Sunteți pe pagina 1din 21
3. ETAPELE PROIECTULUI DE CERCETARE 3.1. Identificarea etapelor Scopul demersului de fas i reprezintl identficares si analiza problemelor cate intervin int-o cercetare socilogiea, modul in éare se procedeszi pentru rezolvaea lor sb asigurarea unui studiu sistematic, Conteoat gi verificabl cerut de logica cunoastri sociale. In literatura de speciaitate exist abordiri diferte ale mumarului ctapelor unei cercetiri: de la evidenierea principalelor activity sub forma a tei elape ~ pregitiea, desfigurarea proprv-zist (eulegerea Gatelor) si fnalizarea~ la enumerdri mai aminungite. Asfel, S. Cheleea citeaza autor} care evidentiaz3 5, 6, 12 sau 15 etape ale unel cercetiei (anehete) (S. Cheleea, Chestionaral in investigajia sociological, 1975). Ta rindul elu, 1. Caue analizeaeX 8 etape (S. Chelcea, 1. Mirginean, T.Caue, Cercetarea sociologici, Metode $i temic, 1998). Jn ceea ce ne priveste, am preferat aici sistematizarea cercetiel standard pe activi semnificatve,ceea ce ne-a condus a individualiza- rea uni numir de 43 etape: 1) stabilirea teme!: 2) fixarea obicetivelor 3) documentarea preliminarS; 4) delimitarea universulul cercetirii; '5) dezvoltarea eadruli teoretic al cercetri (woria probleme); 6) defi sires until de analiza gi de Inegistrare; 7) elaborarea ipotezeor 8) stabilirea tipului de cercetare; 9) selectarea sursclor de informare: 10) specifiearea unitilor (populaie!) stodite; 11) construciavariabi= lelor (Jesriereacalitativa); 12) cuantiticarea eserierea canttativs), prepitirea misuriri; 13) alegerea metodelor de cercetre: 14) stabilirea {ehnicilor de lucra; 15) ideniicarea procedeetor de Iueru; 16) ela horarea instrumentslor de eulegere a datclor; 17) cereetarea pilot 18) defintivarea instrumentelor; 38) mulipticarea instrumentetor; 20) organizarea echipei de cercetae; 21) seecia si insiuirea colabo. ‘atorilor; 22) organizarea culegriidatelor: 23) identficatea untailor (persoanelor) studiate; 24) aplicarea instrumentelor de cercetare (mst. Farea propriv-zis; 25) controlul culegert datelor; 26) verifcarca informatilor rezutate; 27) machetade prelucrare a datelor; 28) modal ti de prelierare ; 29) codiicarea; 30) recereadatelor pe suportur de ‘tocare 31) elaborareacataloguluivarablelor 32) preluerareadatlor '33) analiza datelor(verificareaipotezelor); $8) inerpretarcarevulatelor (eoreizare); 35) formularea propunerilor de solutonate a problemelor sociale vizate in cercetare; 36) redaetarea raportlui 37) diseuacea aportului; 38) definivarea rapornaul; 39) diseminarea rezultatelor 40) athivareadatetor; 41) discutarea soluilor la problemele sociale ce au aletuit tem si obiectivele eercetiis; 42) implementara solution, 43) evaluareaefectelor implementiritsluillor. Dacs, dimpotiva, emus ‘merarea pe care roemai am prezentat-o pare fi excesiv de amanuntits esi ca este impust de respectrea interdependentelor care dicteaza suecesiunes decrilor i activiitilor principale, fard a exstaimpedi- ‘mente de acceptare), se pot regrupa activitiile de acelasi tip, dat Recaro ‘operati in parte webuie sé rémAnd in atengia cercetitorulu. Ta functie de tipul de cercetare, sar putea ca unele eape din modelul standard 88 nu fie necesare sau si dein o importangavariats dela 0 cercetare lala, fe ‘ne menginem la nivel teoretic, fie este implica si nivelul empiric © adoua problems, de interes aii, se refer fa suctesiunea etapelor {In principiu, aceass succesiune este impust de logica investigation Pe isuré ce analizim filmu unei eereetii, vom observa anumite cond. sioniri, in sensul ef anumite etape nu se pot definitiva dact anterior nu Sau clarifieat alte etape. In acelasi timp, in rezolvarea problematic net ‘tape se au in vedere clemente ale unor etape ulterioae, Prin rma, suecesiunea mu este strict determina. Relativtateasuecesiuniictapelor se datoreaza suprapuneritaspectelor de eonginitcelor care se refers a decizie de oreanizare. In fap, cercetitorultrebuie sé sibs toe mpl in ‘mint strategia completa de ceretare, precum si momenta Ineare tebuie efinivatd 0 anumid etapa —— Paragraful urmitor conyine .desPiguritorul” unel cercetiri standard, ‘terior, data fiind complexitatea lor, unele etape vor fi reluate ea teme distinct, 3.2. Confinutul etapelor cercetirii sociologice 1, Stabitirea temei de cercetare. Tema de cercetare poate fi aleast pe haza imteresulul de cunoastere al eereetivoruul. In acest eaz, el se ‘orienteazi din perspectiva contribute! potenyjale la elucidarea nel amu mite probleme stinpfice. Cel pugin aesta este demersul pentru ceea ce 4am putea denumi cercetare fundamentals (sau academic’), axatl pe ‘udierea unor teme esentiale. Pentru 2-i convinge pe cet din jur de ‘mportanta temei sale, cereetatoral tebuie 8% constriased 0 motivate aadcevat a alegeri emi, Mute cercetiri se efectucazi cu scop didactic, inclusive etre stents doctoranzi, pentru elaborarea unor ler de seminar sau a unor lurari de absolve ‘Alteori, tema este comandats de un beneficiar (client) ineresat sh ‘bint informa, eventual solu pentru a rezolva o problem din sfer sade activitate In toate ipostazele, este recomandat ca cercetitorul Si se orienteze dup semmificaia socials a temei, sk urmireases si .rispunda” lao ‘comand social, st contibuie la ezolvarea difeitlor probleme sociale Dincolo de dorinta individual, inesi mecanismele fnangiit eereetari Jmpun identifcarea temelor de interes public. Pe aceasta baz, cerce- ‘atorul poate conta gi pe colaborarea populate in objinereainformatiler, precum gi pe interesul aeesteia pentru rezulatele la care ajunge in urma, ‘dill st, Invi, problema social este defini cao deficiem. In identiicarea problemei sociale intervin o serie de caracterisici pe care Horton $i Leslie le-au sistematizat inx-o lucrare publica in anul 1955, alata scum laa 12a edie, astel: a) stare ce afectewA un numir mare de persoane; b) afectares este nedoritl;c) se sine nevoia sts intreprind& ‘eva; ¢) Se reclama o actiune socials (colectiva)(P. Horton, G. Leslie, The Sociology of Socal Problems). Ukerior, noiunea de problem socials mo ROIECTAREA CERCETAKH SoCiOLoGIcE Mpectele negative (C. Zamfit, Strategii ale dezvoltarii sociate, 1997 |, criminattate abana cop cu toate eX subiecti stuiat Jntr-o Jocalitate in eadral unui esantion national nu sunt reprezentativi entra loalitatea respectiva, se ealculeazi anumite valor la nivel de locality. Pe de ats parte, se comite adesea eroarea ecologic8 = datele lobale ce caracterizeari o structur’ complex sunt considerate valide ‘penta fcare element al structurli, desi mu sunt itrunte eondiile ‘unanimigil. Din faptul ed intr-0 