IETODELE El: INTERVIUL DE PRODUCERE ICTERVIUL COMPRENENSIV oO \to colo tre uerif reunite in volumul de fat, rerum profesor ercetston francezi fin domeni socioiogies gal psinologil, Snt@ clteva modal! de elaborare gi de administrare a unei nate socologice, prhind dela metode oar ehvice gl stalizate sonar), trecdnd prin cele clasice (Inter de producers a ior) $f Incheind cutcea mai noua i mal cxginala inte ole wviul comprehensh}. Gruparoa color trl text Int-un singur mst sub. semnif necestafi unui pluralism metodolog, ining idoea c& nu asta o metoda unica a stinger socioumane, scare anchela In pate Impunéndu-se folgsrs unel combina sce de procedee, | Frangols de Singly, Alain Blanchet, Anne Gotman, Jean-Claude Kaufmann ANCHETA $I METODELE EI: CHESTIONARUL, INTERVIUL DE PRODUCERE A DATELOR, INTERVIUL COMPREHENSIVSeta Socilgle este coordonata do Liviu Antonesoi gE dijo ingita do EisabetaStancivescu a waducerea calor ol ue reunte ia acest volum au clabort. Etsabeta Stance ana Bibie (Parton Frangls de Sing, UEnquéte et ss méthode: fe questionnaire ‘ain Blanchet Ann Gorman, LEnqudo ot ses metnodes. entetien dan-Cieude Kauimann, Enireten comprononet 151992 by Eatons NATHAN. Par, LEngu6te oe méthodesIo uestonnare (©1992 by Ealons NATHAN, Par, LEnquat ef ses mathoges:Fenraten 181996 by Edons NATHAN: Pal; LEnttn comprahena {© 1990 by POLROM Co S.A tag pent pr Ediura POLIROM fap, 841 Cope, 3, P.O. Box 266, 800 Bocuregt Bed LC. Britany, ne 6. 27 nt vars Deccrere CIP a Bbiotec Nationale “Anchoa | matodle o:chestonaru,interdde producers dae, ‘otal omprenens rangi da Sing. Alan Banene, Anne Gotan, ‘dear Claude Kaufmann; prt do Elsabeta Suncieseu iad. do Eleabeta Stanavescu, Anca Laure Zananciue, Oana Bb, ‘Alna-Agnes Lazatescu}~ lap" Polram, 1098, 398 p.: 21 cm. — (Coleg. Socotogi) Bibhogr thee ISBN: o73-689-149-8, | Singly, Frangis do Hi Blanchet Aan Hitman: Aone IV. Keulmann, Jean-Claude V.Stinculose, Etesbota pret: tad) Vi. Zananeue Anca Laure (va}) Vii rm, Cana Grae) Vil rosea, Ana-Agnos (ved) iP: 90062 Printed in ROMANIA 1 Frangois de Singly, Alain Blanchet, Anne Gotman, Jean-Claude Kaufmann | ANCHETA SI METODELE El: CHESTIONARUL, INTERVIUL DE PRODUCERE A DATELOR, INTERVIUL COMPREHENSIV Pretata de Elisabeta Stanciulescu POLIROM 1098PREFATA pede pate, dagen cone apr Pa mate pent none score me men ors ten oul a pe pa, Me [M0 adren nr lene en peas a repo {2 hor cd mal at mare trad rape sae Inmet core ea eh fe gla am eo ‘ipl apt pa me Ini" (bite Camm Desereres olan ars Lib ‘Volum eran wer de metab bra de feo cece france de prestige, Concepte In seca! penta saul senor din rial oka iterate (ai 19 Udit doen ulselorsciumae, ee se adresse lor ‘ntegori cada ta end, maser doctors, profesional pee, ple ‘Stalin de unt soit char creer cu experen Taprina vedere el poate tee depo traducere x oar ala ln acest cali, valores exe cone, event, e aouesiarinuch de apr cu nevola de are 6 pe pia minal ale eau dine texte ye taza erora costo ecu glue acutatenanserll nora dio i at. Pe ig ase fs cintorl ponte pst ao valoare ada. Oexigiaiateeae areca pet de pear ctservarea ole, i conpatl lor pola, eet rile pun ete fn perpectv, ct valor crea rey, cack su ite ua en celal. CU ae ‘uve originate pods prin mesial lew aparem simply a sor ‘Toast, dct asocieea consul pip asia ceael orgie, nuance sce ‘ot leptin acel care opeenl webu a verifice ae, tne de ote, cers logic i uauet a elemetlr pe cre le combi. O xin care face cea Inet ca deme eesta, i ma fideo inp it peu cor! crea fe ofera ea gra care eb 9 oct In cap, dar ei pests era ere 3 ‘ert ee Ineaa aces d urd eas Jvet compe ea messes Impunid pegocer dele Ie er ctor plc (i nee Skceiem pon sete el cried evauare valoures inne teresa pe cir et ne eb pe cht von, parca ae6 PREEATA 1. Condit stinfifica «a cunoasteriifaptelor socioumrane Vole insect, mali cle re ere sapere cot pai formas = sin. cae, tc un speci pocesal de frmare? at #3 ilar de anche sociumane ou eretates sve", sae come dese Sinema, clare, scesible slur pate rete de Specht sleep preset Se ofr cio eserin peronl cereus ndlungaa yi econo Se comm {ne timid ierationas Eapele resi record apa casement le An model el eare rhe fe pie al at pan esa 3 Sune su aa, cca experiee vi te tite de came wa carte yome™ ina ren cnt! de msi, despe care se pune ch ee rca oi Nes dt note al, owen n conse, Ace elude peer “via” al cunoaeri tage ma este Indmptieare ex sot poeta, poring eta o lacuna observ esi! ert acer, Alin Bunce Amie Gata ‘colin, refers a carl prior evi, aea nsf ict edie Spire set. eas Dispunes de dous tar deere supra probe in dca: ase ‘de studaope, cae deere sent ain, fue de reeeaet wat ‘ec baz inter care fern, none oar pte dea toda Tepe De acca, eon eatele ut, general, alate npr ator le iim ols Licraea deft ij propane aemuere acest sue eye in thie in comet et pratt. In expesena isha cece Coney ‘Si bt pane e vedere "asa a otic 3 acelin ‘nis incomsiderae -pcaie” lel flsite soso aetion ‘iri sate practice Exempl concrete de archer at peznae ode ct of ‘ne ncesar, patel cu expres pepe In acest fra nae se ‘orn leu experimen, ph modell acl p cat il race neva ag (ois 1D, Ince misur ex in bertra omnes 0 situa sitar? Acepi academimalh nic st mk lee per rile Umar srs y peans nd ofa, peau el sua Covi ed ele expimd sabe exemplar (ator era, aise, nat preu ara cae orf Inlng We inerpctete de pe Pele ou sentiment paioue mal aprape de vniate dct de dena pena {opus dla rnd, am ivocstIn mot autores, mal convingoare, pst” hi Dime Canton). ‘Am fost o ules store io petit pent ect nea ta omen sco lope acu i domeatal meadoogel sacclopc. Sam ea la can” dee depres, cosionare, intervie ytd. Da cn!» eb orpanie/elzes deepen eachows, chastionass, iatervinei ¢.2.m0.4. Dar dnd 0 wrebul ol erguaioesivections PaErATA 7 sium de invita const epic ete, care sunt previzwe mule oe Se eri practice de dpe specie, abel ste mat pe, da nc be imp am Comat clu gs fc ma slave. Ca etmologi, defile, flail, disinctietermiologie. principe rege, eae im creased o apa en coningatoare de clartat, dog, de gore ied ea, fa eat overt, mat malt desi o mats seoperajonall de ono, most inne, dat fate te ereml concrete anche, uncon mal degrade ator aio tne Jeapasestepe»prvtoror saieor a ale npr" lei nea arte ‘im de medi minor oar care jul de multe oe compete 3 each ‘rept opel et a imps ere apa subectl td, teal, mw erm eu ‘fen de documents, sau ain de oa, sa pete vdea” “Geer susceie de tden, fice de nce pentane fd comple har act mfr team =e pale gr” mau dove problema ase ft {ura indi c(i sem. Tne aie In pareulartie Ieratr oose ‘Sttolopa ar suc ese singolard despre abe wie soioumane putin = asim fd reserve reat acleg luca) ete profes ata a Blue moa cente ‘print postr, ratio” x ccna omnes xt cena sill profesor, enc 5 seclaope de bloc de catedrd econ mal ales Io hcomenare worth amplluneor letrd cried svind ca pute de reper lect {trevor cn pa vlc pero, o seen a aren nese enprie Fguoate = in titematare » rao proemaarea mately ups cP “lice tinct polog,cowelog) im wanes sor cont Shsrate,Raportic tere” etm degra dan tne cl meet “i dapretstpero” empl fac ole uor expat dete din tore Tope profate dee, al vor prescrip aconale. Cintra afl produ ese, Snel mat nun cz, ceva ce Boudeu name «stories teorena” (fa, p27) ‘Sci in on a mae pate de epreaan a ace pt, cate amnesic te soctloi,comittt de manuale luca de ser ~ elaborate, cu ule ep ‘ema ae ds terns nei reps pe ara ur et ecripne, ‘re pun pre ar pebenatoae, a sor mana cr de seed ~ resi Imapinea uel gus depoak eculark special (4 vin iventre de har, ‘once el anne, dein elie, opin de ban um” sau speculative se Stor Proce practi, vu, adesea contain, tanspresind a 0 dat pie Pile yiormele eomandate pia cae fox le rods, cue aesigure, auch ‘ae aopns sau cu aspunsii mull, deeb conflict cree i etd logic, artectrs de saeamble da ce fst xs, tate Sete Uanspa ae DDocubeuaes serious acalall, foal de sstenatoare yi woreizae let ‘eat, cli ce craton accent Ieratra nas solo, mpc Sn efect iach pont elt call eal mtr gel) hu elo progrna.1 PREFATA Ince cls in ae omen, ar mui racic rel de crcare = eae 8 onpetezedeztvane pedgoic se Jace torte aban Inne de oe enc rus ex bh, comarca Or towjerea, Inger ued consti, conch we, nce Setar Arar are inwdenna smi -rtofine pcre platen iegiureee retain a {Srl model rete sf. Ca inl al el pate eos (tees webu coe Siute sau vei enpne,scioga mat val in hfe a ‘manne ine. Cue ces isa cb aca I ue, Nema ef ant sufi se neve econ eu proce de roe scuagen nee Ines eau cominan devin ite catia de spect (otic mosey, eel concede cht eects epemoloph arp exper cope oti se: Unum piper ec acne, sr {rataen sor ces a lates, permed ve Weer ect apa cerca reine ot ir seat, ar tog Don aeathpenpecivk. cic anrs ate pent Sol scope de Sucre (HH. Sa. Cons Fore ierand pnt pa selina Profablc pers inves sonogel dit mle dnre anal cee ‘tm inegem pe cle pine coro slg thas cial ‘mele, o tren pected sev donc, Pts maa ‘rie ane pr oe Pte ioe a Soir time de tito dau tdesaea fen sur ‘este, ales fish sclpuoue ces used in ony uo ul op de ‘ors sat pvion arco connie nop cen, es ste clr" cate oven suas ves eli Decostoni ace 2 ‘acl poate co pra obser note Soneni de refese saps acura Tuli conll linge sce rnne = rate parlor ons ‘Sh tec = sora an mold ine ist img cae Bin supa ‘eas fonconere co resarh cs poten excporale popes career Sir care, mpuneay els veal Ferrer sepe sue ebro fet ‘tear nol som nl soclunane mola pe eg, eet ‘riz, condice el era o deriv 3c (dus exegorede profeon solo es ae soil nici, specialist anchelr (nto sntsjelor de opine cae a talon I in thi dees pds pci ear logs cmp ee sue al a ‘lc omc wen rod, ti a ea pS ‘oe let. Snaaneaat a Ine mel ofr cl a lla, Heaton co prin pe secilogu clr nani even pte aur Se eri eke de dct ‘row muna Podciaisies”e,opare iar, al oo Se andi. tn apo! de compl eee, eae spr mt mat pe ein! is ey {fre natured deere can, un ele bina, Sf ‘loc tptg cae dn mananle tipo pce Ss rl ce nee ‘ere presario lees concep ee neserve, drat eee Sep opr lor pre a ual pare’ ck, de repul, wocirea eons PREEATA . pencil de plecare a oriiali, mo ovcesociete exe leptin): wn capt de ‘rope dent iene majrines metodo cr aan mai emporact nee i cattave,sfaiate sobeetves sf blectve™ ee) ceva pai SSeabacipve cme renal et che’ hess op de ck rope 4 nerve otal ara, ae 0 fate sb lepc curesel textla © Singapur i eb dle (ca sot ai mle arene cree calese an anes, cua a fa ie eva cada co iid en toner contr st se membres al com ‘Rone, conde» ober uno i tial, dca cl at ass tc 9 robe ccuo re extagen i ar Ocompare are Tea Winches a ade et cers orale vi. mpi calor ute aleve yee slog) cna deck sacar apie snreen ree, Not. Ite ge probate, de contr tects obec, de aleve aan? ‘routed, de iapre prota. ze ane peta presen Sesame. fir lo seme pai, Arup or sn wr maa {far school ma ev eset a cee pie rngotede ingly Als Blah, Ae Goma en Clie Kann ds angumevin pata Ionaa —enesbis ei de arn ana i ep foehopet roma i, ag cu fal i ote cle el ier Hf cela a ‘ocilopel fences socal oreo: acl np poses a ec ‘Sottesie capt depots ed, mestvine mcs ree vite cytennige, tic ngs In bree strameser eles clr in pst orga maguire presets fooler ect ce inseam ca ccrbliaes cer tel me de metedsoge pe ‘Sree atria ee pi pete ne pee” eet scarce yepinemsogee Dingo se vac, dates nevi clon fuse pe eevee sly pk una pln create eich, ie Se adr ee hho acho re seast a epost Spend en Sica tors cosind 3 ober ot Se aurea epstcmologe, ‘Nummereseie Mose clese dis fee anche fc en coo de teres smsodlgs proprio ek tel pst pene on meres specie es ce Scop specie (a Boal sa a ume, 6 exemp), pen eon, ent psilone 2. $.0.S. ~ Traduceri! Elemente de sociologie ‘@.unel ,poltici” editoriale Texan sat moter, umole, a series cir erate (ean) sono pose feonsisert~ ex tata a pre police, a ural, ofa fowroe geri levine independent un we Inport al proces Se ‘Senocratznre Un ine formal aera. Tow, un indie Pe despa, sea! uml poate ineprect t mapa in perspective cpa poli csi im scccaachagull call: mullipicarea eda ctor exieng ee0 PRBEATA ial condor de venir ciate din vezi nc presen ui public conte: Inno fice de mumers, lel spas, uel nevolerer voce de eae ‘Dementor sociomane prec ~ nfferent dct sak ana eAmpal polite, on tesa al cur eleva parculrd pes nleere ropoor Seedy societate Mal tnd, pentru cl prodeeres ft popuarares une never nite cu pie a elite amiga ae campus ene entra sabre adeevateacotinla proeilor pice cate a tbat sh oeteze robot wets, prec peta Kepsimare acta proces dese fe 8 Sel de cinmate, nu dspunem nc de poke poe core !leptme Sect fable Apo, pen ch exit onevole ciel de auoreflecviate, cu le cate, © ‘foamed Sia, cu un nivel media Je educa, de aces lng {avast in asena unr rhgunsrIvert din crcetarea nih flores” Sereoprie, mice, manipule pi cele din um, studies 9 ‘uanguare, Ina lea rid, penry ch, Sop mai mote decent in care eva Seperbr In domeni a fox condeat de scare prt comunist,avem no {a de forma no geet de speci a picipy neu In sig pen cd ‘iptapoapeo jamie de seol de anlog™fomte weit (elope) cu products sae tere, doen solounan se ft ~ paca in sea sel ire Fepresemtni si din wveces gar", st de pu tc sun pe ele de devest Penton alevirte eg vil sv semi reaped” Al enna na Frrape, cu propia! ioe = care se pune i bie coals evan Tice, fick complexe prsiene, ca toga anise precum cura ‘tree, eo cule ic teed cmmatrt monde. Dac pine xine fc orae ale cumulative sunt ove amb eto = ices, alee cae ene fetes nem ~ se transforma, in abe sopra pe are ‘mai aeeasrecaprae i pnt lr, in-o gravt mshesare de parol nied Reza doak dre necesare de Gervolare aati edo: (0) ediares 1 ncrjreacercerior nice ireprase in tereul” realtor rondoet (Gyasguravs use fer ag de mana tert 2 ster sooo au ada, ‘rodotin de carte niet a coment ie pe cesta dova deci cereeie ‘pice stone repre opr a Je feet ar pte amaze ma degrabh ‘in perspective decrmunanilo §)conseceeor ase or. ‘Deno: in comextl dsc, ender repenn 0 prorat abso legis rbtems ei, is, ce waducem fal ses cam Wado. Pesta en condi ‘ene ant pole’ ue epi face te dome, adele pot action aspen ‘ester ssiouane cau forte sb = coat ma penelor = astament de perveite a couloir sa semiiaioeprotunde ‘Un pi spect atria ern radare rea male wreme au fst te forte cir ce para fot evalete feos dup un ceri al ital de prozac Progra a vice ficate ul spas, an! i special ese mage ‘ele, or despre reps macaameocule ale peri plie. Evie, exist ‘ewe sgmentl le rominegi, un sees parla pear cet see tale”, ‘Peart expla pues consi sbi bast pasion fran wae? ‘ingen trict? compensa tnbolcl? demensraedeeatart morale? PREFATA 4 ‘seole orienta spor piologi? Orcum ar tae et fae probate Amenaten acest ies conta repredueres a acetisare na rapt Pom soa om parcial sien ea va mca; Ince sir st pose ‘in cone out ext de raport, cores sats de dep 2 scie cle de eset mtr, tantoren nvidia sonny auton Sot ce ie ete rays terete Po ent sigur eh ce proactor adapt enamide Pah ei profit ums "ipa cee soe iar earings prea In cerecn fe iprjrte te, ete peu de sus ce alcove ma ep poi ie sexa anp d punet e Neder igeclar calural ar putt fe devi se seca avalane Se amoral” de Hered sch leer de ala aelora ale ht Drm, 95 ‘Nein cf ediaca mailor autor ak sco ect ga primar decei le seclala XX inconetabil oteinderevalooust nie reel ice I ntdeaua opr. Orgaicates tional stem osr de fv 8m + ‘reat ieeine stereo - telecast elisa eaucaelcturaei ee ae et funfamen/incpe cu sta cascor In prida acest steeonp eure ~ ra etaet receplrea = clair impune mariate a caeorior 91 scrorcogave ale ‘abil. Exped tempus oar study an veld profane 2 cari aecesiitae fel es nda de su tbl clase” confua sesor Tucan cu grou fn steal de peinent” al romdovitdena bau in Bile sre ops fi profaimesanalior eed se pad fae etn ate Spereadspope ace, caa dar speaculone, ar omen te ac pein ‘ens, comproms. Este absolut nee ea prederea fn clas emir de leer aecentl, sere peta uel pec al dent de as (ae cavi sn date. Rice devin nd mal imgortne, cde In comierai cate rad cerlor. Categorie, In rapor cu efor slat $e impo tcl 9 mane ‘Snir intradceria sein dferelr dome stice net recone forespnztor de soe Tapas polrnal, come Je evans mu scords ferlorprevates meistea aca ginfice popes, plod se sonsite Simple Stem nace de wantr lngviic, em cea et tat de fae at Complee wi laboronse of plrandere Ie cle mal fne wal pound srl ale ‘ci ice» anor, de documentare ings In veers iii ele ea erate sh tunspteeapes 4 aces gad, de vemerprcare i medire un Conjau tiie, de produce cogntvd ea, atl Ici 0 tadtere poate proba Competence spelt ot a dein ea wot cae aie det ea rete orignal nore car ear momento compli su un ans de Sp sorpale™txpse pe cteve pag, avin vase fui usa pegopcd ‘sie care otf reacne in eters, ne dovdene a profiaie penta aor lor deck watwcere grou wu cont fle earepcet Tut de mus ‘Acasa io umd rade, pada, ts oar mls, e seams flopoe Ade woe {atc care ~ ness, de ns nena, bun lator coe! a ele doua PREEATA petra propria carta disput eo oem corepunatoare pes fetes ‘wadcee sf core core aa com mu ete olga sta on {uate cvine, sei let sutceat exria penta eaborsres daca fre pecareilceteuaducetes.Neland considerate carl = din eerie, etl de ne ‘present ial antl raducral-atar car se conduc up eect” $2 fect mar deprindre tir stematce gone orate epi ‘tzovim pn asp cele ma event $a deformaneprat de tut ‘Surprise senate in elteva paar n reas empiri, se nerulea "radudtora colar este age la corespondeselefomale de voesbala tas sudlaza tren eae ap form, pate el a apoape de st Sean (reed 4: repld, dunt dictonare de corespondeit = tances-oman de exemple inser ls mane fn ae inal de regu, respects mecanie ope ele stn, Propo snd Rett, comin multe carbine", penn elit concep win vpor™ peerenz coun ect, Sedumer i ers hk oorietten sutra lore, we cenatcnd, incl din rT nl Divi avalon comemporane. Ast se expe, i pate, dec Sin andor spetlign = ieapai 4 depsyeatch nes ive! ‘tinea oi ml tne ee "racitom: eal (de uve) aor Seale Free veal ~ Serine sv de siete prin ar inde fomelr pris Sostaive proname, jective, verb, avetbe- fet» cua Va enti opevas (Pia 9 Devens) pe eae © median iba tunfeted un ases ‘in pent de legit court, pepon al bre rl esa nex Dima pete. cova, tnanurioe pate mse ca ttt oeesoset ‘Ads, apo eanralat trees paladins ome Solan anterior, prope, dan, ee et) sunt formate pin ede ‘eaeatns eatin em mnt, Frazee aden el eal cote formal Sa nw Sans, et! nanan cat map. Ctora pote reine fel mult iteva concept set disparate, au © das conadicr, penta elie ‘sumbluu, aurempumettve au fost rupee Or, cel pn deca toctolgi, vahurca nl text renal fais di eapacsten sa Gea da spree ‘ayeroe yes econ cl saci into ahr toed so Imempiie oc conten. seve sn htriioae peta ineserea pect Saplesstati real bic Traducdtora Ylncanicademitt este sen a igorile ocala tase specie icaza up vocal eleva ae, 9 sind legal, dt th coo de doar i geamait cademie, neat es un worgannn” vi, exec 2 uu capor again a len, nod cu lumen Socal, aU tl personal ate pote wb ue ern ant au cio acc cal au, ete ponte ‘elers oexresi popular pea fora de sugestc poularate de cae Snommele [Scsdemce sot atin lpte, ere poate jer accente parlare pit top 9 0 Ponca nw cadence ale eae spr coast n-Sanlatd parapatios ‘Sova comerpora este oi near a vel mualn Belt Ge ele PREEATA » ‘2a multe ol, novatile torte apar sib forma oor invade expesie, 2 usor ‘aint conan Ded le prem. km a eee ex "Aunt cn apr cs ume a orl = pezeng mpi in texal de aeh < 2 for ignore ipl wader eas ncal apr eu umes specific wader Taro salir de comin smarts etl radu nami an lnc preter entra termenivenpesil de ean, in delavonen clo decal, pet eset {stare In deavoreaaeclora cate eprint namie, procesaliatea, eau ace Tinie pabal, a defavenen mane ie, ollie vede carat delim hia tare oot, smo mpese, sigue In defvearea veer exc, ple complete, dar precise pes te. Dinao de steretpl ~ inp 3° re, dn tl adctor lg! a ipo sooumane ere ne Bednd pote Sincateora sinelorweacte™, var impo igoae» pnd gi expres, exe crt, 2 dia raft vate, Tova ost Mogi ntsc peri dire Solvent cu dal trent cies (ear a rebut conse eiete le ‘duipinelr de pot lh din tap nvm pera) obit de 2 lege {agra ngii in reli ca conte prtund uate le Yeas pe ee le ‘herneeh ican ello soc, face pole, moea extent auton ‘dieyoar, tou ltr autorefiesive ave ca ark de peat rota nba Tis de argument sient de ates pera convinge pe seca dome ulate deze wader arouse, In conde Ia eare bg hfs ‘deci icon competent never (arate cng le pee enh fpt avait ‘xpi alncae mre pofenoal ena) cor pate 8 ‘Sulinaco diem sn sens a adocen at lag arjune vl pee devo inl invfaminata secloumanemapnale fe pu, ancien ota. sa [ngajeatt aden scl majral ducer incSpul coneuter + aor enone fr preps sind, devalue deforma pod deforma fe ere me ang. Sigur sabe pea. decama,dalaresiiogu de Sh specie spars ease satisfac mas mul in progres ite pesos ~ ik ‘esate mons, pon ings, cit ln pla atepoilor acta cor tive de evalua clara det ine reeset formal (comi de promote) Su naciar User! flu ,cobri Se poate dovedt nga foarte sian ‘dit tare detest ‘Cons! ela leader supa exigeeca variant tags st especte rig ele ndprat mane eaucere ma ene fori. Terenat Inns (raducere) smi iden de feinverpetare ceca ce seam cd suc tucuhadvetr = espe cre socio constrict ne spose nt ‘eon a are atu ee capri soi pe cafe ele expetaent Se Sow regi In test tradar, orci de marta forte de caniare ret de Performs a nil cau Inca! ext uife, mijla de cowl cel plies an race tga, aceleale lgi apeiice ‘Mintel in caus Acetate pri oi pet care. ori de Sot, logs re nu mapnei ste unica at In ofc apart. lea snl sor ‘mane ee dere Se gia sn coma, el cheat wl ntl ‘Shar are tote esl sk proce ature sore Tait alarmforte limi sareuet de scuvitate wind propiyzst (ar excise lingviticd) 2 trader ul ext de specialise neal Ustucer tale a + {os floss un al miloc de com, tres I inden ndtv conaneares direc ew awori, Aces 3 germs veriaen elt terpenes a lt claret tex -reaias de ator nih. acolo une ei fatceeh ‘ones ambi pears ett taditor (ret de sor” af hee at Speci, expe lor sale ete ii oe prt aber ret) © un precsare laser capil: in compara ea exl orig, cits eft comite ust seine eames yp de rare sexs intel) seine Ene o cen nid (ena mies falar coal de ee sca af ‘ele pe uncle dnreaesten) pe care tractor scsog scones o mea Pe ‘eo pore, fora meu vabare acts + aor exe ahr din cpa eae ‘ncn cop doi-a prta malaporante deco rgoae tebe recone) fede. pe, chibi xia set pede ale cota seis porniod dela propa experiems dibicnct, au fon couse eves {cle irate tena cate por conti la porepieielegere a Bn fa sxc ce. Lice in caries cu td mega eat he sui ce 3. Intregul spune mult mai mult decat parte sale luate separat Chr dct et eit i -oipse,ma e aeea cani, e twat avira cone comesubie © ac can dene be terns dae ‘art emesis ene rus ka vor ee ei acarede cle pi eons uo ete complet complex — nec ele al ance: ani pt chor, ances fn neta ard ‘Signs »acesca din rn arcets pin inevi comprehen. ica prota “oral mies va est in lia (oi coe depos deere ma at ovesienior vei, observa Sesereres ingrid vor ffeunt lt Soe