor, doctrinelor si curentelor de
gandire economica.
01:15
05
00:00
2.1. GANDIREA ECONOMICA IN ANTICHITATE
Epocile istorice care s-au succedat de-a lungul timpului au dat nastere, in 00:00
functie de problemele specifice cu care s-au confruntat, unor perioade diferite
ale istoriei gandirii economice, si anume: gandirea economica din antichitate
(pana in sec. al V-lea); gandirea economica din perioada medievala (sec.V - sec.
XV); gandirea economica moderna (sec.XVI sec.XIX) si gandirea economica
contemporana (sec. XX).
In functie de nivelul teoretic al ideilor economice, putem considera ca exista
doua etape ale dezvoltarii gandirii economice, inegale ca durata in timp: 1)
gandirea economica preclasica (pana la mijlocul sec. al XVII-lea), denumita si
gandirea prestiintifica si 2) gandirea economica stiintifica sau gandirea clasica
(mijlocul sec. al XVII pana in prezent).
Referitor la perioada ce acopera dezvoltarea gandirii economice pana in sec.
al XV-lea (epoca premoderna), trebuie mentionat, ca n-au existat lucrari cu
caracter strict economic, ideile de aceasta natura regasindu-se in mod
nesistematizat in operele autorilor vremii, urmarind mai degraba descrierea,
decat analiza fenomenelor economice.
01:15
05
Tabloul lui Fr. Quesnay prezinta intr-o forma simpla realitatea economico-
sociala si formalizeaza principalele interdependente dintre participantii la viata
economica, anticipand prin aceasta modelul echilibrului general al lui Leon
Walras si schemele reproductiei largite elaborate de Karl Marx.
00:55
05
Adam Smith consacra analizei valorii trei capitole din lucrarea sa Avutia
natiunilor, avansand o conceptie bine conturata privitor la delimitarea
notiunilor legate de marfa, izvorul valorii, marimea si masura ei.
In ceea ce priveste conceptul de valoare, el se refera uneori la utilitatea
bunurilor, care este astfel echivalata termenului de valoare de intrebuintare, iar
alteori la puterea de cumparare a altor bunuri prin bunul respectiv (puterea de
schimb), pe care o asimileaza notiunii de valoare de schimb.
Valoarea este deci, punctul de gravitatie determinat de conditiile de
productie, in timp ce pretul reprezinta expresia oscilanta a acestor conditii, fiind
influentat de factori conjuncturali, in special de raportul dintre cerere si oferta.
Adam Smith confirma ca orice marfa poate avea un pret natural sau pret real
exprimat in munca, termen pentru care el prefera sinonimul de valoare si un pret
curent, denumit si pret nominal sau pret al pietei, exprimat in bani.
Referindu-se la relatia dintre productie si schimb, Adam Smith ofera un
raspuns clar privind problemele relatiei dintre pret si valoarea marfurilor,
respectiv, izvorul, marimea si masura marimii acestora.
Conform traditiei primilor liberali clasici, Adam Smith sustine ca izvorul
valorii marfurilor este munca omeneasca, marimea valorii este data de cantitatea
de munca incorporata in marfa respectiva, iar masura marimii acesteia este
timpul de munca obisnuit, sau cheltuit de majoritatea producatorilor specializati
in productia respectiva. Generalizand, el apreciaza ca banii constituie pretul
nominal al marfurilor, iar munca este pretul real al acestora. Citand, Adam Smith
sustine ca numai munca este singurul etalon adevarat si definitiv, dupa care
valoarea tuturor marfurilor poate fi, intotdeauna si oriunde, apreciata si
cumparata.
Prin constructia sa, Adam Smith realizeaza una dintre cele mai coerente
formulari ale teoriei obiective a valorii si a preturilor, numita si teoria valorii
bazata pe munca, din istoria gandirii economice.
Profitul este considerat a fi partea care ramane dupa scaderea salariului din
valoarea nou creata. D.Ricardo apreciaza ca din punct de vedere cantitativ,
profitul creste, dar rata acestuia inregistreaza o tendinta permanenta de scadere,
datorita cresterii continue a preturilor produselor agricole si, respective a
salariilor.
-------------------------------------------------------------------------
Produs / Tara Portugalia Anglia
Vin 80 unit. munca 120 unit. munca
Stofa 90 unit munca 100 unit. munca
Total 170 unit.munca 220 unit munca
Total mondial 390 unit. munca
00:55
05
13) Conceptia lui A. Smith despre avutia natiunilor si factorii care contribuie
la sporirea ei;
14) Conceptia luiA.Smith privind crearea si repartitia veniturilor primare;
15) In ce consta teoria obiectiva a valorii si a preturilor in opera lui A. Smith;
16) Conceptia lui D.Ricardo despre bunurile economice, precum si despre
valoarea si preturile acestora.