zon se const o optiune majoritart entra aeyiune, nu rezults ca fiecare Jocuitor al zope este fn favoarea Aetiunil respective (au se pot atribui epitete generale bucuretenilor, roménilor, populaiei rurale, populatiei urbane, ofteilor, muntenilos, moldovenilor, transilvinenilor, daca acesteepitete mu sunt earacteristice Pentru toi. Dincolo de acest aspect special al inductei statistic, aver dea face si cuo dimensiune general umand: dreptulfieeirel persoane la identitate si diferentere, Penira stat mobilitait sociale, unitatea de analiza poate A persoanasisau generat. Subicnal aalize! se raporteazi Ia me- til sau familia, respectiv antecesort (prin, bani), costerai (fea, suor). descendent (copi, epi. De asemenea, se pot tfecia grit pe mei rezidentiale, zone, ocupatis ete. Unitate | fe inregistrare est persoans. Numa asl se pot efect 2poi 0 | erie de analize ale mobili intr si imtergenerajonal. Nu sunt excuse ina studlle globale de analiza a modiearilor din stuctara focal, cunoscut lind fap ch vehicula acestor schimbr i Constiuieprocesele de mobile social. 7. Elaborarea ipotezslor. In captolul de metodologic s-a definit jpoteza ca un enuntreferitor [a relata dintre dow’ sau mat multe feno ‘mone. Ipoteza este deci o explcave plauzibid, care devine teorie dact cercetarea o confirma. Ipotezele au roul dea orienta tnteaga activate {e cercetare, in sensul ci aceasta din urn este astfelconceputt Inc st permit testareaipotezelor in vedereaajungerila explicatistisfcitoare ale domeniuui studiat. (© bunt ipotezt se elaboreazi pornnd de la cunostngele anterioare, Blaborarea necesitd un efort ereatv din partea eereetitorului, Penta ‘duce cunoasterea mai departe jpoteza trebuie si permité infirmarea (alsticabiltatea)(K. Popper). 1. Galtang trateazs zece ceringe ale une ipoteze: generaitatea, com: plexitatea, specifictatea, determinarea, flsificabiliaea, testabilttea, predictblitstea, comunicabilitaea, feproduccbilitatea si utiliatea G.Galtung, Theory and Methods of Social Reserch, 1967). La ind sBu, S. Radulescu prezinti procesul de formare a ipotezelor stinfie in dependent de celelalt componente ale cunoasterii,ccupdnd © poritie mediana ize observayi i eori. Susele ipotezelor pot fi inowaiateoretic, modell, analogia $i meafora(S. Rdulescu,Jpotezd si enristicd tn eunoagterea social, 1994), ‘Se va inelege mai bine sarcina de rezolvat dack se are in vedere $1 coea ce mi este 0 pote: 1. Nu ese o simpld consatare (din moment ce fenomenul este cunoseut nd mai este nevoie de ipotezs); 2. Nu este o preditie (predicia este elaboratt pe baza testi ipotezelor); 3. Nueste 0 relaie dela pare la tntreg. in acelag timp se discutd i despre faprl cd ipotezele ar ingusta ‘lmpul de investigaye. Situaia devine inst periculoast numai daca ipotezele sunt necorespunzatoare, dacd cercetitorul nu ii reformuleaza ipotezele sau nu renun ta ele, atunei cind aceste decizi se impun. ‘Trebuie acceptat ideea descoperirilor din intimplare ~ serendipizatea (R. Merton), dar aceasta nu suplineste elaborara sstematic a ipotezelor cu prectdere in studileexplicative. Vertiarea ipotezlor tine, evident, Sn primal rind de corespondenta empiric a relatci vizate Jn corcearea mobiltii socale, ipotezle clsice se refers a relaia dine orignes Socal sansele de acces social, la rol ‘educatii In procesele de moblitte soins, influent regimult | politic arupraacelorati procese ee, Ipoeza meritocrae «susiat ‘un interes deoseit, punindase problema dack instruc are putere ‘anuleze efile origin socale modest in ocuparea unor pari In socitte (M. Georgseu, Eaucate ! mobilate social, 1999), (Cercetiile de pind acum nu para sustineo explicate general in perspectivafpoezet meritoeraes. Url auton au pus in evident fipnil ck expansiunea educate! nu se soldearh eu un acces sprit, al celor provi din claele de js la poz sociale inate Par oral Anderson, formulat incl din 1961, in O not scepicd asypra ceducyiet gi mobili). Explicatia acess paradox, inceteatl de RR, Bowdon Unegalitate sanselor, 1973), at putea conta in fatal ce expansiunen educaiei a fost superioar® evoluie strata Sociale (ar din acest motv diplomele nu pot fi valerate, dar {otodatd se consti o persistent a dominant origini sociale as ‘rastatusuf socal al nei persoane (M. Cherkous, ,Mobiltatea fn R. Bowdon (coord, Traar de sociologie, 1992, waducerea rominessex 1997). Dupi cum se observ, explicarea mobili sociale neces rete ‘rea I 0 problematica mult mai complex aceea a straiicis Incgaliiit sociale, Dintre abordrile multiple ale acesora, sem lez ail doar doul recente err ce se situears pe poi diametea ‘opuse, Este vorbu mat inti de hirarea empath de R. Herresin 31. Ch. Murray (1998), Curba normati Intligenta gi stractura | de clasa in vata americana, tn care isepalitaten soiald este ‘considera a se datoradifeenje’ de inligen (vlorle coef iene itligengs, 10), combs vehement de C. Fischer olaborator (1996) in WrateaInegaiarea aranotd. Respingerea Ininini curbet normale, potiviteareia inegalitatea nu este de la rate, ea 4 fost creat gi mentinutd de oameni, avid drept coasecingl accentuarea sic 8. Tipul de cercetare.Tipul de cercetare raspunde specificuluitemei si obiectivelor, dar se constiie si ca o preferingt @ reaizatorulu Decizile hate acum orientesed in mare parte ativitayjle care vor urma, fri a f, la randal lor, total independent de el, i in primul rind de sursele de informaze disponibile Ia un moment dat. In funetie de felut cum se va proceda in continuare, are loc © constructe sui-genesis Sstrateglel de cercctare, care cuprinde metodele,tehnicil, procedecle $1 instrumentcle de lueru, precum si modalitiile de analiza informagior In ceroetarea standard se fcetrimiterea deopotriva la nivel teoretie sila cel empiric al cunoasteri, se combind metode diferite de culegere $i de-analizh a daelor, de constructie teoreea. De fiecare dati este revolt deo adevirata constructie teoretico-merodologic a unel eereet In procesul pregitrs proiectului de cercetre urmeazi si se decid supra modalitiilor de raportare la realtate, respectv, dact se ealizea7 Su nu oinvestigare directs cum se va proceda Int situate su at, ce surse de informatie se uslizeaz3. Aga cum am viz, activitatea de feunoastere se poate fezuma la un moment dat la nivel teoretic si se realzeazi fie sub forma escului sau a comentaiulu, fie ea analizk rte @ cunostinflor existente urmath de integrarea lor tnt-o now sinter, cu sane reale dea se obgine progrese insemnate In elucidarea problemelor avute in antentie, FBr8 cerceare empiric este imposibill, fn ulti instang, cunoapterea realitapit sociale. La randul el, aceast