volume ee ee ofr srt eo ie incre Hsin i ‘par declared rina ples est ecae eaeeretresSocoget fomipast tore sv empiric? ean sua? sonia ope ms ep Sele ae spect? ‘itor pute ebera al i ap Ici da exs 0 mt ich su pee» gimlorsecleumane a ml Ch se exit epi haa 4 prio, on una c xice andes conta nue 9 preter 95 sei al a4 gis cl Ch palma mete cere de socal, sepa als” oe pre de eae amine dra manasa ans crak ple) Cane # edb sce ot Ress Our triennial spe, aon, 1998), pres ttc cf ccm car ace nina inca creo Trina spee st cosblen ne tun de mee ease Diep. trot einem adore mtd be oa opines ee Frnt de Say sss cos us pune, upon eric hice ne Ee ca, inde a nip eae unc hsnse nf p39) "Anarene ac dreriem srl acir a sap ee seve eae anal cose nen a SSS te um ve aoe een ch Hoipe gt ‘uc py wal opr ped de pecs cl Buc cult Gremio ool scp CConpet ices, Akin Bhs, Anse Gta 9 Jen Clade Kain as reat chin se pie pon ae lm eat deta, meth cen tna fect sos ona Scenes nck sac eee pin imereis sa pn ceson, exo ance coe comb eri ecb {Er deesc quran nc ic cc ear ran coc = Span fond te one ob open pena ura se eta. "cd dela shor eats pata are metal pee aici fo civil smgeens aoa ard ut ong ie ef orcs ernst evil sence rare rece to tt tik ca on ale chetncra, dar al sce he raraesacaror ico eae so upto ses pls gs. ene free {pron = pone ing ae Jak fap Prins etdnocne ee da cate ‘bac caf fun seve" ore wf aca, pots tenet Se lnc -tgscum, deca sia asia Se anette ‘cpl dis manual a bul se sl dea cao crx e canoe i. feeb com oun Aled Shi, able foc de pra rd Gren ce ne pe pi cape I cv, ean Cle Kala ok em et md nee sing Se el pl awe Duph ce a sit integral etl et ima logis de ssa, ete de preening, va pope ost, ape Teaches ain saga o mds peso. Fr {ttt wat snp seal. sg pipe ite gee (rasa es (Sih ewenare ue feos sev scooping bade, epic tt asm pena pesca globe ata poe det ‘ome sana” inp. 28).raeeaTA Cel deat doen: ceretrea fale socoumane met sup sc unt lapel por tetmlogce- ete prenupatevilareaunoe laren sanardicne, respec ‘iia cesium anor peat, dar mite pur aries Naa pe demoment eliveraea de ceape ce eur zu anemia acl Gira apse iter tency anth O rgoare yo tet ust a stale ‘na ie de ela, ca Ubu st asec cen costars erate {Ho as cunt mai problematic, uct tebue se runt suitor exigent Proccbrate, Relic scene, volume af an itegl sk doveeye tc Sisco seeotpurioe comune care opin. pe deo pas sclera cele Soctouman pe sx (etn fl actrees” ‘zat pare. suintl cleat forme de comutere savant” pe aah ware Stndaria ou mnsandarvat a procedurlor Siar sean rama snr Shute ia time scoumase mu Sune dete -asote™ ema pete clea Si de» contrat coms craterl ac" repli, oat, snares Instr, poe ot. metoee preenae i aceet mal aeap atm ou ae "op fate, ico de ace eon sposiie meanest, roi Os Bie cpl aan et cra ee, bie fs op personal der dar practi vecomand ce deste gran” Apa 22 ol open de tin meme perso pe ir rina ermal sch” ‘hor nprese separate ect de eee aconepu is soe a” ck (atin rect slim de ne” Se vine oe malin gtr eda france. special al Prange de ‘Sigh cuba cle ce etre codons re edit, pent fp {este isa oni de operates run anor car ontnome inn maa ‘de mtd. Mal recs, pra def arg x lara conan gaa = ‘hnnatprin punerea reiprecdinperpetveatexeor rete adevare i neoe Eno rman a pes ple romans de crt Ina ines prop {reventalelor ami pescnte cre arpa determina o refering abs tins on raaceeatacaror wa ct a, ab Jorma wna volume de a saber Sncnesce Partea | CHESTIONARUL FRANGOIS DE SINGLY Francois de Sing ate profesor ia Unverstatea Paris V~ Sorbona {rector al Cann 60 Sosloga FameINTRODUCERE Citrelor te dam onorul Jn piaa Panconulu, ci copi de nous ai it oprese pe wee Stori penn ale lina un foarte scurtchestionar V3 plac hamburgherit- da, nu?” ( ancheth care urmarete, probabil, sh iustreze un cus de Ged gis arate prin num rspunsurlrafrmative, ince masurs gnord pubic ssnacasle Dreocupar cu pevite la mute. Dar au acest aspect ne iterseaza et fp i, in umbra Marilor Airbay cae au condes Repohlca, copii descopera ci tries intro soeiette fn cave mat degra cfrele sur cele care orenears une cetenir i care servese dept argument boaetce ncomesabil elismul stipe s-a impas progesv in ile ecidenale (0 sepreventare exact tease one pal cu sjutort eifelor este 2 are sondajul su; leat prio are ubvicasa de ite care numara/masoara. Fesare discus conjnepanoplia sa de indivi smniiat a Ricarenepecier, rumerele teri sat, dm entra, peri anzacia. la aaatstor fap aco Tesabile™ sumem rugai sn pecan. Tnstiucle de sti staistice ss de sondare opine ay contri a extn deren crdine!inaevaral eveat al eifeor. fn Fanta, ina 60, socologia fa convert ea, cel pia in pare, la deca une cunoaseriempiice $1 Sstematie a reali Ta recutsul la date canitative ca miloeprvilegiat de hordare a fapelor sociale. in aceeaspeioada, au apirut in eva\imdnul Univeriar socilogiscursrle de metadolopie. Asin, capacttea de a ei! Jngelee s des produce cif exe considera una dinte competent indispen- sabile pentru Stemi in single sociale © aubta competenta ‘Aceasth carte ete sri cu imegia de ven in sprijinalacelora care Snags ancheta prin chestionar. Vom incepe cu o digresiune, cu ajutoruleieia vom sdescoper” cele cate crculd in socitsle democratic gi funotia lor soil, {sel not sb putem evita confuse cifrele descriptive si seleexpiative apical "Apo ta cestonarlu va invita i tei etape oncepereaanhetel: dfiaivea obietululstructura chestonarlu, cua rea indicarr,alegeteaesasionulu capil 2):~ sfabricarea”chestionaruli, eu ele dows pit ale sale: una pein ere sunt pose in evident activi Taptle) opine, so dou care cone indica- {ori detrminanjilor socialise rege ehetondris captlele 3318); “exploaare dtcloe codarea informatie, ivdtrea ctr beleloe ner cise, cererea de trata informatizaté a datls,snerpetaea lor redae- tate rportlu de'anchetd (capitol 5) “Aceas nije In praduceracifteloe .sociologice” se vea practi. Ea se adreseaza in primul rand persoanelr (staden in shine sociale, Irion in Sectoral sci, conductor a colectvitsior tertile resporsabii de studi Care Uebuie si conecapa si 8 fabrice” anche, iar apoiCelor cate, fh sb rere engi, drescs neleaga mai bine lpia un semenea demers. Vor Fevitate rafmamenele statistice qu se cere ac ic oa pregatire mater ed, in afara cau prcentlor | Penta a exposta¢ancheth, mexodo}nia tubeelor care incrucgea2a mat multe variable este sficient, in schimb, tpsniea unr repultbnie per formolarea interior sau entra citirea abelelorreuie inside orelecie permancnaasupra sent ‘atelor ate constute. Contingerile ehnive sh camttatve ru tree fn nc lun cuz 32 se autonomizeze sub prtexul expectant rigorilor metoologice toate etapele anche sunt simukanempirice i toretice CAPITOLUL 1 LA CE SERVESTE PRODUCEREA DE CIFRE? Nu toate ciffele vehiculate au aceeasivaloare i miei aceleasifuncti Teoreic, pute dsinge doud tipi de cife: descriptive” si expletive” Anche prin chestonar ~ aga cumo vom studi in pape undone ~serveste la prodicerea vnor date eave apart aces din urns categri, 1. Cifrele descriptive 1.4. Anumara rma categorie de cite descriptive le ince pe aelea care se vor eit mai ‘vavte eu putin. Gral depres athe are © deoscbith importants pene testinarea activities raperturiiog de puter din socetae Ese, speci ‘al recente popula, operated organza de stat, ate const Jina numdra pe locutort unl cite unl (sau, wa pets, din casa th cast, ait tin nevia de eanoasee, cit sda aevoia de pure. Nume wn al inseument Teese familiar franceilor: dima (sistem de masorareevalare a auerei Aiereloecunale de eeviivne), Com trifle de publiciate varia i une ‘de numirul de persoane ce urmavese uau say altul dire programele Je {sleviiune, audenig este masurars cu maximum de preciie prin insalares ‘nor aprate cre laegisieazé automat manipuldite buoapeoe tleviorl ‘Simplititeaeaprsi\ ifr deserve” ebuie 34 ne dea za fait ‘producers acestora,Difcallile apar in jurul problemelor de defini. Cali omer era in tanarie 1972 2.965.000, 280,00 sx a deraba 2.436.007 Primal aumtr pe care Iam preventat este farnizat de Agenia national pentru Tocurt de mune Al does este ovarian a primuly, aint pri coelagile limpse de variailesezomere, Al eles nur fot sii conform noxmeoe, ta restive le Boul retinal al muni. Vari ne avertzezi cin ‘hu doningel de a dispune de ile precise, obietival nu este usr de ais “hex sbunde mdsurda omajal. Defniie corespund wnor preocyparfers mu acum 38 coincida” (Marchand, 1991; a se vedea si Marchand $8 ‘Thelot, 1983). Exist salarig a cror actviate mo este permanent, asa cum exist persoane care lucreazt din end In ed cites ore su persoane eaten ‘unt angajate de mai mul vreme Acestepersoane mu devin gamer" dedt in Virttea definite (categorie ont comparable ev enumuile performative) ‘ate rebuie, name de ou, sexist. Cie descriptive mun intdesuna 0 Imediere, producerca lor este dependents de nomenclatr, de clasamenele eae ttebuie operate, de deze care tebue lute. In pofidaaparengelor,o desi rnumericd mu vorbesteniiodats doar prin ea inset, dps cum o demonstra si lungl deers inteprins de Michele Tribalat (1991) inainte de propane un spun la intrebarea Citi faneeri sunt de origine suing? 1.2. Asonda Cittetedescritive includ sie a dou categorie datele pubicate in rire in urma sonajeloc. Modelul de refering este avela al rerulatelor vous $i cst ca, preciziacontea73, pentru cd ea leptmetzh distributes lou toreansmete de conducere, desernarea ivingitoruli. Fapl ch instutele de onda aor atenie att de mare anchetlorpr-eectorale gi elo efetuate In esitea de a uete se expe prin aceea cin anchetele respective ce Ii pun In joc autortatea. Datel reuse apropie eit mai ul de reuse sin idrime naturala”, penrw a demonstra fiabiiatea instrument. [ncaa le ele, efieacitaté sondaeor este mai usor de veriiatdect in alte shat Inuebuinare socal ale sojeor de opnie speeuleaa pincpilvotlut universal, emblema a sociculor democratic. Sondajele pot f considerate 0 tehnologie socials avnd drept scop sa ne facd 33 eredmt ca poporu ae un ‘nda de pus”. pir at tape Patrick Champagne (1980). Asfel ncercnd 55 impund, call de tleveine Musique e ffeuon a pblicat relate nui sondaj sub tir fa echivoc: Prancel au youat tise au 01a, aria vot” 65% dinre frances ~ avorabll existent unut canal de telenicune de mic flee” (sonia) IPSOSIUGC). Cu alte cuits, racent ‘vor canal aS. Rezlatele sods st prezetate deep ,voea poporali™ In ehestun asupracArora, de fat, poporal este consulta fa, de pi, in SUA. intmpol.afaceri™ jodeesiorulu de euloare Clarence Thomas, a cut Poze era zdruniaat de Seuajn de hrwire sexual formula de Tosa {olabortoae Anita Hill, fainen verdict” Senatlu, cae teebula con. firme sau #2 itieme numizea fi Thomas Ia Caren suprem’, au fost pubste Sondaje care arian c& wmajontaea americanilor sunt Javorabill confers udecazoru™ (Le Monde, octombrie 1981) {ACE SERVESTE PRODUCEREA DE CIFRE? a 1.3. Producerea de ,cifre ms Logica aceasta, care confunds intensonatexprimarea uni vor cu opin, are ‘mat multe efecte, dite care wnul ete esenal din pant de vedere l prod Cerileifrlor importante din sceat perspetiva .democralica” sunt obinerea Si publica ifelr care deplgee, pe edt posi, $0 ‘Din anche treuie sf rerulte 0 majorite. Dear aceastd majorite va fave posi enunfulfanceri cred cf, franceri vor ea. Difeenfele existent Interiorul gropulut de persoane inerogae sunt putin subliniat, ele mu apar deci in plan secund, in curs comentarilu, Eseniall estes 8 deta ocd importan cares poath apres intr mat de artico! sau de coperta. Aste! pute ci pe ocoperts a revise! Marie-Caire onda) ta 81% dine fan Fei feplace sd muncearc ; au, im tl uni ariea dn Ele: proportie {de 86%, france sunt fri". “Acne o cif ese destul de mare pentru a crea impesia ch exist o Imajoritate. mlcarreatvd, exe floseh 0 tebnicd de lngrosare, practica $1 raid acolaga at un xempls in opinia dunneavousta, cata pe care meri le agteaptd de lawn ‘om polite sunt aemanaioare sau diferte de aele pe care easeap de ta ln director de inteprndere ?™ Acslada sau modalitile de a ingrove cite ‘hl fame Rigen) area 7 } 8 ideas 38 Maensaiere 26 2 nat te nt pn 5 ‘urea Expansion, octombrie 1991 In acest artical al sara economic L'Expansionsunt adunaterispunsrie -actaceleai" cu «Mat degra aeleasi" Mal depraba diferite" cu Total Giterte™.Acene cite sus parte ca caractere mai mar Intro euloarediferi{ai de ctrele inate. Tex usin actcaurmsoate + .0 majortate a race air sobliniar3 converge calailornecsare pena fom politi diector Ge meprindere”, a ill de pe copertsdemonsreaa cla sensu operant [Un PDG ldvector general de fneeprindere| a Elysee. France st de acord™ “Aces od de ulizae a microseopul statisti, Frecvent inti, are roll ru dea dezlui mi bine reaiate, ci de acteaimpresia unui concen, de 3 Produce @ fiene socal, aceea a unei majoritati absolute sau relative. la felebra sa conferings dela Novoit din 1971, ,Opinia publick nu exist” publica in Questions de sociolopie (1990), Pitre Boutdiew analizeaa cele Het postlate cate stat Ia bara sndsjeor~ orci poate ave o opinie oat ‘opinile sunt cehvalente,inzebaiepuse i! au fost. Publearea permanent se procentaje (63% din fancezi sunt de pire e8)creaitea2a © opera, neti 9 polis, Prin aunarearispunsiiorperscanelorinerogite 4 tine scama de ponsia lor socal, este cieath convingrea cd txt inevin scale ie in epals urd, Opnia publics, winsumare pur aiid de opin Inividuate” este iurie cate are rola de 3 simula fptal ot staren opine law moment dat exe um st de forte, de ensun. Pisin Sspar acest lupe Simbotie, inpunin!inaginea chur consensus (cw leit mare procent"). sondajul este un instrument de actune politic (a se vedew 8 Francois Xavier Schueyer, 1991, “Attudinea fd de aceasth pracere 4 une opin majoritare repress clement care dferentias cel mat mul achetasoctolgcl prin chestonar de Sondajl de opine. Categorie, 0 achetssociologes a coi sh produc cifra cae si vorbeased de a site, ci urmarest inate de wate sexpliceo aetiate ‘ao opinie, dezvalind factor care o influent 2. Cifrele explicative 2.1. Rolul statistic Lucrrea Despre sinuciere a ui Emile Durem (1897) este considera a fondatoare a ajonamenul sociologi care se spring pe date stastice. Dash snucierea este un act individ, rata sinucierilor (aed momrl de siacier din cadrl unu grup raportt la aumdeul pesoanelo aelu grup) este un fap octal are poate f exp prin cauze sociale. Static ~ in cau de fa ea 8 siniciderilor ~ este 0 tehnedprivilegith pentru punerea in evidewa aut a faptelor sociale, ct gia factorlr cae le determing. Chiat dach in realitate socials indvidala sutinsocabil, in plan subietvdisoierea poate Fealizaa cu gjutoral nor ari de mefodd.. Atel, exstdcurene de pine fare ne Dmping, co intestate nega, fancied timpurt de fr, wall A CE SERVESTE PRODUCEREA DE CIPRE? Pa ctuttri, de exempl, alata sinucidere, una ao natalitate mai mal sa ‘moi putin idiot Evident, acstea unt apt sociale La prima vedere, ele par Inseparable de fomelepe care Dmbvac im carrie particalre. Dar satis re farizeard modalitatea de a le iol ‘Oda operat czas separate a fapelr sociale, ete de ajuns sh adopt 0 rmetoddcorespunzitoare,aceea a varailorconcomiteme, per ale cunoase Caurele. Petru Emile Durkheim, sincideea este inlesnith cu precidere de 0 Slab iegrreainvidlu nt-an prop domestie. De aceea, probabilities ca Invi easatori cu copi s¥ se sinuida ese mai mica deci in cazlceiba larlor. Mai precs,varagia fate de sincere in interiorul grupurior die eat in funepie de siuatia fala a membilor ara e8, pentru arta. fapfl dea fi edxitori exe o piedicd in caleasineidri, in timp ce penta Ferme efstoria jaca acelay tol mumal daca este asociath cu prezena opi 2.2, Obiectivarea In Le Meter de socioloque (1968), Pert Boudica, Jean-Claude Chamborédon s! Jean-Claude Passeron numese biectivare un demers care respects Tega fundamentals si Esme Durkbeim: Faptle sociletrebule trtate ca crur”- Eouny gest inels,intvcit dutoeul lurae Régles de la méthode Sociolosigue precizara in preajaeclel de-a doua edit (1901) c3 a trata {fapiele ca lcrar inseam a psa fod de ele 0 arumitdaitudine mental, Tneanvn a incepestudierea lor pled dela princi du omni despre le Paruncdnd In lumea social, sociologal rebuie fe consent a pa trunde in necunorcat”. Proce ate, el poate s escapee years ent” fare produce huea social, ead lnaccesiils consi indviilor obit (Cag pshanaliz, aceasia toc Socologica presupune e@ actor sociali mu ‘unose eae obiectve” ale condi or. Ei po pune vate neve, ociologu tebule s8opteze penta oa sursdeinformace ondua nor indivi care vorbesaint-un fl, pet ator soca ebiseu in focal lor. rele st renuge a prenaini, a expliailepreconcepute ale enomenelor Siu ebuie sa ezite si astupeurecil, pen a rezisia emai de ain Considerare reprezenaile pe cate | le fraiear4 indivzi despre el isi ‘Sarena sa este aceea dea descoperi din exterior” ce arume i determi pe actor actoneze, mal seama in meio social”, cae ate la Durkheim Un Seas mai larg decit acela de poaiissocala: mediul desemeazd totaiatea factor social eate determing comportamentl Regula eu pivire la wa tata fapele sociale ca lurur se refed a aceash ‘exigens de au interpreta lumea Social din icerir. pe baza Vziu subie tive a iecdrva, 2 sentimenteoe", a vaorlor care it sua prop. In prima6 comesrioNanu tap a analiel, ebule, dec, sf consderdim fenomenele sociale th sine, Setagate de subiecit constien care gi le repreins: trebuie 38 Te stadiem din afar ca pe mite lucrun exterioare” (idem). Citee, nul dae miloacele Prvlegiate de obinere a acestel detain”, dizolva prin insmare diferenele Individual, considerate ea scundare, 4 tia decd regula statistic, ‘maroe” al acjunifateror determina “Analiza sociologca a uno comportamentepercepute ca walegei ustreacd foarte bin procedura obiecivi cae permite ca ucrurlesd fle vue afl” (Durkbeim, Pref a prima edie, 1895). ‘De exerpl, atu cind vt hibat yo femele se indeigostesc,e le expick aceasta aactiereeprocs prin calle parenerulu, fe, dimpotva, mirursese £2 u sla ic et prea bine cum sa intplat (a fost draposte la prima vedere, tun coup de oudre wn dele). lte-o prima far, socolopal va ascula ma put Alscursurl oe admirative sau surpringe: in schimb va cet informa despre Carictersivile sociale ale celor doi: nivel diplome, orignea social, po {esa locul de nine. Prin intermedia acestor .acte de Wentate social, el ‘a pute injelege win exterioe” formarea cupluui Si va putea asa bara ‘siti Dragos, eae cieulaja este eplementaia ai ales prin orl de apa socal cultural dent de Barba femei: 1 din otal femeiior alte pe pori socio profesional supereae, 21% dia coal femeilor cate ‘exerci presi imermediare, 30% din wall funcionarelor, 64% dine mun ‘itoree califeae #1 79% dintre muneitoarele necalieat tese cu simplt ‘mupeior Boron si Héran, 1987 ¢1 1988). In societal contemporane, nd © fsevole de citi aranjat, nici deconstina explicit a un schimb de capita ine indivi, penta caondinea social sh nue ulburas Indie suncaneajag in iere de seibiitate matrimonials (care pot fi delmitate prin leurle de Ini a partenerilon i ispun de repee, de eategori de percep eae init impict a err soclale (gust si dezgustr) desl de puternice pentru ca petechile fe constiite grosso modo din doua vali sociale echivalem. ‘Un al doilea exemplu de alegere. Viol psi © gandese adesea la pre umele pe care vor da coil for, modell Sabi preaumelui de ctr a "asd loeul uni mal mare grad de erate pentru at imam. Aceas alegre Powe 1 oblectivath prin inrucigareastatsicd a prenumelut eu anul nase Eoplulu gi cu medial social al prin. Prenumee a, in majortatea ca flor un lela de vit (Besnard fi Desplangues, 1986). La incepat, tus cind teste flonit in famille de cadre mai mut deci in alte fami, preaumele este poner"; el devine api ,conformist". ba chiar -hiperconformist, cand ‘Majriatesprnior,iiferen de medi, i adopts; incele din umd, eh ete ‘Memodat™Valoazeadstincuvaaprenumeliseae progresiv, oda cu creste- fea nomaruli aeelora care il pours. Putin at $line mame din extegoria {LACE SERVESTE FRODUCEREA bE CIFRE? ” ‘adrelor vor rsa t-impopofoneze ual dine copi cu un prenume cae era ‘in vops in generate atericare In medi populare ei ast acest tp de pre= ‘ume si doarmi, petra ca. ate, sh dobindeased prospetime socials $8 devin din nou un cemn al distinc, 2.8. Obiectivare gi obiectivitate Obiectvarea se deosebeste de obtctivitate, chiar duct in Régles de la méthode sociologgue exist eateva expres care pot sugera conuzin aga cum este, de Pil, frara «stint, pena af obiectia |.) Obiectivaren mu consi in a ‘onsru prinanchetd cea ma exact imagine a eal cu puting Am vat ici mca cifa descrip, adesea comprat co fotografi, ou pou realiza aceasta, dat ind irl dtl. lneleast In acest fel, objectvitatea ext Imposibil de atts, din Jous motive: reall et inepuzail in poate fi descr ecit prin intermediul categorior de pereepie. Texul lui Georges Perec, Tenttiv deinventriere a aimentlorUichide solide pe care le-am inhi jn eursul anata 1974", este relevant pena aceasta neputig. S3ccim ‘ma di citevaparageate din exer desi lt Perse 0 chica cu cascaal, cit sandvigr ale ew bred i jambon, se tan u une sou, o tart cu eda de ac, un art stro ean ‘tur coumine tel ( pci cu mere, patra ate, o tar cal, rece tne Tai, gate ate ct pore, © rit eu pete Tain. oar cu lili, o trl cu mere seu mich dou tel [Nout visi Bordeaux, un Bordeaux rose, un vn de Lamaele din “6, uci vinur de Sait-Emition, an vin Saint Emilion din “6, apt scl Oo (Chiteau-LaPeitgrie "70, uns de Chitea-Canon "29: nel Chea Negi un Latin DePaher, un Lalande-De-Pomerol din 67, un via de Médoc dn ‘of, jase Margoos din 62, un Margaux dia "68, una di 89, un Sain Esgphe 4in“61, un SairJlien di 89" Invemarul de mai sus ne spune prea puja despre e a mneat Georges Perec in 1974. Un nuriionst sar afta in mare difcliate incercind st fle ac limenaia ui a (ost esulibrad, cei mu se cunose nei cantile ingurpitate, ‘ick combina in care alimentcle au fst cosumate.Aceasth nga enomerate ‘Seamind co ani de fin in cae red lai Georges Pere este copins in 1 Replied, Le Sei Paris, 198teva fur de mancare si citeva burl lcooic. Ea ait in mick mises ce Sue & tncae autor, dezvalund ma molt categorie indigene prin care ct ‘esemneard produce pe ate le-a eonsuma,catepor inpiate, ta majonitatea ‘azure ai stele de menu al restauranelo, iar nu dno buctre fail, 2.4. Explicitarea erctul pe cate nl promite Perec este, oar posibil fk st se precizee fa ce serveseinventrul? Dorey autorul 4 ofere un documented privet ‘meni ales Ia restaurant de un hiratnecastorc? Sau apreciezeechlbral alimenstie! un srioe? Natura eformatilr se varazs in funcie de obie {ele pe care ie propunem. A declara ed note tot cee ce mandi (au cee ce ver) este oiuzie in capearaeAeia poate si cad orice observator ohignut ‘aren exe consent de eatepoil pe cae le ulizeaza si de nteresele pe care Te vieasa. Socilogu treble din contr, s&explictere eit ma bine moulin cate consruiese dal, fark stabs pretenia de af) gobiectiv”. Ceea ce face ca un materiale fe oles” (Ja sesulsoiclgi) ese gradu rieat de ‘explicate acter pein cae este surprins elu ‘rin urmare, once arched ae vier