Pozitia Geografica a Romaniei

Romania este un stat de marime mijlocie in cadrul conttinentului european. Paralela de 45* lat. Nordica
trece prin apropierea localitatilor Sulina, Baicoi, Baia de Arama.
Romania se afla in zona temperata.
Se incadreaza:
-in sectorul estic fusul orar 2
-in sectorul central vestic- fusul orar 3

Pozitia Geografica a Romaniei in cadrul continentului

Romania se afla aproape in centrul Europei. Astfel ca se resimt influente din toate cele 4 parti ale
continentului( N,V,S,E).
Climatul temperat este supus circultiei maselor de aer umed si racoros dinspre Oc. Atlantic, se mai
adauga sezonier masele de aer sudice, nordice sau estice.
Durata anuala a intervalului de stralucire a Soarelui este de 2000 ore in Nord si 2300 ore in Sud.
Prin Nordul Romaniei trece limita culturilor de vita de vie, in Sud si Est floarea soarelui, in NE si
NV- cartofi sfecla de zahar.
Romania este o tara carpatica

Carpatii se desfasoara intre bazinul Vienei si Valea Timocului, circa 1500 km lungime, forma de arc
montan.
Pe teritoriul Romaniei:
28% ocupata de carpati
Ocupa o pozitie centrala in Romania
La exteriorul carpatilor s-au dezvoltat dealuri, podisuri, iar mai apoi campii, rezultand un relief in trepte.
Din Carpati
s-a transmis in regiunile vecine energie tectonica.
Si-au format si prelungit cursurile marile artere hidrografice ale Romaniei
Constituie o importanta bariera orografica pentru masele de aer
Au impus distributia principalelor tipuri de soluri si a formatiunilor vegetale
In postglaciar au avut un rol important in stabilirea kimitei estice a padurilor de fag.
Reprezinta o camara a Romaniei prin resursele pe care le detine.
Prin mutitudinea de obiective naturale si amenajate au rezutat zone turistice de interes national si
international.
Romania este tara dunareana

Dunarea:
izvoreste din Muntii Padurea Neagra si strabate 10 state. Lungimea totala a Dunarii este de 2 680 km.
Este o axa hidrografica importanta pentru Europa, strabatand-o de la V la E.
Circa 98% dn bazinele hidrografice ale Romaniei se includ in spatiul dunarean.
Are in Romania o vale ingusta si simetrica in Defileu si o vale larga si relativ asimetrica in avalul
defileului.
Culoarul dunarean prezinta un ansamblu complex de peisaje cu functionalitati economice.
A fost o cale de navigatie folosita de romani in antichitate
 Relieful culoarului vaii Dunarea este format dintr-o lunca extinsa si mai multe terase => terenuri
propice culturilor, pentru drumuri rutiere importante.
Se regasesc in vecinatate 19 orase : Galati, Braila, Drobeta Turnu Severin, Calarasi, Tulcea.
Apa din Dunare este folosita in sistemele de irigatii din Campia Romana si Dobrogea

Romania este o tara pontica

Romania in SE are a vecin natural Marea Neagra, cu o lungime a tarmului de 225 km.
Este un tarm dezvoltat prin ridicarea si oscilatiile nivelului marii in ultimii 3-4 mii de ani.
Marea Neagra:
Este responsabila de mediile individualizate pe o fasie de litoral
Aici se simt brizele ca factor principal in circulatia diurna a aerului => temperaturi moderate
Factor important in desfasurarea asezarilor si dezvoltarea activitatilor economice si culturale.
Prin canalul Dunare-Marea Neagra -> s-a realizat o axa de legaturi directe intre mare si restul tarii dar si
intre Romania si Europa.
Portul Constanta s-a impus pe plan international, fiind din cele mai importante din bazinul Marii Negre
si in Europa.
Romania are o pozitie geostrategica distincta