cereetare se realizeaza in modality: dinte cele mai diverse, init orice fenumerare rimne inomplet, avn in vedere combinaile posible in funche de etterile enungate anterior. Deczile vor presiza eit mai multe clemente ale proiceului de cercetare, ce va prinde contur pe masura labor sie in deraliu, Ine din aceast fz trebule tsi precizatdack { imtenkioneaza un studia de teren sau nu; dack este 0 eereetare bazatl pe ineractiunes cu populagia scum se realizeara aceasta (experiment. fnchetl,observatie paricipativ) sau dacs interaciunea nu este implica (observajia extern, studiul documentelor); cu ce grad de sucturare a instrumentelor de Iuer vom avea de-s face: cum este dozaté analiza ‘antativa cea calitativ; daci se va fae ape a date de tip longitudinal su va fi o misurioare transversal: dacd se imenfioneszi sau mu 0 nalizk comparaiva; daci este o cercetare in care se are in vedere Feprecentativitatea sau este una mat degrabs iustratv; se vor stadia fenomene de mass sau carur etc Tn sud! asupra mobil social optim pent sategia sansa In acest fl se vor putea fae si exemplificii didactice mat diversi fica, vort include deopotsivs analize caltative $i canttative, studiul documentelor si ancheta prin chestionar. act inem in vere cereerile de pind acum asupra mobili Sociale vom constata ct sbordtleparile au prevaat. LSsind I © parte aii tatarea ideologica a temei, in analizele concrete = videntiazt fe schimblrle nomerice din stuctura social, iar Iobilates socils spare doar implicit, ca modiicare, de la 0 | Perioadd fa alta, a volunelor diferitelor gropuri ocupaionae, velar de instru et, Be eesturea unl anchete prin chestio- fie pent a se surprind schimbaele ita s)imergeneraionle (Gabele de mobiiate), fe apelul ln studi de ea. Unit ceretitor!utlizsza in imp modal! de cereetarediferite, jar renultatele nu por f dees indirect comparable. Ash este cazl ‘stuilr lui Daniel Beran, care in ani "60 a eereetat mobilitate Sovialé cu ajtorl tabeelor de mobi, iat In ani "90 a secu In studiul de caz barat pe documente personale de tipulitoret “orale. In acest fe, mu + sansa substantial in cunoasterea proce SHlor de mobiiae scoala, desi ultima sa luerare, © abordare titarvd a mobili sociale (1997) este destin si inliare tnilateraltate in cereetarea mobiltagi sociale. fn fp, © prezinl ‘teva sui deca, alee mat mult au ma putin Intmplior, sem nificative prin ele ise, dar care rnsin povesi ale experienfelor bo PROUECTAREA CERCETARU SoCrOLOKiCE | de vist, unele deosebit de tragice. Cel intrest de leeturtrea relator in disci va gsi sficien iformate” Trt pcs | sciza cdtusi de puyin natura proceseior de mobiliate soialt Detecute la nivel socieuii din care a fost extane azure ‘Abordazea ease este mult mai la Sndemning. Sermifcatia ct sporeste Inst atunei cind este combinatd cu ste modal de eeteetare, aga cum am inceteat sf eonstruim prec de f 9. Selectarea surselor de informare, Avind in vedere posible de informare ientiticate nfaza de documentare, ceringele care decurs dln pul de cercetare adoptat i coninatul ipotezelor formulate, urmeaza i fie precizate sursele de informae ce vor fi utlizate efeeiv pentra culegerea datelor, Cerceticorul apeleari la suse de natued dif, In cord si cu metodele ce wor faplicate, ar din cadrulfecdrei sursereyine pe elt posbil mai multe subsipuri, In cerectarea mobiltat sociale se fac apel la documents wae ) Histice publice (penis evidepirea schimbirlor din stractura } social volumele popuatonae pe ocupai si grepur de oeupai efetvele solare, abandon! namics umarulu de absalven) 5 documente personae in egaturs eu teme (spit de nes, fo de esi), dar sl anchete pe bark de lntervi $i chestonae, Amt onsttat inst ct de mite ori cercearea se limiteazt lao ingurd ategorie de surse de informare,repectv chit aun singur set 6 date, cu impact negativasupea veri informie sta canoss ter, fn lim instant [ea simplifcrilor In domeniul surselr de informare este sed- tore si totodaté mai puincostisitoare. Toni in fap ed prin Utliarea unui singur set de date se pot obgine reautate site Fesante™ nu rezulti cl sa realizat st 0 oercetare sufciet de relevant pent domenial av in stem 10, Specificarea unititilor (populafet) studiate, Realizarea diferi- ‘elor cerceir reclama compaibilitatea inte strategia tlzad si unig (Gersoanele) investigate, Uneori se impune un studiu de naturs sated alteor interesul se Indreape spre colecti (coletivitt) miei sau chiar ———_= spre unsingur caz, Astfel, In functie de obiectivele urmarite $i de resutsele disponibile, se poate realiza ocuprindere total (til exhaust, tip recensimand) a unei psf! reprezenttive (esantion) say a unui eas (unitate socal, respect a une colefii de eazurt(lturi sau grupuri ‘Atunei cfod universulcerceari este de tae mar, sul exhaustiv ridict probleme insurmontabile pete o echt de cereetare. Din fercite, se dovede te cf ne pute dispensa de includereaexhaustiviaunei colecii ‘mari prin apell la stdierea unei pir a acestea, ‘Ulizarea esantioanelor in cercetarea social este larg rispindit totusi ele nu sunt Inotdeauna nocesare. Studierea esantioanclor ext tt ‘suri sl reduc substanjial costal comparativ eu cetvetirile exhaustive Cutoateacestea, cheltuielile implicate po fi prohibitive, asl ef teebute aleast o alti modalitate de concretizate a studiului, ceca ce implick ‘evident i schimbarea obicetivelor urmarite.Int-adeva, aleycrea moval, tailor prin care se studiazi doar parte din universul eercetri se face {n vires unor crite prin care se pun de acond obiectiveleurmirite Ia ‘un moment dat i specificul datelor care vor rezulta cunoseut find fapeul & modalttile respective nu sunt echivalente, Numai esantionul este 0 reproducete de seari mica 2 universului cercetirii, Datorith scene! Proprietti de reprezentatvitate, este posibil ca pe baza rezultatclor ‘obginute in studiereaesantionului sf se extimeze valorile pentru colect, vitatea total. (Vom analiza ulterior tpurile de esantioane si problematiea legatt de acestea) ‘Cit priveste studiul de caz, acesta are valoare de exemplatitate, El serveste la infelegereanauri fenomenelor ce devin obiet de cercetare la ‘un moment dat si se poate realiza informe relativ diferit. In functie de procedeele de lueru putem avea de-a face cu cercetarea complex uno “uni sociale (monografie) sau cu evideierea doar a unor aspecte spe. fice cazului selectat. Totowa, analiza de car este io metods de instru Practed in domeniile de marketing, asstengl socials, management et Practisat independent, studiul de caz are o semnificagie mat redusi pentru cunoasterea ansamblulu social din care face parte. Alto, socio