17) Teoria lui D. Ricardo referitoare la renta funciara.
18) Modelul ricardian privind teoria costurilor comparative si a avantajelor relative in
comertul international.
01:15
05
- Lucrarea esentiala a lui Adam Smith este Avutia natiunilor. Cercetare asupra naturii si
cauzelor ei, aparuta in anul 1776. Aceasta este impartita in cinci carti, dintre care
primele doua pun accentul pe teoria economica, iar ultimele trei pe aspectele
normative implicate de aceasta, inclusiv comparatii de istorie economica.
- Ideea principala a Avutiei natiunilor reiese din titlul ei. Aceasta se refera la definirea
notiunii de bogatie a natiunilor si la analiza factorilor care permit sporirea ei.
- In ceea ce priveste conceptul de valoare, el se refera uneori la utilitatea bunurilor, care
este astfel echivalata termenului de valoare de intrebuintare, iar alteori la puterea de
cumparare, pe care o asimileaza notiunii de valoare de schimb.
- Fata de predecesorii sai liberali, care au abordat fragmentar problema repartitiei, Adam
Smith prezinta o viziune de ansamblu, incercand sa identifice specificul fiecarei
categorii de venit.
- Pe ansamblu, venitul national este definit ca fiind partea cu care sporeste anual avutia
unei tari, iar acesta este creat in toate sectoarele productiei sociale de catre muncitorii
salariati.
- David Ricardo adera la teoria obiectiva a valorii si preturilor, dar inlatura
inconsecventele predecesorilor sai, considerand ca valoarea poate fi impartita intre
cele trei venituri primare. Valoarea marfurilor este determinata, sustine David Ricardo,
nu numai de munca prestata la un moment dat pentru producerea lor, ci si de munca
trecuta, materializata in mijloacele de productie.
- Renta funciara reprezinta, in viziunea lui david Ricardo, o parte din produsul
pamantului ce se plateste proprietarului funciar (de catre arendas) pentru folosirea
solului.
- D.Ricardo sustine ca pe piata mondiala, deci in relatiile comerciale internationale,
schimbul de marfuri este guvernat de o alta lege si anume de principiul costurilor
comparative de productie si al avantajelor relative.
00:55
05
- Doctrina economica a lui Karl Marx s-a format la granita dintre liberalismul clasic si
socialismul utopic, provocand reactii puternice intre economistii din timpul sau, dar si
in randul generatiilor urmatoare.
- K. Marx a elaborat o noua paradigma pentru investigarea realitatilor economice,
denumita dialectica materialista sau materialismul istoric. In esenta, paradigma
marxista consta in ideea ca, in productia de marfuri, oamenii intra in relatii
determinate unii cu altii, independente de vointa lor, dar a caror natura depinde de
nivelul de dezvoltare al fortelor de productie. Aceste relatii constituie baza economica
a societatii, pe temelia careia se ridica o suprastructura politica si juridica (statul si
institutiile sale), careia ii corespunde o constiinta sociala (inclusiv ideologiile). Toate
acestea se afla in interdependenta, rolul primordial revenind economicului.
- Expresia teoretica a relatiilor istoriceste determinate dintre producatorii de marfuri si
consumatorii lor o constituie, in viziunea lui K. Marx, categoriile economice.
- Categoria economica esentiala o reprezinta marfa, ca celula de baza a economiei de
piata, precum si alte categorii legate de aceasta, cum ar fi banii, valoarea, pretul si
contradictiile care le insotesc, in trecerea lor prin cele patru sfere ale economiei
productia, repartitia, schimbul sau circulatia si consumul.
- Pe baza conceptiei sale istorice, K. Marx a considerat ca economia moderna de piata
sau capitalismul nu va putea exista la nesfarsit, urmand sa fie inlocuit cu o societate
organizata in interesul majoritatii membrilor ei (oamenii muncii), pe baza proprietatii
colective (socialiste si apoi comuniste) asupra mijloacelor de productie, urmarind ca
obiectiv nemijlocit, satisfacerea nevoilor tuturor membrilor societatii.
- Printre contributiile lui K.Marx la elucidarea unor probleme ale gandirii economice,
trebuie sa mentionam si analiza rolului comertului exterior in geneza si dezvoltarea
capitalismului (prin profiturile mari obtinute in acest domeniu), explicarea tendintei
tarilor dezvoltate spre expansiune externa, particularitatile actiunii unor legi
economice pe piata externa, indeosebi a legii valorii bazate pe munca, teoria
schimbului neechivalent dintre tarile dezvoltate si tarile agrare pe piata externa,
precum si rezultatele celor doua tipuri de politica externa: liberul schimb si
protectionismul.