inevitable. Un chesionar mu desrie icioath in mod exhaustiv 0 pritie, lat atu clad aboedeazs prea ngur0s ‘cea activate, dele vor freprupae,recodate, pniry a evita dispersia gia face posbia analiza static, Real a care mite ohiectl anche ee supus |a patra transforma principale, care constiuieetapele cere delimitaea ‘operat prin definivea obietuul seectare clementelor considerate perinent ‘Sonera la mod de formulate a itrebsrlor; tires informatio cules, ‘ealzath pin aciviatea de coda sl revodare:lectora une prt di ansamblal Abaco. Ancbeta este un joe” indelngat de construe. ‘Objctiviatea (in sesul comun) ra eprezina pena sociolog un deal, acheta in chestonar wewvdnd functia de a desrie comportamentul aeorlor social ‘ie mab aminanit cu pug fn termeni fos Pietee Bourdieu 9 Jean-Claude Passeron a prope expe ce fac acto prin cea ce Sunt ei iar mu.cea spun e despre ceva ce fac. Anchetatrebuie eh srpringa Weniatea socials & ‘beso indiviai cu preciere origina lor socal, pont lor socal, diploma, ‘Siuaja familial pentra a sail un rapor de cauzaliate ine o practics ‘tia medi social (in sensu! larg, propus de Durkheim, al terme. Frangois Heran (1988) 2 sobliniatparadoxal abictviit= «un fenomen social se rapune ou att mai bine obieetivani cu edt este deja obietivat I ‘medial social”. De exempl, este mai wor de obieetivateapitalul cultural, init gcolaek nd taereinats cu vecunoaserea sa explicit decit capital ‘exe, valdataproape exch prin jeed{! comune. Sociologia reuese st {A CE SERVESTE PRODUCEREA DE CIPRE? = suprindt din exterior contutele, atin, disporiile. ane cAnd acess fae object une reglemente instiuponle pealabile- ASfel, dreptl, care Stablste-progur In continua social, ereeasddeniveli brat, sap ee inpantle prea aluneoase i scweste pe statistician i demograf de obligato dea justifica arbitraral”- Da in conde contemporare, im care grantee ‘se estompeazi - ca in cazl inti pe pia munci sau in via conjugal $n are formele instiute tn societatea eats de institu jp pier evident, bietvarea mu mai ese att de ujoard. Socilogi sunt tnt abandonere faceasth postra cobictvn",estinind fect este procedew demadat care 1 mai corespundelumit mere, fe cgi de af defn propria sate de ct Inime ebuielasaa in seama aetoioe ini Extnderea inviibllui a informalut in societile contemporane, ait in regs normeloe, ct iin cela al praguior, al trecerilo, ace mai complexé munca de delimitare biecututanchetei (capitol 2) ya indivi aterogati(eaptoel 3) 2.8. Alege ‘Avind ca obiectv producerea ual cuncasteisnifice,anchela prin chestionar te situeaz la un nivel exclusivempiic. Ea angaeard un punct de vedere Teoreie,o vizine aspra luni potrvit cAria social exe soialmente deter minat (un fap seca est determina de alte fap sociale) wieiunea mancit in cadrlsingelor sci ae teortcen i metedolog te poate face si credem ci metodele sunt independeme In aport cu optunie teotetice. Ese fal. lterive, orci de bre, mane da devs putin lami tuprvite a factor car determing practice chiar dac uel sunt ite fel) {a indul or, tabelelesatsticene aut in mica masues st incegem proesele Tnvrvial epezit un isrrent privtegat penta inlegereacomportamescor (idemiticarea moxvailor, a seopuior ete, in imp ce ehestionaUl este 0 Imetoda excelent pentru explicarea conde identfeareafactorilor dete mminan), Exist o eespondera inte universul metoelor universal soe Togilor terete in Fortune et inforune dela ferme marige de Sng, 190), sont calculate static avanaele, din prspectiva randamenull profesional sl dipomes, pe ‘are birbai le obtin 0 dats eu intraea in via conjogla i parental. I Imervivrleluate uno barb, rarer apare contin c8 nivel resi! lor pfs depe ce ratra tnejmena ia Asx fa te ‘ervAluic numa pe clea, sodivecs, achiev in date sais. In Schinb, procesele complese prin care faprl de afi itepratInt-am grup conjugal $i familial acjioneaa azupea vie profesonae + acestor barb. vor fal bine surprise prin stervirsaprofundate, motodel adecvateNu se pune, agaar, problema st jerarizim teil g metodele, Este de ort ca, nance dea ansa un tip de anchetd 52 sim cae i sunt obectivele Uilzkm chestonaral in cazol in care trebuie identifieateefecteleanumitor factor’ social, Din poresl notre de vedere, cris alegeri corecte este ‘oerena inte cele dou veer, al viii tenetice (ai preeismetateoretice) {lal metodei de colegee a datlor. De exempla, i La Trame corjugale (1992), dean Claude Kaufmann a respestat acest eri, ecurpn la nterviv penis 4 Ingelege, din ful cum este administatdlenjevia, negocieile dine soi. strategie lor de eviareaconflictelo,transmiterea de Ia 0 genera Ia ala 3 Sensibility ft de ordine gi curdenie. 2.6. Rezistenta in fata citrelor explicative Studind comportamenele device, Howard S. Becker (1963) estimates in ‘adel stinclor sociale coexist doud modut de a abordsfenomeele sociale ‘oncepia xexpicatva” i coneepininteractionist, a atl susinatoreste- Cea Aina wdefnestedevianta ca transgresare @ wre! nonme aceptace de comun ‘cond Ea olet opotcoraclenstitepersoanelor care laa normale cautt In personalateaacestorag1 tn condi lor de ja factor care ar putea ‘explica abaterea”. Soeiologul american cried acest od de gandire $i de Sctune, reprosindss fp de a presupune od aceia care au transgresat 0 norma conse o caegori omogend intrucdt au comis celal act deviant Potrivit opine Ii Becker, sociologul webuie 34 manifest iceres .mu aide ni caracteritcile personales sociale ale devia, ct penta proces ln curs clruia aces ang 8 fle considera srdnt be raport cu grapul gt Denira reactor la acest mod dea ft deca Rezistenja in fata cifrelorcorespunde opivnlinteactonste a autor ‘care consider ck ancheta prin chestionar ete inadevall i aport cv ua puact {ae vedere interctonst. Dar en raza in acta timp 90 ip de ielegere ' cemersuluiexpicatv, Faptl de 4-4 aborda pe indivi care destaoata 0 Dratcd social oareare in uncie de ienitaes 9 de actor lor socal, de forma gi gradl lor de integrate ineeamnd a ala cape geategorie om gent", Nimic nu ne oprese ca, plecdnd de lao arali exlcaia,s4propunem ‘tpolopie a inviaor perry un act aparen asemfaaior. Ese exact ceea ce face Emule Dutkheim aunch cid dating ine sinuciderea egoisa(consecings oni slabe interin) #sinueidereaanomicd (consecingd a une defiienje de rerlemenate). In aaliza enttariva, eterogentatca uae! grup de gpraciani” poate pus fa lumind In fone de alte dimensuni ale activi avute in Vesere sau ale ecutlu indivizlor. Asa, de pid, in Lorelle spéculative, {A CE SERVESTE PRODUICEREA DE CIFRE? a” Pierre-Michel Menger (1986) operes28o ditinete in sin publica care asst la concertele formasei Ensemble Inter-Contemporain. in fancie de Jmensiatea practic. Compara profilurilescestorgrapur, el descopertc& factor are au cea mai mare ifloengl in tecerea eventual de Ia novciat (primal concert) la asiuiate (reventarea regulats 4 EIC) sont, in special, fap de a aves o prepstire muzica anteriard 9 fapul dea st sh cin lan instrument. Un alt exemplu pentru sintelege isiiacsStore in content Actual, Michel Bozon (1992) sting inte copurle eae wincep prin a 2e ‘easdton” $i cele care in cele din wrma au cision” Casttorin neste sumatd in acelaj mod easstora deca este ul mai mult am ri de recere are pune in scend tro manerformaliat, rancid a fai de oriine a nou! cuplu” (eu logode, csitore religions, clsStore in locates prin lor fete, anche, peste cincizei de pesoare Ia petreere) decitcirkora Indeed, cae este mai malt eups a uni proces de Ourt. Criteria coabitri Premaitale (cu durata de cel pujin un an) se dovedexte pertinent petra a Aistinge uzanee i senul castors (Object impotrva nbiecuvari, enunits de Howard, Becker, na este fonda. Anal satis poate autri2a-tatamente” care pun in evident aproprierea dierent a une pact, une asta eh a ne! poi fociale. Ea arti de pls, cd munetori barb (dela 40 la $9 de ai) ru a ‘ii aceeas! store profesionls i aceeai vais personal aestea vrind In functie de dscendenja familial, defini prin potia social ats, por file celor do buns veal dplomel mained (de Singly i Tele, 1986). 2.7, Comportamente gi justiticéri Obicctivare socolgied 5 sttitcd ade in prim-plan interveniafatoritor social care au pot fi seszati de cate indivi bigmaii. Aceasta perspectiva ‘eoretid $i metodologica est mai ula prtr inelegerea ezuiante complexe a consringeilor softale sia stategior, conten sau nu ale inivizior, ec pentru analiza proceselor in curs justifiarlor date de actor social Social cupind si reprezenle, si manifesta discursive. Acestea ue bie inluse in analiza Scciologicd. Procedura de obietvare este afecat de fap de af fost iat in Despre sinucidere,deoarece specificiaea aeese. practic tinifce const in aceea cd auorizear, din principix, mai mult decat ent alte acivitap, exclderea medierlorsimbolice prin care aetioneaz4 con Sringeri sociale. Aceash cere" .pracicanjilor™ fst presi interpreta, (rezinduse ed este posbil ca lnliuniul™. peau a feluatermenul fost de nile Durkheim le dedans, simu fe wat in considerate‘Unee chestonare de asta demonsireaz cau (sa pot lua) in considerare modu in cae indivi I tebiese propria static, Demersalexpicalivrimane Ind rupt de logicaindivigvall i opereacd in contouate cu ur rajonament in fermen de factor afleni (eral prin indicator). Dupa ce am explcat ce fae scot, pornin de I eea ce sunt, pute explica si ce spun ei despre ce fae sau despre ce sunt, porind de la ceca ce sunt. la ceea ce fo CAPITOLUL 2 CONCEPEREA CHESTIONARULUI 1. Obiectul anchetei 1.1. Informatia pertinent Anche prin chestiona nu este nicindacs (sau a ar trebul sh fie) 0 etviate suit empieic. Cum oie relia ste inepuzabl, dae find bop i com Pleuiate ei, webui sf decidem ce pastram ca obectal anchetl ice exclodem, In orice moment, selectareaelemenelor prtinene eliminates aclora cons deatesecundae a pot cue decit dupa cir de apreciereteoreic. Nick in realtatea ins nici im manualele de metedoogie mu gisim princi de lerarhizare a informajilor deme de af eine Difernga fundamental inte sneriu semi direct 5 chestionar se afin ‘modurie dere de a proceda la dubla miscare de pasrarcieliminare. fn caza intervilu, persoana imtervievath exe aceza care are roll decsiv in proceul de selec a elementlorpertinente; in cazul chestionarulu, individul care pune o face intr-un ear fiat dinate de cdize epoca. Inervial ae in Primul rand funetia de a reconstitui sensul .subiectiv". sensu tit al omportamentlutactorlor soca; chestionarul are cx primd wambiie” 58 surprinds sensul jobiectiv” al conduitlor, coreléndu-le ev indicatori ai determinants soca, CChesionaralselecfbneaa, andar, din relate clmentele pertinent ale conduitelr studite gale fictoilor socal, Aces! demersimpune dstinjia lar inte objec reat sau desemnatprint-o comand social obiect! con Sinai de sociolog. Prin expresia .consuirea obiectlui" este sublinatd dis- ‘ani inte cele dou nvelun. Nii aceasta procedurd nu ete specific anchetet prin chestonar, Privind trecdlori de pe sta6d, indivi obo Hi percep potriitunorevteri care vara in funeie de obecivele gi de nteresele sect Tice suai. Ceea ce deosebeste operaia cbignuts de selectie de operatia savanl este gradu de expliciare si permanena ei, In vaja cotidian, actorit ‘onsruiese i angajeacd 0 vizine asupra lumi Fr at, cel ma adesea, dupce erteri au ciminat nel informa. Socilogul, in schimb, rebuie sl enarte Drincipile potrivitcaroratetine © anumitawasiura in delavoarea alte in Shordateacomportamentelor. 1.2. Definires Prima operatic de selstie cost in delimitarea obiectlu, a grantor sale Responsbil de anchets teu 8 defineas de a inceput. mca proviori, rogue care vor sin central anche, pentru a gi indicator adecvati “Termentl de notiane sau cel de concep) nu trebuie se sper. Toy ne alli in stwaa domnului Jourdain, aulztm notion firs s8 o sim! Diletta ‘consi in tre a explicarea unei proceduet pe cae © practcim, cel mai ‘Mesea, inconsten, In vata de 7 cu 7, Fecare ae wee despre ce nsearna Timal iber in epoaite ev munca, Pensa lasa © anche asupra timpolu liber, responsi! valuao devi peal, definindceea ce mumeste el timp liber Trebue, oare, sf cha in aceasta nojane ico megecil, ot aridindstal? Are de aes ire doua metode fi poate inteha pe cei care tico- feand, mesersc sa Inerear3 in geadina dca, pent ei aestea sunt sei de timp ier saw nu, Dar aceasts prim solu previ dublal ise al demise sial conurie_ A ous ponte este soca dea decide i funeve de opium Teoretive. Dac, ptr el, timp liber desemeazd activi neproductive, va elimina (iotatl, meterial $1 grdnaiul din domenil anche, To ataraaestor opjuni eoretice, defines obicctuulebue 8 corespunda cit al bine obietvir definite de Emile Durkheim: comportamentee trebute shone din exterior, evitiny-se jude inrospective Penta a analiza Le Zapping, Jean-Louis Chabrol si Pseal Prin (1991) pelea la urmaitorul proce, Mat ite efleceaz3asupra modalitior in ‘re vor ahord bic vel canta i dlimiteaz ret asemenea moi = Plein dela momen in cae suiceti dein o teleomand cain snchetaasupea practice cltrale, Criteriy abies ac pun susaeator, Taurus implies presoporitacisiumenaimpune praticacorespuntoare in fete de dclaraileindviilor («Cand vd vit la eeviror, vise Incl shim callin cel emis sa yi une emisun foarte des, destul de des, destl de at fate ear’). Crtri subectiv Plecind de Ia dice culese prin procedeul Mediamat care permite Ingegsteaea autora tuterorschbarilor de canal ale televizoarelor’ COptind pent acest a tla abordare a probleme, Jean-Louis Chabot $i Pascal Prin delimites24 -zapping”sl,fracjionarea vizionaitemisivnlor. econstuind sevente de viionare, .peioade de functionare neinterupa a aparaiului TV pe wn canal dat” Apolo caracerzeal feeresecvent prin fora la care incepe, ora cae se fermind, anal uri. Pe de al prt, autor cunose programeleofcale,durata or stl Init pot alla un indie fe fractonare a unela sau alti dine emit urmirte (un tert de od din oud oe, o dats, de ous Sau det ori, de exemple) Dezraill- aici definiea cimpolst anchet! in modu cel mai cobistiy™| cu putin ~ muse poate realivaitdeauna co uring. Este de june ne indim Ta arti pctori. Com ebuie fate lmitele acest grup? Trebue etn doar aceia eae aise din vinvarea opercor lor ea vn principal? Ce teebui facut eu celal, dst de numero, care au até meserie? Trebuie ‘ast indivi iyi 51 iniceaparenenta I aceash categorie? Rayinonde ‘Moulin si Jean-Claude Passeron (1985) nu optears ici pent detinitea obiectva” (in funcpe de venit sau de inseriered la Asigurtile sociale) ict Pent atoidenficaeasubietva a anighlor Ei procedeazd afl. inocmind ‘a repercar deans, pe haza sume listlor de vziltate social, prezegs ‘unui re pe acest lst id lua dept indator al wet precumi de ator Et considera cataloagele expoziilo, ale melo, dktionarcle st anuatle periodiele si fiers insonae dept surse de faformatc care delimieaza thzaconvenabita de sone, plead del premise pictorl accede la aceast ‘erate atuei cind revendicaren deni Ii Je acti (auodefinie) este fecunoscuth socal cet putin sub foc rina parte! mumelui sis pe 9 ist profesional it-un catalog 1.8. Cautarea indicatorilor mult upd ce am defat nounes sav motile cae consitue obietlanchet ttebuie 8 sim indicator emp, mijloace de a6 evidentia empiric, de a0 rmasuea. De pid, soeilogul ere sre 8 intrepring’ un studi despre rodent lebuie sf acd in aniera lui William James (cat de Paul Lacarsel) “Atunet cd 3e spre despre nom cd este prudent, se spune de fap ci el ‘Adopt wn anumitnamar de comportament caracteristice prudenji ince fsigurdri, mu para tu pe aceas cal use lanseacd cu oe chit itr ‘ajacere™ Anchetatorl va pune, deci, infest eferitoare la conduceren auto ‘mobili, Ia sumele economist, la ipl de pasament, la Fell de a vor, I formele de gndiesdeimplicare ale tor spunsui vor seri drepe indistont pentru abordarea nou de prudent. Se contureaz, ate, mers ancheteh rin chestiona, un du-t-vino inte nivelul teoretic i realatea.-rspun- Suriloe™ infapuit pia iteredia ndcatrlr $l ftrebarlor.4 Nivel worede Nofuni Pradeaa + Nive ntermediae Idieatori —~ Confucerea automobile = Nivel economilor Tipul de plasament Fel de 2 vor dudes asupra lumi Ines «+ Nivea rea ‘i Rispunsri Formulates intrebirilor, cv respetareaanumitr requllcehnice de tans formare a indicatorilor, mu intervine decit In faza urmitoare (a se vedea capital 4). Tn cdutres indicator noun stdiate, uo dine princi, precizat de cre Pal Lazssfld (1968), ese acela a uliplcitat= -Relaja ire fecare tine indicator gt conceprl fundamental ind dein interment de proba bitte gi ru de crtiudine, ese indispensabilauiizarea, td cit este cu pling, 2 unui mare numa de indicator”. Nevoa dea g3si mai ml indieatri 5 ntiniorstdiaceeezula gin dou premise Tmperfeciunea misuriri, date find conde Sesfguan orice anche imperfectunes indicators, dt find faprl ed aco ftebare ms poate scope into manier4 pe deplin saisficstore ntiuna. act, de exempl,anchela cad defineascd modelul de raportare a studenior Ia stile lo, reste Sufcen 8 adresum oinrebarerefericare la frecventren repulath a cursuilr (,Septimana aceasta alt fost prezer() la toate cursuril, pe toad duratalor?”). Oambigutate poate area In interpre fareaeuvinglt curs” intr ac i orele de Wueriet practice? Dar, mai ales, pe ce ne bavi cin presupunem ch varaiaprezenfet la cursuri a indica de ‘Sor singurdvariajiaraportiritstudemior la stuile lor? Nu trebuie puse fnvrebie in legtark cu numrul orelor de Iver acast sau la bilived, cu area notielog electra regulat a acestor noite? TRecurgeres ia ingizator mulpi ese absolurnecesara atunci ind trebuie shordatlo nine esenild penrs object anchetei. Aste, dacdraportarea la feligie este consieratddrept unl dite indicatori sistemului de valoci al ‘ereoaelinterogae, de cre rebulesjinem seam in analiza, intebarea despre Drea ni ii os in Da oben ee ciearearligilcaolice in Fran, ar fio gregeald she limit la aceats Invebare, fe s numa pena ch acest indicator pivilepiaza puns de vedere instiuionl. Un anchettor reduc 58 procedeze ca Guy Micheal (1990), care dexcompune .identittea cafolcd @ Jrancetilor” in ai multe éimensiuai ‘CONCEFEREA CHESTIONARULUT , ” practice religioase, redinele, sium fa de insta cat, activate religcase(pariciparea a mean eatolic), atnudiile Ia de heterodoxie Fiecieidimensivn i corespnd indicator preci. Asfel, pena dimensiunea practic religioase este constuitdurmatoarea serie de indicator: num Imparisani dino unk, importana acordatd csatorei eligoas,fapal de a se rugs, dorinia de a avea funeral religioase, fat de af fost borat, Importana acordateatehismuli pentru cop presenta la sib, cheraced pti preot pentru asi. Reprupareacelor opt spun ln-un indice mergd ea O grad oul ln (grad ridin de practi frnzeazéun indicator pertinent a practicior religion Pir a reug sf deschidem acess cute” care ascunde notunes studi, ese necosrlabricatea une chet” plesind de ama multe shi, furbzae de "spunsurle la mai mul ndieator, Avem dea face aie cu paradoxul apro- mari pene fce 8 disara, en ebuie mulilcas 2. Descoperirea 2.1. Tret operatii prealabile concomitente: documentarea, familiarizarea cu obiectul, formularea problemei teoretice Inaine de a eaborachestionarul, webu realizateconcomitent uel operat ~ lectura a cee cea seris dja despre tema studi. cunoaterea modal In care anchetatorii av Incereat pin in acel moment 58 exlize conduit in ‘aust, a rerltatlor sa limitelorcercetiriloranerioare ~ scultarea a ceea ce spun actor social despre proprile lor practic, in scopulfamiiarzai eu pratcle are urmear 2 anaizate rebuie nu puna ‘8 i com le vorbet indivzlr, cums le pu lvrbir, cf tent la ‘modu in cae fii deer ative; de ae, necesitiea une pre-achete rin inecvir: ~ elaborateaprogresiva 2 une problematic une interop toretice care va servi rept suport pentru a dovafar4 aceea a formularitchestionaral Este necetar a rexponsabilt ani anchete prin chestiona #4 dobiadit a prealabilo competent virwoetate metodoloich totodat ins, ef tebuie sk ‘tipineasel, eel puin in parte, cultura sciologicd a domeniuhit abordat $i ‘culwra” acorlr soca. Doar acess combinaie destangen2d 0 tne” inirea potezetr.2.2. tnventar Ipotezelor fx-o cercetare sau lat-am stdin, iotezele au nastere cel ma adeseapotivit tune logit de transfer, de unde nevoia dea cuneate ct ma bine mowaitihe are au fost deja utlizate In cercetarea tore st emptied fenomenclor Sociale: Weil ne vin prin dervarea. pe cit posi contolas, a unl proble- Imatc. Nici un objet social neste col ied, el poate = el pin ents Uneledimensiun sa fle porta la alte obecte cave exist sau cae a ExSlat Si. inconsecint fe aalizat dupa princpi comparable. Acree celle ne Vin dn seni esto iuzie :cunoasteea deriva inetdeauna dint-un lug proces ‘de acumlare a cunostineior in dssipliza woasta sain discipline veine O greva studenteascd De exempl, char dact nu poate span cae sunt conitile soca ae irc revoleor ne poste prevedea, soiongia nu se siete s le analizere dupa ele au aut loc” Asfel. miscareastodealor ga Iicenilor din noiembnie "Odie poate fi explical prin raportaea latent mobi 9h ale expect Publice x nemuinici de Singly. 