Jogulapeleaza la studirea unor cole de eazur selectate pe eriteri de ‘portunitate, eazuitipice, extreme, esenile, prin metoda ,bulgirelui de pada” ec. Prin metoda ,bulgielui de padi” se urmarete identifica unor Januri de rela, strucuti de comunicare, Se pornese de la 0 persoans,identifcat in acord eu obiectivele cercetrit, apo se wece la ‘alta mumsitt de prima, si asa mai departc, pn se reconstituieo rejea de relat. Eventual se investgheazt dout sau mai mole ase de tract Diferitelecolectit de populatie sum adecvate aunel eénd fenomentt stuat nu are caracter de masi sau cind suntemn interessti sf efecruim anumite compara, 1d a avea posbiliatea uilizarii de esantioane. Logica demersului de cunoastee reclamd si apelul la studierea unor arupuri constitute de populaie. Cu © denumire pe care © considerim totusi improprie, aceea de esanionare teoreticd. Glaser si Strauss (op. cit.) dezwoltd o siratepie de cercetae orientata spre descoperiea ‘woriei din date, prin studlerea unor grupuri de populaie ( grupuri de acelagi tip sau foarte diverse). {In loptturscu expresia.csantionre toretca” sau cu altel aseming toare, cum ar fi yepantionae caltaivs", .esanionare de oportunitate™, se impune o precizare. Exe cu totl nentemeiat sxe asimilezeesantio- nirit procedurile de selectie uilizae in constituirea unor colectii de cazuri mai mul sau mai putin sistematice. Apropierea se face, probabil, pe considerentul eX in toate sitagile este implica o seleetie de unit in uiversulcercetei, Numal cf Selecta ea atare nu reprezints automat si esantionare, Chiar in Dieionarul explicaiv al linbitromine se precizeari i .esantionul este o proba dinct-un produs”. Or, atunci cind exe vorba deo festurl, un petie din aceasta este sufcient ca proba penta cunoase calle yesSturi. fn schimb, dinr-un sac de griu sunt necesare eiteva probe, iar penru o colectivtate umanf aver nevoie si sudiem un numr mare de persoane. Cu alte cuvinte, marimea ,probel” este dat de diverstatea .produsuli", iar in cazul populate dversitatea este maxim, de unde pevoia apelarii la legea numerelor mari (vez csantionarea Sociald) in acest az Selecta se face pe baza unor erteri gi fu un anumitscop. Prin urmare, selectia se reaizeaz’ in cadrul unoe Scheme prestabilite, respect esantioane sau coleetit de eazusi, lotr, rupuri In prima situate scopul seleciet este aleatuirea esantionulei dinaine cafculat, in aeord cu cerinele suatistice de reprezentatviae ‘oea ce mse impune la seletile pentru diferitecoleti Asimilareaprocedurior de constiute a colecilor cu exantionarea mu sre darul si le ridice valoatea yimficd, dar poate crea confuzi ‘actca mobail wre ans deg apa ea] Sc recent rae se oe hana rome ind cima state dear Deal eas cmanre ‘ste In acrd cu altel artrioare, efertoare la combinaea surslor| | ‘de informare dere, a metodelr,tehncilor i procedecior diverse ‘electatein cord eu erie use cunoaster cit mai adecvate, ‘Studie exhaustive, realzate prin recenstman, permit earacerizin se ansambly ale stucturi socal ale schimbarilorsurvente de |i perondl le aha, inclu ale proceslor de mobili implicate Datele obtinute prin reconsimdnt sunt eel mai adesea valorfeate ‘doar part, i acest est i cazal Romani. Std pe esatoane ‘eprezentatve vin 88 completezeinformatia funizatl de recensh- mintur. De aceasts dati $e pot eulege informait mu doar despre eneraile in vil, cf si despre antecesori, ceea ce permite constructs tbelelor de mobiltate, calcul diversilor indie ete. La rindul stu, studiul de eaz aduce elementesuptimentare prin ustrarea unor trace de mobile social 1. Constructia varlabilelor si elaborarea schemei descriptive de cereetare. Problematica vizatl aici a fost cel mai bine analizata de P. Lazarsfeld, care are in vedere un proves de treere de la concepte Ia ‘dimensiuni, indieatori si indiel empiri. Intep acest proces este ‘dsemnat prin expresia sconstructie @ varabilelor” sau prin diverse alternative, cum ar fi aceea de .operationalizare a concepteor” Conceptul este o imagine mental, un elaborat al indi, prin care Sunt eflectate diferte proprietti ale fenomenulut si ale obiectelor. Paricularitatea conceptului ca entitate ideal este aceea de «a capt si fixa un conginut informational apt de a fi reprodus identi de diets gens’ cunoseatori" (C. Popa, 1972) Introducerea conyinurulul informational se realizeari prin intermedia! definiilor: ostensiva, nominal, ‘operational et, 4 semnifcayei termenitor La rindul lor, dimensiuile si indicator sunt de fap concepte cu ‘grade mai reduse de generalitate. Indicatoi trebuie x4 fie insl semne ‘observable, sH fie dect malsurabili, in sensul de a permite culegerea Satelornecesare cercetiei; de cele mai multe ori nici nu este vzatd © operatic empire ‘Completaea acestuitablou conduce lao schema deseriptivs de cer- cetare. Fa se refer la ranspunerea temel in termenil cerceiri empires. Este vorba de un proces de determinare dinspre teorie spre cercctaea cempiried, spre termenii analizei eorcotte, Procesul este cu att mai {boris cu ct tema este mai complex, surprinsi prin concepte generale (om reveni cu abordare distinct a tem} © da jung la aceasth et a proiecall de ceretare a mobili tii sociale, ese necesarsoelaborare de mare complxitate, care sdepaveste cx imindere spa ce Far putes f revert sich Din ‘scest moti vom face doa citeva presi, Pe deo pare, ses exsteaga mai multor opersionliznt ale domenitui, O primi shone este cea contuati de P.Sorokin; identifica poziilor in saul socal auras in processle de mobiltate social, O alta cst dezvoliatt de M. Tumin, care enumers ase dimensnni ale ‘mobili sociale: spails (de I un status le ltl), ascendent, descendents, emporard nis- si intergeneratona), contnutl (aus social, educate, ocupate), mecanismele (ransfer so, 20- ‘eproducere), unimte (persount, clas), subiecil (lor, moti sprati) (opud H, Cazacu, Mobilzaea social, 1974). Exemplete 6 acest fel pot continua. Pe de alt pare, se impune lstea in considerare a elementelor de interaetiune, a eadrut socal in care se destagoars mobiltatea social, cauzele i efectele sleet In funete de modelul adoptat se ajunge la scheme, descriptive ‘venta diverse, mai mult sau mal puja complexe, compat compleentare, sav, dimpotriva,irconeliahile 12, Deserierea cantitativl sau cuantificarea. Cuantifcares este © operate teoreticd de trecere de la concepte ealtative la concepte cantitative. Mai exict, defntia in tment caitativi este completa cu efinititin termeni canta, Pentre adecvarea la natura fenomenelor 5i proceselor sociale este necesard claborarea de scheme diverse de deseriore canttaivi; marimea, probabilitaea, intenstatea, ondinea