Monedele internationale

Moneda internationala este acea moneda care poate circula in afara granitelor statului
emitent, servind ca mijloc de plata si de rezerva pe piata internationala.
Moneda unei ri reprezint unitatea de msur care servete la evaluarea, din
perspectiv
economic, a unor activiti sau evenimente (producie obinut, pierderisuferite, schimburi
realizate etc.).Prin valut se nelege, n general, moneda naional a unui stat folosit de
personae fizice i juridice aparinnd unui alt stat. ntr-un sens mai strict, noiunea de valut
desemneaz acele monede care sunt utilizate, n mod efectiv, n pli i plasamente
internaionale (valut forte). Valutele sunt monede naionale care au circulaie, puterede
plat i pot fi constituite rezerv i n alte ri dect cea emitent.
In practica se disting doua categorii de monede internationale:
a) monede nationale care, datorita unor insusiri si imprejurari deosebite, capata caracter
de moneda internationala.
Din aceasta categorie au facut parte, in evolutia istorica a finantelor, diferite monede
nationale, care au circulat si in alte tari decat in cea emitenta, de exemplu: napoleonul
francez, lira sterlina, lira otomana si altele.
In prezent, in aceasta categorie se inscriu dolarul S.U.A., lira sterlina, francul elvetian,
yenul japonez si euro.
Dolarul cumuleaz toate funciile monetare: moned naional, internaional i
transnaional, moned de rezerv, moned vehicular, moned de intervenie i, pnn
1973, moned etalon (aceasta fiind singura funcie pierdut, dup aceast dat). Se remarc,
cu precdere, ca fiind instrumentul de plat cel mai rspndit la nivelcomercial.
Yenul joac cu excelen, rolul de moned aparinnd mprumuttorului nultim instan,
datorit poziiei creditoare nete a Japoniei, din ultimii ani.

b) instrumente monetare si unitati de cont, emise de organisme financiare internationale

(unitati monetare artificiale).
Din aceasta categorie fac parte: DST, EURCO, EUA, ACRU, IFU, AMU etc.
DST (Drepturi speciale de tragere) constituie prima unitate de cont emisa de Fondul
Monetar International, in anul 1969, in urma erodarii pozitiei dolarului S.U.A., ca moneda de
rezerva pe plan international.
Unitatea de cont este, in general, unitate monetara utilizata pentru inregistrarea in
conturile institutiilor financiar-monetare internationale, ea fiind creata pentru a evita unele
fluctuatii de pe piata ale monedelor nationale.
Principalele caracteristici ale DST sunt urmatoarele:
reprezinta atat etalon monetar, preluand rolul aurului, cat si instrument de rezerva
monetara, alaturi de aur si de valutele convertibile;
reprezinta un ban de cont fara acoperire reala, emis de Fondul Monetar International
in transe periodice, alocate in conturile tarilor membre, proportional cu participarea lor la
Fond;
 este un mijloc de plata conventional, constituind etalonul actual si de perspectiva al
Sistemului Monetar International;
sumele in DST pot fi detinute si utilizate doar de Fondul Monetar International, de
tarile membre ale acestui Fond prin bancile lor centrale de Banca Internationala pentru
Reconstructie si Dezvoltare (B.I.R.D.), de Banca Reglementelor Internationale (B.R.I.) si de
Banca Centrala a Elvetiei;
isi pot indeplini functia de mijloc de plata doar indirect, adica numai dupa
preschimbarea lor intr-o alta valuta;
sunt distribuite sub forma de credit, reprezentand un instrument de sporire a
lichiditatilor internationale;
persoanele particulare nu au dreptul de a detine DST;
valoarea DST este bazata pe metoda cosului valutar.
Initial, valoarea unui DST a fost exprimata in aur, 1 DST = 0,888678 g aur fin, ceea ce
facea ca aceasta unitate de cont sa fie, in mod indirect, legata de valoarea dolarului, caci un
dolar era exprimat prin exact aceeasi cantitate de metal pretios. Deci, 1 USD = 1 DST.