1987), Grevaimpestva legis Devaguet poste interpret cao eacie de apaare in faa ameninai net modiiee Brust 4 costlier I universtte (ac acean team era sau mu jasc aceasta este o ald problema, important este acorterau ipreditai Startle" montae 4 colae ale adel urmau sf crease). Dac ipoeea ste covet, stodeni cae sau moblza'a partpa in el ma ial grad a trebut st ai de apa incre dferie in comparaiec stadeni ta pai implica. Pe deo parte, un ehestonae incearca safle cate sunt student care Sau mobilizat eet mai mult, plecind de la patra inécatoet combirali care feflectspaticipare la cle paru manifest prtcipale adundle genctale townie combs de gre, purtarea une insige (sero! pubic a eu) ede alt parte, deniaten soclalt a studenior este pust in evident Snub reeritoare a orginea lor sci ia ecu oe sola. Pri ner area (cofelare) indicelul de mobiizare eu ideniatea socials stdeapilor, Spar dows groper mai puernic implicate decatcelealte studen( de oigine Supercars cu un bun wecut scolar student de origine populara si cu un leecu ol medioer. La Universitatea Rennes 2, al ce profil este acla at ties vec faculde ere tinge wane, revolia imporiva poet eps Devaguet a fost condiionad fe de fap de af pat prejl maxim pentru smiece(anisurat pias eaptal social inal” stun _bun” capital pola) fie de fp de ptt pel ini (apt soca capital yeolarscBzute. ‘Stadeojit mobliraia ined un pone comune au Walctrile cele mal apice In rapor ci tnectorie normale (statisti vobind) ale proprio lor de oigine, la student de orginesuperioarS ind, comparativ, mai derabs medioei in punct de vedere scolar, iar studemi de orgie poplar find destl de bunt pentru acest ip de unitate scolar Cu alte cunt, studeai care, stats, au Evut cele ma pie ante dea se afta in respectiva unitate solr au participa 21 mat activ fa achune coletiva organiza cu scopul de a evita Schimbazea ‘ondiilor de admitee in univers Aacheta prin chestionar pune atl in ‘vides condiile sociale ale sensibiiai In variil (tele sau nu) ae pe {ul social pact perieuaditeea fa universitate, Mobiirarea deriva, imacest az, dino alanine student ei mai dota” din punct de vedere social ‘30 geola eimai putin doa, gun ela pind stables pres” plat penzu admierea la universate. Import” une problematil elaborate pentru explicate ator fpte sociale apicaeacolectva a iteeseon inaaliza ‘nui eveniment nu suprimdoriginatatea explicit date acestua din urn. ‘iru rosin, migearen din noembrie 1986 poate i defini posters prin Specifitatescelor doud gropurt mobilizate.Aceasta pu inscaind ef integul Sn al migeit pose fs Sesiat Goat prin grils de interpreta peopusd ate teor sociologice ar putea estate, cu condiiaca ele sas bazeze pe o anu ‘uu deteeminists supra lumi, dats find necesiatea coef lave patel de vedere corte open metdologcd 3. Cele doua parti ale unui chestionar Un chestonar cu privite Ia praticd sau la um ansamblu de practi eu ‘uprinds douk pai: una cae se refer la obictl propivzs gio aa cate Pemitecanoaserea dterminanier social i acest 3.1. Scoaterea la lumina a determinatll sociale Social este soralmente determina! (un fap social este determina! de alte fae steel Sah, Despite webu eee de ele Acai ane a lu) Emule Durem aco puting impontana descr obieculut ea late, auloral preluind necriti irepisearea Taplelor in statistic ofeale Darkicim observ ch rata siuciderio ete seni” Ia estate socials 3 ‘indivi, la context social in eare acetates consist o imagine 2 realuli in eare actioneaacestor factor, de ube init, devine viii ‘atorincrucgiritiewoiloefactorilor social ~ surlabileleidependente = indicator comportamentuus dia ~varabila sau varioblle dependent. Cu ajucoral ust seri de douazeci st cinci deinen prvind practi sociale (slulhabiatlul: ednirep peferai slul de imbracamine’; mesele frit aviator; eaitsjie personate genuile de ea de lime preferate;‘mish deri giteevizine urmare; raportl cu musi casa sic pict: ‘comentaril lee cu prvie la fotografi, Piecre Bourdieu (1979) anlizeaza relagile tire sistemele de clasificare (gust) si condiile de existe (casa Social) pe care indivi le etradue tro form ronfiguraté™. Aceath tere ‘istruge mital gurus pur”, arid care snk conde sociale ale apis cesta § deli za a Disinia, Obectivarea gusta, a ezgusurio, 2 clsiieilor relia de Bourdieu se bazeazd pe inrucigarea sstematied 3 omportameniclor 9 jdecsiorestetice cv un inieator al cavation” sociale deine de indivi in wines apartenent! fr lawn grup soco-profesiona. ‘Anche pri chestonar ate rll de a scoala amin determinant soa, ‘consent a practcilor- ea ese pentru socilogi cea ce est dvanl pent Pshanalist In cida acest apropier inte sociologia explcaia pial (care deriva dia atatamenol lor teorei fa de teeta indir), meta Principle teoretice sunt dient, Sociologia expiativdfavorzeaa, cel mt ‘Mesea, a indicator al produetiei sociale pocitia socio;profesionala (a vedea capitol 3) ‘Aceasé form de soeilogie neste totdeauna bine primis, Ese adevirat «tea ofera spe asculare o muzica ce poate i consderats repel, De exems lu, profesionst implica in propramarea sa execuare poiicir eduatct Sau ale culunit pot dezamapit de Taptl e4 acianeaIof modified In mick ‘mdeurd rule Uni jo in care ature culture de ete dixpun indivi dein Indietatea, In acese condi, exist tenaia de a sparge sau de 4 contest stermometrul” anche caniaive.Anchea prin chestionat le provaacl 0 anune Aecepie aceiora cae confundaextensianea publicull(resterea uma celor care Trecventeaza istiyile edveatve gi eulurale) cu democraizarea (imi ‘area inegulitjilor de acces): public se poate dubla, fk ca structure sa social sf se modifies. Doar misurarea cu ajutorul anchetet ne permite st unoastem eicatzatea pico puse tn practica, sim eate dine obicctive 2 fost realizat care nu, fvingad fora eectelor asociate ponte sociale Sauls diplomelor indivi 3.2, Deserierea practicilor gia ,gusturilor” ‘Ceade-a doa parte achestonarululabordear atl caracerist ale obictlu ‘ered eave sunt considerate a prior pertinene. Nu exist refete pentru 4 ‘evalua perinenja. Una dinire cele mai bune eli pentru a deprinde acasts capaci de selec est letra uor luv cae rez exces deren”, entra escoper cum procedeazaefectivsoiolgi. Pentru ince 8 deshi ‘dem Allez es files, acrish de Christian Bavdelot si Roger Exabet in 1992 ‘Auori expled de ce I stiri studio secundare,ftele sunt iret la Imatematc8 de bie, care nu aveau, tots, pnd ate’ relate Superiore la aceasi dscpling. Avanajl dbindit de hae rez din tei factor care se Inciese reeiroe Ta nivelul une reusiteeyae fa matemaied, baie se cone sider8 mai buni decdtfeele si au mai mus amie: ei sum mal presi ent lgica competi. care se acentueaca in claseleterminale 9 in ele Drepititoare: In sfaryt, ei manifest mai mth aractie (gust) fats de ImatematcA 3 snele exacte. Aor abordeara aceasta preterit stcentuats (usta) eu jor ma muir indicator * Toicator iver” sentiment personal de a inde sau mv matematica "Indian inane = discptinee scolare prefer = detnerea deca de matemaic, in afacacelor cere ta youl fap dea programa des masna de ale! ~eitrea feeve a revstelor since olostea aca a miero-ordinutrul ~prefernia pene jocurile matematce Balti mo se deosebese deft prinr-un teresa cul ntenstate a putea f A pte citati maximum patra?” (Bozoa, 1991). a Sot pse sel in evden ace car indgee (ncaa act ite, acclen ae brio ae fener In moment leper puree) es indies simutan dus cond sum esl une pede soe oda seperabi prin erchare acevo cor cv ones sols inden a sees capo stn incre prac esperar dc i pin ners eet xe cu portile sota prea Hace a er rai ab ean, oto ee Se sizer at dur de conor ise pe cae nor dau come lor Ga conduit alto. Ata aor aces ita dap, represen tror, ues ncompai es peial uel onan determin, De ope Sine asa uni exter de ea, eri a de i fg deel ia un ment dat akan expen cum, Din pence va wcrc habs, acesea marched dla mete de ners tendo obietive fa cae auth ee inde ae exert Sub fora de valor, opin epee. eon 5. Esantionul Pe cin ineropim ?" nu constinieoetap independent de clelalte.Fsnvioau fu ichuie specifica decitatunci cin obiettl anche este desta de bine etn, constr. De fap, chiar nel cine pore po contribu a desemnares. ersoaneior cae urmeazi af imterogace (in cul i cre retin tehnica est onl pe cot) 5.1, Idealul statistic ‘Esai! aleatoria, ideal statisti, este objnut prin ragerca la som uot indviei sau a unor menaje care fa: parte dn popula Ge refer Oriare sire membi aceste popula tee sab sane epae ual celrlali de a figura in anton. Aceasta presupune o conde raror indeplini. excep ‘azul Tosituul najonal de statist st de wud economice (INSEE) 38Aispunem de 0 list exhaustive a bazel de sonda). 2 populate de refering pent a opera tagere Taso. Una dinwefuncilerecensimdntul popula: {xe aceea dea permite constitira de esantoane reprezentative,plecind dela Toouinge (ita dela persoane) “Trebue,agada. St dspunei deo list exhaust «populace referingd. penta a obtine un ejanton ideal. Aceastl situaie se inlnete mai ales in Chrune n care ancheta este ceirté pe insti, peary €¥ ele pot sf ab Fiiete- Un esation peru o cecetaressupra biblioteclormunicipae pote 1 realizc ples de Te fier persoaeloriscise (sunt eliminate, tui, per Soancle are frecveneaza biblioteca (ar sh fie Insrise,eitind In ste de Tectrd). peta o cerotre despre stud. putem plea in esantionate de la stele disponibile la bitoul de seolarzae. In toate atestecazui.avem noi de ard auontaior Selecta aleatorie pose fi obinus prin tehaicatbele de mumerealetorit sau, daci indivi (et familie) nu soa clas dupa un prinip rect prise tehnicd ce const ina select indivi a funcie de planul de sond Plevna de lun individ X hat Ia intmpare) Deexemp, dae rata de sondare Este det la 10 ~ popula de eferings and 10,000 de indivi, ie exantional 11000 va fi eepintfecre al aeceen individ Cincepind mumiritoarea dela Jndvil de refering X, ales la Incimplare) 5.2, Metoda cotelor Este metoda folosih de regulé i iastintele de sondare. Este suficient funoagereastucturi popula de refering, cet pia dupa citeva dimensiun onsderate cle mal imporante. I sondaj,esanonal este structurat n fun fe sexu! indiviglu, de poi sosiala (PCS) a eapelut de familie, de vrata petsoane interogae, de Tocalizaea geografic8 a menajelu, Eganonul per- Soanelorinerogate tebvie s4 sibs o stuctrh comparabild, penru eritrile dese, cu aceca a popula de eeferingt Cu alte cunt, peat ca ejantionul pe cote pot ft considera reprezetasv” pectu populaia investiga, este feces ca cle dovd sts ie foarte asemandtoare in privinaaspecelor uate in considerate. "Acca presopune ayers nei rede sondae dense penta toate citer ‘Daca popula euprine’ 100000 de fami cite care $0.000 de fai in Cae persoana de feferingl stun muneitor 10.000 de fami in care aceasta ete ‘Ghee un epnto de 1000 de fai vor webu itropate $00 de fait $0.000%1.000 0.0001 00 mune ( AOS ag | 8100 de fami de ade | 65 ‘CONCEPEREA CHESTIONARULUL “ Egantonul va fi un model Ia scar mat mick l populate, din punta de vedere al riterilor iat fn considerate. Pens celelalte eritri care mu sunt coniolate reprezenativatea este objimut pia efecal de balou acexa este “paral, ghicitoarea cu ric a metodecotelor ‘Conctet,resposabiitde anchetd dau iearulancheatoro ist de cate in care sunt precizatecaracteristileindiviziloe ce umea7a af chestonai= de xem, aide interogatcini maneiori un ead, dowd persoane avnd ma putin de 35 de ani gh para avind mai mult de 50 de ani, ol birbat si pau femei. De aici icolo, ancheutorl ese liber si gaseatcdsubieci, excepie ‘ind cazul in care primes indica suplimentre(nterdicia de 2 nerogs unoscui: indiarea unui anumitiinear pe care va uebui sh se opressed Pera a aplicachstonaul.) Avanajl metode cotelor const in wrmtoaree “nu cere existena una figer de rferinis este sufclent 0 cunoayere staid popula ‘exe economicd; in cal epuoanelralewori,sutem obliga st reve- nim de mai mule ori pes a nin exact persoana desemnat prez o anume fabiliate gaantatd bu stinic, cl prin experiens, de vreme ce rezlatele objinte par destul de corect, cu coma respect cltorvareguli de praden in eitrea rezulateor: “auonzen2d pobliarea de ifte eleioae la ansambiulesanionsu si, ec, formularea de enunjr geverale, Aceastposibtate este erutd ma ses In sondajee de opine, pens a produce efectl de impunere «une! majei eventual (a se vede capitol 1) 5.8. Egantioanele stratificate © perspectiva sociologica poate conduce Ia preferings pencu o tehnicd de eantionace diferit. In esanioanele pe cote normale", adit reprerenative Pentru populaia de refering, petsoanele eae iac parte din proput sociale mii tu vor fi umeross, dct tls efaionul este med. Or, rjinamentl socio- logic va necesita ma iri, in momentl exploutrirezultlor, nerve aceea a saturlui practcilor Un individ poate Indeplinio activate in mume prope, poate fi elegat” de un grup peru a 0 face, oi poate aves calitatea de insoito. ‘Miche! Grombach (1988) ia exempt imprumatlut de cari de Ia biblitecs. ste imposiblsifacem o comparaicriguroas Str eArle imprumurate de Catt femei si cele imprumutate de dtr bir, Inructfemeileimprumath ‘Mesea ait per ele insel, eats pent cial membri ai fae, Maree Ssigucd in multe cavariaproviionarea cultural a ingegi fai, Absenia ftrebarilor care ne-at permite st aflim in ce caltateefectueazdpersoana imprumuturite face fell compara pe hazarAspunsurilor bmute ~ inte tusturle feminine i osle masculine, Categoria de indivi, abstracia. bulve. Scart piscle empirce, fea responsabilit de anchera 8 fie sufiient de Sensibilia acest aspect ‘Rezuli ei el putin peru nuclel anche -ebictl explicit este nece= sed viilenp fai de tll” pracicilor, adios aj de gradu tn care subiecal span si niiseacd est apor ta propria”. Aces ti poate fcunoscut cu fpvoximai.slictnd, upd ecae active, preciarcuprivire la autonomia inivduala At ede, este lenera dumeavoasrs personal sauna? ‘A considera dept secundathaceash dimensiae insearna a proceds cag cunt inividel at aveao Mente soils stabilzaa,indferent de activate Peni a rela termeni us Erving Goffman, chestonarul trateara prea adesea petsoanleinterogate ca pe indivizkysingust” sau cape indivzi cu", ack Sle ror acu inc apatenena Tor la un grup sau all Tn vista obi, indviit sunt delega) sl realizeze anomie saci ia calitte de embri ai unl grup. Responsabiul anche apeleaza el insusi la Scest mod particular de a usr, cernde-s, de ida, unui dine sou st spun ers ncpi in cupl sau una dire pring 84 desrie comportamentele unt Sup presupus omogen - familia a. Rareor spar laurebar care a putea desta ventslele contradicts Jomestice. Obiectivaea conduitelr ga opinilor unui individ sual ui grup ese, paradoxal,aprope inttdeauna medias de te fo persoand presipush af neutra"! Atune cid anchetele conrolea sceasth presuporii de exsmply in eal sarcnlorcasnce gi al hodrinior lua in fadrul menajluy consensulinize afirmaile masculine i cele feminine se fovedeste afk deste de slab (de Singly, 1981). O conde minimalé cere a ‘esponsabiul de anche ii atet la sceastsdimensine a executisarinlor ALCATUIREA CHESTIONARULI: REGULILE CHESTIONA $s dete a prior svete de series ale promumelor iat ale amir (singular suport a vebetor De exempt, inebaren Serpe ‘scifi parenale Sue eget 8 ren ante celal penta Wisi. ace ate scrip pla site perare ae eopaior dtamearasra al verter penance de pce dues ‘rm eet un lr (ncaa cpio, Grad de ome papa coon ee, sai ee mime del a 4, In fa acexr event aries cf pera l(a ae fsa acer) cate le sums dnp x 0 cn pai ahs ini? Dee is cece rade npr pron se near ns ‘semenes mobilise? Peveriteachestonar nia” Inne uncut 3 erp eo eran ou 5. Reguli pentru evitarea erorilor tehnice (Chestionarultebuie 88 respecte 5 epul (ence care contribu la granarea abil rezutateloe 5.1. Nu adresati decat o intrebare intr-o intrebar Regul elementars, care este uneori vitats. Rispunsul «Nu ta itrebarea Sune petra cemur de iguana pentru lcurle din spa?” india. oar, ‘poritiede principin fa de oli de pune ocentura sau un fefur al ent mat pen local din spate” Nimeni nu poste spume 5.2. Menajati memoria indivizilor interogati fnurebariteinchise contin, in multe cazuri, variante de rispuns destul de ‘urease peniru ca persoaneleineroatecdrorale sin ite aceste variate ‘8 nui le poath amit, pentru a alege una sau mat multe. De acees, exe ‘neces elaborim is le prezentm subictiloe fie pe cares igureze tone "spunsarile lao Intebare dat. isa exe Snminatd personel iterate in ‘momento in care i itm inrebareatespectv,asfel init east posts rm! in aceag vip slectra fut de anchetator, ir apo fc alegeren, Dac rocedm atl, fvorizim primele sau ulinelevariane de e upul de memorie mobilizats de cire personel interop pone, In func ace ee reer teAccattprocedurd mi evit, tous dstrsinile generate de ordinea in care sun presente moat de spuns. De exempl,persoanee ma vor rsp in [ela mod a Inucbarea Ai putea indica numaral de ore pe cae i conscrai Fecirela dite umatoareeocupati?",dacclevizoal este plasat a ncepurat Ist sua fyi, Numarul de ote dedicat elevizoul va fi mai mare in primal ea_O parte dite persoanee interogateiau ordinea modaliiorpro= fuse de chestionae drep indicator a gradu de legitimate a rispunsurilor (de Tsai mul la mai pn lege) "Oat imi a ehieieloeapare ncazl ines are cer exprimarea refering Dov attain ale indviior pot fi observate: una care stables far in subansamblulrispunsurilor considerate sasfacatoare i cae cauth [po in acest subansambl ispunsul cel ma saison o alta care primal ‘Hspunssatisfedtorindliin impal examinari iste (,efectl de ordine” ese in acest cz, mult mai puter). 45.3. Propuneti, pentru intrebarile de opinie sau de atitudine, tun continuum care sa includa raspunsurl extreme gi raspunsuri ,de centr Aouruce nw putem si niciodats inane dacd nu va apiea o respingere sau 0 probate aceenua peta inrebarea respeciva raspunsurile extreme, chit ‘hea sume de obicel ma putin alese deci elelalte, rebuie prevazue Tack dou exemple Varian 1 Varianta 2 ‘Avord ttl Mai curtnd scord Mai curnd dezacord Deracord ttl Foarte poriv ‘Mai degrabs potiva Fosrte negativa Deloe eieace [Nu exist, in schimb, un consens al eetcetdtorilorasupra faptlu: dack ‘oebuie presente sauna rispansur de eet dic ocupante se une pci ‘Se mijoe tn continual modalitior de rspuns. Acesea sunt uneori eit hte intraci pot sev rept poste de refuglu. tn ealele police, pociia de nile ene uaa epplicc indicator ail ineciie Aa une peerage penta cet, |ALCATUIREA CHESTIONARULUT: REGULILE CHESTIONKR 77 5.4, Evitati negatille gi dublele negatii Inirbiritecontinind nega cum arf: Nu pin cf arf fost mt bine ca ran stu paricige la Rola din Golf” ~ antteneacdrispunsur imposind de injeles. Ce semnificape are un rispuns .Da" sau unul ,Nu"? Ne puter, Inureba dad insei personel ieterogate ogi. Cel putin o arte dine acese "spunsur sont date doar de form, pene a via o cere Inttdeaunasanje tore in imp une interact, 5.5. Surprinde{i cat mai bine intensitagiie si freeventele practicilor tn oc impunaceeasi catepori de fecvent tutor persanelor intros, chestionaral poate lisa Ia alegerea acestora uniatea de timp. In ancheta Minsteruui Culturi eteritoae a practice cultural, dup cea intebat «Cd inp urmariiprogrameleieleicte in curs sipeimniadicd de la pind inert?" ancestor noteizinumarl de oe 91 de mnie de viionae pe ‘pe sapuiming su pe uns, in fnetie de india cei intervievat.Aceasa ste luna dine forele de compos ine inrebare inchs i nebarea desc. 5.6. Controlati ordinea intrebarllor {In rispunsurite lor, persoaneleanchetate sua, nconsent, sensible aun elect {de context al chestionarlu. Howard Schuman, Graham Kalton Jasob Ludwig (G83) reiau exemplalcunoscut a avers ondini a doud intebariatesate ‘unui esantion din poplaia american, Ckndic SUA trebuie 58 accepte ca ari comurig originart din ate yi 5 vind ale 38 trimité in fare lor “rice rfeitoare la ceea ce au vazat?” Gadi co ford conunit, cam te Raia, ee face cart america! 9 meg aol Irimis in SUA nove despre cea ce au vdzut?”- Ordizen In eae sunt pose aceste dou inrebari modifies in mod considerabilraspensurile: numiru de Daur la iniebareareeritoare aris comunist varia dela 44%, ae nd aceashinebare este push prima, la 70%, atune\ cind ext push dupd aceea cae se sefera a sari american, Acest eect reflect incl oda fap indivi caus previnte pubicals uh eu coeren. O dat ce au rdspuns cd ‘arg american ar tebuis8 pou cicula liber, ei pot mai grea tevendica © Interdite ent alist. Consecinjcle produse de ordineaintrebirilor deriv gi di Indust prin chestonae. Aste, atuaci clad inirebarea desch cunoasteren “Care sunt| Ccmesrionanue ctvitiile pe care le desfbsurati mpreund cu copilul dumneavoasirs?” Cmmeazh dup lnurcbarea spa. o ox & [am] fof 2 ft Mes pn |wola fats fo Su e] 1 pla] | to} 1} oo a 3 s] | i} o |} o Nags a. it so} ololo Distributacopilor de doisrezec a in cele 36 de eAsue ale acest abet secveye ca zd deplecare penta elaborarea a nou puri relinute (in care ‘oua modaiate ,bun” fi regrupeaz4 pe cei foarte bun pe cet bu, iar nou ‘modalitate a0" pe cel slab pe cet el)cae alae Tap coma Ea eset | Matai | Eesie[ Wa Maia Ben Bun a sn | Neue is | 3 | 36 | om | io fan |S » |» | ao | | im cass | aun wm |» |» | so | Nts | Metie mf | 2 | a | im Netns_| Sab @] 7 | # | % | im si | aun a {ox | ow | a | sim | Mets alu | 2 | a | im sun [Sam wie | is | & | io len carat in care levi sunt bun a fancerS nivel de resi matematics este in mie¥ mur asocit investi lor temporale in cae. Dimpoti, penta ‘cia care sunt medivei ta francezd, Tapa de a coasaera mai mult deo ork ‘taut duminca rap mare defer) varia in fancied rezltaele orf ‘matematicd ci bun la aceasta materiecitese mai molt decit cial ‘Aunci ind ancheta iain consierare dimensiunea emporal 3 existent, indict tipolopei devin indispensabi. In adrul uoeianehete longitudinale ‘supra socslitipolice, Anne Muxel (1992) constuiyte pata trasee de ‘centre politica tnt eupring| cre 18 $122 dean, plead de a rpun sure lo intrebare de lasare pe seala wdeeapasting” ntrebare repeats la fare inte cle ei vals (ei chesnut alia rei moment dere ale anche’. otis, cate au oposite fxd de a prima po Ia uma chestionare ~ eztami, care sun ata de pola central scale, emn de ose pe ‘are I dau cel pin o das: ~ inci, cae se bln 8 adopeo pout fa pia votre, fa 18 an = nesatornici, care, ine 18 22 de ni wee dela sting Ia reaps sa de ta reap a stinga 2, Sa invajam sa citim un tabel Dispunem de date codate ise apoi recodate pe bazacalcululuidistibuitor pe orizontalé erie a pla. Tol este, tn sri. gta pentu descoperte tzu "Selo. Cum procedtm? Exists mai multe concepi cu pivite In explores atlor. Din rani teoretie,precum din ran! practice, vom prezenta un ‘demers care pivilegiar analitatabelelorinraciateAnalizle mai complexe ale datelor~ In special analiza factorial analiza prin componente pincpale (Cibo. 1984 ~ previ avanajl de afer apo privze de rsa, imagine [EXPLOATAREA CHESTIONARULUL ® sinwtic. Dar ele evi, adesea, fmiliariarea cu dtle deren, att de necesard favonamentuisocologc, care mu poste cree” decit hanindu-se dint-un ‘dste-vino Ine iil eortice i datele enpsice consti yi cite progres La ce servesie un tabel? Din perspectva unei sociologti explicate, un ‘abel are roll dea pune in evident actiunea eventual unui factor soca ‘fet una determinant social, Fncrucigear4 doa variable vail independent care eprecin, pin poterd, un factor ce influen tear acivitatea sab opinia cate ne Ineresean3 variabila dependent, care depinde, ipa, de aetiunea ceei indepen ent, adit despre cate se presupane e&suferdaejiunea factorulu in caved, Prin magia” vod, spur la prima parte achestionarui, care se ‘refer a biectul explicit al apehete, au deveni Variable dependence. Aeestea ‘iourmi st crocgte cv rispunsur oboe in a doua parte achestionarti ‘are cau a8 idemfice factor presupusiaexeritao infuena. Tabelu ine sat are merit dea fae veil atinea presupusé a variable independent supra variabilet dependent’, Fel a eare spar dale in abel ne arth ac ipotera une in luene pate ai confrmatd de o rela stati inte cele oud ‘arable. De exempls, dak apreciem ed sexl este url dite factor eare Tnflenjeazd asstena repula la stele eligioase,consruim un tabel prin Incracigarea vars imdependete Sex" cu variabila pendent ,Prezeni equa Iasljha de daminea”. Un iabel eu stuctra (a) infirma iptezs, pe ‘nd un tabel cu stvotura(b) ocontiems Tai “Taba son seh ssa sls a a aca a Ferns o | o | w |] o | » | om ener a evita grb in rajonamentl socologe are imerpreteaza date statistic, febuie tipi, ca in cazalelaborarilchestonaruu ait © Serie e epultehaice it uncle princi socoiogice. Laie de toate, ebule 7 Norge rep cicrac ine oul varie ete ena a forma uni et (Sean Une uble pr combina Sut vase epentete ee oie) ‘Sudoat vaste mdcpnteme (aclu yea Modal e ese cnet, ‘Sea aspen an abe cece varie alm,18 lovin 64 cin un tbe Inrucigatsimplu (care come doud variable), Primele doua regulistabilese modal de dispuoere a dateior in tabel este 0 ‘convene uit peur cf favorizeazso leetura api, prin obispuirea cebu) + Prima requll \ariaila independents trebuie aerath pe lini, ae varlabila dependent pe cone A dowa regu Procenaele eebuieealeulate In funy de variaila independents (sav care indeplinete acest (Caexeriji, st