st chiar diferentierea ‘Aceste descrieri canttative corespund nor niveluri diferte de prec: zie, de masurare, Uliia expresie (acoca de misurare) emnifiea operatia prin care se apc schema de cuantficare si se obyine 0 misurare, 0 4determinare cantitativi a modului de manifestare al fenomenutui stuiat 4a un moment dat. Prin misurare se aribuie valori obictivelor (eno. ‘mene, procese) in funetie de propretjile lor. Anticipénd aiei, vor fenumera, in ordine ereseitoare, pay niveluri de misurare: nominal, ‘ordinal, cardinals de propor. Aceseniveluri se difereniaz§ in func de tre proprietti: ordine, stam (itervaleegale) st origine naturals, Primul nivel nu are nii una dine proprictafile amintt, utimul le are pe toate tei. Din acest moriv, valorie atsbuite prin misurare vor simboturi (oume), ranguri (aumerale) si numere ‘Cele mai mute variabile sociale ptf descrise doar la primul nivel de ‘misurare (Ocupata), altele permit niveluri mai complexe (prestigial social aleStueste 0 ondine; intensatea opinilor aproximesz% nivel ‘cardinal ; venitul se exprima prin nivel de propor) (aceastt tema va fi reluae ulterior), Descrerleeanatve utiliza in tual mobili sociale se refer la ) éefinireaeriterilor de alocare(repatizare a persoaneor i grup tilor) In consttuirea nomenclatorului pe ocupati: ») delimitarea cohortlor sia generator de virstl: ©) definirea nivelului de educate, gradulti de urbanizare, de dez- voltae et ) abelele de mobilitate; ©) definireaelementcior de conginat ale mobili: ratele mobilityit? imobiliii, indict de mobiltate, modele sructrale. Cu aceste aprecieri incheiem, deocamdatl, referirle la. studiul smobilitiit sociale, 13-18. Alegerea metodelor, tehniclor $i procedeclor de cercetare. Prin enumerarea celor tre elemente de metodiel a cerceiri vrem si 16 PROIECTAREA CERCETAB SOCIOLOGICE subline eA, desi sunt strins dependente unele de altele, in ultima instan ele sunt dferie a ete apecte legate de acest tape au fost traate deja la Continutal metdolopiet de cercetare altle vor fi dealiate ulterior pentru flecare mei tn pate. Aiei mai mentionim doar pat elemente principale ce raat arate in vedere la alegerea metodelor, tehnicilor sl procedeslor de cercetre srreGecearea fieceltehnit la specificul domeniului si a obiectivele vate by euntnya unor suse de informare disponibile (accesible) pen Satule,tehncile gi procedeele de ueru pe eare le vom utiliza «) combinarea metodelor, ihnicilor si procedeelor(riangulares) } Ghaponerea de logisieanecesard realizar ceeetait In formatal Stabiit (resurse umane, materiale et.) 16, Flaborarea instrumentelor de cercetare,Instrumentele de eerce- tare corvese nemijloct la culegerea datelor. Pentru elaborarea acestora Ene peeeeara parcurgrca intregulu traseu descrs pn aici, Incepind cu ‘Shnuren tomei a termindnd cu procedecle conerete de Iucru, inelusiv carne eueuere a datelor. Acest instrumente pot fi scheme de cate- Gone (proxocoale) de observatie, de experiment, de convorbire, {abele satistice. chestionare, ghiduri de interviu etc Tn iaun de cliborare avem de-a face doar cu instrumente provizori Ele rebuie a fe tentate in cadrul cercetri plot st apot definiivae 17-48, Cercetarea pilot si definitvarea instrumentelor de cereetare. “Censaurea pilot consth into repettie general a cercetri proprizse {Espen esarea schemel descriptive, a instrument si procedesior ee ny estimarea costrilor si anteiparea rezultatelor. Cercetaea plot rate confirma demersu deja ealiztsau poate conduce la abandonares eon ai, eventual permite reformularea tenei, completarea scheme rene, corectaea instrumentelor de ler peru severe ater, iiroeget de tera sila poplatia stat (imu aspect di coin wipe ar 18: definitearea Instrumentelor de cercetare, Elaborrea caret a instrumentlor vif abordat ulterior in cadrulfiecrei metoe), sb Multiplicarea instrumentelor de ce " assess cit un eemar din hecre srunens de cease ee fpeeare unitate de intepistrare (persoana. gospedavis tery. eee Pome fului sia rispunsurilor obvinute de la subieet tabele ge eee rmentlor penirs Heeare unitate de inregistare: spores nena culegsrea datlor. Apelarea la formulare sitetimoaee tchene ea sintetizaoare tebuie st fe inst de masur de precautc pentry a nu sparc ricareasubicet ~ operator, dar mai alee penne invepistarea dstelor 8 mu aparea evori in oaeamate wat pc len unite actvitti specializate(ereetiant ate ei nrmtcien Ded at panes eczat (exer st simultan acelasi tip de activitate anal multe petsoane pot efe (operator de teren, oe) Une persoune pot fi membri permanent ai echipe! de ceronaee see SCSI coon em a omer perioadi de timp. Coordonatorul echt vititi sf Pentre o amumiti ‘o planificare a tuturor activi pei de cercetare trebuie 9 maine ms salir, ene orf np, earn constitu intt-0 organizatie nous, ator, centr, institut sau se 2. Seen $1 Insure clserutre, ‘necesara informarea adecvats $i te graterller. In orice moment este Cvs ngzre ees enya rez noun umes en ren Snr, ais sir eas peered Sle iil cabo SSS cizora li se incredinjea28 operaiiajutitoare de nivel mediu. Acestia Iiebuie si fie selectati astfelincitsX ne asigurim c& vor Iuera adecvat ‘Tovodat, ei trebuie #8 primeased sufcient informatie despre tema si obiectvele cereeti i 38 fie instru in legttura cu actviaile pe care ‘urmeazi si le desfigoare, cu scopul asigurriicompaibiltii tn luera in funetie de natura activititilor pe care urmeazi si le desfipoare, selecta colaboraterilor poate urma proceduri mai mult sau mai putin sofisticate, Uneori sunt necesare cunoytine si experieme speciale, alteort omteazi doar nivelul de cultrd general. De regu pentru operate de tulegere de date in cadrul anchetelor se apeleai la colaboratori (opera- {ori de teren), dar acestora Ii se pot incredina s alte activi, a chror realizare nu necesito propatire profesional de specialitate: monitori= "ri de emisiuni, programe, acole din mass-media, culegerea de date Statistice, introducerea datelor pe suporturi de stare ete. Cereetitorul rebuie sf dispund de criterit ferme pent select, respectiv eliminatea celor care ni pot face fail cerinjelor sau nu au tmotivarea adecvats, Renunjarea la un colaborator sau altul se face in orice moment al cercetci,respectivatuncicind se const ch acest nu poate sau nu vrea sf urmeze instructiunle. Cercetitorltrebuie srateze nod adecvat orice stuatieasflincitcercetarea si se poatl desfigura {nbune condi dar trebuie si respecte si demnitateacolaboratrior 3, Nu lips de interes este stabilires nivel recompenselor materiales 4 condor de plat, cu luarea in considerare a tuturor operailor de ‘xecutat sia timpului rezonabil de efectuare a lor. ‘Cat despre instrure, aceasta depinde evident de activiiile pe care urmeazi st le desigoare colaboratorit, De mare uiltate sunt manualele destnate colaboraorilr, instrirea bazatd pe jucarea roluli, instruc- tiunile detatiate in functie de natura aetivitiilor. 