7 OBMECTNE b- 5a helice formate a caractemilick ape te cc Peer» pe a deff ca ae ale Mecoh RR pe é. venspinantile 3 a jenpe soured wdicgahee apeltt euteg 1D 7 HimENGiONER quer peRsrectiva 0 TEE! unmengionen rave T PERT gene ae Muaht famtire de ¢ hg PEAS _ fork CApuet pene a - ee pr diiwece etermemate ole. ape Pe pcbeoenabge eee fads kon “card fe. pram tudroerutga 1% ole ‘producti a eninge elecduce - d, fe fected prelates eats eb linve. ftee “~ ie Crarrolo gt imanaadirtet fe 7 aout eect 7 Apel dep slative pa poedowt a prclg oe Benalte jousand hile FiHen, ~ PeapuetcAle Mie ale - Pactlacchio” oe ee 4 ~ Brau telie ~ me adetia, Cara ee core obleknuuine euctegbce, aoeChieuue _ hpa Aub toate forwete a Cheurctel ape A Z matihe Ampopcte! ples. a apr” eg ee aka ape cede pliant oe re steulue gitiore’ timate . - Reachin fe tld phe igh. ince ayoede eng toake, Matenalice ~ Cleutatec oh fedenfel t serge C4 0e , addnunce ) Grbculokea vy, ee ole uke pe a Aebs tetiee “4 ns jane - Relalg unite mevecse falgee ac coruva wel Ayes EvaLURREA TEMR PENTRU REREA t fess ole dures) 3 ®&Regusent pe Lei eae - alhatha Fee quanta aorta “ y ~ ian ie A ceprcectes “49 prcpocke he FI ce F—P* Ronckeree ate eeepc beh. : (1200 Rue?) eo fondle Musod £9 iene jacatrnt Pole puta 0 ge oreaihh, ok op acetno ote foorde meh? pote commun FEA LE AALDPR [ere end foarte ruth ali tijite tn no dua e cleChued dak Me Ae rtthak oe thant ‘ledge pero. Aenuraclee 01 EE Ce. Suck poten wete nuot yecte Perspie” & aa Foret polowh “wn ce ~ ape Beate vel ot iad: eke f ole Lea Ab on capaci tote ee OR ture <8 aoe ele tranypirt dor a Cewtuiste Hick Lapnegnd ler pedo : ovandagele Pra opcenle® oboe ja tote A dip oe tqe . pple wns Sk oe Seaavardyl peer bebe er Zs Heer ay lao ete ingle 0% Aialigania tr fhe festliinertte- prerope we AeGrupul Seolar Industrial Tismana Prof. Tudori PROIECT DE LECTIE DATA. 21,04.2010 OBLECTUL: Geografie fizicd general CLASA: a IX-a SUBIECTUL LECTIEL: Apele curgitoare TIPUL LECTIEL: lecfie de transmitere de cunostinje MOTIVATIA: aceasta leotie este important deoarece se analizeazs caractersticile apelor eurgitoare (COMPETENTE SPECIFICE: Sa deduct formarea gi caracteristcile apelor curgatoare; = Si defineased si sé compare paraicte, raurile gi uviile, = SA defineasca gi sa localizeze pe harta componentele unui rau; + Sa delimiteze 5 s& defineasca bazinul hidcografic si componentele sale: = SAdefineasca viteza, debitul gi s& earacterizeze migcarea apelor. = formularea de intrebari gi rispunsuri: localizarea pe hartaa unor Locuri geografice CONDITH PREALABILE® levi au notin: anterioare despre apele continental si structura apelor contnentale RESURSE MATERIALE: schema bazinului hidrografic, harta fizicd a lumii, manusle, stlasul geografic RESURSE PROCEDURALE: + analizarea barjilor, + discutia dirijaws, ~ _realizarea scheme logice: + problematizarea FORMA DE ORGANIZARE A ACTIVITATH ELEVILOR: frontal, individual EVALUAREA: Ce dovezi existd ck elevii au invifatlectia? a) De continu: + rispunsuri la itrebati = analiza hixtilor si intespretarea graficelor oferte de profesor. 