him exemplul anchee efertoare la sport in cae o inee- ‘ute exe consacratd schiulus- Vaiabila dependent este indcatrul care rath frecvenga eu eae persoumainterogatspracticl aceashactvitate, mai preci ‘apt deaf Schia el pain 0 data pe an” (ancheta «Timp liber, INSEE, ins7-1988) Variabila independents resiut este poziia socials personal, ind ‘ator sitet al cowsciafelripteic ale valor seis cultrae ain That heel eae incrucigeaz4 acest doud variable aan cpa ‘Variabia depeaent Cacyor oc protect ears tn 2) aaa Fates Fre erate aa | ma ‘00 eases 3 : , Fea sissy 28 pa 0 Mc ee wa | 7 ‘00 Museo scala sa m4 ‘00 Seba pero ep +A trea regulé -festl variable independent asupra varibilei dependente este surprins cu utorl eventall vari a procetajelor. ite modaltate cu modal, ale ‘arable dependete In fesarecoloa, rocentl (procemee) cel mal mare (ele mai mae) este (sat) subinia(e). Nomrul fo sine na are important {erira momen), cea ce comeas4 este compararea sa cu alt muna. A patra regula La prima lecturd, se stabileste 0 repulé de echivelentd inte momere sunt considerate echivaleme douk nuere a ceo diferenis ese mai mil su egal fu cine. Vor futilizate apo teste statistic de semritcare ‘Axil entra modaltatea «A schist” sunt sublinite 27.6% 95 27,7 (consi erate ecivalemt), iar peru modalitata ,NU a shia” sunt reine 98,75 #1 89.7% (aproximativ 5 puncte diferent sau mai put). "Aces ed de cite se deosehese radical de letra majorite” care exe ‘ipl de lecturd eet mai fecvent innit in coment sondajeoe de opine. La prima letra a alu, mu rebuie rma line ev lini memerele cele ma ‘mar, deoarece, daca procedam asl, conluzia sachet va vieanimai mod Tiaea cea mat freeven a variable dependene in grape ust in considera (efit print-o modalitate a variable Idependente). Clit dp lopich 3 ‘majoriai abeulreferitr la practiareaschialu se eeduce la un simp ‘nung: france caren schiaz cel puino dats pe an sunt ma numerosi. Dac Teetura ,majoriar” ar eprezentaprocedra lind in socologie, toate pra tile rae ar fi climinate din analiza I Despre sinucdeve, Emule Duthhety na ravonesrd ase, cei, daca ar face-o, Iueratea a sar ezuma la enunal 1 Sinciderea na comstiui un mod dea mur decit pentru o minorat,orcare {ri stat familia al acestorpersoane, relpia lr, Jeaizrea le”. Raion ‘mentl pe care il face autora cu privielaelatiadntesincidere 5 inepearea omestca se sprijind peo lectragiterenjat de tipal- Barbi caso se Sinus into mls mab mick dec eelibatari™ + A eincen regula (0 dat sublniate, coloand cu colo, cele mai mari mumere care inch atone ‘arial independent, se procedeaz8 a vedactaeaunula sau ai multor emu [ur care zuma variatia Sat vail observae. Cometata econcentenz8, ec, pe vatiaile observate dupk principal cele de-a tein regli. Frazee tebueeonstuite jul terme ai mul ea” 4m tin a", pent a marca net logia comparatva a perspective explicaive ‘Aste, In azul schull se deqajs dous enaqur (ete wml petra fecare modal a variable dependent) primulenung: .Cadreeg cet care exercit profes intermediare au chat ‘mai des in input anulu ded fcjonart si muncton™ al doilen count: fnvers, maméral munctrlornecalifiof care mu ou practcatschal a fort mat mare dec acela a indivsilor apart altor ‘ategontObeccvul este acela dea scoate in evidems prin sublinirie din tbel gi printranserierea lor iter, vrijia obrevid~ ear indies empiri (i eoetc) ‘fectl variable independente (mediul socal) asupravariabilet dependence (pracicarea sau nua shilui) sav cel putnal ascii inte cele dou variable. 1 A sarea regal Nusmai dup ce a fost pust in evidens ajunea variable independente~ prin Iectora comparativs (erica) webuie lat in cnsieraie ponderearelatis 3 modaliti variable dependent, cu ajutorl uel letrierzontale, line Tine No toate enunqurile (pula 8) care se refer fa vara sunt echivaent Ele trebuierapriate la fec¥ena practi in cauza ila sensu ei O peat rminritara poate sav practickUegitind su, dimpotrvg o practi epi, am sea de distinc. Inca schiulut, este vorba, in mod evident. despre a dova siatie [Airmatn potrivt cles cadreleschisz4 ma mak decSt munciortnecalicae trehuie completa eu afirmapia ed schist este o practi sportivd minora, (Orissa feevents a pactilloradoptate mai mult de clase superioare este faceea dea fi minortare chiar 4 itrioral acest medio, foarte eterogen socal cultural Efectuarens dou lect -iferenals, i report cx varabila independents ‘majoritard, in raport cu vaibila dependent ~ permite evitarea nor derive, (servile, de exempiy, nomena! mobili sell sau a eugielgolare. I nia lecturitdierevale, enunul «Fil de flrani ajung mal adesea rant Set Ti de mapciton devine it de ran jung gran”. Comentaral,idep- Tair ane cdnd conservt dimensiunea comparativd, ese eront tus chad reperul spare: neal, ma mai i de rani devin non rani det an ‘Aceashprocedurd (imi la un tecanism general al constrii ident aropurlr, Experientle lui Lue Botansi ale ti Laurent Théveno (1983) in ‘oe ce privege eprezentl cu prvie la adevaraele” eadreodemonsteaz Imaginea.cadreloraipice” mu corespunce vastus eadelor eprezentatve” Este adevirat 8 ume cael din domenil privat cae conduc un BMW fexte mai mare deed! acela al eadselor din domeniul public (de Singly si “Thelot, 1989), dar mu fou cadre din domenil privat conduc un BMW. La nivel repreneniitor comune, 11 se petrece ea si cum attort socal ar seit” lames dupa un prineipiudiferemiator Ei obser ~ nu satis, et prin ‘cet i eon ~ ea proprietarit de BMW-oriocups maids o paiie de cadre {i domentl privat decit 0 al porte, dar uid apo pe ce baz an fica com paratia. Rationamentu!sociologic nv poste proceds tn acest fel; el rebwie plsreze enunprile comparative. A saptea regula upd ce am constatato(evenunlt rela statis inte variaia independents sivariaila dependent in cadel estore, tebe se gem oper ‘eneralizani cu privite la acines variable’ independent, fed o veificre Drealabill Este indicat fim atm a onsractia Scilla popula din ere am entas esantonu In car contra, se produce derapajul sociolopic, necotrolat, ca acela din Les Adolescents et ta musique al cetceatoael Anne-Marie Green (1986) ‘Anchen a av ea obec practice musicale ale elevilr unor lice de invidmnt profesional (LEP), care ocupd o posiie apart in cadrul insite seoare Franceze.Crezind cf sporestesriorittea til so, autoareaestineazd reutaele acestiaprivese arsambiladolescenilor (ll Inti ow mento ‘neaz3 fe uma In sut, ¢3 este vorka despre elevii LEP), procend Ia turmatorul rajonament: Dacd facom o compart ne esantonal nosinasi repartizareacatezoilor socio-profevinate in Franja,patem irage conclia ‘vem in cazu de fad 0 populaie desta de apropiatd de aceea a Fran, in ce prveste originea sociald. Puem, deci. alma ¢d populata moat este reprecentativa nu doar peniru o institu fcolard specifics, ct si pentru puja tinerlor ain Fran. Conluilepe care Le vom tage din anti ‘hesionarull in rapt cu oignea soci profesional vor fi, agadar, sem Aleatve penra 6 mare parte a tnerlor resident ix Prana”, Seamatoria 4 Prous elevih LEP din regiunen pviiand au deveni reprezenani nies flase de viestl din Frana,ercare arf destin lr cola! + Mecanismele de supraselecte yi subselectie Ina Represtacion, Pere Bourdieu Jean-Claude Pssron (197) argumeseazt tocmal necesita deta ferme deo xiterpretareemparsta relator ober te, care, sub apareja fide raport ex realtate, se limited doar ka ‘obiectal aparet adicPao populaie solar definta independent de eaia ca Populya elimina Un abel inerucigaterisalzeszd wo sare datd @ un sistem de reli ide aceeacetcestor cate wilizeaz8 analiza mulivatité ma trebue st se las ingea de evident relaior observate, Acested a ot fh imerpretate, deci cu condigia $408 wim itoria contri lr. Mecanismele de seleciefuncyonez8Trecveot in insti a practice de Practci~» sma. Tri suede intervie au fost realist” dow trim ct facuitoe ai easelor ov grind treme cv louitor a imobielr colecve ‘sides. Eades desviloge dela deviance (Becker, 1963 a. 1985) [Aceaidcecetare, soit Cm devin unit oament Juniors de mart Juana, avea deep obicetiv ebvervarea-experene ce drcce a marjuane! ‘tuiezea modi in care individ reacioneaa a divertele contrat sociale ‘are sau decoltalprogresiy i Satele Unite i legard eu consumal de dre fur” si asl reconstruiea a eeea ee Becket rumest carina Tumstorul de ‘marjoana Becker, 98S. p65). Carera det a predispoii. nnd seam te fap ea fomdvoral de manjuana ese inconstan comportaenl SMa ese ‘arabia tip si, in consein, impulsionat de ctcumstane independent in pate de personaiatea sa: aceasta este itera sth, Cenrind lavesgaia pe experienga personal a consumnului de marijuana pe moiidrile de aie fine fay de drog pe parcursul experintel individual cate se exprind in tmodifiek elective i llizatea drogu, strut intentona sé arte cate fate cond pe fama a consume marijuana de pliere™ ra sun pdt ‘da pent odeauna in psologia individu, ist consruite de experens Jnsip; cau motivate devant (evo de evade in fata problems psio~ logic pe care indivi este incapable infrute conduc Ia un compestaent deviant aii, consumul de marivana), ci invers, comportamental deviant este celal care produce, de-a lungul tnpulu, mots deviant” (, 65). Acca ercetare, brat pe aproximati cincizec de inervur late fuitonio, ese bund iustrate a deplasri de la © ehestonareeauzaa de ce devil deviant?) ‘lle 0 chestonare medal cum devit deviant?) lvesigata, viznd simulan ‘modurile de deprinderedeprinderes emit a percepericfectelor 1a ustl enw efet) reacile devoltate impotiva ifertelr forme deconl soa (sate de aprovininar i stateside evitare a sanetunlr sociale s morale) presupunea povesires experienelor sndividuale, latin planul pracicilor CCONDITILE DE VALIDATE bs Aine, seine si meminere in ndurile wiiztorilor de droguri cit 0 ‘lanl motvapie acestorevolui- concep pe care indivi sh be Formear ‘spre consumul de drogui despre reprimateaacesuia 3.3. Anchete despre practici Priare acest exer igueazasudile despre cicul de vat, module ia shaspectele materiale ale colturs unui prop social. Persoanaintervievaa Incerogats despre coe ce se din experin(, sh nu despre cea ce cree. este ‘onsideratsun formator” eraux. 1980, p 208). Acest up de inert, ma ‘descrptiv i mat mrativ decit cele precedente, dnagtere una iscurs cu lominan referers Et ace spe a dori celaiintrvievat de a poves i prerins 0 crpanizae, in principal, eronoletcs, Le parler ondinaire ~ La langue dans ts ghettos nors des Etats-Unis (abow, 1972 tra. fr. 1978), ‘Ace! sti asupea lini vernacular a tineilor negri american din cr ieee fants ale masilororaye i asupra organisar sociale a grupuiloe de tines complet absorb de univers cultural at striate origina in-0 comands fnaajat de Oni pent Educate (Office of Education, pre ‘Seupat tunes de esecul in invatrea cis in seoble tewyorkeze. Echipa {de cercetitori mobiliats pentru aceasd problem a adopt, conta torr “dete” potrivt eco ns imbajlacestor ner (englera nelitrar) at fi amepetivit pera educie 51 improprin pena adres lagi” (Labo. 1978, p. (3), sore ch exeeul sven La origins confictelecultrae police care se manifesta in sala de clash. De aii, teres dea cunoaste foosines Timi vernaculare nu uma in sinc, ci cd exprese & acesorconflite. Pin irmare ancheta aves ca obioct in egal msurd earactensticle hmbs orbit io ‘omunitile negrosamericane(gramatica $i ssem foaetic slogiea socials 2 folosiri mbit englee pelterare easel soa al bi vernaculare)- pe cu Himba ins ia mantle sal obignuie situa, dar invaarea yolara 9 artenena a grup. Find vorb despre o limba fart pueric ancora ito ‘lurk de stad 31 de grup itrviurle individuae, putin favorite pare Tibajull vernacular, nu erausuficene. A trebui, pes ress jooul fatral a ieractiuior, se recrga ta seit Ue grup, in timpul aro Aiscursl fecir inde fost lcepisrat printr.un mieofoncravaa pe © pst Spar, dscurs grup fi! ineisratpein-an microfon cena. Proce dlr Subiet Grup Sobect(itrvicvarea sau entervivarea eau mersin yeup in mod individual) a fst asl, repeat eu dow gropur de reer 9 ‘tous srupur marion de alk Deri es ches selon les obecifs des oméraenrs (Silo: Acca lucrare moudolngcd de Uesiocue a cea 2 eu men ck prvi 1a competent in profesinale. meni st faitere tansnseses a price uso fre, popune 0 thick de culeete a dato conan int fe Seti opertonioe si dese arin, rom spt cu le peteep 9 le orale snail Ones Hind acts de a oie o ewes sari indepen de susie parielare (opus biceiutu abort sume ore evalucia pertormantle cise meme inept sari ni pe depin recurs la serhalizarea prin iteevia Dat acesa i we pt etme, ime ade, devalues ogi siren. ast cu » peters ene untae este. expicagae slurs pe eave heat pt da ae iccpkon Inger dite eid for. ech sstematc de Ls axpeel cele mar aerate Lach tat Reval one pun edema preven. inde rerie opto "ura cite a apt in hegre ms baht prin eran ta necesita orsnieaea ur canpani eu shietse prsie. Diteitle prem Fidate Ue pevates, realizes anaes mera sot fh burda cap Tolle uemitste 1 Desire arco ace de betel operator a) CAPITOLUL2 PREGATIREA ANCHETE! Pregitireaaneheel urmeazé operate de comstute 4 ogc, pe cate consider ais et find deja reaiatd. Vo reanity numa cl aceasta cupeinde Tormolares probleme inven, prima operaie de deta de prem cane trebuie disputes pecocupar pentru clara. ferabiliate 3b pestineta seperea poetical intra pee rei int perspening thelr i tap de cheat Uward sep peoprtbvis al ut) al anand operation prio care pote rf spine probe phir wea ete A pra imple formula wareac a problems snernies e ines anche prin inervn: explora rina complemen cel eieperatidepregite ashe defies popula yeaa ategeren on de acess inevera clare ai de nr, ribs ache prin intrvw i fool anshete pin 1. Oportunitatea recurgerii la ancheta prin intervi fn ce com este oportun intervie mei de producer a dateor? a stile unane, Gspunem de pair mar spur de meta cercetaea dacumen- {ark ohuervaia, cesar, meri, Pecare dite acese shor eorespanse 17 Penns oe ne Ben, 4 vse Quy 9 L Van Campenond, 1968unui cp particular de interogare, ir chestonaral st iterviu! sunt sngarcle rmetode de producere a datelor verbale. Tinnd cont de portant lor. Yom compara in continuarefolsiteainteviulul a chestona ‘Chestonual yintervil se inscriu in demersu metodlogice deri. Fiecare ‘chic reprevnao suai interlocutor particular ce produce date dierite ‘hestionarul povoaca im rspuns, interval detcmin construire un dscurs Opinia (sav atines)produss prin chestionar implica w rexte a indivlor aun obiect care este dat dn exterior, gta facut” (inrearea) Pe dealt fre. cd subi ispunde ul son, a Spt nine it despre comet ‘in care sunt formulate rspunsurile, nici despre eriterile de jueeal pe cae huzcar ele. De unde, stablitatearedush a opin eulese (Moscow, 1968) ‘pre deosebite de opini,dscursuneculse prin ners st provost nei fabricate prin lnchar. cl ~ desi conse prin proces nterncurid ‘eprerinl3pelungteauoeiexpetiene, concrete Sal mapiare ‘Asie opiuea ite iter i chestomardepie, im princips, de pul de ie cate: Interv se impune de fccare dati cn ou Cunoastem universal te reering sau edn ru vet shear prow sistem de eoeren intend 2 infrmatilorcautace-Chestoaralprespune fie eunoasteres inant 9 ‘er de refering. fe ipsa rill supa siemuliiotern de core aimformavilor cauate. fa imp ce construea unui chesionae neve alegcre Preaahilt a uor factor: iserninanide esate, stervil na impo o casita 1 prin a clemenclor detenitame. Pe deals pate, eheionarl presopne 8 ‘ispunem de atin etalonabil i eglonaies in inp ee interval no prelim near ncioietaric, nici un earacterdscontiaus al domenior de actin. fn Sfasitimtervial este posit pent stub ivi sal gruparilor retin. Ins este putin adapat 9 prea costisitor tunel cad exteneceard inlerogirea unui numde mate de pesoane 8 cind se pune problema reprerentatvts, In ceea ce prvetesezlatele urmaee, anchels prin teria nt © pose cypade inebarile caval, we eerie, ined rlevdprocesel, .am’-trile CChestionatulintormeszs asupraearacterisicior uhot popula specific 9 stasieandcle, perme stabirea une legal de caualtate pronabil nie faracterisvele descrigcve i comportamente Intervie dere loica es eu, principal et de fancionare” Ancheta prin chesionar cls anchets rm incerviu eerenyaea posteriori lnerviul uemizeste cusul, dels Terror ara element comin In Fenomenee stl, compel or. ft 1 Rtsnlndac rey probing, se Ra. de fp 9 consi le 1 ecipem” lor, icine lor apaten exer raise specice acts ti cle pornind dey cae eh see ean spate see Caurleeticare cre eterna st mie neat sae ec Interviuri sau chestionare? Exemplu: Merst le cinematogray Ne inrebim de ce me alii nu, : ts ioc enitearea entail seclecuced onscis vom aeauneton de inva reba deane te He erg Su ica) i ye anu cares presage le acest practic vist, eategori socioraesumlt Sr gloat eae habia, eumirde copie), Chest wat pont eee ee Giles lementokedcrimimtori clsireae ae ever pact hore linac car: Cet prepa pe ni meres oo. te gu?” mestencori unc, mena, rari, aogtentor + 1 supraviuior et Opranea [shel seh, pstare, investi vin; option i= ‘vidald sau up constacea ator persane i cine sunt aeestepersoun) 'Sennieat ale acstor oft (in raport cu vitor famille, cu srategia profesional, eu staegiaparimonial) CGhidut de icervi se deosebeste din puet de vedere functional de protocols chestionarali prin sceea ck organizeaa inerogarea, dar ditjeaz discus Este vorba despre un sistem organizat de tem, pe care cel cae intervieveara treble sh conoaet, fk treba ost nic icons gi nic 8 redacteze fn forna unui chestionar De fapt, acest ghid ate dept scop Maju pe fnchettr s concea relanie pertinent u privie la dferitele enunguri ale lui intervievt, char in tomentl in cate ele sunt formulate, Prin mae, Seeasdtehnict permite, cel puta in prineipi, ath objinerea unui discurs formula in md liber de ee subjectltervievat, et aun disurs cae spund® la lnuebtrle cercetsi. ‘Strategii de actiune ‘Dupe am constr hil, ee necesa st pregatim statepilede acne: acetex ieeant folositea phil, pure de dtcurs scone gi module derlansre ‘Toma aceasta preeire se electueaztporsnd dela interviurleexplorator Nami velaware ie irene cel ce interven care brat forma es {naz sco omen nl pee el inerseva. PREGATIREA ANCHETEE ss Herter (Gosman, 198). {In cau cece legate de mosenite, terval explorstri ay condus la ‘© productiediscursiva specifies aceste teme. Malini, efertor la evoctea ‘ecesui: acesa consitua cel ml adesea puncl de plecare al inervilui, Insi mosentorleviau, in nararea evenimenelr, 8 abordeze direc tema swccesluniypropriv-ise_ Aste, discursl cuva incepea, de exemplu, prin seoveni: Tall meu a muri in 1982", urmat deo pai, apoi -Eram do, fenele meus cu mine ; nau fost problerne™ enliesnd aceasta on de umbr ‘ae e rept de Iau intervi a ata, ebui fe prevdzut un nou consem ent a explora rporcl cu evenimental mort: Putt si-mi orbit despre nprejrarite moi ste, cum au petrectlcraiie ?” 0 problems de acelay en apace de ficate dat ind tema de cereal privege ze protjte ale orbit sociale, Les pavillonnaires (Raymond s\ Haumoat, 196). In ancheta despre cei care leuise Ia ea, subiei intervivalivrbeau Pin despre intimiate,ceferindu-se Ia ea la md mpc Contant cu ceca ‘ce apres ca un autentc Boca ev absent efernior la dormitor, anchetatort 4a imrodus, in mod sistemanc, la stegtu iferviua, consemnul emaor Ati putea sd-mtspunes care ete cea mai ind camer. cum eft procedat ‘entra a0 face mai intima ?”. Explorarenacestorteme presupune 9 colts specific, ce exclude once imervemie inciztrial i else sub forma de Ineetare a se vedea capitol 3) Pe de ala pare, aa cum o dovedegte studi cu privite a mostenite, cree ‘area poate cuprinde deri niveluri de dsers(Faetuale$ceflexive). In conse ‘01, este necsar se prevad inca dou tipul de secvenie: seeventenaratve (clatarea evenimenteloy, stimulate de iaterventi-completri™ (a se wedes apitll 3) sd slciareaunor precizil; secvente informative (opine, sen tment, stimulate de relansie mal iterpetave. In sir, rebue pevizuteo serie de consemne pentru cazul in care temele idl na Sunt abordate in mod spontan. De exemply Pui som spun dacd mogtenire a schimba ceva In relate familiale?° sau = Putet stom ‘pune cam #0 desfasart portal? Fara de pregiireanicipeaza realizar propr-zish a inerviurilor. Ea permite, agaar,prevedereaf orgaiaaea iferiteloretpe ale desfigurti lorCAPITOLUL 3 REALIZAREA INTERVIURILOR Roethlisberger si Dickson (1943) fondatoritaterviulu slit tp anchett aga eum i ijelegem ast, na fost fate explici in peivina prineipior netale gia sogetlortcbnice in minurd 8 ghideze acivnen celui care Intervieveazd Indomeniul pincipilor generale, acest autor au subliniat important ascul- tari discorsulsh individu intervivat. Cercettorltrebui¥ interpetere sputele celui intervicvat in func de contextldscursiv tenia sa trebula sh depajeasx nivlul set formas 9 concentrere in mod deosebi supra nivel intejonal al discus Tinceea ce priveserecomandiietenice peru destiurarea intervurlr, i au pus accemul mai sles pe alludinea generals clu cae intrvievears ‘Aces din unm Webuia sb fie rabditor, binevoor, unear erie sob, aura; ms ebuild fat, jueves sd dscte ema cu imervevaa el ebuin 5 itrving nual peru a ajua 58 vorbeasd, sf atenucze tee file sf incurajezeo relatare field precisa gindurlor $1 seaimenteor. st Ginjezediscursul cate aspecieleuiate sau vepijate, 8 simuleze, dacd era necesar,expliiarea a cca ce ea implicit, ‘Acesteprincipi satu, majoras datocae pshologe cinice, era, fare, de ajuns peatr a inemeia © metod? Ele ineau mai degrabl de but Sims de aplicorea unui model links creat in alt scop dec acela al culegert fnformae $i to, incepdnd eu lucrareafondatoare a il Rowtlisberger§. Dickson op ci), toate manvalle pent ivajarea mete! iterviulu vebicu- lead acelai tip de gasoajere generals, chiar dact unele dinwe ele propun categorzai care sau imps eu timpal [a mmeroase insti in are se iva anchew prin inteviu TLucratea lal Gorden (1969) ese si ea constutt poring de Ia aceleagi catego descriptive si dela accel presupunert de ban sing. Ca i predecesor i, Gorden raporteaz thi interval lao problema de altaine, dar are ‘evil esenjial de a propune o abordare metooogie8 bazatl pe idea woe rogramart a srategilr ji a weil vzate ‘Suategil de nervia sunt deflate de acest aor caplaniiare asta8 INTERVIUL DE PRODUCERE A DATELOR “Tacticile de intervisprevid olostea unui ghid mai mult sou mai puyin structural, aplarea unor atudini personae, formolarea unor inrebiet Mcrae te, "Aceaslperspestivlsrateicd stele a campaniel de interviue constiuie un proses metodoogie la raport cu chiperempirismul” pe care il denunau Bourdieu, Chamboredo si Pasteron (1968); ar area ist ca Gorden (pc) oncepe acess planiicre ingens une operat mia de pundere pe un Tentorisslecpa pertinent sublectior evitareaoridre ameningii a aesa ‘etsoanel® celui ntervevat, respecarea convenienjelor.idemifcaea con- FMailorcronogice ete. si gestionreastimulatva a rela eu intericutora print chomace I cooperate 0 recunoastere a pesanel se (Ca i Gorden, consierin ch statu fehmic a neriul depinde in mod seal de apaciatea ceretitorlu de programa dfn paramet. Aceasth Planiiare webuie sf cuprinda, In afar de failiareaexprimar discursive a elu imervievat,obiective parle mai exacte, in special fn ceea ce priveste ‘ipl de discus steut stp de itervente avut in vedere. In plus organizes unetcampani de inerviurhaF uebui 6 He facia prin eintoll diferiilor parsmetn eare controuie la producerea dscurslut ctor soil intervieval, 1. Parametrii situatiei de interviu In ansablul de parameti care trv in elaborare sin desfgurarea stu deimervin, pot fierce ts nivelun erie de contexte: medil material Sola. carol eontractal al comusici i intervenile celui ear inerveveaz Roiulacestor eel parametidecurge din fat ck intervul este ivtdeauna ‘un aport social, o sina de ineocutian sum protocol decereetare.Aceastt ‘rip dmensiune dicted principle de relate a imervilu. Tecma io acest Suprapunere const cificulaea ineriuti, pete c8webue susjint sultan 0 relaie social dalogics so interogatieasupra probleme! cece 1.4. Mediul CCadrul exterior infuentearh in atte, desfAyurareainterviului, Numero parame sume rSopunzitr de ceca ce constiuie de fptstuajia material $1 cial a ntervah. Potrivtmetaforeitetrale, folsit de mull autor, parametri medi sun programas temporal (unitate de timp), scena (unitate de oe) si distbuirea Actor (untae de atiue), zi {TN ary proc ua worn one sai de imerocuine (8.8. BS.) [REALIZAREA INTERVIURILOR ie Programarea temporal Programares temporal defines limite orae ale interviului i, ma ales, ocal ‘scesua in ansambialacjunilorcridiene al iver intervevali laser ‘emporals a interviulu n cotdin in uereaz4dscursl prin contaminates lat de cate reprezemirile i atunile precedente. Pregnanta acest factor dpinde de capaciatea parteneilor de a fee abstract de sitatileanteroare incolo de fap! ck data gi oa unl itervia rebue fe alese ate inci 4 mireacadisponbilitaiea cel iervievt,prameul temporal poae aves, 'm anumite cazuri,o importants aparte. Astil,sudind fenomend! pictselit femeior dio maileagziri, Huguet (1976) ii eliza interior dupt-amiara Inte 18! 