22. Organizarea culegerit datelor. In funcie de natura surselor de informare si procedeele de icra, se elaboreazH un program al euleperi datelor, eu inicarea tipurilor de activi. epartizareasarinilor preve- ‘eres interalelor de timp pentru 0 activtae sau alta, modaliie de ‘omunicare inte participant [Nu este lipsitt de importants rezolvarea aspectelor care se refer a condiile de cazare, de masi side loouit ale persoanelor care efectueaza ‘dplasiile in teten, precum sila relaile pe care urmeaza eA le sabi- Jetset in teritoria ‘Operator deteren vor aveaasupra lor intructiunile de luc, num necesar de insirumente de cercetare, adrese cite autoritii. sefi de organiza insti, comunicari pentru subiectiicontactat si, evident ‘etal individual de legiimare, Organizatorii au obligata si furnizeze informaticorecte si suficieme ait pentru sutortii, cit si pentru populate: insiuia omganizatoare, ‘obiectvele urmarte in eercetare, statu informarilorrecoltat,valori- ficarea lor ete in multe stwait operator au nevoie de sprijinal autorttilor pentru aceesul Ia diferite date, Ese important ins ca interacyiunea cu popula ‘inu fe afeciat de vreo intervenie a gefulu i/sav autortiilor, pentru anu influent rezuatee ‘O problema aparte se refer la motivarea populate pentru colaborare Ja cercetare. Adesea, in studile de marketing se ofr populate stdiate 1 sumd de bani sau anumite obicte, eventual se organizeari concursuti cu premil. Acestlucru este indreputit, deoarece plateste cel care benefi- ciazl direct de rezultate. In cercetiile pri care se urmeeste rezolvarea lune probleme stintitice sau, pur si simplu, o informare generald in logiturt cuo stuatie, motivarearezidt in insusiconyinuel activi. De ici nevoia de a se publica rezltaele cercetirilor. De aceastt dati beneficial este difuz® autortile, care si pot orienta actviatea fn funetie de rezultatele cereetri, dar sun public foarte eterogen. 23, Identificarea unitillor (persoanelor) studlate. Este vorba de localizaea spatial a adreselo la care se face deplasarea pentru culegerea datelor: athive, organizatii, gospodiri, persoane. Procedura de Iveru este diferitt in funcjle de nivelol de agrezare! dezagrepare a informatilor despre entitle studiate. Uneori se indie8 in fmtinunt toate elementele de idetificare: ume, locale, stad, mums. Jn eazul esantionsei se pot Furniza doar elementele cae tin de primele stadit de determinare a populaiel localiatea, eventual zona, stad ‘unmind ca operatorit si selecteze subiecti printr-o procedurS dinate Stabiié, Alteori operatorii au un grad mare de libertate in slegere Imerioeuorlor lor. 24, Aplicarea instrumentelor de cereetare (nvisurarea). Este de la sine fngeles cf aceastl etapa cercetirii este una de refering, prin Srdonarea intrest activist de cunoagtere. Acum are Joc masurarea propriu-2s8, determinarea canttativa, sablirea modaliiilor de mani- sure a fptelor socal. in raport cu modelele de cuantificare adoptate nterior si constiuite ad-hoc, aqunei cind gradul de standardizare a cereeti este foarte redus (stdille calitative. “Aativielgile cx se desfagoard sunt extem de diferite si a intindere sariabilt im fuetie de sursele de informare, insrumentele de cereetare Utilzate st de procedurileaplicate, Avem in vedere apelul Ia interviurt Sau autoaministari de chestionare: completarea fgelor de observatic pe minura producerit evenimentelor avute in atentie; culegerea de dat Gin evidenfe satistice; montarea de experimente; transpunerea coni- ‘hulu: mesajelor in eategori de analizl ete. Cu alte cuvinte,aplicarea Instrumentelor de ema se realizeazd in cadrul tipului de cercetare sal retodelor adoprate 25. Controlul culegerit datelor. Oricit de multi incredere ar ava coordonatorul cercetirit in colaboratori sli, se impune efeetarea uni Suto! asupra culegeiidatelor, Se verifies dact persoana inseinaté si ‘Chocute anumite operat de eulegre a datelor a procedat conform instruc fiumilor, Apelul la colaboratorii temporari face cu att mai necesar Contolul, inelusiy in teren. Acesta se poate desfigura chiar in timpul Cologeri datelor sau ulterior, Comunicarea permanent eu cei afl in feren este in mfsurd i asigure indrumarea necesar sis previ unele ‘hor, Problema cea mai aut se refer la control activi operatorilor (de teren, Mal ln se verficl dacd avem deva face cu vreo fraud, doc ‘persons au aplicatinsrueiunile de select & persoanelor, dack au Seadiat efectv persoanee selectate, precum si modul de Tucru, timpul rectuat ete, Nevoia controului atvage dupi sine sinerea foarte lars a Gvidene! persoanelor studiate, eu precauile corespunzitoare pentru sguarea confidenialiii Fispunsurilor si respectarea. drepturilor aaiut In misura in care este posibil, eu ocazia controlului se pot Trpleta sau corecta unele informati, eventual se reface lucrarea 26. Verficarea informatilr recoltate. Procesl de verifeate ae crop abc reinerea penta pelerare si analiza numa information ike CA. Moser (op. cit) caumerd tel objective ale verified ‘Hormajel: complettudinea,exactitatea 51 uniformitatea. ‘Compleitdineainformatilor se determina prin gradl de colectare a inionmatilor cenute. Exemplaele instrumentlor care comin mate Sannun (peste 25% din total informatio presupuse af oleate) Sm eliminate din pelurare. Se pot face Insl prelucrrt separate ct Seopa experi noneispunsurio. Pwr determinarea exact se are tn vedere identifier contra icilor inte date factual. In masura posbiltaior se fac coreetri. Nu Seeks iru se poate cere peta rispensurite la feat de opin, In fecal capt ele ebule ate ca stare, chiar dac8 nse para ft con distor din moment ce mu s-a put evidenia ntoduceres noe eri din fates operatorlor seu interocutorio. ‘Uiizarea unit namie mai mare de operator ae putea reduce voluml soflor, deoarcefeeare operator are un volum mic de mune exempt) liinarea datelor (a exemplacor, asrumentsior se npn or cite ort se depisteacS atin’ rau ineioate, de neseiozie, din paren operstorilor sa interlocutor, a unor err de completare sau Bie axpete care atrag nencrederen, ‘Cel deal elle clement refert ta uniformlzarea in culegeea datelor.ngrnacontoali uniformizii, ar putea 8 mai eliminate tite exemplar ale instrmencelor de cercetare 27. Realizarea machetel de prelucrare a datelor. Ceringele pentru smacheta de prelucrare a datelor se cristalizeari o dati eu prescrierea ‘biectvelorcereeti