Sunteți pe pagina 1din 212

Volum coordonat de Florentina Scârneci

CERCETĂRI CALITATIVE ÎN ASISTEN ŢA SOCIAL Ă. ÎNCERCĂ RI STUDEN Ţ EŞTI

Vol. II

Editura Universit ăţ ii Transilvania din Bra şov

2009

CUPRINS

Florentina Scârneci Cuvânt înainte

5

Maria Luiza Apolzan Durerea între s ăn ătate şi boal ă

9

Andreea-Elena Avasiloaie Violen ţ a domestică asupra femeilor

21

Elena-Alexandra Ciocea Comunitatea de romi din Budila

31

Ana-Maria Deak Ce diferen ţă exist ă între percep ţ ia despre prietenie a

adolescentului institu ţ ionalizat şi cea a adolescentului dintr-o

familie normal ă?

 

49

Andreea Ghercă

 

Copii

defavoriza ţ i

versus

copii

din

familii

înst ărite.

Analiza

planurilor lor de viitor

 

59

Daniela Elena Ilinca Regulile din camerele căminelor studen ţ e şti

 

71

Iudit (Dezso) Illyes Cum cer şesc românii în str ăin ătate

 

89

3

Roxana Maria Ladariu Exist ă diferen ţ e între copiii l ăsa ţ i la gr ădini ţă zilnic şi cei l ăsa ţ i

s

ăpt ămânal?

103

Iulia Mă rgineanu Trei genera ţ ii diferite despre alegerea partenerului conjugal

119

Ionica Prundar Basarabeni versus români. Între acceptare şi stigmatizare

125

Daniela-Mariana Rîşnoveanu Între acceptare şi negare: discriminarea romilor

 

139

Mihaela Stanciu Discriminarea

factor

motiva ţ ional

în

rândul

studen ţ ilor

romi?

 

155

Diana-Maria St ǎniloiu

Efectele pe care le are consumul de alcool al ta ţ ilor asupra

propriilor copii

Claudia Elisabeta (Aftenie) Stoica Studiu de caz: boala care ucide oamenii -„cancerul”

Mariana Toader Contracep ţ ia în comunitatea romă

173

183

193

4

Cuvânt înainte

În anul 2007 ap ă rea primul volum al încerc ărilor studen ţe şti de cercetare calitativ ă în asisten ţa social ă. El îşi propunea s ă completeze Îndrumarul de cercetare calitativ ă în ştiin ţele sociale (Scârneci, 2006). Dacă Îndrumarul prezenta, pas cu pas, etapele cercet ării calitative, Încercările studen ţ eşti aplicau procedurile prezentate în Îndrumar în situaţ ii concrete de cercetare. Volumul de fa ţă se înscrie în aceeaşi direcţ ie a complet ărilor. Sunt situa ţ iile de cercetare în care s-au aflat studenţ ii ce- şi concepeau proiectele de semestru la disciplina „Metodologia cercetă rii în ştiin ţ ele sociale”. Volumul se adreseaz ă tot studen ţ ilor – cercet ători încep ători prin ad ăugarea, la colec ţ ia de articole din volumul I, de noi exemple de cercet ări calitative concepute, realizate şi prezentate de studen ţ i. Autorii articolelor din acest volum sunt studen ţ ii specializă rii Asisten ţă Social ă (Facultatea de Drept şi Sociologie din Universitatea Transilvania Braşov) din anul I (2006-2007 şi

2007-2008).

Odată cu apariţ ia primului volum al Încercărilor studen ţe şti am mărturisit speran ţ a că acel nou material va face ca munca studen ţ ilor încep ători în cercetarea calitativ ă s ă devin ă tot mai valoroas ă datorit ă exemplelor pe care le aducea. Faptul că aşa s-a întâmplat este demonstrat de acest volum II. Te vei convinge singur citind acest material că se poate vorbi de încerc ări de cercetare mai curajoase, mai provocatoare, mai bine realizate. Tot cu ocazia apari ţ iei primului volum am lansat provocarea de a realiza un volum doi c ătre studen ţ ii specializ ării Asisten ţă Social ă . Le mul ţ umesc foarte mult pentru felul cum au r ă spuns. Şi

5

lansez o nou ă provocare studen ţ ilor specializă rii Sociologie de a realiza un volum asemăn ă tor al Cercet ărilor calitative în sociologie. În acest volum doi vei fi surprins de teme de cercetare interesante şi inedite: cum î şi reprezint ă copiii durerea (o comparaţ ie între reprezentarea durerii la copiii care sufer ă de boli incurabile şi reprezentarea durerii la copiii s ă n ăto şi) sau analiza planurilor de viitor ale copiilor (o comparaţ ie între planurile de viitor ale copiilor care provin din familii defavorizate şi planurile de viitor ale copiilor care provin din familii înstă rite) sau descrierea regulilor existente în camerele unor că mine studen ţ eşti sau alegerea partenerului conjugal (o compara ţie pe trei generaţ ii succesive de femei: bunica, mama şi fiica). Vei fi surprins de vocile foarte rar auzite care î şi povestesc în interviurile reproduse în acest volum via ţa sau necazurile, î şi prezint ă ideile şi sentimentele: femei care sufer ă abuzuri din partea so ţ ilor lor, oameni care au cer şit în str ă in ătate, basarabeni, studen ţ i romi, femei rome. Romii sunt prezen ţ i în destul de multe articole: prezentarea unei comunităţ i de romi, perceperea romilor (o compara ţie între felul în care sunt percepu ţ i romii de c ătre studen ţ ii de la asisten ţ a socială , respectiv alte specializă ri), discriminarea romilor percepută şi suferit ă de studen ţ ii romi sau descrierea metodelor contraceptive de c ătre femeile rome. Vei descoperi culegeri provocatoare, inedite de date, de exemplu, reprezentarea durerii prin desene şi colaje; vei avea ocazia să citeşti descrierea evolu ţ iei relaţ iei cu responden ţ ii (cum se stabile şte încrederea între cercet ător şi subiecţ i – femei care sufer ă abuzuri din partea so ţ ilor) sau descrierea incidentelor de