00:55
05
01:15
05
Transformarile care au avut loc dupa primul razboi mondial au dus la 00:00
amplificarea si complicarea mecanismului de functionare a economiei de piata,
precum si la cresterea instabilitatii mediului economic.
Apar astfel probleme economice si politice noi, schimbari de mare anvergura
care au culminat cu izbucnirea puternicei crize economice din anii 1929
19333, care a zguduit din temelii intregul edificiu atat el economiei mondiale,
cat si economiile nationale, atat tarile dezvoltate industrializate, cat si tarile
agrare.
Socul provocat de marea criza economica din anii 30, a evidentiat ruptura
grava existenta, dintre teoria economica dominanta, liberalismul neoclasic si
masurile de politica economica pe care acestea le promova pentru a rezolva
problemele grave ale economiilor. S-a prabusit astfel, dogma liberala a
autoreglarii spontane a economiei de piata prin mecanismul preturilor, teoria
mainii invizibile a lui Adam Smith, teoria pietelor a lui J.B. Say si teoria
echilibrului economic general a lui L. Walras, s-au dovedit ineficiente in fata
avalansei de probleme economice dramatice propulsate de criza, cum ar fi:
- cresterea somajului,
- probleme in desfacerea marfurilor,
- scaderea puterii de cumparare a banilor,
- mari inegalitati intre veniturile populatiei,
- lupta acerba de concurenta intre producatori,
- rivalitatile existente intre state,
- inmultirea fenomenelor de concurenta neloiala,
- modificarea dramatica a cursurilor de schimb,
- importante dezechilibre ale balantelor de plati, etc.
k = 1 / 1 - /\C//\Y = 1 / 1 c = 1 / s unde c + s = 1
Care sunt ideile si teoriile novatoare ale gandirii economice ale lui
J.M. Keynes, fata de predecesorii sai, prin care fenomenele negative
ale economiei interbelice, dar si postbelice, au putut fi anihilate.
00:45
.................................................................................................................
.................................................................................................................
.................................................................................................................
................................................................................................................
00:55
05
Cuprins
Laureat al premilui Nobel pentru economie in 1974, Fr. Hayek s-a format ca
cercetator si professor universitar in spiritul scolii psihologice de la Viena,
predand apoi cursuri de stiinte economice si politice in Austria, Germania,
Anglia si SUA. Pe plan politic, el a fost un ultraliberal.
Rezultatele cercetarilor sale s-au concretizat intr-o opera vasta, acoperind mai
multe domenii ale stiintelor sociale, de la economie politica si sociologie, la
politica si filosofie. Lucrarea sa cea mai cunoscuta este Calea spre servitute
(1944).
Sinteza conceptiei neoliberale a lui Fr.Hayek despre societate si economia
acesteia, in conditii de libertate si legalitate, este cuprinsa intr-o suita de trei
lucrari aparute sub titlul Lege, legislatie si libertate, in perioada 1973-1979.
Viziunea lui Fr.Hayek despre economie, se deosebeste ata de liberalismul
clasic, care credea in existenta ordinii naturale, dar si de ganditorii
contemporani, care utilizeaza in studierea fenomenelor economice metode
imprumutate din alte stiinte. In centrul preocuparilor sale au stat principiile si
logica unei civilizatii a libertatii, bazate pe indivizi activi, care isi urmaresc
interesele si scopurile, fiind capabili sa aleaga metodele si caile cele mai
eficiente pentru atingerea acestora. Din aceasta perspectiva, obiectul stiintei
economice il constituie studiul comportamentului uman, in mod deosebit
urmarile neintentionate ale actiunilor individuale. Dupa aprecierile sale,
elementul central al stiintelor sociale este cel subiectiv, in acest domeniu nefiind
posibil sa se stabileasca legi obiective. Ca atare, stiintele sociale sunt
reglementate de psihologia si comporta-mentul indivizilor, si din aceasta cauza
predictiile pe care le poate face stiinta economica au un caracter foarte general,
fiind teoretice si nu istorice.
Contributiile lui Fr.Hayek in domeniul stiintei economice s-au evidentiat in
mod deosebit prin urmatoarele teorii: conceptia sa despre libertate si statul de
drept, conceptia despre economia de piata si ordinea liberala, si conceptia despre
politica economica.
01:15
05