sia elaboriritipotezelor de Iueru, Acum se vor respecta cerijele dinainte formulate, cu deschiderea necesari pent festzarea s euprinderea a ceea ce este nou, De observat eX orice model” de prelurare este selectvd. Pe de 0 pate ea este orienatd de objective = si ipoteze, pe de alt parte, este imposibils o preluerare exhaust Inceredrle de a construi machete eit mai deevoltate sunt nu numa, inutile (din moment ce nu sunt ulizaerezultatele), dar si foarte costs {oar si greu de gestionat, In schimb, daca se adopt misur de conserva, a datelor, se poste reveni cu diverse analze secundare Putem identifi o succesiune a operafilor de prelucrare ‘Mai in se impune determinarea amplorl fenomenului prin freeven. {ele absolute si relative (propor, procente. Se obtn atl distribute de freevents, ca un prim pas de caracterzare @ fenomenului. Cole mai simple clasifictri$tipologit de fate si evenimentetrebuie $4 fe eunos cule si prin frecvenele de manifestare Tncazul numerelor mici se uilizeazi, de regu, valorile absolute, Na se recomand calcula de procente pentru volume mai mici de 100, aces procedeu aplicindu-se doar pentru volume mult mai mari. fn schimb, se pot ealcula proporile (ele au baza 1 s eprezintlrotodatt probabilitiile e aparitie a evenimentelo). In funcyie de obicctivele w alt posibiltil de ealul ~valorile centrale: modul (categoria cu freeventa cea mai mare Gintran sir de valori); mediana, media; alte valort statstice prin care se pot caracteriza distribute de freeveng3, cum ar fi ‘centile (pe 0 ut de par, promilele (pe o mic e pei), decile (oe zece part, quantilele (pe patru parti), evintilele (pe cinci ing ete; = diferenta semmificativa dintre dou valori: = mmsurt le dsperslel Gimprastieri in jurul valorlor centrale): rang disinuii, deviagia Interquartill, dviatia medie, abaterea medie pitratied(abaterea standard), eoefllentul de variate, diversi coe- ficienfi de earacterizare a formel distributel de Treeventa et. ; ~ elaborarea de indict, scales alte masurdtori compozite(unete pro {ecti a fost realizate ine de Ia etapa de construct a variablelor); ~ estimarea valorilor pentru coletivitatea total, in cazul eereetit cu egantioane (recerea de la statistic la parameti); nite imo cercetare sau identi — coefcientl de asociere, de corelate side regresie; T fhodele descriptive, explicative ete 28, Modalitati de pretuerare, in situati relasiv simple, in care se lun volum redus de date, se poate adopta mod: spun &= 8 poate adopta modalitatea prelucrt. ‘hor manuale, La cereetirile de amploare se recomanda isd prelucrares ‘Gectrnicd a datelor, 29, Codlficarea informatilor (postcoificarea). Coditicarea consti fn wanspunetea descrierilor vetbale (alitative) In deserieri eantiative, prin ateibuitea de valori(simboluri, numere). Prin urmare, fe se ital Sear acel proves de cuantficare deseris in etapele pregitiwars le proectului de cereetare, fie de-abia acum cercetitorul este eonstrins oa fezolve problema descricrlor cantitative, orict de simple ar fle Multe informait sunt deja culese pe baza sistemelor de codicare adoptate in construcia instrumentelor de lucru (preeodificares). ta teeastl etapl se confirm’ sau se poate corecta codificarca inifall, respeciv se tece la codificarea informatie prezentaté in forma verbal. ‘Complexitatea codititritdepinde de natura informatie’. In siete foare simple informagile pot manipulate ca atare,fir8 mai fi novoie de transpunerea Intr-un sistem de codurl. De cele mai multe oti aeste ‘coduri (valri ce se atribuie categorillor de fapte) sunt necesare penta sinttizaea informagiei si inroducerea de semnificatt. Codifcares exe ‘multi instang o clasificare, Ea trebuie t fie exclusiva g exhauei ‘Procedeul de luers const in determinareacategorilor informations adoptaea unui sistem de coditicaze cu valoile se (codurite) yi ceteris 4e atribuire, respectiv atribuitea propriu-zist a valrilor categorilor in cord cu erterile definite. Atunci cind mu este realizata de elite cerce, ‘tor, pentru codificare se folosese experi, Instrutea acestors exe do ‘mare important in asigurarea suocesului operaiei. Determinares felt, ‘ai incodificae gia gradului de concordana dintre ineadririle efecsute ‘e expert Se impune de fecare dat in situapiideosebic de complexe, pent relizarea transpunesi canti- tative a informatie: verbale se apeleaz4 la procedeste metode avait de contnut 530 ‘Trecerea datelor pe suporturi de stocare, Suportuile de stocare suat 51 ele dependente de modalitaile de prelucrare avue in vedere Peruru prelucearea manual sunt de interes itocmirea de desflgurdtoare, cou prezentarea detliatl in format unic a informatie: recolate, Aceste desfiguratoare vor permite ulterior si se realizezedifeite prelucrii gi analize ale informatio, nclusv $8 se revin pentru analize secundare Prelucrarea electronicd presupane trecerea informatiei in format propriu acesteia si stocarea in memoria permanenté a calculatoralui Guard dist), pe disehete, easete,discuti opice, compactdiseui (CD) etc. De mare importants este acum alegerea progeamului de introducere si organizare a datelor care si permits si comparabiltatea cu alte is: teme: Access, Fox Pro, SPSS Data Entry. ‘Schimbarile din domeniul prelucrait datelor sunt impresionant. ‘Manualele din urmd eu 30 de ani acordau un loc apart prezentitii unor cartele tip Hollerith (e eitire eletrica, in comparaie cu sistemele rioare de citire mecanic) cu 80 coloane si 12 poziti de perfoare de lunde si ceringele speciale pentru marie bazei de date ga numa de coduti pentra un indicator, inttebare et) Facilitile de Iuera a sprit considerabil prin utliarea PC-ului sia diferitelor softuri 31. Elaborarea catalogulul varlabilelor. Prin aceastt denumire se are in vedere 0 operate ce intervine in cecetiilerelativ complexe $i care const in definiea rouror varabilelorcercetl, fe c& exe vorba de prelucrarea directs a unor itemi din nstrumentele de cereetae, fie c8 teste vorba de construcii ni, in functie de prscripile din machetele de prelucrare a datelor. Se intocmeste asl o list compet a varibilelor (cumerotte de Ia I lan), eu prescrieea modaliitilor de euantificare, Unii cercetitori atajeaza cite un acronim distinct fiecdrei variable, pentru scurtren timpullut necesar comunicirit. Adesea apar inst difi- cultti de receptie, mai ales ednd aceste acronime sunt utilizate si in redactarea rapoartelor si a dieritelor luerari. (Daci. pentru expresia -venitul pe persoana”, acronimal ,.VP" este aceeptabi, u acelai hueru ‘ar putea spune despre aeonimul -VPER" sau , VEPER", de exemplu, 4 efor folosie este necesara in condiile In care .VP” este deja