6

culegere a datelor - normale în situaţ ia de cercetare calitativ ă, dar atât de neplă cute (de exemplu, cercet ă torul ajunge în comunitatea de romi şi în loc s ă primeasc ă r ăspunsuri este interogat); vei „asista” la luarea primului interviu din via ţă (cu fr ământ ările şi eşecurile corespunză toare); vei vedea cum intervievatorul este cople şit de durerea şi triste ţea intervievatei – o bolnav ă de cancer – şi a familiei acesteia; vei avea acces la descrierea dificult ăţ ilor cu care se confrunt ă moderatorul de focus-grup când grupul este constituit din femei rome; vei vedea povestite „momente din propria experien ţă” în comunitatea de romi de la Budila; vei descoperi sfaturi de intervievare de la încep ători pentru încep ă tori. În acest volum vei g ă si mai multe anexe legate de culegerea datelor (inclusiv bucăţi de interviuri), mai multe exemple de analiz ă a datelor şi prezent ări vizuale mai complexe. Volumul con ţ ine articole în care se remarc ă siguran ţ a folosirii termenilor metodologici, minu ţiozitatea şi seriozitatea în cercetare şi în scrierea articolului sau valoarea concluziilor. Sunt prezentate idei, situa ţii, sunt descrieri şi explicaţ ii destul de bine formulate despre: experien ţele traumatizante ale copiilor suferinzi de boli incurabile, despre reac ţiile femeilor abuzate la subiectul violen ţ ei domestice, despre evolu ţ ia abuzului asupra femeilor - de la primele lui semne, despre schimb ările suferite de cei ce au cer şit în str ăin ă tate dup ă întoarcerea în România, despre mecanismele şi dedesubturile cer şitului în str ă in ătate (de la felul în care au plecat din ţ ar ă şi pân ă la descrierea amă nun ţit ă a tehnicilor de cer şit folosite), despre felul în care reacţ ionează copiii adu şi zilnic la gr ădini ţă şi cei l ăsa ţi acolo cu s ăpt ămâna la apariţ ia persoanelor str ă ine, la sarcinile didactice, la joc, la provoc ări sau la discu ţ iile despre propria familie, despre efectul pe care îl are

7

statutul de student la specializarea asisten ţă social ă asupra felului în care sunt percepu ţi romii, despre discrimin ările de toată ziua ale romilor merituo şi, despre atmosfera din familiile în care tată l este alcoolic, despre tr ăirile celor din cas ă la apari ţ ia tat ălui alcoolic. Vei descoperi din nou cercet ă toare umane, sincere şi înduio şă toare prin felul cum vorbesc despre ceea ce au g ă sit în teren: surprinderea în fa ţ a felului cum definesc adolescen ţ ii institu ţ ionalizaţ i prietenia şi a felului cum se implic ă în rela ţ iile de prietenie, minunarea în fa ţ a unor reguli absurde din camerele de că min studen ţ esc. Nu mai vorbesc de spectacolul oferit de una din autoare care ne introduce în atmosfera unei vizite într-o comunitate de romi, în atmosfera vizit ării unei case de romi: cum ini ţ ial se ferea de boli sau parazi ţ i şi cum ajunge s ă se ataşeze, în final, foarte mult de familia de romi vizitat ă; cum e impresionată de grija cu care romii încearc ă s ă o fac ă s ă se simt ă în largul ei în casa acestora. Le mul ţ umesc foarte mult autoarelor pentru munca lor (atât în cercetare cât şi în scrierea articolelor). Au f ăcut o treab ă foarte bun ă chiar dacă tragem aceast ă concluzie ţinând cont de criterii specifice stadiului la care se află în cercetarea calitativ ă . Toate au auzit prima dat ă în viaţ a lor de cercetarea calitativ ă, toate au f ăcut prima lor încercare de cercetare calitativă . Şi cred că nu gre şesc dac ă spun că toate se afl ă la primul lor articol publicat într-o carte. Chiar dacă am remarcat cât de greu le-a fost uneori, am v ăzut la ele determinare şi îndr ă zneal ă. Le admir pentru lucrul acesta şi te îndemn şi pe tine s ă le scuzi derapajele metodologice sau exprimă rile stângace când le descoperi.

Florentina Scârneci

Bra şov, ianuarie 2009

8

DUREREA ÎNTRE S ĂN Ă TATE ŞI BOALĂ

MARIA LUIZA APOLZAN

“Lecţ ia cea mai însemnată pe care omul o poate învăţa de la via ţă nu este că durerea nu există în lume, dar c ă atârnă de noi să o folosim şi c ă o putem transforma în bucurie” - R. Tagore

Nu exist ă om, fiin ţă care să nu fi simţ it durere. Şi cum fiecare suntem unici în felul nostru, percepem şi exprimă m durerea în mod diferit: unii ţ ip ă de durere, unii plâng, al ţ ii î şi cânt ă suferin ţa sau o scriu, unii vorbesc deschis despre ea, al ţ ii p ă strează t ă cerea. Oare copiii cum v ă d durerea? Pot ei s ă se prefacă deşi este vizibil ă în ochii şi pe trupul lor? Sunt întreb ări pe care mi le-am pus cu mult înainte s ă ştiu că mă voi folosi de ele în cercetarea mea, întreb ă ri ce au încolţ it încă de la primul contact cu copiii suferinzi de boli incurabile. Acest prim contact s-a realizat cu aproximativ 4 ani în urmă în cadrul activit ăţii de voluntariat desf ăşurat ă la centrul unde veneau copiii. Atunci, la o vârst ă apropiat ă de a unora dintre ei, am realizat că problemele mele erau minore în comparaţ ie cu ale lor; pe mine mă a ştepta un viitor în culori calde, vesele, aveam planuri, cei mai mul ţ i dintre ei nici nu îndr ă zneau s ă viseze. Am ştiut de prima dat ă subiectul cercet ării mele. De cum ne-a fost anun ţ ată sarcina, întreb ările de mai sus au reînviat în mintea mea. Aşteptam ner ăbd ă toare să v ăd ce voi descoperi, s ă iau din nou contact cu copiii, deveni ţ i între timp foarte familiari mie. Eram con ştient ă de faptul că subiectul ales ini ţ ial de mine ”Viziunea copiilor bolnavi asupra durerii” nu era unul tocmai la îndemân ă.

9

Ştiam că ace şti copii evit ă s ă vorbească despre durere, că este un subiect aparte pentru ei. Am ales deci, s ă le propun s ă realizeze o lucrare (desen sau colaj) în care s ă reprezinte durerea în modul în care o percep ei (în speran ţ a c ă prin desen se pot exprima mai u şor decât verbal). Am hot ă rât s ă fac o comparaţ ie între subiec ţii aleşi ini ţial de mine şi alţ ii să n ăto şi. În final cercetarea mea a purtat denumirea ”Exprimarea durerii între s ă nă tate şi boal ă ”. Primul contact cu terenul s-a realizat cu mult timp în urmă f ă r ă a avea leg ă tur ă atunci cu cercetarea mea. Dar prima întâlnire cu locul şi persoanele ce aveau s ă devin ă în mod con ştient, acum, subiect de cercetare a fost una cu mult mai înc ărcat ă de emo ţ ii decât cele precedente. Dacă pân ă atunci eu d ăruiam ceva f ăr ă să cer nimic în schimb, era rândul meu s ă cer. Dificult ăţi nu am întâlnit, putând astfel s ă mă concentrez asupra obiectivului de cercetat: aflarea modului în care exprimă copiii bolnavi durerea în comparaţ ie cu cei s ă n ăto şi, în desene. Cercetarea de fa ţă este una calitativ ă deoarece mi-am propus s ă înţ eleg care sunt sentimentele copiilor bolnavi fa ţă de subiectul “durere” în compara ţ ie cu cele ale copiilor s ă n ăto şi, cum v ăd durerea şi cum o exprimă . Este o cercetare descriptiv ă, fundamental ă, pentru că am încercat s ă descriu modul în care v ăd copiii bolnavi şi cei s ăn ă to şi durerea, ce sentimente îi încearc ă în leg ătur ă cu aceasta şi dac ă reu şesc sau nu să o ascund ă . Este o cercetare fundamental ă deoarece nu am încercat s ă schimb ceva prin intermediul ei, ci doar s ă descriu o viziune asupra durerii din perspectivele celor mai sinceri dintre oameni, copiii.