'b) De utlizare a operatilor gandini: explicarea cauzelor, desfigurisii gi consecinjele fenomenelor, rationamentul + analog si compara SCENARIUL LECTD 1, Moment organizatorie 2, Pregitirea aperceptiva: Profesorul cere elevilor si clasifice apele continentale 3, Dobindirea noilor cunostinge C I si deduced formarea si caracteristicile apelor curgitoare ‘Stimularea motivafiei prin prezentaren decupajului din realitate gi conversatia euristica: + Cesse intimpla cu apa din precipita: cénd ajunge la suprafaja Pamantului? (..0 parte se scurge spre uri, o part se infiltreaz8 in scoarfi, o parte se evapora.) ~ Apele curgitoare curg peste intreaga suprafata terestré sau prin anunite locuri adancite? (..prin locus ‘mai adinci, albii) = Ce fort determind curgeres apelor curitoare? (..gravitagin) = Dacii stim ef gravitayia este fora care determina migcarea apelor curgitoare, atunei spre ee locuri din scoarfé se indreapta intotdeauna apele curgitoare? (.. spre locurile ce + Cesse intimpla cu apa unor paraie atunci cand este secets? (..seacd) Scriem: 1. Caracteristicile apelor curgatoare = curg intotdeauna spre locul cel mai jos al suprafefei terestre + au wn foe adéncit in scoarta terestrd pe unde curg = curg permanent san femporar + apa provine din precipitapit, din topirea epecilor sau a ghejarilor si din apele subrerane 1ile, riurile si fluviile; s& identifice pe hart ps C2 - si defineased si si compare pi ale Globulut Analiza caracteristicilor apelor eurgitoare in profile transversale: = Priviti desenele si comparatile + Care sunt cele mai miei ape curgitoare? (..paraiele) + Care ape curgatoare nu au afluengi si seac’ uneori din cauza secetei? (péraiele) - Care ape cusgatoare sunt cele mai adanci, lato, lungi gi cu mai mul afluenti?(.fluviile) PARAU 2. Tipu de ape curgaitoare Pécdul ~ apit curgétoare permanent sau temporart de dimenstuni mici, ew albie sf trasen propriu Raul = api curgitoare permanent, de dimensium mijlocti, en albie, raseu si afluen Fluvial ~ cea mai mare apa curgitoare, cu numerosi afluenti si care se varsdi in lacurt si meri pring-un estar sau dels Identificati pe harta fizick a lumii cele mai mari Quvii ale Globului (..Amazon, Nil, Chang Jiang, Mississippi, Huang He, Obi, Enisei,Zair, Mekong) (C3- sh defineasci si si localizere pe hart componentele unui riz Conversafie euristied pe baza desenului schematic al bazinului hidrografic: + Ce reprezintl izvorul pentru un strat aevifer? (..locul unde apa din plinza freatic iese la suprafata) Ce reprezintd izvorul pentru un riu? (..locul de unde incepe cursul riului) + Paiviti desenul BAZINUL HIDROGRAFIC cURSUL ‘CONFLUENTA 4 APELOR GURA DE VARSARE= Fiecare api curgltoare are un curs de api. Cursul de apa aste apa curgStoare care are 0 albie proprie gi un traseu bine conturat. Cum se numeste punta! prin care un riu se varsé in alt rau, fluviy, lac sau mare? (gus de virsare) Scriem: 3. Componensele rtulut Ezvorul = locul de nde incepe cursul réuli, care poate fi: apa subterand care iese la suprafaf, un lac, marginea unui ghejar ‘Cursul raulul = wraseut parcurs de api intre izvor $i varsare; poate fi inpéirtt, i fimetie de tdsiiturile ‘morfologice, fiico-geografice $1 hidrologice, in: curs superior, mijlacta $1 inferior Gura de virsare = locul de varsare intr-un alt ru sau fluvia, ori ihtr-un tae, mare sau ocean C4. si delimiteze gi si dofineascH bazinul hidrogratic si componentele sale Explicati = Fiecare rau are 0 suprafafi de unde primeste apa prin afluenti, Aceast® suprafati se mumeste bazin hidrografic. Ce suntafluenfii? (..ape curgitoare care se varsi in alte ape curgitoare). Cum se numeste locul unde se intdlnese dou’ ape curgitoare? (. confluent). Bazinul hidrografie se desparte de bazinele hidrografice