Dupa anul 1974 a fost adoptata o noua metoda de calculare a valorii DST, pe baza unui
cos valutar format din valorile a 16 monede ale tarilor care aveau o pondere semnificativa
in exporturile mondiale de bunuri si de servicii.
Ulterior, in cursul anului 1978, s-a renuntat la cosul de 16 monede, numarul acestora
fiind redus la numai sase, iar cu incepere din anul 1981 si pana in 2000, dimensiunea cosului
valutar a fost redus la monedele a cinci tari, anume acelea cu cea mai mare cota de
participare la exportul mondial de bunuri si de servicii.
La 1 ianuarie 1996, au fost fixati noi coeficienti de pondere ai celor cinci monede si, pe
aceasta baza, valoarea D.S.T. Tot atunci s-a stabilit, ca regula generala, revizuirea periodica
a cosului din cinci in cinci ani.
In luna octombrie 2000, Consiliul de Administratie al Fondului Monetar International a
decis sa modifice cosul valutar al D.S.T., tinand cont atat de faptul ca mai multe tari
europene au adoptat EURO ca moneda comuna, cat si de rolul crescand al pietelor
internationale de capital. Astfel, la 1 ianuarie 2001 au intrat in vigoare atat noii coeficienti de
pondere ai celor patru monede (dolarul SUA, euro, yenul japonez si lira sterlina), cat si
valoarea lor efectiva, in raport cu dolarul din ziua respectiva, corectata conform
coeficientilor de pondere. Cu alte cuvinte, valoarea initiala valabila 5 ani a unui D.S.T.
este data de media ponderata a monedelor ce compun cosul valutar, la data stabilirii acestuia
(pentru perioada actuala, 1 ianuarie 2001).
Dar valoarea reala a unui D.S.T. nu ramane aceeasi pe intreaga perioada (in cazul de fata,
2001-2005), ci se schimba in functie de fluctuatiile cursurilor de schimb. De aceea, Fondul
Monetar International calculeaza in fiecare zi valoarea D.S.T. in dolari S.U.A., aditionand
valoarea in U.S.D. a tuturor monedelor ce compun cosul valutar, potrivit cursurilor cotate in
dimineata acelei zile pe piata Londrei.
 Iata cum se prezinta, dupa ultima revizuire, coeficientii de pondere si cota efectiva a
fiecarei unitati monetare din componenta cosului valutar al D.S.T., comparativ cu revizuirea
anterioara:
Tabelul 7
Unitatea Ponderea in cadrul Cantitatea efectiva
cosului valutar a fiecarui monede in
procente valoarea unui D.S.T.
monetara Ultima Revizuirea 1 1
revizuire anterioara ianuarie ianuarie
1 1 ianuarie 2001 1996
ianuarie 1996
2001
Dolarul 45 39 0,57 0,582
S.U.A. 70
Euro 29 - 0,42 -
60
Marca - 21 - 0,446
germana
Yenul 15 18 21,0 27,200
japonez 000
Franc - 11 - 0,813
francez
Lira 11 11 0,09 0,105
sterlina 84
Pentru a calcula valoarea la zi a unui D.S.T., cantitatea (cota) initiala a fiecarei monede
din componenta cosului D.S.T. se inmulteste cu cursul de schimb din ziua
respectiva, exprimat in dolari S.U.A. pe unitate monetara (in afara de yen, care se
exprima in unitati monetare/U.S.D.) si se insumeaza. In tabelul de mai jos este calculata
valoarea la zi a unui D.S.T. la 30 aprilie 2002 (conform Raportului anual 2002 al F.M.I.)
si, respectiv, la 18 ianuarie 2003 (operatiune efectuata de autor).