10

Abordarea teoretică în care se încadrează această cercetare este interacţ ionismul simbolic, deoarece am vrut s ă descop ă r cum v ăd cele dou ă grupuri de copii durerea, ce semnifica ţie îi dau acesteia, cum se confrunt ă cu ea în viaţ a de zi cu zi şi cum îi fac fa ţă.

Am realizat culegerea datelor prin colectarea documentelor vizuale, întocmite la cererea mea. Au fost documente scrise, necifrice, personale. Această metod ă de culegere a datelor mi s-a p ă rut util ă, eficient ă şi potrivită pentru subiec ţ ii mei care, copii fiind, desenează cu pl ăcere, exprimându- şi mai u şor emo ţ iile, tr ă irile şi sentimentele prin desene. Le-am cerut deci celor dou ă grupuri de copii, care se aflau în locuri diferite în intervale de timp diferite, s ă realizeze o lucrare (desen sau colaj) în care s ă reprezinte durerea aşa cum o v ă d ei. La aceast ă metod ă am ad ă ugat observa ţia de teren (mediul în care îşi desf ăşoar ă activitatea în mod normal), deschis ă (subiecţ ii ştiau ce urmăresc), necontrolat ă (în sensul c ă am l ăsat lucrurile s ă decurg ă de la sine) şi participativ ă (am participat şi eu la activitatea propus ă de mine). Această metod ă , a observa ţ iei, s-a realizat f ă r ă ca eu s ă îmi fi propus dinainte (în timp ce copiii realizau tema dat ă de mine, am observat reac ţii, tr ă iri, atitudini în leg ătur ă cu aceasta). Am folosit astfel triangula ţ ia metodologic ă. Pentru analiza datelor am utilizat codarea teoretică (deschis ă, axială , selectiv ă) ş i prezentarea vizual ă sub formă de matrice. Am început cu codarea deschis ă, folosind ca tehnic ă analiza pe întreg documentul. Am descoperit coduri ce se refer ă la titlurile fiecă rei

11

lucr ări în parte, materialele folosite de subiecţ i, reac ţ iile la tema propus ă de mine, comportamentele în timpul activit ăţ ii, etc. În codarea axial ă am selectat elementele cele mai importante din lucr ă ri pe care le-am grupat pe categorii şi am realizat conexiuni între acestea. Categoria central ă folosit ă în codarea selectiv ă este „durerea” de care se leag ă celelalte categorii şi sub-categorii. Pentru a ajunge la rezultatele dorite, pentru a avea o perspectiv ă globală , general ă asupra datelor colectate şi pentru a face interpretarea acestora am folosit matricea în prezentarea vizuală a lor (dou ă matrice A şi B – anexele 1, 2). Matricea A face compara ţie între lucr ările, reac ţ iile, denumirile desenelor date de copiii bolnavi ca subiecţ i individuali şi de copiii s ă n ăto şi ca subiect colectiv în timp ce matricea B face comparaţ ie între reac ţ iile, condi ţ iile de realizare, etc. a celor două grupuri de copii – grupuri colective. Fiind o cercetare calitativ ă , e şantionarea este una teoretic ă, subiec ţii ale şi de mine fiind relevanţ i pentru cercetare. Am lucrat pe dou ă categorii (grupuri) de indivizi (copii). Categoria copiilor bolnavi, în număr de 4, cu vârstele de 9, 10, 13, 16 ani şi categoria copiilor s ăn ă to şi în număr de 19 cu vârste cuprinse între 7 şi 12 ani. Centrele la care vin cele dou ă grupuri de copii nu au fost alese întâmpl ător. Este vorba despre locul unde fac voluntariat şi de cel în care desf ăşor activitatea obligatorie de practică . Alegerea copiilor bolnavi a fost una întâmpl ă toare (era ziua în care aceştia se aflau la centru). Informatorii releu au fost: coordonatoarea centrului de zi de la locul de voluntariat şi asistentul social de la locul de practic ă.

12

Nu am avut dificult ăţi în a rela ţ iona cu subiecţ ii. Ace ş tia au fost cooperan ţi în limita situaţ iei în care se aflau, a dificult ăţ ii subiectului şi a vârstei lor. Pot spune totu şi că în cazul copiilor s ăn ă to şi am fost solicitat ă s ă ofer mai multe explica ţii privitoare la temă . Copiii bolnavi nu cereau l ă muriri cu privire la subiectul „durerea” şi p ăreau c ă ştiu totul despre ea. În ceea ce priveşte saturaţ ia teoretică am ajuns la aceasta doar în cazul copiilor s ăn ă to şi unde codurile şi categoriile se repetau, desenele erau în acelaşi stil, f ă r ă cazuri atipice. În cadrul grupului de copii cu probleme de s ă n ătate fizic ă, f ă r ă speran ţă de vindecare, nu pot afirma c ă am ajuns la saturaţ ie teoretică. Am întâlnit un caz atipic, unic, pe care l-am denumit „Copilul cu zâmbet de clown”. Aceast ă lucrare difer ă de celelalte lucr ări în sensul că, spre deosebire de acestea din urmă şi mai ales de titlul primit „Durere, suferin ţă”, este vesel ă, în culori optimiste, solare. Acest caz unic, deviant, m-a f ă cut s ă lansez o ipotez ă ce urmeaz ă pe viitor s ă fie confirmat ă : copiii bolnavi cu vârste mai înaintate încearcă s ă ascund ă durerea în desene vesele. Confirmarea acestei ipoteze se poate realiza prin cercetarea exprimă rii durerii la adolescen ţ i bolnavi respectiv s ăn ătoşi. Dup ă realizarea tuturor etapelor premerg ă toare am efectuat interpretarea datelor în scopul de a-mi r ă spunde la întreb ările:

„Cum exprimă copiii bolnavi fizic durerea în comparaţ ie cu cei s ăn ă to şi şi ce sentimente îi încearc ă în leg ă tur ă cu aceasta?” Am ales pentru interpretarea datelor s ă folosesc teoria întemeiată (grounded theory), deoarece mi s-a p ărut adecvat ă cercet ării mele. Am legat concepte şi propoziţ ii în teorii coerente,

13

concepte descoperite de mine, dezvoltate, formulate într-o schemă logică. În urma tuturor etapelor parcurse am ajuns la următoarele concluzii şi ipoteze:

COPIII BOLNAVI

COPIII SĂN ĂTO ŞI

Copiii care sufer ă de boli fizice incurabile exprimă durerea prin intermediul simbolurilor:

Copiii f ă r ă probleme de s ăn ă tate nu folosesc simboluri în lucr ă rile lor:

simbolul inimii, ciocanul, penele, etc.

atribuirea durerii pă r ţ ilor exterioare ale corpului (picior, gât, măsele, etc.)