Din evul mediu pana in epoca moderna principatele autonome romanesti care odata unite a rezultat
Romania, au fost in atentia unor imperii in proces de expansiune.
Dupa cel de al doilea razboi mondial Romania intra in sfera de intere a U.R.S.S.
Dupa 1990 cand comunismul s-a prabusit, situatia geopolitica a Romaniei s-a modificat, in prezent este
definitita prin:
Romania este o tara suverana situata in aria de trecere dintre Europa si Rusia, este numita si zona gri,
dar si intre sfera de intere a SUA, NATO, Rusia.
Romania se afla in regiunea intersectarii unor mari axe geoeconomice:
Axa V-E ( intre tarile Europei Occidentale si tarile C.S.I)
Axa NV-SE (Intre Germania tarile din Europa Centrala si Orientul Apropiat)
Axa maritima ( M. Caspica M.Neagra M.Mediterana)
Axa fluviilor si canalelor
Obiectivele geostrategice ale Romaniei:
Intarire pozitiei in NATO
Intrarea in UE
Intarirea relatiilor economice, politice cu SUA, Canada, Japonia si China.
Un rol activ in Sistemul institutional european, ONU, etc.

ETAPELE PALEOGEOGRAFICE
Etapa Prehercinica

Include proterozoicul si prima parte a paleozoicului cand s-au realizat unitatile de platforma ( in
Moldova, Dobrogea de Sud, Campia Romana, Podisul Getic, etc.).
Pe fracturi se producea circulatia materiei magmatice, care se consolida intern ori erupea, creand aparate
vulcanice. Miscarile tectonice presau sedimentele din aceste bazine de sedimentare rezuland cutari,
matemorfozari si exondari.
 Se generau astfel sisteme montane cristaline.La inceputul paleozoicului existau 2 regiuni continentale in
NE si SE alcatuite din roci metamorfice si magmatic.
In cambrian si silurian orogeneza caledoniana a produs in bazinul oceanic cutari si crearea unui relief
exondat alcatuit din sisturi verzi.
La finele acestei etape existau 2 unitati rigide separate de o fosa.

Etapa Hercinica

Se desfasoara din paleozoicul mijlociu, pana in mezozoicul mediu si are ca urmari crearea unitatilor din
Dobrogea de Nord si a masei de roci cristaline carpatice.
Tectogeneza hercinica din carbonifer si permian a generat cutari, magmatism granitic si exondari in
bazinul marin. Dobrogea de NV estte alipita uscatului de la Sud.
Climatul cald si umed din carbonifer a favorizat o vegetatie luxurianta, ulterior clima este modificata
devenind calda si secetoasa. Se vor forma noi suprafete de nivelare.
Partea a 2 a etapei este agitata sub raport tectonic. S-au individualizat microplacile Moesia, Marea
Neagra, Transilvana si Panonica aflate la marginea placi euroasiatice.
Jocul placilor a produs diverse transformari tectonice in bazinul marin. S-au realizat cutari largi create de
miscarile kimmerice vechi din triasic.

Etapa Alpina

Se desfasoara din cretacicul mediu pana in prezent. Procesele tectonice au fost determinate de deplasarea
placilor Euroasiatica si Africana.
Faze tectogenetice:
1.Faza alpina veche din cratacic paleogen
S-au produs: orogeneza austriaca si laramica
Miscarile austrice:
au intensificat metamorfozarea rocilor sedimentare si cristaline
au facilitat un vulcanism subsecvent
au determinat inceputul ariajului:
Panzei Getice peste Autohtonul Danubian in Carpatii Meridionali
Panzei de Codru peste Autohtonul Muntilor Bihor
Miscarile laramice au dus la:
Definitivarea structurala a unitatilor cristalino-mezozoice
Cutarea flisului
Exondari pe suprafete intinse