Tabelul 8
Unitate Cota Cosului de schimb Echivalenta in
a initiala a pe piata Londrei, la: U.S.D. a fiecarei
moneta unitatii monede din cos,
ra monetare la:
30 18 30 18
aprilie ianuarie aprilie ianuarie
2002 2003 2002 2003
Dolarul 0,57 1,0000 1,0000 0,577 0,577
S.U.A. 70 0 0 000 000
 Unitate Cota Cosului de schimb Echivalenta in
a initiala a pe piata Londrei, la: U.S.D. a fiecarei
moneta unitatii monede din cos,
ra monetare la:
30 18 30 18
aprilie ianuarie aprilie ianuarie
2002 2003 2002 2003
Euro 0,42 0,9011 1,0670 0,383 0,454
60 0 0 869 542
Lira 0,09 1,4568 1,6130 0,143 0,158
sterlina 84 0 0 349 719
Yenul 21,0 128,45 117,78 0,163 0,178
japonez 000 000 000 488 298
1,267 1,368
706 559
Asadar,
la 30 aprilie 2002:
1 D.S.T. = 1,267706 U.S.D.
1 U.S.D. = 0,788826 D.S.T.
la 18 ianuarie 2003:
1 D.S.T. = 1,368559 U.S.D.
1 U.S.D. = 0,730696 D.S.T.
ECU (European Currency Unit) a fost unitatea de cont emisa in cadrul Sistemului
Monetar European, in anul 1979, calculata pe baza unui cos valutar format din monedele
tarilor membre (15 in total) ale Uniunii Europene.
Inca de la inceput, ECU s-a bucurat de un mare succes, in mare parte datorita stabilitatii,
cursul sau flotand in limita de interventie +/- 2.25%, tarile membre ale Comunitatii Europene
fiind obligate sa intervina in vederea mentinerii cursului, in situatia in care limitele precizate
mai sus erau depasite.
Incepand cu data de 1 ianuarie 1999, o parte din tarile membre ale Uniunii Europene au
trecut la o noua etapa, locul unitatii de cont ECU fiind luat de moneda unica europeana,
EURO.
EURO este moneda unica a Uniunii Europene, care a devenit, cu incepere de la
01.01.1999, moneda oficiala a celor 12 state care au acceptat sa treaca la etapa EURO:
Austria, Belgia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda,
Portugalia si Spania. Celelalte trei tari membre ale Uniunii Europene, fie nu accepta trecerea
la aceasta etapa (cazul Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord), fie inca nu
intrunesc toate conditiile necesare (cazul Danemarcei si al Suediei).
Cu toate ca EURO a devenit moneda comuna a 12 tari din Comunitatea Europeana, acest
lucru nu inseamna ca totul s-a schimbat intr-o singura zi; monedele acestor state au continuat
sa fie utilizate pentru efectuarea de plati in numerar, iar in paralel putand fi deschise conturi
curente in moneda comuna europeana.
Sfarsitul perioadei de tranzitie a constituit-o data de 1 ianuarie 2002, cand au fost
introduse in circulatie monedele metalice si bancnotele cu inscriptia EURO. Cu incepere de
la acea data, toate tranzactiile, pensiile, alocatiile, impozitele si salariile au fost convertite
in EURO, iar dupa data de 1 iulie 2002 monedele proprii ale celor 12 state au disparut total si
definitiv din circulatie.
Spre deosebire de ECU, fosta moneda de cont a Sistemului Monetar European care se
calcula pe baza unui cos valutar , cursul monedei unice este fix in raport cu valutele
tarilor din zona EURO.
Cu incepere de la 31 decembrie 1998 a fost stabilita rata de conversie, irevocabila si
definitiva, intreEURO si valutele celor 12 state, dupa cum urmeaza:
Tabelul 9
Nr. Valuta Paritatea fata de EURO
crt.
1. Drahme Grecia 340,750000
1
2. Escudo Portugalia 200,482000
2
3. Franci Belgia 40,339900
3
4. Franci Franta 6,559570
4
5. Franci Luxemburg 40,339900
5
6. Guldeni Olanda 2,203710
6
7. Lire Irlanda 0,787564
7
8. Lire Italia 1936,270000
8
9. Marci Finlanda 5,945730
9
10. Marci Germania 1,955830
1
11. Pesetas Spania 166,386000
1
12. Schilingi Austria 13,760300
1
Un lucru foarte important de retinut: cu incepere de la data de 31 decembrie 1998, fiind
vorba de o moneda unica, toate fluctuatiile intre monedele acestei zone au devenit
imposibile.