Lucr ă rile copiilor bolnavi cu privire la subiectul „durerea” sunt abstracte şi greu de interpretat.

Lucr ările copiilor săn ă to şi cu privire la subiectul „durerea” sunt u şor de interpretat.

Copiii cu boli incurabile simt nevoia s ă foloseasc ă foarte multe materiale în realizarea lucr ărilor lor. Excep ţ ie face cazul copilului cu lucrarea „Ciocan”, acest lucru datorându-se incapacităţ ii sale de a- şi mi şca corespunz ător mâinile).

„Ciocan”, acest lucru datorându-se incapacit ăţ ii sale de a- ş i mi ş ca corespunz

Copiii f ă r ă probleme de s ăn ă tate aleg s ă foloseasc ă pu ţ ine materiale pentru realizarea lucr ărilor lor (unele lucr ări fiind doar în creion).

Titlurile lucr ărilor copiilor

Titlurile lucr ă rilor copiilor s ăn ă to şi cuprind cuvinte

bolnavi sunt folosite cu sens figurat şi cuprind simboluri:

„Ciocan”, „Inima neagr ă ”, „Durerea mea”, „Durere, suferin ţă ”.

folosite în sensul lor propriu şi nu includ simboluri:

„Durerea de mă sea şi caria”, „Dintele cel r ău”, „Gâtul ro şu”, etc.

Lucr ă rile copiilor bolnavi cât şi titlurile lor „vorbesc” despre lumea interioar ă a copiilor, despre sentimentele profunde

Lucr ările copiilor săn ă to şi şi titlurile acestor lucr ă ri „vorbesc” despre experimentarea durerii în viaţ a

14

ale acestora.

de zi cu zi ca pe ceva trecă tor, cel mai adesea surprinză tor, exterior, departe de ei şi str ăin.

Copiii bolnavi exprimă durerea în lucr ări originale, care nu se aseamă n ă între ele şi au viziuni diferite asupra aceleiaşi teme.

În lucr ările copiilor s ăn ă to şi nu exist ă diferen ţe semnificative în viziunea lor despre durere, desenele acestor copii se aseamăn ă foarte mult.

Durerea copiilor bolnavi este exprimat ă la rândul ei prin violen ţă (observat ă în modul de realizare):

Desenele copiilor fă r ă probleme de s ă n ătate prezintă violen ţ a provocată de „ceva” sau de „cineva”:

arderea hârtiei în formă de inimă şi folosirea scrumului, ruperea buc ăţ ilor de hârtie, violen ţ a ha şur ării liniilor. CAZUL ATIPIC:

Durerea provocată de măsea; Durerea provocată prin lovire, etc.

Copiii bolnavi de boli incurabile care au intrat în adolescen ţă încearcă s ă ascund ă durerea în desene vesele [ipoteză neverificat ă].

Copiii bolnavi se implică foarte mult în activităţ ile în care trebuie s ă exprime universul lor interior şi sunt vizibil marcaţ i afectiv:

Copiii s ăn ă to şi nu se implică emo ţ ional foarte tare şi par a avea interese mai apropiate de arii precum joaca, şcoala, grupul de prieteni, etc.

au privirea tristă ; se îndep ărteaz ă de la masa de lucru f ăr ă explica ţ ii; fredoneaz ă melodii în timpul lucrului, etc.

Exist ă diferen ţe semnificative în perceperea şi exprimarea durerii la copiii care suferă de boli incurabile faţă de cei f ăr ă probleme de s ăn ătate.

15

AUTOEVALUARE Din punctul de vedere al suficien ţ ei pot spune c ă ar mai fi fost necesar s ă colectez date în cazul copiilor care sufer ă de boli incurabile pentru a ajunge la satura ţ ia teoretic ă. Consider că informa ţ iile au fost selectate dup ă nevoile teoretice şi prin aceasta am îndeplinit criteriul adecv ării. Este necesar ca pe viitor s ă mă întorc în teren şi s ă rezolv cazul situaţ iei deviante, confirmându-mi sau nu ipoteza că la adolescen ţ ii bolnavi durerea poate fi ascuns ă prin desene vesele. Prin această cercetare înclin s ă cred că am aflat lucruri interesante care mă vor ajuta s ă relaţ ionez corespunzător atât cu copiii bolnavi cât şi cu cei s ăn ă to şi în leg ă tur ă cu subiectul „Durerea”. Men ţ ionez, în final, că cercetarea de faţă este una deschis ă şi mai ridică semne de întrebare la care sper s ă r ă spund în viitorul apropiat.

16

MATRICEA A

 

ANEXA 1

Subiec ţ ii

 

Condi ţ ii de realizare

 

Reac ţ ii afective

Denumirea

 

Descrierea lucră rii

Materiale folosite

   

lucră rii

 

1.

 

2.

 

3.

 

4.

 

5.

 

6.

1.a

Mânuie şte greoi ustensilele de lucru;

Privire

“Inima

Pe o suprafa ţă de carton colorat (verde) se află lipită o inim ă decupată din hârtie albă – aceasta este arsă pe margini iar deasupra ei este presă rat scrum.

Carton colorat Hârtie albă ; Scrum; Lipici; Foarfece;

tristă, în

neagră

Necesită ajutor;

gol.

 

Este în scaun cu rotile.

 

 

 

2.a

Mobilitate bună a mâinilor; Este în scaun cu rotile.

Lucrează în liniş te; Fredonează o melodie populară ; Se gânde ş te foarte mult la fiecare element executat.

“Durere,

Pe o suprafa ţă de carton galben se află decupată o inimă de dimensiuni mici; Inima este colorată în portocaliu deasupra ei aflându-se pres ă rat sclipici auriu; Pe fundal (cartonul galben) sunt lipite două pene: una de culoare violet – roş u iar cealalt ă violet - albastru.

Carton

suferinţă

colorat;

 

Hârtie;

 

Sclipici;

Culori;

Pene;

Lipici;

Foarfece.

3.a

Mobilitate dificilă a mâinilor ş i a capului; Exprimare greoaie; Necesită ajutor; Este în scaun cu rotile.

Lucrează

“Ciocan”

Pe o suprafa ţă de hârtie albă sunt desenate cu creionul linii ş i puncte dispersate de diferite grosimi şi lungimi.