516 (ine spilarea vaselr g sositeacopitor de la seal. astfel incitspailorar ales 58 corespuit une! eriade in care se insaleaza, de bie: plictiseala. Femele erav intervievate In condi capable stimulere a ‘maxim veralizatea unui seatimentdifvz deinen a impala, coexcrsiv lui moment de inactivate emit Scena Scenes carci pein defen cadrlr spool (econ i semifstile $a sci prin confgurala postr ecu departs Sener Facare cara stl comanic omnia cae ots) fuer cur cel inervieva. Deez, fap dea resis un rin un cara de cond ere in epider nial sh, on sation tbeuT eter i est lips de portant iol sh, ator soc ntervevat se acti ‘mall in-un al profsonal eae faites produere dsur seiat Sisobra pe teme operator. La comic sh, special pa Tevorzenra {nics aut pe via ound (et. ancheta br Botan car, serogia Gfarte cl acn, ate dn pra loro tune deaf sutoealare Stee roti ntl ch re mere av aca teal ml ceca cede pat ce pvr nenonaiates rote Sinervievatorulu ® ee sauna ines Petr a demonstra fet far .mediy conjure” asupa con stvcilor cursive al or cop ierviev ain tel yc, fost eat © cercetre (Blanche Blanchet, 199) in elspa clare ~ cls coin Decl euren ~. ipotes find cd ambien spa si meal pcr st fener at connect sal decurs prks, ‘isportval experimen cprindes tel prope dete cic cop iecate aes la npr nc clears inerns de buivee re inerivat a, vince or 6. Tavira coos in maser Mes nieve cae cee ei learFiecarecopi ispandea la aeleasiconsemne ale aceluiai ancheaor, wrmate e cela elanst Primal consemn felansarea 1 telansares 2 felanarea 3 As ea sisi spui ce inseannd scoala penta tine” Sapo... Da, $1 apo...? ‘Simai ce? relansarea : Ce'ar mal putea spune despre (tem...? relansarea 5: Ce peri mat ai despre (em). A dolla consemn: .Acum of vrea sd-mi vorbesti despre prietnit de ia scoala” ‘Acseairelansir Altcileaconsemn: ,Acum ay yea som vorbest despre munca la coal” Aceleasi elas [Aparaea conser: Jar acum as wea sd-ml vorbegi despre dria a” ‘Actes tela Rezilale au aratat ein cutea sco coli erau mat vorbiret. fazee ‘rau mai lung, temele se refereau la activi ludice,propoztile se ilu Uncle cu cele prin nimeroase element de lepiurs care sibliiay Topica spuselor lor, o idee addugindu-se alten, marcind,asfel, un sl ssciativ #1 ‘arativ. In cls, copii mine foarte repede fk cuvinc, prefernd <8 "ispuads ,Nu tu” sau 33 nu spends. Diseursul lor era imbopifit cu teme referitcare a activi scolar. Cabintul medical, loe ma nim, inviting la conden, inducea dscursur care exprimau senimentele,carcterizae, Ine altel, prinu-un procest mic de vere de actiune. ede ald parte, curl ocpate de parteneri pe scena interval acyoneaza tn corelajie cu spatial felting emergenia anumitordiseursuri. Oricine ist oat da sama cd simetia sau asimetia poitilor este dterminand als in-0 oaversale obiguit, cit gi int-un incerviu. Indiferent dae interviul se ‘eaTigoard deo parte de alta unui bro, su fa in a8, su ul Lingd ala eo canapea etc, flecieiporii ise asocard semaiicai cae influenjeara Sesfigurarea interval, Fad inolalf, mulplicatea medilor, a stuaior a combinafior posible su permite elaborarea nei tipoogit opeatonale; tot, daca udm In cons era prml eri cae ne permite s4dstingem le interval de ceretare Sicelelate pri de iterviuri(lerapeut, de consiliere et.) ~ si anume: cine Solicit icine benefciazd de inervi’ ~, fapal cl soliciarea Vine del ite Vevator presupune, in mod necesr, ca aes dia ural rear in medio familie a cela inervievat in imp ce, dmmpttva, consulta prespun cel [REALIZAREA INTERVIURILOR ‘ma desea deplaareaiervievanlu fn medial profesional al eapeutll) Anus aceasta igi ete tangresa, imervilexpin ambiguiatea cererin un Imerviu de anche realzat in spatial profesional ancheatruh est marct de constrngereimpast cell anche, care dezeciireaa raporal dine ofr $1 furere ,prevzat” In contact” complies ierpretara pe cae subject iet- ‘Vivato poate dain veapilor specail car iervieveaz Cg aceas ans- _resiune eae expla, poate fstab un entra specific, condi ca logic ‘25 se inscrle In cultura psi de eid partener. Distributa actorilor ‘Avem in vedere aici caractersicle faces scioeconomice ale pateerlr. ‘Numeroase studi au demonstrat inlventa sexu a vdrste,a Categorie socio- profesional, sstemuli cultural et, a artenerilor in situatia de anchets prin Chestonar. in azul inferviuui, lcrurlestau la fl: fecate inte acest acteristic inflenjeazdreprezntarea pe cre persoan itevievat$-0 face despre rola if intervia. Dupd car, anit configura fciiveaz8 mai mult ‘sau mai pi preducereadiscursuli eprducindanumite sini sociale curene ‘apor de seduce, converse cu un pretn,cotere de conslite,proizare propre persoane fas de us supetior, interogaoru in faa unui evaluator et. Del apropierea sila dine cerceatr sh nteriocutoral sau constue wn clement deloenegljabl care fciltcaztconsivira carat interval, doud ‘ttt problematice pice apar atunci ind rupul social de aparteneni a ‘ell din este ,superioe” sau este inferior” grupulu de aparenen al celal ‘in ut. + Anchecarorul x medi poputar DacS porta socild a anchetaorului este ,superoarS", Inne sunt mai iit Ge oyu, iar partclpzeasuiecuu inevievat a producerea discus te objne mai gre, ersoanele apatingnd medilor populate i percep, n general, pe anchetator careprezeniant al und grup social crear o agumidpuereasupra modul e via Refuzal anchete!constiie, prin urmare, un reflex de protetic 3 roprie persoane sua anturajul socal impotiva a ceva ce este reimfitca 0 ilar asferei private, Chiar dsc etervil ese accept, handicapl nila omuniciri i diculagile de exprimare ale imervievathilriman prezete, maj ales atuncicindinervievatoral ou consrviegte uo cadra care s+ permit Xevite seas imagine socal pe care atibue nterlocuora su. Mavge ‘3 intervivat tines din medial popular. descr jcul de iniidare gh de ‘igurang care guverneazh desea schimburle In acest ip de intervi lena de leren arid cO,exceptand cazurile (are) Im care ancheaft16 |INTERVIUL DE PRODUCERE A DATELOR Incearct 34 i impund sociologulul fort fick drept crieru de apreciere @ Yar fecdraia, nici ural dinre ei mu Scapa cu adevirat de inimare. Cet ‘mal intima ~ care sunt, fad ndotala cet mai Iipsilde esurse socile— mt ‘walt posiblzate decd refuze ancheta 18 rimand nie el" #0 foc, de alimintr, in mod objimut. Towsl, char dacd acest reprecetdi ex snc ale anchetatoralu gale simatic’ de anche $1 intnidarea pe care ele o produc sunt, cu ctera except unanime, putem distngedieritetipul de attain ale ‘elorancheta: de fa siguran la renunfare,trecind prin toate forele nsec rua ale iid” (Mauger, 1991, p. 134). In situaile evocate de Mauger, anchetatoral pare sf pistreze distantele sociale char dacdintervievatul este determina S-si motifice sistem de Drezetare a sinelui, in aa fel inct aceanth prezemare, ina ales slistieS $3 Aiscursv, fe corespunzatoare eu acca a interiocutorulu su. Labow (1978) evocttoemai aceasta problems diane! sociale prea mati ‘inte inervievaor st intervievat care vide sh inhbe prodacia dicursivd 4 eli di umf, E rade inhibarea,atunci cin nu exte Gator icompetcaet ‘eli cae inervieveaa, este conscina earl contractual i ineryai care ‘ines areas dstana dite pile sociale se protagonist a fats au sochettor near (rescut in Harlem 9 ate cunoaste fate bine eter! 9 pe ‘if cae locuese acolo}, un eopl negra din Harlem manifesto puternich inhibare in vorire. Inciudaapropieri socal apsrene, anchettorl mareuyete 1 depseasl istana scald (adult copi cae comteard lt aemenea stage {in acest condi, cercetiont horses schimbe cadrl interviul. i fac unmatoarcle modificti in condita ancheatrul ™ acesa ade oprovzi de ychips™ ‘ace cu le cel mai bu pieten al copluu intervievat; = ede diferena de inakime,sferande direct pe imam ~ introduce cuvine si subjecte tabu, ardtind cl Se poate spune orice fa ‘microfon, fk essa veo pedeaped ‘owl cadrainstinit in aces fe ceeard un univers referential conn, sufi- ent penra ca inervievaul-copl sf se exprime sk deavole disurn ‘Aceeai evoie de a instaura un cara, al tru uniegaran este imervic- ‘oral, se impune gin cazlincareacesta din rma se adresearS unui membre 2 unei clase sociale .sperioare™ * Anchetatorul tn marea burghecle Contant c actor soca sparing unor groper .superoare”,ralizatorul de inerviue tind 14 se conformezeritairlor 31 taodurilr de presetare ‘dominante ale grupuui .soperor™.Intimidtea fl poate conduce ta adopters ‘nor comportamente de imprumt, care nu ajuh stramdod spin pe sti, sa cum Fo cer profesia i metod sa. In aeste condi, este neces ae 34 if reaunancaprenvoion i ster pec cones wo fen coms, torad Ste imurats on eat coma scepab. Pngon Pagon Charo Gop) acetal cera spect ale sapior ear tae impo ww ace: {Hr cofanat cnet! put rh burgh: "Prins prec we cna elpares Iisa cence poste peso t ipa cu teri de apecere ate 1a modu deo fol peroonear partes conat. Price eipree vor ven a8 rei aceat pre den vesimentard pein ch con ue epede tl grapaie ac pe Gare cerca reping oie neg. Crna, de exept olgarc Desindera el, de pl soir eet in inp tina a alo colocrde singe sce, foc, pin cont, a Contec ‘pr anise ca seg ers wien de ales care evernact vga dea cx a cecttotor te anverstaror (p12 act osc amon pont se, pl cu att saline, ca nt oun sch De sua ipa nerves de 3 ‘foe wn cau conical ds se mene i tle cesta permite portenriinerveva conse un ders perinee 1.2. Cadrul contractual al comunicarii inc dela primelecomtace, de reprezenai mae 1 obieuvele ‘Cadru contracual este consi fi convingerile eciproce ale inerlocutorlor cu privte fa ialogulu Blancket, 1991) entgaa instara un cadru cntracial intl, cel care iacervieveaz este obliga shi prerinte clu inevievat mouvelesobiectlcereri sale, Fl webule $1 eisponds La doua treba, desea implicte ide ce aceasthceretre? Side ce acest itervieva? Obictl solicit este defini prin pul de stine alec prin ema de cexplort, Astle, insite de iterviu, .culegatorul” va defini cercetarea dup Imodelul urmitor: Wate vorba despre cerceure efecuatl Ip cadrul cvttu ‘organism; din cuate motive sl prin cutareintermediae am Iuat letra ct |} Gumneavonsr, pena a4 solic un iterviainegistat; dori si canoastem ‘experienga9ipunctl Gumneavoastrs de vedere in ceea ce privste culate fmeniv; idle se va desfgura in cutare lc iva aven durata care; mu vi ‘oi pone intel preise™ rite parameti care ireuic lai tn consderare se oumdra oblectival interval: culegerea une informapi connate i sstemul de reprezeatri al intervievauli, saraiune, opini su rajionament “alegeresintervievatuli i, Indeosei, modaliatea de sable a conclu (-0 cunogtingt comund sau nu); Bézile (1985) ara ch potentilul6 INTERYIUL DE PRODUCERE A DATELOR mervievat tnd 8-4 fac despre acela care urmeazd 21 itervieva 0 reprezentare ssemnttoare cu aceea pe care o are despre intermedia Taregisrarea sau mua incervilu cu ajotoru unui apart, cae introduce Anu cei doi o ter prevents 9h care confertintelocufont un ar exceptional Aneobiui cetoilor: ‘Actasl competent este Inssidependent de dout dimesiun: fomi- anata temei i exensonaliatea ei Cid tema {i este familial celui ‘ntervievat, cesta inde se cijere in expert 3h diminueredependenta sa ‘ematcd fj de ancheator reprezenarie observa pe care le com ‘id celui cat i interviveara fae ape Ia o concep deja elabora gia © ‘memorare acti, Discursulpreconstit este, in cazul acest, putin sensibil Ti mecansmeleiterlocui Dimpotrivs, stun! cid tema na i este familiar, actrulinterviewat vorbeste de pe pziianecunoscHtorului nde sli mareasckdependenta tematcd si velaponlé fat de partner; teprezentiile si ationamentele pe ‘are le comaned sun labile. unori contradiction, or spite pe oanalogie eu alte conogtinge implicte Discus este instabil gt contingent, const 2 spun Ia nteBineobiguite Extesionaltaten tere se definese ca proprieatea de a se refer la biectele din realiate (Concrete). Asel, consemnal _Descie-ni cartel ‘Gumneavoastrt” defineste 0 tem extensional, fa timp ce consemmal “Spuet-mi ce simi ia pritene” definesteo tema non-extensionall.Chnd iema este extensional, dscursulelspunde une exigenge de aleve di Dotrivd, cind tema esté non-extensinal, discusul Fspunde une exigente Se sinceritate cerviului, care pune in jo competena sau incompetent itrlo- tpl de actune cer: producerea unui discus autonom al ntervievatlu pe 0 tem dath implied o anumil dependen (ema impusd) fal de ce care Imtervievead, pe cares nul celulalt par sBonege (discus atovom), read ase lzia impairs uel vorbil bere 4 rejnem Insc imervievatorl este garanulcadrui cootaetal at imervissi. Intervil este realizat la ceeres Iai gi se presupune ef el it ‘cunoasierajunile si wehnia. De acea, el webuie ssi mening poziia de fgacant al eadrabi. Tnerviul este o parante ale cdreh acolade™ pot ft Gefinite $i mentinute oumai de cel care intervieveazl,ofice complicate Ine imervievatorimervieyat find distunejonald In raport cu biectvele caracterizeaziprint-o bop fk margini so complexitate Tstrumente adaptate industrials produce de date, tence standar- iat (jt nformatizae) de scl a coofnula a, fr indo, snee mari 44 dezvoltare. Dar ele se preteaz4 mal ales la un anumit tip de mesaje. deja RASTURNAREA MODULUI DE CONSTRUIRE A OBIECTULUL 211 codiiete 9 explicite, cum arf anunprile sure sau, ft-o mai micd misurh, Dress (Cibois, 1985), discusul pole, poblicates. Tex! horoscopuli, de ‘xemplu este un material eal: sscur 9 conc, consttulnd ovoid um sistem Tnchs in el tnsu it” (Bardi, 1977, p. 72), nerve, dmpoeiv, ts ‘umai cl suot de o complesiate si bogie peu reductibil, dar av particu Tartan dea dsimulaeseniall kn subertuile gi sion converses ulien, 1995), in yrateurileexprimarit clare” (Poirier, Clapier-Valladon, 983), in digrestunilenelacligible” gi In q10g0duelile echvoce™ 977, p. $4). Analiza de confnut standardiard nu fetine decit cele cele mai vaibile (Michela, 1975) sa, mai rv, doar wopiile le", a cMfor ued functi este acea de a zmentine comunicarea ver ‘bold (Penetf, 1990, p, 85) of formele lexical 9 sintactice, desprinse de ‘oopioutlprofund, aun cod metodele sunt de ingprati ingvisics. Ades, Imulpicareatehniior de analiza de contiout pu este decdt«prtecia pe supra fata tetelor a proiferdri teorilor producer dicursului™ (Leger, Flotand, 1985, p. 238). Cea ma grosird tld este aceea a saculicuteme™, jn care ivencrieesitemilor produce o laminae” fi distruge dfiuy ariectra ogni i afectivd a persoanelor singuare” (Bardin, 1577. p. 98) Problema rev, inainte de ene, in modul de prezenare a metode. Cum relevd Michel Mess (1991, p- 30) Dacd recur la nelegerea sensu mz ‘poate ft condannabil in sine, devine (ned condamnabll eulivarea tii ed e-em pte stage dela acest recur.” Cella aspect cocarnabi st whniclor ‘Sapdardivate de anaiz8 de cont (i in sens mai lar, al principio inter- ‘iu impersonal) este faa! dea se prezenta dept singurele metode serioase ‘isponbile. Cera ce constitu n dub abur. Pes cele nu eprezin dcdt 9 ‘modal partcuarh de realzae 1 iteriuilor gi de analieaa material, ‘Mapa uma a anurite context relay putin intrebunia, care mu poate, ‘ect, #4 ai preeni Ia hegemonic. §i, inal doles rind, pentru eX dovada ‘fies lor, chiar in aeste domeni imitate, nua fost ined let eu adevira 2. 0 alté modafitate de producere a teoriel 2.1. Ce Inseamna ,a construl oblectul”? A cons obietl” a evento expesie at de cared in socilogie tndt im jung sf 0 floseasch iu conte bine sel in general, ene Ieee sh eter pe margien uno sonena cxpesi-fi ale wc i= pine Mails inca! interrle comprebeasi, ete propuneosturae 2 Todi de cose a aan obec. Expenia pra vgiaca tn lle ‘act wi ln tora clasicd a cuoapteri: oblectl ese ceva ce ajunge steseparate canoasreacomunt id percep ruiectvl a individu (abicti) ‘unoscitor, grate uno procedrifinpfice de obecivare. In inenia sa de 2 fonda gi de s obtinereeunoateeasocologie ca ying, Emile Durkbeim (1895) 2 fost pus in siuata de a subina eu are idea disocieri social de hamea Subic, ara luca .luru”, De atunc,obsesia .ropturit epstemologie™ ‘1a obiectivari a rimas o constand a socilogei, iar aceasta cu ait mai lt, ‘eit dscpina mu reugen hating o obectivaré de o eae comparabid cs ‘acceaobfinul in ingle exacte. Aste, ngiunile de obectsocologic $i de ‘Construct a obectulu au devent central, lar slizres lor abana, 2.2. Teorie gitehnicd Cu ajutrut ctor instrument ese operati detagares cunosserisimifice de sensu comung de pereptilesubicctive? In privina acest chest se afants ‘out concept soieogice. Penta uni, instumenal price dad a excl, ee tehnica metodologie,rigorea formal, indeonei sub forma dealt a moe ‘matematice. Peau ceils tehnicaramine subordonathclementul pioiat al progresuii stingfie: tporeza, concept, teria. Notber Elias conser fel, ef factor decsv in dtajares fa de cunoasteea spontand se af tn ‘modalaiea de a pune problemele gi de a consratteorile” (1993, p. 33. ‘Keonsdera ehneadrep writer decyl caractraa inc nuatnge mizul problemei” (1991, p65) constie, de fap, o dovads de sabicune a socio- ogi care, sufernd presiunea eolopici a modeler mai bine fixate cau sel 1s protejeve. Singurd,tebrica nu poate permite dcaarea necesarh obiee ivr exo face dour in aparend, ia obectul rama pal. Teoria este acca are confers olum, Seep, petra evita deriva cite speculaia abaracth, a ebuiesfreerg la potze gia proceduri ct mai rigurease cu ating. Modelul clasic Concept formalise si tehnice,.mal mult sient deci stint ‘aprodpe tnttieauna pe ldnga esenjia™, concenindu'se asupa semtelor ‘xterioare ale rigori* (Bourdieu, 1993, 903). Ele coostiue 0 deviere in Faport ct modell clasic al obiectiviri, care itegreara cle dou element {eorie $1 metods. Consiructiaobiectulsi urmeaza, in cazul scertul model, 0 ‘voli bine codicil: elaborarea une ipoteze (ea Isai fupdamenat pe © teore deja consolidatt), apt defnitea une procedur de verfcare,conducknd, in gener, ln corectares ite. Imervilcomprebesi ela ele dout cement (Georie gi meta), dar inverseasfarale consrucil object: tren ma mai ‘seo instana de Verificare a une problematie pestle, ci punctl de pecare alacestei probleatizii, Concept ce susin caractruimpersoal listeria, [RASTURNAREA MODULUI DE CONSTRUIRE A OBIECTULUL = 213, care domindactunimente mamualele de metodloge, se raporteaz dimpotiv, Ja modell las (tune! cad munca apr ehncismal formal) Deal deur, na Alispune dett de ctevasecunde peiru a imaginaolaxebare, se gindeste lami fe luerar in acelai im (poezee, gla, ceea ce vocmai sa spus, sul ner- ‘vila, oboseaainformatorul et), iele ise incilces, ir el pane, adesea, intebara a inmplare, pene a asigua inainte de toate coninuarea conver- ‘ati Nu tebuie, deci, si xe ceard mat mult deci poate face. $i toms este Absolut neces a el sl reugeasedo prim Interpretare,o arofundare a mate- Fills, chiar in stun exceponala de contact direct in cae se geste. Dup ceca va fi prea threo, far analistl (care mu este, In genera, all decit ‘nchetatral ins Va rebui st munceasa din grea penta acoper goluile gt penta a obine bogie conceptual din material srac. entra gsi ntrebarea adecvad, nu exis al sole dec od ascalém cx terte cea ce se spune gi 2d reflect in tip ce informatoral vorbese. A Tansato idee important, fil si 0 dervole? Evitind s¥iuerupem imediat, tuebuie si reinerogim asupra acestelidei. A emis o rere care au ese ‘Concordanj cu ceea‘ce a spus tai iainte? Contadctia merit af Imari ‘A povestco ancodou sernificatva pentru subietul abordat? Dac et intere- ‘on, puem uma mul inp cale acest anecdoe, pum mulipia inebile, ‘din toate unghivile, Useor., dinumica descopercilor este att de Doga, ct fnformatort il duc pe ancheator desl de departe de grila sa: dack aces din ‘mf coosiderk ch rine tm afera sublecalu, are tot iteresul sf se lase tirenat in sent tnerarimprevieibil. Clteodad, din cSt, itineraral na ofr Surprize, far desoperne num mediocre: iformsuoal mas impli x devi. | mcerenta woeruuin: samorare,surLETEBaraTie 37 St me procesul poate sl se declanjezeoricind, pornind de Ia 0 Inurebare adecvat sau de la atiine a anchetatorah, ‘Toru, desta din uma mu are incudeauna la nemo o ntrebae originalh 1 precsl, drat din ceca ce tocmai a spus. La nevoie, el pote recurge la lasca tek a relansdri (Blanchet gi Gounan, 1992), 0 cic simply dar «ficace, pena aprofund o problem, sau cel putin pena inven jurul ci si clstiga timp pi la gisrea unorrepere car li or permite a8 fie mai inci. Or poate sl factpauze i timp conversa, sf cease insemntile sist ponkoimrebare di grid. Dacd nu sunt pea freevent,acese momente de Fespio au chiar consecinje rive asuprainformatorilo, iercit ead ‘adralsrvturt gi legit a intrvilu, de care aparena conversational Pate indepdta pu Fd st punt neaprat inter, exe, de lel, indicat ca anchetatorul sh Se opeasct din end in cid incurs interval, pentru ‘aruncaochilaspra grill i pemr a verifies dact mu uit ceva important informatorl observ cu calm gi asap ca proces geofesuni” x ge declan feze dn nou. Interviu ae un rim al stu, pe eate este ul 3 simi gts controim: asa cum rlspunsurile cee de la suprafatd In profunzime, de Ia ‘suring vrbii la efor exprimaicunosingelorascunse,tempoul varial gt lela schimbul apd la frazele et, ftrrupt de moment de cere. Anche ‘atorulincepttor ou rebuie 58 se eamd de atel de moments: dat le umple” ‘rea