 EURCO (European Composit Unit) este o unitate de cont introdusa in anul 1973, in
cadrul grupului bancar european, calculata tot pe baza unui cos valutar. Aceasta moneda
unitate de cont a fost utilizata pentru unele emisiuni de obligatiuni, Banca Europeana pentru
Investitii a fost prima institutie europeana care a folosit-o, pentru obligatiile emise de ea.
Cosul valutar pentru EURCO era alcatuit din noua monede, cu pondere fixa:
Tabelul 10
Ponderea in
Nr.
Denumirea monedei cadrulEuropean Composit Simbolul monedei
crt.
Unit
1. Marca germana 0,9000 DM
1
2. Francul francez 1,2000 FF
2
3. Lira sterlina 0,0700
3
4. Lira italiana 80,0000 Lit
4
5. Marca finlandeza 0,3500 DF
5
6. Francul belgian 4,5000 BFr
6
7. Coroana daneza 0,2000 DKr
7
8. Lira irlandeza 0,0015 I
8
9. Francul luxemburghez 0,5000 LFr
9
Aceasta moneda compozita nu s-a bucurat de un prea mare succes, in special datorita
faptului ca in componenta sa se aflau si monede slabe, cu reale tendinte de depreciere.
EUA (European Unit of Account) este o unitate de cont europeana, compusa din cantitati
anume din monedele Uniunii Europene. In anul 1975 Banca Europeana de Investitii a
adoptat EUA pentru inregistrarile in conturile ei; un an mai tarziu, Comunitatea Economica a
Carbunelui si a Otelului a introdus EUA pentru operatiunile pe care le efectueaza.
AMU (Assian Monetary Unit) este o moneda folosita de Uniunea de Clearing
Asiatica pentru tranzactiile intre tarile membre. Aceasta moneda este mentinuta la aceeasi
paritate ca si DST.
ACRU (Arab currency related currency) este o unitate de cont introdusa de banca
Hambros, in anul 1975, in ideea reciclarii fondurilor provenite din exporturile de titei
(petrodolari), dar succesul de piata al acesteia a fost destul de limitat.
Valoarea ACRU, echivalenta cu valoarea dolarului S.U.A. la data de 28 iunie 1974, a avut
la baza monedele urmatoarelor 12 tari arabe: Algeria, Arabia Saudita, Bahrein, Egipt,
Emiratele Arabe Unite, Iraq, Kuweit, Liban, Libia, Oman, Qatar, Siria.
 Prin eliminarea celor mai puternice doua monede si a celor doua mai slabe monede, in
raport cu dolarul S.U.A., cosul a fost stabilit la numai opt monede, toate avand o pondere
egala, de 12.5%. Evolutiile ulterioare ale acestor opt monede au creat o serie de confuzii la
stabilirea valorii cosului, motiv pentru care nici aceasta unitate de cont ACRU nu a fost
prea atractiva.
IFU (International Financial Unit) este o unitate de cont creata de banca franceza Crdit
Lyonnais, in anul 1975, in scopul utilizarii ei in cadrul operatiunilor internationale.
Valoarea initiala a IFU a fost egala cu cea a dolarului S.U.A. la data de 1 aprilie 1974, si
cuprindea monedele tarilor membre ale Grupului celor 10, avantajul acestei unitati de cont
fata de EURCOfiind acela de a cuprinde o gama mai larga de monede cu vocatie
internationala.
Toate aceste monede internationale (unitati de cont), cu exceptia monedei unice EURO,
au fost denumite unitati monetare artificiale, fiind create de diverse organisme financiare
sau banci internationale. Ele sunt instrumente de plata cu circulatie limitata, au o stabilitate
relativ superioara monedelor nationale, nu sunt influentate direct de evolutia preturilor,
evaluarea lor se face pe baza de cos valutar, indeplinesc functii monetare limitate, dar sunt
utilizate ca etalon monetar.
Spre deosebire de D.S.T. si de E.C.U. (pana la data de 31 decembrie 1998), nici una din
aceste unitati monetare artificiale nu s-au bucurat de un real succes, datorita absentei unui
suport oficial.