Foaie albă ; Creion.

calm, în

 

liniş te.

 

 

 

4.a

Mobilitate bună a mâinilor; Este în scaunul cu rotile.

Lucrează cu ră bdare ş i migală ; Este calm.

“Durerea

Pe o suprafa ţă de coală albă se afl ă lipite bucăţ i rupte din hârtie colorată roş ie şi portocalie (dispuse aleatoriu) ş i 2 pene negre dispuse în pozi ţ ii diferite una fa ţă de cealalt ă.

Coală albă ; Bucăţ i de

mea”

 

hârtie colorată

 

rupt ă

 

Lipici, pene;

 

Foarfece.

17

1.

 

2.

 

3.

 

4.

 

5.

 

6.

5.b

Stare bună de să nă tate.

Relaxa ţ i

“Durerea de măsea ş i caria”; “Gâtul roş u” “Dintele cel ră u”, etc.

Toate lucră rile sunt realizate pe hârtie albă ; Sunt desenate mă sele, dinţ i, picioare, lovituri provocate prin lovire, accidentare, etc.

Foi albe;

 

Vioi; Unii sunt agita ţ i; Se inspiră din lucră rile celorlalţ i.

Creion;

Culori.

 

 

Legendă :

a – copiii bolnavi 1,2,3,4 – fiecare caz în parte 5.b – totalitatea copiilor s ă nătoş i

MATRICEA B

 

ANEXA 2

Gru

 

Condiţ ii de realizare

 

Reac ţie la temă

 

Grad de

Mod de lucru

 

Materiale

 

Titlurile

Viziunea despre

Exprimarea

puri

implicare

folosite

lucră rilor

 

durere

 

durerii

Gr.1

Boală ;

U ş oară stare de disconfort Vizibil marca ţ i afectiv.

Foarte implica ţ i

Calmi,

Numă r

Sens

Nesurprinză - toare;

Folosirea

Incapacitatea

t

ă cuţ i;

mare de materiale; Lucră ri înc ă rcate.

figurat;

simbo-

 

de a mânui corect ustensilele de lucru; Nevoia de a fi ajuta ţ i.

 

Atenţ i doar la lucră rile lor;

Simbo-

Exprim ă

lurilor

luri.

universul lor

Lucră ri

 

interior;

originale;

Privire

 

Ceva ce

Abstracte;

 

îndreptată

trebuie

Greu de

în foaie;

pedepsit,

interpretat

 

Fredonează

înlă turat.

 

o melodie.

 

18

Gr.2

Să nă tate; Realizează cu uş urinţă lucră rile.

O simplă sarcină de lucru; Nu sunt marca ţ i afectiv.

Puţ in implica ţ i

Relaxa ţ i;

Puţ ine

Au sens

Ceva ră u dar trec ă tor; Îi ia prin surprindere atunci când apare.

Durerea

Vioi; Se agită ; Vorbesc între ei; Se inspiră din lucră rile celorlalţ i.

materiale.

propriu.

este

 

   

provocată

din

 

exterior;

Desenele

   

sunt cu

sens

propriu;

 

Se

aseamă nă

între ele.

Legendă :

 

Gr.1 – grupul copiilor bolnavi Gr.2 – grupul copiilor să nă toş i

19

VIOLEN ŢA DOMESTIC Ă ASUPRA FEMEILOR

ANDREEA-ELENA AVASILOAIE

Am început aceast ă cercetare f ăr ă s ă ştiu ce se a şteapt ă de la mine, ce trebuie concret s ă fac şi unde trebuie s ă ajung, ceea ce mi- a creat o oarecare stare de disconfort. Mi-au trecut multe teme de cercetare prin minte, toate foarte interesante, îns ă m-am oprit asupra poveştilor de via ţă ale femeilor abuzate. Am ales aceast ă temă , în primul rând, pentru c ă aveam în jurul meu câteva femei care se aflau în această situa ţie şi, deci, aveam practic „terenul”. Această cercetare este una calitativ ă, întrucât îmi propun să aflu sentimentele acestor femei abuzate, să analizez informa ţiile în profunzime, încercând s ă cunosc modul în care violen ţa domestic ă le-a influen ţat viaţ a. Este, de asemenea, o cercetare descriptiv ă, pentru că descrie schimb ările pe care o femeie abuzat ă le resimte, descrie relaţ iile pe care ele le au cu copiii lor, cu familia lă rgit ă, cu societatea. Abordarea teoretic ă în care se încadrează este interacţ ionismul simbolic pentru că în analiza şi interpretarea datelor am încercat s ă privesc violenţ a chiar prin ochii subiec ţilor cercetaţ i şi s ă folosesc limbajul lor. Primul contact cu terenul nu a fost unul tocmai reu şit, întrucât am întâmpinat probleme în ceea ce priveşte culegerea datelor. Nu g ăseam metodele potrivite prin care s ă -i fac pe subiec ţ ii mei (dou ă femei, pe nume M.A.-38 ani şi C.I.-53 ani) s ă- şi deschid ă sufletul, nu ştiam ce fel de întreb ări s ă le adresez pentru a nu se simţ i ofensate, vulnerabile, pentru a nu simţi c ă vreau s ă p ă trund for ţat în viaţ a lor intimă . O altă problemă pe care am întâlnit-o a fost necooperarea subiec ţ ilor. Deşi am încercat s ă deschid subiectul

21

despre violen ţă , vorbind cu ei despre cazurile de maltratare asupra femeilor şi copiilor ap ărute la televizor, cerându-le p ărerea despre b ărbaţ ii care î şi lovesc so ţ iile şi copiii, cele două femei au fost reticente şi au avut r ăspunsuri evazive, au devenit pu ţin agitate şi se putea citi pe faţ a lor o stare de disconfort şi jen ă . M-am hot ărât atunci s ă renun ţ o perioad ă la a mai aborda subiecte legate de violen ţă şi s ă a ştept pân ă se creeaz ă o relaţ ie de prietenie şi de încredere între noi. Aşteptarea a fost benefic ă, întrucât, dup ă mai multe întâlniri în care am discutat fiecare despre viaţ a noastr ă , despre şcoal ă , serviciu, familie, etc., rela ţia dintre mine şi cei doi subiec ţi a devenit foarte deschis ă, am început să comunică m din ce în ce mai bine, iar ei au avut pl ăcerea de a-mi povesti întâmpl ări mai mult sau mai pu ţ in fericite din viaţ a lor şi uneori m-au l ăsat să asist la discu ţ iile mai intime pe care le aveau cu cei mai buni prieteni ai lor. Astfel am reu şit s ă culeg primele date pentru cercetare şi totodat ă s ă realizez un interviu nestructurat. O alt ă metod ă de culegere a datelor a fost observaţ ia de teren (am observat subiecţ ii în mediul natural al apari ţiei abuzului, adic ă în casele lor), observa ţia ascuns ă (cele dou ă femei nu ştiau c ă sunt subiec ţii unei cercet ări) şi observa ţia necontrolat ă (am l ă sat ca discu ţ iile s ă vin ă de la sine şi am a şteptat ca subiec ţ ii s ă fie preg ăti ţ i s ă vorbească ). Pe lâng ă observaţ ia de teren, am mai folosit ca metod ă de culegere a datelor interviul semistructurat pe urmă toarele teme: ,,care au fost momentele cele mai traumatizante din via ţ a lor, în ceea ce prive şte abuzul?”, ,,cum s-a ajuns la abuz?”, ,,cum este via ţ a de acum în compara ţie cu viaţ a de la începutul că s ătoriei în ceea ce prive şte rela ţiile cu familia, cu prietenii, cu societatea?”, ,,care este imaginea faţă de sine şi ce atitudine au faţă de viitor?” (vezi în anexe exemple de observaţ ie