repede, ici mu are timp s4 gseasc oinrebare bunk gi nct mii permite ‘merlocuoruu st gindeased in iiss dervolte dees Therea nu tebuie ‘up decdtstupeicind provoacd in mod evident slajenal, In varaile deem de conims exist o erie de lntrebic specitice, care eseriucaracteristcile informatorlu vist, profesie te.) Nu exe indicat ca acesea fe inrgistrate pe band, decarece vor ngseuna wilizarea ulterior ‘matriallu it imprimiterviu un stil de chesonar. Ese de prefrat Te nti pe 0 fg separa Cind ancetatorul apasi pe buton pent a pri Inegistrarea, se intimpla frecventca acest gest declangeze 0 noud doris de comunicare din partes informatorlu. Acesta se site mal liber gi regretic& mua ajus sf puns tot ‘ear fi put st spund. Aceste deal motvai dau nage Ia oud tpar diferite ‘de materiale: informati no, in primal car; repetige (ai pin srcterai) ‘eta ce tocmai sa sps, ince deal doilea. Anchetatrul ete aela care poate sf aprecieze dack a apirt ceva nou, Dact este cazul, aparatl de faregirat poate fi epus in functiuse, de repel, fe nici o dificaltate.Informatoral a ‘eschis un regis de confesiune ined, pentru ck - sri eliberat la Inter eteairepsrii, dar reluarea acess nul Inpledia 8 continue: gestl de ‘oprire a aparanll a aut pur gi simplu ca efect Invingerea unui boca)a ITERVIVL COMPREHENSIV | Chir ack ei efor ai conte jo, nce rete {ies ma In cla inp mode ert: codec principal Inormatratl, ar acta i urna teble st o'sina gn sigs 0 ‘inline de statare sen, de concenrar, in mir of dovedesel impo. top coda ner eres mati pnts opie expat, ci 9 Derr ce inset mainte simp meats penty Perouna nerve. La cet, ante jac en de eompoie Sound ices, pet ct xe pe descopere cova rest nese fe me: Dae nu te neta: dak ver dic de ae tp ke 0 Sacrect ect pe rma devas ead afin propa Sas incapacitate de asprin cata ce ete inrean: sola a, Saar, fate sere a an inept spe spect ce prone a ‘Shi ln ace fe, Sexcoperim pin ete pu, oma ne aes pe. ‘own! inervate site side va eeprie ae operon, ose ‘Se origite purse lbichne le escoper inlet ‘hit ses weerian’ irda elie de snp cu sean, ‘Soa sect neue “Aton de snp a de prsoan testa de dscoperie a xe sir cae se at incental serc su de pn de ace cone ‘out Semest dsiate, Ancestor incepe + am ma sur = rn ol Somporie exe ama, exp 5 primes cu mula Bune ee Spun Oanel de con iaj ack pe ifort ot vorbessl Inga oe io lmea acetn: expr clea pei ~ che” hei ensene par ia, tl nsp seline. Iafrmatorl covings ‘repr eh ade inricetraa su ou fst um ges, op ttn de polite hace ete co adevarat test de lc eon ec att mre, tt pun in inal um ae, onl Sitemal sa prop dpe mock oat bine aap Specific, Elcaas stu nteere devine dors urmca sre dram i Spr ie Peat a ajunge s3 intre att de profund in intimitatea afectiva si conceptual panera ctor tebe sy he tl pope opin ego Se eloie. Sim se singe Gece run sngur cru: cl ne © fm ‘estoer it de ogi pene. Fare iver person ar ogk- Sle prop in cre pte tava meas Namal cl pet acess, ore Stone de refs ss de enliate Geb eva rere arf ele 9 mani iui ce care vrtege: mu but ect at Wcrci pur spa inlegem, cv dragon considera i, de asemeoes, cu 0 mare ste de INCEFEREA LUCMULUI; RAMDITATE, SUPLETE, EMPATIE 238 ‘canoasee|St him ca exemplu cal uni anchete despre rassm. Dac nrebirke ‘ima la sprafa, iar anchetatorulimpenetabil, marr iaformatorilr vor ‘i moderatd si puin relevant, Dacd, dimpotiva, ancbetaorl in tn umes petsoanelidtervevate ~ceea ce Inseamal ed Inceared s+ neleagd asim, ‘cu mil, a g eum ar ier, ci realmente cu interes, ateae gi simpate~ ‘onclunile anche au ganse #4 fie fare diferit, af ne deze un rasismh ‘mai accentua is ne permits suede la sursele producer acest seniment acd vrea cu aevirat st ineleag,anchetatoral elu abundonere, tempera, ‘orice morals va even! la propile convngeri ups ce a termina nterul 3.4, Angajamentul CConcepia cased recomands neuraitateaintervivatoralu cate anu tebe ‘manteste nici eprobare, nc decaprobare, nil surprica” ceca ce mplich p= ‘area unl anumit distanje" si wneangajarea persona” (Loubet Del Bayle 1989, p83). O dezangajar so denumanizae aren, impotriva erora se died Ane Gotman Nu ervete la mimic ssa in umbr2 priv pe urs, 30 coboritiprvrea, i adoptat un aer modest, £4 ¥4 facet mic si Ineobiers, iment mu va cede cm ave nico opin tn privingasublectla de care vd ocupapi, su mc opreferina” (1985, p.163). Dingo torul are nevote de repre, pentru a deavlts dele, Esty de altel, 0 lege bine cunoscusainteraetunt dad imerlocuorul ma poate tpfeat (adi evaluat ca aparsinind unui tip, unei clase), schimbul na se poate struct (Berger si Luckmann, 1986). Ancheatorul cae pisteasho ain rezervath Wimpiedic, asada, pe informator se destsine: numa a mlsur in cae ‘a implica el insu, ell, andl su, va pues 8 se implice #4 exprime ‘dui sale cele wai pofunde, Petry acca, attudines ageovatd este, in ‘azul itervinl comprenensiv, eset opuss neutral gi dstnel: realiza torul de inerviur ebuie 8 rimint © prezena personalizatl, puernicd, det foarte dscred. Ancheatoru i In luneainformatoruls, firk 2 devin on ‘ler ego al acess. Bey ranpus in categorie informa, el eta 3 {tie sb imag el lausi- Peni a relia exemplul de mai sus: dact In mod ‘obigouit ese atirass, el trebuie 34 devind pentru moment un ple rsis, refuzdnd, tous, excesele, tolerant Violent; dar trebuie ies pastreze, totodad,obigouigee cure de nba) mole preferate, adaptindle provi. 2oriu un rasism tempera Einptiameaz4 cu simpatia, iat anchetatorul ‘ucbui, inane de oie, sie amabil,Inelegtor,descis la ot coea ce spune ersoana din fj sa. Totus, oda insusit acest comportament de bazd, devine Te sual mtd ple per ncn 9 mee oro (4. ES).{ m0 serenvut conan | posit i chiar teresa exprimareaunor mci dezacordui ari permit st fe ai asteatic ate dinamizean, adesea,discuia. Cac, petra de implica, snchetatoral webuie sh exprime el insu det si emopt(Dneleles, mu prea ‘mu, ntact mel joa roll principal); dact mu spune nimic, cial va faves repere ir intrviuLn va putea avansa, Exe, deci, posi, ehar indicat, ‘a anchetatrul stu selimiteze doar la punereaintrebilor: 6 zimbeasc, ‘idk in hohote, «4 complimenteze, s-fidezvlluie fugar propa pirere, ‘explice un apt al ipoteze, st analizeze pe loe cea ce tocmai a spus form tor, chars ertic gi s23i manifest deacorda ‘entra informator, anchetatorl ideal ese un persona) bizar. Pe de pate el trebuie #4 fe un stain, un anonim, dru it poste spune orice, pent cl, fricum. no il va ma revedea, un individ caren se namaraprnte persoanele fare joucl ua rol in ceeaua li de rela. Pe deals pane, pe parursl inte: ile tebuie st devind la fel de apropatcaorieare dine apropiati sti ‘caumil pe eae il cunaste sau pe care cede cil cuoasteindeaprape,eirua ‘se poate spune tot, pentru‘ a devenit un ftim. Confesiaile cle mat profinde rer din combinaea rust a acestor doudaptepdi conradciori ‘Baza oconstitue anonimatl~ cate eebue fe absolut garancatpersoane, aga cum mediculparanteazd secretul medical. Int de ee, de exempla, eu cefur {SF imi revid lnformatort dupa anchet, s dscut cu el despre ezalate et, (esa, fr doa, pasion; dail termina inervialiformatoral rebuie ‘hse sit pedepin liber, Dar ln impal intervin ot agape, dipotcs 8, ca “nchetatlorl sh eoboare din tora su de idee #9 parSseasca rol rece ‘de magnd de pus itr, ose manifesto in caiatea sade persoan’ ua, ‘eu giv sentiment, Tid, dar frecvent, prsoael nterievte a niaive fn teas direcie. Dups ce svau exprimat un gind, ele inreabl, de exemplu INU eredeti?". Adesea, jnat de ateasthprovoeate,anchettorel normiie 0 prota, sat de sao e nedesluiy, nc celal decodiic median mesjul In fell urmtor: ce care Ml itervieveaz fie ru este de acor, ie refi si ‘spund ce gindeste. Dal ma multe tentative del angaj pe ancheator min flr reculate concrete, informatorul se efgiazd ln rispunsur de supra 3.8. Un Joc cu trel poll Epi este vn instrument cu ajtorlcBruias it in fumea informatocl ‘Toru, nu aca intrare exe Scop lim: east, la indul Bu, un instrument pena a ajunge la mecaninmele sociale, care otf, de asemenea, consierate Iatrumente pentru produceres unor noi coocepte. Interval ou este, asada, etl simplh teil de culegere a datelor. El impli o mud ine d= tErfbatere 2 tturor acetorpaliere, att de dificil, fede ideal ride INCEPEREA LUCRULUI: RAMDFTATE, SUPLETE, EMPATIE. 241 ‘xotdeauna depane (din frie, o bunk cercetare poate fi realzal gi cu un ‘material imperfect). Este gre a pentru anchetator, ct i pentru iformator, ‘entr cl elformeaz4 impreundo veriabild echipa. Pal Rabinow (1988) rath ‘it de leds dt de supua iunpliit este contuiea unl astfel de echipe ent esolog: el caulk texteze divest halt al mc de tren. 47) ns inched coda din primal moment. ‘Anchetatoraletnologtebuie mai itis i fae pe informators contents ‘© chestune supra cela acesta mu refletase pak ate, deoarece era petra, cl de I sine igeleas; este nevoe, apo, de timp peneu ca informatorl sf ‘ontureze o opini; In stig el ebule st reugeasa si exprime acest opine {interment care corespund asteptiilor anchetatorului In cadru interval ‘compreensi, constingerie sum areal: cu singura deoeeire cf, proces alectc™trebuie sis inchege cit mai tepedeposibil. El fnepe prin empatia reciprocd si angajamearulcelor dou pertoae. Dar existh un a tile po seal, fd de ear intervil mua sens: oblectlceretii. Informal ma fare dect frame de elemente din acest obit, iat per el acest tila pol ste mai curind viga sa, materia prima a itervilu, pe care tebuic sh 0 priveased altel, eu tou! alfel det pint acum. Pentru anchetator, aceasth ‘ater prise nsrie ineramcadru larg cela al problematic CChiar daca nu exists acord perfect ine cei doi partner asupra defi deal eilea po, ell uizeaz tony, ea cum ar exist un ard eu fama de at yataca” impreund, tt ma prfund. Aces joe ox tei pol impane eforturi continue penir a inant cae rezulae. Ell plaseaz8 pe iformator Into stud exraordinara” eare i scoate din fell sha obinut de a ii de 4 pind gi oblig 34 exercie 0 activate cv adesdrat toreticd” (Bourdieu, 1988, p. 12). 0 reflectie eoretcdasupra propre sale viet, 3.6. Tacticile nsirument central, galetica celor trl poli mu se poste tnchega {8rd ca snchetatorul sd utlizeze un iueg arsenal de tactic prin care wd favorizeze ‘expresa personldaceliintervievat. Pent 2 stimula pe ntervievat x vor- beasd gist o fcd In interes eereetiri,putem fol rice mile farmect, seductia, moral (Douglas, 1976). Umoral, In special, costco tec ‘eosebit de ficient: un ancheator ves! surizBtorobine rezaltate compa "abil superioare accra obyinute de un anchetatormorocdon gi lncis. Aces tehnicd webu utlizat, tots, cu precaue: In unele eazur, informatoril ‘opt un comportameat de echiv, cluldnd ei tn eridereinterviul, Dincolo de atti gi de felurile de a vorbi, tactile ot 4 privescd Setnirea stupid imervia. fa Core, una dare itrebirle cele mai dificlleos INTERYIUL COMPREENSIY ‘se referea a gradu de iteres sexual pe care blrbai fl putea aveaprivind Soi gol: tending de isimulare era clr tn rapuneut, males i intervie Iwate upluilor.Cresea not etait adecvae de intervin ne permite tu, 8 contolim acest material suspect: de exemplu, un anchetator a rey Injleagt diamica de grup a bandelor de tines, procedind lo aparent ide fieae cu ei, pentru a le fvoriaexprimarea obiutd. Pot spires gi situatit neprevdzute de pd, in Corps, uni informatori abordeanh cu preckdere aspectele cele ma ocane ale temei, pentru ao seduce pe anchetatoare; aceasta ‘fotos, ns, cu abit de situate ga intors-o fn avanaal du, blight Se prec in expicaile or, mend contnus o anume dst, necesardft-un asemeneacaz ack Douglas (1976) ‘be propune ef dm fri liber mapa, pena aii din careleadeta prea ‘ereotipe ale anche, +8 provocim contexte originale ona 2 sass la ‘vprafado informatie oud. Din clad In cénd,ebuie sf avem chiar curajul de {ne isa In voia-sdlbatcului din noi [part sauvage, pentru area expresia Tui Bernard Creua, in voia doin dea tanspresa repulse anova, fd de care amv ar exis decd tautoogie™ (1987, p. 79). 3.7.0 lustrare entra conretiza cea ce am pus despre condita in timp intervirilr, att tun extas din ancheta care dus Ia publicatea err La Trame conugal [Lam ales petra dfculitea tem! abordate: conversajia conjugal. Cuplurile su efectvtendinia de a se prezena inu-o manierd care mu prea corespunde ‘eal practcior, limitindu-se a genera care crecardimpresia zor 8 ‘ei comunicrperfecte: de acea, exe importants ortim pi intebsie, ‘entra objnedesrirs mai corecte 1 mal precise Extraul care urmeazd este oteresat din acest punt de vedere, La fecare Anuebare, inevil sa" 1 peut opr, informatoarea spanénd doar minimul erat de polite i refuzind alte implice. Reval obinuts- dtorat i niegime taletlut anchettoare, cae a su de fecae da 38 giseasclInebarea ideal, sterind relasiile eu timulivle mai puternice (utizarea risuu), reperind {Lutz prompt poriunea de frazt care permiteainainarea (.Citd am ‘cazia") si chiar arceptnd 1 se implice ea ins, atanei end informatoarea a volieiaco: = Gu sop, avez! subiecte de converstie pe care le evita, de cexemplu ce nu merge nie dumneavoastrs? Ni, vorbim despre orice, mu ioldeauna prea mult, dor vorbim de sa, deat INCEPEREA LUCRULUI; RAPIDITATE, SUPLETE, EMPATIE = Dar, de exempt, af spus c8 mu sunt multi c8 face att de ‘win ? (lafornatoareasemalae acest neu clteva clipe ma devreme), = Oh, asta nu gud lane, spun, dar mu aja anime = Ces punch? = Gand ti spunei? = Nu ta ameor In Onprejurri speciale ? =a, bn anumie impels. ~ Avepi ceva In mime, dar vest grew si precizai, sl spunei exact tnd, ns a? (sete) = Da, intrebarea damncavoastr, oh. (set), gue imi ies din fire, uneor. aja, cand mu mai pot! © 0 face penta ed in acl morsent ave wn mots clar? Da, cin sant nervoas cand se wnple paharl, De exemple, cénd ‘si lasdhainele npraiate peste tot. Stu na namal el ¢ 3a. Sant ‘muti arbat aa, a? = Da, 0 consatadesea de cand fae anche =4h $e mai ri, cd degeaba le spunem, ei asa numa dacs sor. Sta bine eB vorbesc eu pre. dar, ovicum, I face bine, $i chiar ddacd ma ved 8 end, cudeel oust Na €or cu barb: adevarale {eh uneor states lucrrt pe care a vrea sd | le pu, dar cand ma Yor sh asulte, imu aud pace, $i mu ae rot md cert cue, dupa a Ierovile sar teurea. Tote i spun» mvt ma ic mimic, mu servejte la nimic;numat 2 md mai descarc unc, cand mad potCAPITOLUL 3 STATUTUL INTERVIULUI 1. De ce vorbesc oamenii 1.4. Constructia reatitatit Componente inervuluicomprehensiv pot fi separate, iar apoi utiizate in diverse comtexce. Metoda frmeaz, ui tn ansamba coerent, cre mi i de2v8- Ini pe deplin sensu i eficactatea deci tui cind componente sunt reunite. ‘Coetena este eseniall petra fabriarea teri plecind de Ia fp, aceasta inurma est sts lepaa de jocal cu el poi necesar in conduitapersonalirath ‘in timpalimerviuritor n aceeasiordine de ie, nervil compreheasi poate fi uilizat in cadre teoreticeeiferite, numai 8 unele dive acestea sunt mai ‘spate, ma in consonana cu teniile us. Este vorba indeosedi despre curente {ate se articuleaz4 in jarl mogul deconcruesotal a reall, car es rupura dite obiectiv si subiecti, dine individ gi societate (Coreulf, 1995) Tneriut impersonal standarizat se sprint, dimpoti, pe o conceptic a reat existente ca dat, materalizald In conereeja faptlorexteroare aor iri. Reprezentarea ~ nivel la care se situeardinerviul~ est, tn acest ca, ‘vii cao reflectare (mai malt sau mai pujin paid sau deformats) a acest eal, Anchettrul este, de aeea, convins edu se siteazd la un nivel Privlegiat de observaie si I conceatreazt toate eforurile petra evitarea ‘Seformasilors ameliogarea cali reflec Viziuna dalectic® consti relia conduc la o cu tta alt porte, a inevinui. Norbert Elias (1991e)arpumenteaz4 cl indivsul poate fi onsi- ‘erat expesie concentrat lumii sociale: el pour In sine, stucturai into rmanird apart, leagasocctate a epoci sale. Acasta este baa explicatv Caracterullextraordinar de complex side contadictri al personel umane, ‘alu muliplu (Douglas, 1990; Elser, 1985): suntem iafat comadicto ‘entre purtm fs noi, poten el pu, toate contradic soceti. Con- fruntat cu acest socal heterocit corporat, individu ny devine el fassidecst producind-iieattates, adic end fil care dl un seas vii ale; prin- ‘ipl adevarull uaic este even peat busul mers al vel sale de su 21ms [NTERVIUL COMPREHENSIY (Boudon, 1990). Zi dup zie in ealizarea wai went sale; ucru cu ait mal dil, cu et aceasth Uitte este nesigurk si se modifick Ark cette. In acest context teoretic, reprezentazea no al apare cao simp efectare, ea ese un moment crcl in procesldialeede de construire a reali: momentul in care pereepiasocia- {tec prin congingle infvidale, in cae acest social est rat frtmaat $i eae condice la constiures unor comportmente parculre dite mile Posible cual covinte, Ia selecarea gh constiuirea a ceea ce urmeazh a ft Eoneretzat si 4se inser, la ndul su, in social. Subectival mu se opune tbiectvuli reals e eprezind un moment in construc eal, sngural fn eae Individul are © marjh de creatvitate, moment mareat de necesitates Selec ide obsesia uni ‘Anchetatoral rebel convins de aceasta: el coups o pote deobservatie privlegiad, se ald in legiturh direct cu procera de consructiesocalt a Feat, prin inerimedal pereoanet care vorbest i fj lu. la informatorl 0 time (pe mlsurd ce eeretsorl se implica sll obligh si depayeasc opinile Superficial): i devine imposibil ste joace cu raspunsurle, sh spunt aice, Interval fooctioneaztefecv ea un spay de ecou al sitet obisaute de fabricate a eni Ieformatorlebue sf se gindeascl I sine gis orbeased espe sine, mai pofund, mal precis, mai explicit deco fae de bic, neu ‘dru ourecum solemn, cv wn reportofon infta sa, pentu propresul itl ‘Cand ancheatrulreuyese of pitrunlé fn lume informatorutu, st descopere tunel dine eategorile centrale se mecansmeor Ii identtare, cel care vorbeste ‘ste prin in eapeana proprilor spite pe mdsura ce acestea curg, else anga- Jud, in paral sh punt ordine In ceca ce spine, eck sunt in joc vig s, cul $i, $c cts implich mai multi acest wavalta de punere in ordne, cu ait ‘orbese mai molt despre el Iu, furaizind ate informafi, care ncest, Ia ‘indul lor, 0 aoud ordonare,.Cei care vorbeste mu se Kimieaz8 laa frniza informaii: impliciodyse, el lncepe © muncd asupra lui Insugl pera ati consul uniata ideniara tn direct, fa In fh cu anchetatorl, aun nivel de ‘iicutae gi de preczi cae depsgeyte cu mult ceea ce face In mod obisout, Incerviel compreensi conse ua fel de siuaje experimental Tnformatorl ae la isponie douaiposazecaraceisice. El poate ucreze pena construirea uni Went sale ~cazul cel mai frecveat. In aeastt Postrel ve ccenteuztasupra pinier gi comportamentlo propri, penis {eda coerend, pentru a desena un autoportet fa igh pore lupe cu wate foreleimporiva ancheatoruhi, chad acest scoate In eviden contradic Ino a dows porurl, el poate wiliza suaia de interviu pentru asi pune 0 situatie experimentala STATUTUL weTERVIULUL Po towebic tn leita cu proprile opin, pentru ase autoaaliza,profitind de ‘ajutoral anchetatorul cu cae fae ~ in mod paradoxal ~ echipt Impotiva ‘Meni sale oficial. Aceastl a doua postr ete adopt numal tempat, i paraneze". Si chiar dad un informator sont capabil l meargd fare de parte pe acest drum, este vorba mereu despre .patanteze",fchise rote, entra ‘x imeriatesidettard 3 fie in nou apira. Arf de dori ca anchetatorul st ‘Sime acest varia -isehimbe attdinea in consecngh: edad informatoral ¢ in aprarea unit sale idemitare,anchetatorl u ebue sent devin incsiv, sf subliieze comrade; dae ins, aceasta ofensiv neste repliereadefensiva, el trebule si facd uz de’ mat multé diplomatic; cind informatortInsstindteapso privreanlited aera viel ale, anchetatorl luvbuie si se allture gif I ajuce discret s contin et 1.3, Banallza exceptionalului Lueratile de metodologe care au ca objet ntervulstandardizat odeamns fener, pe anceutr 9h neualzee intervene, ak temeze prezenia ent a diminua influence exerctate asupra cell interviews ~ gs Ineree, Aste tse apropie de stuaiabunala a unei conversa obignuite,consieratt ‘mai aunties. Petra ajunge aun astel de rezulat, analzele slate care se dau sunt at de detaliate si Ge soisticate, cat ke ajunge la un paradox Saja de intervu este supravaloriat, eciiatd(Simonot, 1979), repzath stat de mut, Inet ajunge st feria cao suai exceptional ov mocanime ‘complete s! char mistrioase; acai via de a 0 banalia produce earacter excepiona al imap ‘Schema est exat inves ininerval comprehen reewnogtere caraterl exceptional al suai conduce Ia vinta de 0 bnalza, Pau! Rabinow (1988) atl cf nama flcinde pe informatr 3 asl din eadral stu bignut, anga- dul in-um demers reflex i raport cu el insu ew obit, etologul bine dale cele mai bogae. La fet se lnuimpt iI inervial comprehen ‘doar acentuind caraerul experimental a suet pot fi atingesrturilecele mal profunde ale adevaru. Nu webu, desi, consruim intervie peo sna banal i, dimpotiva, sd accenum caracierl sau exceptional. Tots, ups ‘modelul domnuli Jourdain care fleeaprozd fk 8 gue, ene lout i chiar nefasca anchetatorl cu at mai mul informatn, saconere vind contin ‘congo acest caracer. In eea ceil privestepeinformator, biectival care ‘webu tins este casiuaja spark rep cea mai simpli me, ssn cl estesufiient sls ase condut de aitidics sa angajath: el tafe Devoe ak 1 Injeleagd misierl. Cit despre anchetaor, presumes pe cae © #oport # ‘muliinea exigeneor cae aalieazd (eh magineze tact pentru al face pe informator sf se implice mai profund, sf reflecteze Ia oea ce acta tema 8spun, a8 readachdiscuia Ia object, 34 glsesedIntrebarea cea mai bund et.) ‘ec din paren flo perepere simp, spl, deconracal a sinafel: chiar ‘ack itervial comprehensiconsruleyts un eadru cu tol exceptional, anche: ‘ator tebuie sl banalizeze pe masurd ce Il traieste In cllate de actor Est vimitor cit de des intr informators in oll de elev bun, Isind foarte in serios ineviu str4duindse 3 lspundt bin a fecareitrebare, Aces apt ‘ompors un mic aspect negativ: Limbajul este ales duph normetegcoare, Piersind din naturale, pete a edstgs in planulealti sntactice. Ase 36 fxplied de ce umoru si degajarea constiuie ame att de wile: ele ne permit s4 Inlturim sero pea tris, comiudnd, total, x4 Iuerim serio. Aspect ‘egatv este, tots), secundar: itrnd in roll de eevi bun, informatei dau ‘dovadh deo voingt dea usr care favorizea revi investigates, De ce un aitfel de comporament? Ma indi, pencrue& anchcee gate soniae sunt, de acum, eunoscut i reeunoscute de eetafeaul obisoit, ApoA $i acest aypest ese mult mal semsificai ~ penta cd cei ancetat se simt valu dupa caliaearispunsuilor lor (Mauger, 1991). Acesta este, de altel tn clement suplimentareare I face sk nu trigeze, clei este dil 8 aducd ‘rgamente slide sid, In sig, per c, dup ce a cept ov sero dar imc mai mull ~ ei sunt foarte repede pring" de mls, pe masurd ce Intervil devine mai profund' simi c& mi numa ealtatea raspunsirilr for este {deat i propria lor wats coetena us Ire ui cate se inhi prime raspunsuri sei, lube de contact i nceputurle de imervin nu sunt niciodatl ugcare. Din feriire, se Intimpla fecvent ca ‘ochetaorl smu mai fle nevotts4depunt in coatinuare efortur in aceasta