vecine prin cumpina apelor Serie 4, Bazinul hidrografie = suprafata de pe care un rat sax flavin fst adword apa prin afluenti Afluentul = apa curgdtoare care se varsd in alié apa curgiitoare numitd rdw colector Confluenta = locul unde se unese doud ape eurgdioare ‘Cumpdne apelor = linia care delimiteazt bazinele idrografice vecine, Fa unesie punctele cu cea mai mare altitudine dinire bazine C5~si defineascs viteza, debital sisi caracterizeze migcaren apelor Conversatia euristicd: + Ce diferenje sunt inire apele curgitoare? (..lungime, atime, adéncime, cantitate de apa care curge) Apele curgitoate se deosebesc intre ole prin viteza de curgere a apei si debit Ce este viteza? ( distanya parcursé int-o unitate de timp) = Care ape curs; mai repede, cele din egiunilo montane sau cele de Ia cétmpie?(.. cele montane) = De ce curg mai repede apele din regiunile montane? (. nelinarea supratefi terest este mai mare) -_Unele rduri au mai multi ap, ir altele mai putin. Debitul este contitates de ap& scursé intr-un anumit timp prinir-un loc. Se masoaré in m'Vs sau Vs. Care ape curgdtoare au debitele mai mari? (..ftuviile) Dar debitele cele mai mici? (..péraiele) = Care sunt factorii care influenteazs debitul? (..cantitatea de precipita, temperatura aeruli, topires bruscd a zipezii, vegetaia,relieful, suprafafa bazinnlui,rocile) + Daci apa iese in afaraalbiei minore se produce o revirsare, ir dack iese in afara albiei majore au loc viituri care pot produce inundaf = Cate sunt cauzele viiturlor ce provoaci inundaiii de mari proporti? (.ploi indelungate, ploi torentiale, ploi bogate asociate cu topirea bruses a pezii) Scriem: 5. Miscarea apelor curgétoare Vitera = distanga parcursa de apa réului intro untate de timp Debitul = volunnul de apa care se scurge printr-0 sectiune a albiei fn unitatea de timp ‘Se miasoares in ms sau Us Revirsarea = apa iese in afta albiei minore Inundatia = apa iese in afara albiei majore Atingerea feed-back-ulu Prezentati sursele de alimentare ale révhui Jiu Obginerea performan Analizagi grajicul de variaiie @ debiculu ‘media lunar ate unui ré Rezolvaticerinele inscrise in fisa de evaluare, Vn my wn vir x a xe1. una cu cel mai crescut debit si valoarea maxima a acestuis 2, Ina eu cel mai scdzut debit si valoarea minimé a acestuia 3, modul de calcul al debitului mediu anual 4. anotimpul eu cele mai crescute debite 5. anotimpul cu cele mai seiizute debite Precizarea activititilor pe care elevii le vor desfigura acasi ‘Tema pentru acasi Caracterizayi la alegere un fluvin, precisind: (© izvoarele (locul de unde izvortise) si gura de varsare © hhmgimea cursulyi © suprafaja bazinulut hidrografic © afluentit important © sursele de alimemare © patru faciori care influenteazés debitulI FISA DE LUCRU. Analizati graficul de variatie a debitului mediu lunar ale unui rau. Rezolvati cerinjele inscrise in figa de evatuare, Precizati: 1, Tuna cu cel mai crescut debit si valoarea maximii a acestuia 2. luna cu cel mai scdzut debit 5i valoarea minima a acestuia 3. modul de calcul al debitului mediu anual 4, anotimpul cu cele mai crescute debite 5. anotimpul cu cele mai scizute debite IL. Tema pentru acasi: Caracterizayi la alegere un fluviu, pre ind: © izvoarele (locul de unde t=voriiste) $i gura de varsare Lumgimea cursului suprafaa bazinului hidrograftc afluentii importanyi sursele de alimentare patra factori care influenteaza debitul 0000 °