22

de teren şi de interviu semistructurat pe una din temele mai sus expuse). În ceea ce priveşte identificarea problemei de cercetat, lucrurile s-au petrecut astfel: dup ă fiecare întâlnire cu cei doi subiec ţi, plecam de la ei, uneori şocată , alteori dezgustat ă şi de cele mai multe ori ajungeam s ă mă pun în locul lor, imaginându-mi c ă duc o via ţă identică . Gândurile care îmi împânzeau mintea dup ă fiecare întâlnire (de genul: ,,ce via ţă murdar ă şi deprimant ă duc aceste femei!”, ,,prin ce schimb ă ri şi drame trec!”, etc.), m-au ajutat s ă identific problema cercet ă rii mele, m-au ajutat s ă ştiu ce vreau s ă aflu, şi anume: ,,Cum s-a schimbat via ţ a unei femei abuzate şi din ce puncte de vedere: din punctul de vedere al stimei de sine, al rela ţiei cu familia, cu prietenii, cu societatea, din punctul de vedere al atitudinii faţă de copii, fa ţă de Dumnezeu?” În analiza datelor am folosit codarea deschis ă , iar ca formă de prezentare vizual ă a datelor am folosit matricea şi re ţ eaua (vezi anexele). Eşantionarea am realizat-o la culegerea datelor, selectând din totalitatea femeilor ce se aflau în jurul meu, doar acele femei care sunt sau au fost victime ale violen ţ ei domestice. Datorit ă faptului c ă subiec ţ ii cercet ă rii au fost doar doi la număr, consider că nu am ajuns la satura ţ ie teoretic ă. Aş fi avut nevoie de un număr mult mai mare de subiecţ i pentru a putea demonstra c ă nu mai e nimic nou de aflat, că nu mai am nimic de ad ăugat la datele mele şi că informa ţiile încep s ă se repete. Ca metod ă de interpretare a datelor am folosit story-telling- ul, pentru că datele interpretate de mine sunt inedite, sunt unice, speciale, prezint ă evenimente neobişnuite, prezint ă oameni care sufer ă şi care trec prin momente marcante. Astfel am creat o femeie imaginar ă , pe nume Maria, care face o sintez ă a pove ştilor

23

celor doi subiec ţi ai mei. Deci, din cele dou ă pove şti ale cercet ării, am construit o poveste comun ă, reprezentativ ă pentru ambii subiec ţi, spus ă de Maria (vezi anexele). Rezultatele cercet ării au fost: am descoperit c ă o femeie abuzat ă nu sufer ă doar abuz fizic, ci şi abuz psihic, economic, verbal şi uneori chiar abuz sexual. O astfel de persoan ă sufer ă schimb ări pe toate planurile: în ceea ce prive şte relaţ iile cu cei din afara că s ătoriei, precum rude, prieteni (relaţ iile se r ă cesc sau dispar definitiv din diverse cauze: femeile se simt ru şinate de situaţ ia în care se afl ă , simt c ă sunt vulnerabile, de cele mai multe ori so ţ ii lor le interzic s ă mai ţ in ă leg ă tura cu cei apropiaţ i), în ceea ce priveşte stima de sine (ajunsesem s ă-mi fie ru şine de mine, mi-era scârb ă de mine, m ă simt ca o carcas ă) şi chiar în ceea ce priveşte via ţ a de zi cu zi (eram mai mereu sup ărat ă, nu mai aveam nici o vlag ă, nu am chef s ă râd, sunt toat ă ziua singură, îmi vine mereu s ă plâng). Aceste femei se simt foarte singure, se macin ă în interior, ajungând s ă se urască pe sine şi viaţ a pe care o duc, simţ indu-se într-un final ni şte epave. Aceste schimb ă ri le influen ţ ează perspectivele de viitor: unele, precum subiectul M.A., devin mai puternice şi vor s ă aduc ă o schimbare în viaţ a lor, în timp ce altele, precum subiectul C.I., se resemneaz ă pur şi simplu.

24

ANEXE

Observa ţie de teren asupra subiectului C.I.

- este o femeie deprimată, f ă ră mari speranţ e de viitor

- are o imagine de sine negativă

- suferă mult, are de multe ori ochii înlăcrima ţi

- pe parcursul conversaţiei îşi ţ ine privirea în p ământ, îşi duce des mâna la frunte, vocea îi tremură

- cu cât se afundă mai mult în discu ţ ie, cu atât devine mai agitat ă, se încrunt ă, îşi freac ă mâinile, ritmul vocii este alert

- crede în Dumnezeu

- se simte obosită, este prea încărcată cu sentimente negative

- este o fire anxioasă

Interviu nestructurat cu subiectul C.I.

Discu ţia începe din senin, C.I. povestindu-mi ce i s-a întâmplat ieri. Aşa de beat a venit nen-tu Costic ă asear ă!A b ăut la munc ă cu colegii. Eu l-am v ăzut c ă e beat, c ă m-am uitat pe geam şi l-am v ăzut c ăzut în şanţ. Nu m-am dus la el, că oricum nu aveam ce s ă-i fac, nu pot s ă-l car c ă e greu. Dar m ă uitam mereu pe geam să v ăd dac ă se ridic ă. Şi când m-am uitat o dată nu l-am mai v ăzut. M-am speriat r ău, dar dup ă aia am v ăzut c ă era lâng ă o casă şi se juca cu ni şte câini. A venit pe la 9 seara. Era a şa de beat, era şi pişat pe el. A intrat pe uşă şi a c ăzut chiar la intrare. Eu sunt a şa de

speriată tot timpul când vine beat pentru c ă mi-e fric ă s ă nu cad ă pe o ţeav ă, să o rup ă şi s ă murim în cas ă. L-am l ăsat s ă stea acolo jos pân ă s-a ridicat singur. Când s-a ridicat s-

a dus la c ămară unde are o cutie cu scule. A ţipat la mine ca nebunul, c ă cic ă i-am