S-ar putea să vă placă și

• Comunicare Interculturala-Suport de Curs

  

  Document41 pagini

  Comunicare Interculturala-Suport de Curs

  Roxana Cătălina Budianu

  100% (2)
• Bernard Dagenais - Campania de Relatii Publice

  

  Document238 pagini

  Bernard Dagenais - Campania de Relatii Publice

  Diana Teodora Ștefanovici

  Încă nu există evaluări
• Cultura Organizationala Si Etica

  

  Document41 pagini

  Cultura Organizationala Si Etica

  Diana Teodora Ștefanovici

  100% (1)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Metoda Potter Box de Soluţionare A Dilemelor Etice

  

  Document9 pagini

  Metoda Potter Box de Soluţionare A Dilemelor Etice

  Diana Teodora Ștefanovici

  Încă nu există evaluări
• Sociologie Materie

  

  Document9 pagini

  Sociologie Materie

  Diana Teodora Ștefanovici

  100% (1)
• Tematica Licenta Oral 1

  

  Document30 pagini

  Tematica Licenta Oral 1

  Diana Teodora Ștefanovici

  100% (2)
• Intemeierea Moldovei Si A Tarii Romanesti

  

  Document6 pagini

  Intemeierea Moldovei Si A Tarii Romanesti

  Diana Teodora Ștefanovici

  Încă nu există evaluări