alocat sau cdnd din start se doreste ca acronimele $4 conind! un num fx de tere. caz neare apare nevoia de a utiliza un num relativ mate de litere pentru fiecare variabilt.) (32, Prelucrarea datelor. Prelucrarea se realizes2i in acond cu sachets Intocmit Pregatirea sociologului in domeniul stats si al prelucrrii datelor fi permite acestuia #8 realizeze 0 gama complexi de activtii. Totodat, el este cel mai in misurd st obgini compadbilitatea Inure natura datelor gi nivelul de preizie al acestra, pe de o parte, $1 caleululdiferielor valori stastice, pe de alth parte. Alte, socilogul este nevoit si apeleze a servicile uni statistician sav ale una informa tician (eventual are nevoie si de colaboratori, deaarece s-ar putea ca statisticianul s2'nu sti informatied, iar informatciamal smu sie statis: tic), Sociologultrebuie s se fact ingeles asupra a ceea ce doreste ak 30 realizeze: transmiterea cerijclor de prelucrare, definirea natutl infor, ‘matic dar si sd fle in misuré sd evalueze si si inenpeeteze rezulatele prelucritilor. in prezentexisti mai multe pachete de programe de prelu: rare a datelor sociale, cel mai rispindit find Special Package for Social Sciences” (SPSS). Des dispune de foarte mate facili, SPSS. ‘nu rispunde la toate nevoile de preucrare a datelor, el putin deveamdats ‘Avem in vedere mai ales preluririle pent informatia prepondecent calitativa (SPSS Inc., Chicago, Minos). 33. Analiza datelor (verifcatea ipotezelor). Ipotezele elaborate in pregitirea proieetului de cercetare aledtuiese cadrul de refering! al analizei rezutatelor objinte in eercetare. Totodaté se pot elabora noi ipoteze pe taza datelor de care se gispune. In afara cereetiilor pur descriptive, n eare cuncasterea devine simpli narajiune, este acum ‘momentul ca si in cereetirile mai puyin standardizate si fic explictae Jpoezele de lcru in jurul ciroa se construieseexplicatia i imerprearea reaultaelor cereetiior. Inplus, este de semnalatfaptl eX, sjuns la aceast etapa demersulut su, cereetitorul, chiar avzat, se confrunts eu mari dificult, izvorate in nevoia unorexpliati cit mai adecvte, in condiile une! document insufciente,precum ale unor limite ale ealeulului statistco-matematic, fale logisticii de care dispune ete, Dificulttea majors rezk Inst in ratura complex’ a socialului, ceea ce nus rareori descursjeaz8 orice {eotatvd explicatvs, 0 serie de cercetitoi rezumindunse la deseriri de cevenimente,situsi,cazuri et, eventual apelin la cunoasterea comand pentru .explicare’ ‘Una dine solu poate fl aceeptatt numa in misua in are se utili zeazi alte maniere de tratae, intr care se inscie gi efortul unei abo ari sistematice, de acumulare de cunostine despre un domeniu sau all, 34 Interpretarea rezultatelor (teoretizarea). Intcodueeres unei ‘tape distinte ine analiza rezulatelor eecetii i redactarea raportului poate prea nejustiica, din moment ce analiza se face prin interpretare 1 se concretizeazi int-un raport (articol, studi, volum). Cu toate cesta, activites ca atare este bine st fie nominalizatl. Prin aceasta se ‘rage atenia ct este nevoie de mai mult decdt de o simpl& deseriere a lunor ezulate, Datel na vorbese de la sine, iar intereptarea nu este 0 cite de date. Se cere mult mai mult, si amume ea acestea si deving clemente constitutive ale une eori a probleme analizate, si se product cel putin anumite generalizari empirice, ca baz penieu constrvetile teoretice ulterioare cu o arie de cuprindere si putere de expicare rot mai mare, ea urmare a efortulul de integrare a rerulatelor mai multor cercetri sal teceri la niveluri superioare de analiza si reflectare 35. Formularea propunerilor de solutfonare a problemelor sociale [Enumerarea distinc a acestor tape are darul sine aminteascd fapul ‘nial ne-am propus, si poate chiar am promis, ca prin cercetarea noastr3 ‘i contribuim la rezolvarea unor probleme sociale. Prin urmare,raporta de corcetare ce urmeazi sfc elaborat trebuie #8 coin, pe linea expi ‘area fenomeneiorstudiat, si propuneile de solujionare a problemelor Scciale vizate. Evident, acest aspect este mai presant pentru eereetrile aplicative comparativ cu cele fundamentale, dar el nu poate f ignorat 36.38. Redactarea, discutarea s definitvarea raportulul de cercetare. (© dath cu redatatea raportulul de cercetare se revine la cadrulteoretie claborat anterior. In conditile unei bune cuncasteri a temei gi ale unet corti proliminareadeevate, am putea spune c8 acum doar se dezvolis ceea ce avom deja dinainte construit, In realiate, sctivitatea este mai Iaborioas, Pe de o parte, de cele mai multe ori cadrul teoretic doar s¢ schifeazA in etapa preghttoare. Pe de alt parte, apare necestatea con- ‘race! unui discurs aiculat gi comunicarea optima a rezultatelor, Din cele prezeniate pind acum rezultl c& un raport de cercetare va cuprinde ait descrieea adocvatl a situatei, analiza si interpretarea ‘atelor,expicarea fenomenulu,e&t si propuneri de rezalvare a proble- tmelor sociale, de sporire a eficienes activitai ete Diferengierea pe tei etape a redactiri raportului de cercetare este menité sf ateagh atenjia asupra faptulul cl cereetitorul nu serie dost pentru el insusi. In funetie de destinatic, in raport apar elemente de specificiate (C.A. Moser, op. cit.): publicul se axeazi pe rezulate specaligtt au nevoie si de informaii metodologice, precum gi de elabo. ri teoretice de substan clini asteapta solui la problemele pe care Te au de rezolvat et. Prin discutarea raportulu cu specialist (eventual eu client) se objin ‘observa si sigesti ule pentru definiivarea Iu, Acestea se pot refer la ‘modul in care sunt interpreta datele, la intemeierea arpumentclor, dat 4 la construta textului 1 ealtatea comunicari, Prin urmare, etapa Tespectivl este cerust de logica activiititstimifice, aga cum pentnt Articole i cli funcioneazasistemul referatelor de aprecete $i tecoman ‘area pent publicare 39, Diseminarea rezultatelor cereetarlt, Comunicarea tezulatelor se realizeazi prin rapoartele de cercetae, comuniciri sume, plante, buletine, aricole in revste de specialitate, eS, Diseminarea reultateloy cereetiit reprezinid 0 obligate fai de participant la cercetaze 3i tn primul rind fa de publi. In abjineres de a publica, se invoc8 adesca Ineresele celui care a finantatcercotrea, Se pot gisl ink inotdeauna modaliati de publicare, fie si parila, arezutatelor. Cu att mai mult, ac sau cules informal de la persoane, fick publicare se poate const dlera cf cercetarea ny exe finalizat iar responsabilitatea le revine celor jn cauza, pe care deontolosia profesionala ii obligt la comunicarea rezultatelor la care au ajuns.