umblat la scule, c ă nu mai sunt puse a şa cum le-a pus el. Eram a şa de sup ărată şi nu ştiam cum s ă-l p ăzesc pe Adişor (nepotul familiei) Pân ă s-o culcat am stat tot cu frica în sân, c ă tot îl lua pe Adişor în bra ţe şi îmi era fric ă s ă nu cad ă peste el, c ă uite a şa se clătina cu el. Doamne ajut ă!(îşi face cruce). Da’ tu ştii

c ă şi lu’ Bela (câinele familiei) îi e fric ă de el! Tot timpul când îl simte beat fuge în ultima camer ă, stă ascuns ă sub pat şi nu mai iese pân ă a doua zi. Da’ aseară, când am v ăzut c ă începe deja cu scandalul, l-am luat pe Adişor şi l- am dus în baie, am încuiat u şa şi am început să-i fac baie, ca să aib ă răbdare. Am stat acolo pân ă am crezut eu c ă s-a liniştit, pân ă n-am mai auzit înjur ături. Când am ie şit dormea pe canapea în dormitor, la televizor. L-am îmbrăcat repede pe Adişor, i-am înc ălzit laptele şi l-am pus la culcare. Eu n-am dormit cu Costic ă, am dormit singură, în

alt ă camer ă.

Interviu semistructurat pe tema: ,,Care au fost momentele cele mai traumatizante?” cu subiectul C.I.

Multe au fost momentele care m-au marcat. Da’ cel mai mult mă speria faptul că avea tot timpul la el un briceag cu care m ă tot amenin ţa când avea chef, adic ă atunci când era beat, c ă atunci când e treaz nu prea am probleme. Da’, odată, îmi amintesc c ă veneam de la serviciu, eram schimbul doi şi am ajuns acas ă pe la unsprezece seara. Când am ajuns, fata mi-a spus c ă tata nu venise înc ă.

Sigur venea beat şi avea chef de

Aoleu, m-a apucat deja spaima, ştiam ce m ă a şteaptă

25

scandal. Nu ştiam ce s ă fac. M-am hotărât s ă iau fata şi să mergem la fratele lui Costic ă, care nu stătea a şa de departe şi s ă ne ascundem acolo. Pe drum numa’ cu frica s ă nu mă întâlnesc cu el am stat. În fine, am ajuns acolo, am mai stat de vorb ă şi pe la unu noaptea ne-am dus la culcare. Nu m ă băgasem bine în pat, c ă aud b ătând la u şă. Eram sigur ă c ă e el. Cumnată-mea a venit în camer ă, ne-a luat şi ne-a dus pe balcon, unde ne-a ascuns dup ă ni şte dulapuri şi ne-a acoperit cu o faţă de masă. Între timp, cumnată-meu a deschis u şa. Era Costic ă, cum b ănuiam, nervos de numa’ numa’. A început s ă strige s ă venim singure acasă, c ă dac ă ne g ăse şte el, ne omoară. A vrut s ă intre cu forţa, da’ cumnată-meu l-a luat de gât şi l-a dat afar ă. Mi-era a şa de milă de asta mic ă atunci. Îi b ătea inima, săr ăcu ţ a. Şi plângea a şa de tare dup ă ce aplecat tac-su. Dup ă ce ne-am mai liniştit, ne-am culcat. A doua zi trebuia s ă ne întoarcem acas ă, c ă doar cât ne putea ţine şi cumnată-meu. Mam ă, îmi era o fric ă!Nu ştiam cum îl g ăsesc acas ă, mi-era fric ă s ă nu îşi dea seama de unde venim. Eram terminat ă! Am avut noroc c ă nu era nimeni acas ă. Da’ după aia m-a durut cel mai tare c ă fata a ie şit s ă se joace şi prietenii i-au spus c ă asear ă, taic ă-su a umblat cu cu ţitul în mân ă şi ne striga pe amândou ă, c ă ne omoar ă. Sărăcu ţa, abia se lini ştise pu ţ in, c ă acum era din nou speriată, că cine ştie ce o să-i facă taic ă-su când vine acas ă (îi vine s ă plângă). Altădată când mai venea beat m ă b ătea, sp ărgea farfurii, sp ărgea geamul, cic ă să aud ă lumea ce familie fericit ă suntem. Şi fata plângea şi îl implora să termine, dar degeaba. Şi cel mai scârb ă îmi era când m ă punea s ă mă culc cu el. Mă lua cu for ţa, c ă eu nu vroiam. Ah, cât mai plângeam! Da’, asta e!Asta e viaţ a mea, n-am ce să fac!Poate într-o zi o s ă fie mai bine. Da’ bine, c ă acum, de când a crescut fata, nu mai sunt b ătăi chiar a şa de crunte, c ă am înv ăţat şi eu s ă mă feresc. De exemplu, când vine beat acas ă tare, eu mă ascund după dulap şi stau acolo până adoarme el, c ă el e prea beat s ă vin ă să m ă caute. Numai că atunci când e Adişor la noi nu prea pot s ă m ă ascund, c ă n-am ce face cu el, el nu stă cuminte. Sau altădată m ă ascund în balcon între rufe şi stau, tot a şa, pân ă se potole şte el.

Prezentarea vizuală a datelor

Matrice

Subiec ţ i

Au apărut

Rela ţia între noi s-a răcit

 

A apărut

M ă uit în oglind ă şi văd

Sper ca într- o zi

probleme

violen ţa

 

fizică

 

M.A.

-juca mereu ri şc ă şi poker pe bani -şi-a pierdut locul de munc ă -avea un cerc de prieteni dubios -bea de sup ărare

-ne mai certam -m ă înjura bine -prietenii s- au îndep ărtat -îi ceream

-de nervi c ă nu-l slujesc mi-a dat o palmă şi m-a împins -au continuat nenumărate

-ajunsesem o urât ă şi o neîngrijită -eram mai mereu sup ărată -m ă sim ţeam

-să am o via ţă lini ştită -să-mi cresc singură fetele -poate s ă-mi

b

ăt ăi

ultima femeie -nu mai aveam nici o vlag ă -mi-era scârb ă de mine

refac viaţa

mereu socoteală

-m ă b ătea din orice motiv

26

C.I.

