Funcia legislativ a parlamentului

Introducere general

Parlamentul reprezint una dintre instituiile primordiale ale unei democraii constituionale i este
format din dou camere: Senatul i Camera deputailor. Acesta este organul reprezentativ suprem al
poporului romn i unica autoritate legiuitoare a rii. Printre numeroasele sarcini ale acesteia cea mai
important este legiferarea. Aceast activitate este supus unor norme constituionale i regulamentare,
care reglementeaz "traseul" legii din momentul exercitrii dreptului de iniiativ legislativ i pn la
publicarea legii n Monitorul Oficial al Romniei, norme ce formeaz coninutul procedurii legislative
parlamentare. Parlamentul are i trebuie s aiba un loc i un rol deosebit n sistemul statal. De aceea i
competena sa (mputernicirile) trebuie s rspund necesitii de a se crea condiiile exprimrii voinei
poporului care 1-a ales i pe care-1 reprezint direct, nemijlocit.

Atribuiile parlamentului sunt specifice nfptuirii, la cel mai nalt nivel a conducerii statale (exerciiul
suveranitii naionale). Ca atare funciile parlamentului sunt funcii de conducere i sunt
funcii deliberative. Fiind ales direct de ctre ceteni, prin vot, el reprezinta voina poporului i are
dreptul s exercite cele mai importante drepturi ale acestuia, s exercite puterea poporului.

Vom distinge n acest sens urmtoarele funcii: a) legislativ (adoptarea legilor); b) stabilirea directiilor
principale ale activitatii social-economice, culturale, statale si juridice; c) alegerea, formarea, avizarea
formarii, numirea sau revocarea unor autoritati statale; d) controlul parlamentar; e) conducerea n politica
externa; f) organizarea si functionarea proprie.

Legiferarea

Legea este actul normativ, format din norme juridice, investite cu for juridic inferioar constituiei ns
superioar celorlalte norme juridice i care reglementeaz relaii sociale ce decurg din valorile sociale
fundamentale
n urma Art. 73 din Constituia modificata in 2003 legiferarea Parlamentului a fost imparit n categorii
de legi care vizeaz: adoptarea de legi constitutionale, legi organice si legi ordinare.

Legile constituionale sunt cele de revizuire a Constitutiei.

Legea organica reglementeaz:

sistemul electoral, organizarea, funcionarea i finanarea partidelor politice, statutul deputailor i al

senatorilor, stabilirea indemnizaiei i a celorlalte drepturi ale acestora, organizarea i desfurarea
referendumului, organizarea Guvernului i a Consiliului Suprem de Aprare a arii, infraciunile,
pedepsele i regimul executrii acestora, organizarea general a invaamantului, statutul functionarilor
publici, regimul juridic general al proprietatii si al mostenirii,regimul general al cultelor,celelalte domenii
pentru care Constitutia prevede adoptarea de legi organice

n urma Art.74 din Constituie,iniiativa legislativ aparine Guvernului,deputailor, senatorilor sau unui
numr de cel puin 100.000 de cetaeni cu drept de vot. Deputaii, senatorii i cetaenii care
exercitdreptul la iniiativa legislativ pot prezenta propuneri legislative numai n forma cerut pentru
proiectele de legi.

Nu pot face obiectul initiativei legislative a cettenilor problemele fiscale, cele cu caracter international,
amnistia si gratierea.

Guvernul isi exercit initiativa legislativ prin transmiterea proiectului de lege ctre Camera competent
s il adopte, ca prim Camer sesizat.

Deputatii, senatorii si cettenii care exercit dreptul la initiativ legislativ pot prezenta propuneri
legislative numai in forma cerut pentru proiectele de legi.

Propunerile legislative se supun dezbaterii mai intai Camerei competente s le adopte, ca prim Camer
sesizat.

Sesizarea Camerelor

Se supun spre dezbatere si adoptare Camerei Deputatilor, ca prim Camer sesizat, proiectele de legi si
propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internationale si a msurilor
legislative ce rezult din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum si proiectele legilor organice
Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii si adoptrii, ca prim Camer
sesizat, Senatului.

Prima Camer sesizat se pronunt in termen de 45 de zile. Pentru coduri si alte legi de complexitate
deosebit termenul este de 60 de zile. In cazul depsirii acestor termene se consider c proiectele de legi
sau propunerile legislative au fost adoptate.
 Dup adoptare sau respingere de ctre prima Camer sesizat, proiectul sau propunerea legislativ se
trimite celeilalte Camere care va decide definitiv.

In cazul in care prima Camer sesizat adopt o prevedere care, potrivit alineatului (1), intr in
competenta sa decizional, prevederea este definitiv adoptat dac si cea de-a doua Camer este de acord.

In caz contrar, numai pentru prevederea respectiv, legea se intoarce la prima Camer sesizat, care va
decide definitiv in procedur de urgent.

Adoptarea legilor si a hotrarilor

Legile organice si hotrarile privind regulamentele Camerelor se adopt cu votul majorittii membrilor
fiecrei Camere.

Legile ordinare sunt toate celelalte legi adoptate de Parlament i pot reglementa orice materie
care nu ine de domeniul legilor constituionale sau organice. Un loc important printre legile ordinare l
ocup codurile (de exemplu Codul civil), care grupeaz i sistematizeaz ntr-un singur corp majoritatea
reglementrilor aplicabile unui anumit domeniu de activitate. Legile ordinare se adopt cu votul
majoritii membrilor prezeni n fiecare Camer (majoritate relativ). Deoarece legile organice sunt
superioare celor odinare, o lege ordinar care contrazice o lege organic va fi judecat ca fiind contrar
Constituiei.

Promulgarea legii

Legea se trimite, spre promulgare, Presedintelui Romaniei. Promulgarea legii se face in termen de cel
mult 20 de zile de la primire. Inainte de promulgare, Presedintele poate cere Parlamentului, o singur
dat, reexaminarea legii. Dac Presedintele a cerut reexaminarea legii ori dac s-a cerut verificarea
constitutionalittii ei, promulgarea legii se face in cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate dup
reexaminare sau de la primirea deciziei Curtii Constitutionale, prin care i s-a confirmat
constitutionalitatea.

Intrarea in vigoare a legii

Legea se public in Monitorul Oficial al Romaniei si intr in vigoare la 3 zile de la data publicrii sau la
o dat ulterioar prevzut in textul ei.

Consiliul Legislativ

Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizeaz proiectele de
acte normative in vederea sistematizrii, unificrii si coordonrii intregii legislatii. El tine evidenta
oficial a legislatiei Romaniei. Infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului Legislativ se stabilesc
prin lege organic.
Concluzie

Pentru ca statul s funcioneze, ceea ce nseamn c se exercit puterea politic a cetenilor, este necesar
ca valorile sociale s aib o exprimare practic, adic s se regseasc n relaiile sociale care se dezvolt
ntre ceteni. Relaiile sociale derivnd din valori sociale fundamentale se dezvolt avnd ca temei legea,
act juridic adoptat de parlamentari-reprezentaii cetenilor-i care are o for juridic inferioar
constituiei.

Informatii suplimentare : www.parlament.ro

Bibliografie: Constitutia Romaniei, www.parlament.ro, Wikipedia

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Patricia Catinean

Georgescu (cas.Dragan) Sorana Georgeta