-consuma alcool -şi-a f ăcut prieteni be ţivi -în fiecare zi, dup ă munc ă,

-mi-a mai dat o palmă -înjur ături, amenin ţări -sunt speriată tot timpul când vine beat

-m ă amenin ţa cu briceagul când avea chef -sp ărgea tot prin cas ă -m ă b ătea -m ă trăgea de

-m ă simt ca o carcas ă -am doar corpul, dar pe din ăuntru nu e nimic -sunt obosit ă -sunt singur ă

-o s ă se sfârşeasc ă şi calvarul ăsta într-o zi -poate într- o zi o s ă fie mai bine

merge la b ăut la Han ţ

p

ăr

toată ziua -nu am chef s ă râd -îmi vine s ă plâng

-mai am un pic de suportat

Re ţea (subiectul C.I.) Condi ţii cauzale ale abuzului fizic Consum Bătăi, de alcool viol
Re ţea (subiectul C.I.)
Condi ţii cauzale ale abuzului fizic
Consum
Bătăi,
de alcool
viol
Prieteni
O palmă
beţivi
certuri

Condi ţii cauzale ale sc ăderii stimei de sine

Scandaluri, bătăi viol Stimă de sine scăzută singurătate
Scandaluri,
bătăi
viol
Stimă
de
sine
scăzută
singurătate

27

Story telling

Mă numesc Maria şi m-am c ăsătorit de tân ără.Ca toate femeile m-am căs ătorit din dragoste, sperând că b ărbatul ales va fi cel lâng ă care voi trăi pân ă la adânci b ătrâneţ i şi lâng ă care îmi voi cre şte copiii. Îns ă soarta nu a fost de partea mea. Bărbatul lâng ă care tr ăiam era, de fapt, o mâ ţă blândă care zgârie r ău. La începutul c ăsniciei totul era frumos, dar dup ă un timp

so ţ ul meu şi-a arătat ghearele. S-a îndep ărtat de mine, preferând s ă- şi petreac ă timpul într-un anturaj dubios. Cu prietenii bea, juca poker şi rişc ă, deci cheltuia bani şi timp. Am început s ă ripostez, cerând explicaţ ii pentru un astfel de comportament, îns ă totul în zadar. A început să bea din ce în ce mai mult. Mă temeam pentru el şi insistam s ă se schimbe, s ă revin ă la normal. Timpul trecea şi el se afunda tot mai mult în probleme. Devenise de nerecunoscut: şi-a pierdut locul de munc ă, nu mai comunicam şi nu m ă mai respecta. De copii nu prea îi p ăsa. Începuse să devin ă din ce în ce mai posesiv. Încerca s ă-mi controleze via ţ a din toate punctele de vedere: îmi interzicea s ă-mi văd prietenii, s ă-mi vizitez rudele, mă amenin ţ a că nu va mai aduce

bani în cas ă dacă nu îl slujesc

Nu mai suportam!

Nu aveam voie s ă fac nimic din ce-l putea deranja, trebuia s ă-i cer voie s ă-mi cump ăr unele lucruri; mă îmbr ăcam doar cum vroia el, iar la întâlnirile cu prietenii lui trebuia să am grij ă ce vorbesc. Ajunsesem s ă tr ăiesc ca un robot, nu mai aveam personalitate, mă transformasem într-o marionet ă care trebuia s ă fie la cheremul lui. Mă simţ eam ca o carcasă, goal ă pe din ăuntru. Via ţ a devenea din ce în ce mai obositoare şi chinuitoare. Mă b ătea din ce în ce mai des şi mai crunt. Începuse, chiar, să mă jignească şi în public, motiv pentru care to ţi prietenii comuni s-au îndep ărtat de noi. Acum m ă uit în oglind ă şi văd doar o femeie de nimic. O femeie singur ă, închis ă în ea, cu sentimentul de vinovăţ ie că nu am fost în stare s ă aleg ceva mai bun. Pe zi ce trece m ă închid tot mai mult în mine şi sunt din ce în ce mai deprimată: nu mai am chef s ă râd, îmi vine mereu s ă plâng. Oare merit o via ţă atât de rea?

28

Uneori sper c ă poate va fi mai bine şi c ă poate, într-o zi, se va sfâr şi şi calvarul ăsta. Alteori mă resemnez şi cred c ă poate a şa a vrut Dumnezeu să fie via ţ a mea. Oricum, tot ce ştiu este că mai am doar un pic de suportat. Ceva se va întâmpla

29

COMUNITATEA DE ROMI DIN BUDILA

ELENA-ALEXANDRA CIOCEA

Am ales să fac această cercetare despre comunitatea de romi din Budila pentru că am vrut s ă aflu ce fel de oameni sunt, de ce sunt consideraţ i „altfel” decât noi şi despre cum decurge via ţ a lor în general. Prima dat ă am vrut s ă fac o cercetare despre venitul lor şi despre problemele lor financiare. Pe parcursul cercetă rii mi-am dat seama că sunt şi alte subiecte interesante pe care aş fi vrut s ă le aflu, fapt pentru care mi-am schimbat obiectivul cercet ării. La început când am intrat în contact cu primele persoane rome am fost mai stângace, nu ştiam cum s ă -i abordez şi care ar trebui s ă fie prima întrebare care ar fi trebuit s ă o pun. Când am început s ă vorbesc cu ei au fost foarte interesaţ i de persoana mea şi de ce vreau eu de la ei. La prima vedere p ăreau foarte curio şi şi uneori suspicio şi, dar când purtai o discu ţ ie mai personal ă cu ei deveneau timizi şi ru şinaţ i de statutul lor. Cele mai mari dificult ăţi pe care le-am întâmpinat pe parcursul muncii de teren au fost:

modul de convie ţuire al romilor diferit de cel al etniei mele, unele persoane nu au cooperat aşa cum mi-aş fi dorit, iar lipsa educaţ iei şi a bunelor lor maniere m-au f ăcut s ă-i privesc uneori cu dispre ţ. Dar, toate acestea nu m-au oprit s ă-mi continuu cercetarea. Obiectivele pe care mi le-am propus sunt: descrierea principalelor etape ale vie ţii şi a dificult ăţilor pe care le au romii în general. Cercetarea „Comunitatea romilor din Budila” este o cercetare calitativ ă . Scopul acestei cercetă ri este de a urmă ri grupul ţint ă

31

(romii) în situaţ iile şi locul unde se gă sesc, adic ă în spa ţ iul unde se simt cel mai bine. „Comunitatea romilor din Budila” este o cercetare calitativ-descriptiv ă pentru că r ăspunde la întreb ă rile cine?, când?, cum?, cât?, în ce fel? şi descrie subiec ţii aşa cum sunt ei. Cercetarea este fundamental ă pentru că nu poate s ă rezolve problemele identificate imediat din lipsa de resurse şi din lipsa unei cooper ări cu institu ţ ii specializate. Deci nu are o urmare practic ă imediat ă . „Comunitatea romilor din Budila” se încadreaz ă în teoriile interacţ ioniste şi anume în fenomenologie. Această teorie î şi propune să descrie un fenomen din unghiul celui care îl tr ăieşte, fiind în general vorba de fenomene personale, cotidiene. De exemplu felul cum descriu Florin şi Lenu ţ a (unii dintre subiecţ ii cercet ării) dificultăţ ile pe care le-au întâmpinat la muncă , în distribuirea venitului etc. Cercetarea are o singur ă unitate de investigat (comunitatea), deci este un studiu de caz. Acest studiu de caz e unul de tip instrumental pentru c ă nu mă interesează comunitatea de romi în sine, ci mă sura în care este ea tipic