2.Faza alpina noua ( neocarpatica) se desfasoara in neogen

Miscarile savice
- cuteaza flisul paleogen din Carpatii Orientali
- ridicari in spatiul carpatic
- modelarea uscatului in conditiile unui climat mediteranean - au favorizat formarea piemonturilor
Miscarile stirice
- activarea unor fracturi profunde au produs coborarea unor regiuni
- inceputul eruptiilor vulcanice in V Orientalilor
- crearea avanfosei carpatice
- transgresiune in platforma extracarpatica
Miscarile attice
- au facilitat eruptii vulcanice in C.Orientali si SV M.Apuseni
- modelarea uscatului in conditiile unui climat mediteranean favorabil pedimentarii
Miscarile rodanice
- ultimele modificari structurale
- ridicarea intregului teritoriu
Miscarile valahe
- au realizat cute largi si cute diapire
- au determinat formarea unor depresiuni tectonice interne Brasov
- au creat structura de domuri

3.Faza desavarsirii construirii reliefului actual s-a produs in cuaternar, a constat in cateva elemente
evolutive esentiale pentru realizarea peisajelor morfologice:
Tectonic:
inaltarea Carpatilor si dealurilor
dezvoltarea unor cute diapire insotite de bombari anticlinale in Subcarpatii de Curbura.
Morfologic:
adancirea raurilor care au creat vai cu terase
colmatarea lacurilor existente la inceputul cuaternarului
stabilirea nivelului Marii Negre la pozitia actuala
dezvoltarea societatii omenesti

UNITATI STRUCTURALE ALE ROMANIEI

Unitatile de PLATFORMA

Platforma Moesica ocupa cea mai mare parte din sudul Romaniei.
Fundamentul este diferit in cele 2 compartimente ale platformei.
In Dobrogea se separa 2 subunitati:
un soclu sudic puternic fragmentat tectonic, alcatuit din roci cristaline foarte vechi
un soclu nordic alcatuit din sisturi cristaline si sisturi verzi
Suprastructura sedimentara este alcatuita in N de depozite mezozoice, iar in S din cicluri sedimentare.
Platforma valaha are un fundament din sisturi mezometamorfice precambriene. Fundamentul inclina spre
nord.
Unitatile de OROGEN
OROGENUL CARPATIC

1.Carpatii Orientali
Unitatile cristaline se afla aprox. in centru, sunt cele mai vechi. Sunt alcatuite din roci mezometamorfice si
epimetamorfice.
Paleogeografic s-ar diferentia:
o etapa pretriasica
o etapa triasic-cretacic inferior
o etapa post-tectonica
Unitatile flisului ocupa cea mai mare parte. Sunt formate din masive muntoase alcatuite din roci acumulate
Flisul intern
Flisul extern- se desfasoara la exteriorul C.Orientali
 Flisul transcarpatic dezvoltat in Maramures
Unitatea vulcanica formeaza un lant aproape continuu de aparate vulcanice si platouri dezvoltate in neogen
Rocile dominante sunt andezite, plus riolite, iar local granite si bazalte.
Unitati depresionare intramontane sunt cele mai multe depresiuni.
Depresiunile Gheorgheni, Ciuc, Borsec, Bilbor, Dragoiasa s-au format dupa ce eruptiile vulcanice au
creat lantul vulcanic Calimani-Harghita.
Depresiunile Maramures si Oas
Depresiunile Comanesti si Brasov sunt tectonic
2.Carpatii Meridionali intre vaile Dambovitei si Dunare, sunt alcatuiti din 3 tipuri de unitati: autohton, panze
si depresiuni post-tectonice.
Autohtonul danubian cuprinde masivul Parang, Valcan, Retezat, Almaj. Este alcatuit din sisturi
cristaline mezo si epimetamorfice.
Panza Getica ocupa cea mai mare parte a C. Meridionali. Este alctuita din roci cristaline, roci
sedimentare si blocuri magmatice.
3.Muntii Apuseni o unitate mai ica ca intindere
Subunitatea central-nordica ocupa cea mai mare parte din M.Apuseni. A luat nastere in Jurasic prin
realizarea unui rift ce a separat microplaca panonica de cea transilvana, urmata de o expansiune a fundului
bazinului.
Subunitatea sudica se afla in SE, fiind incadrata de trei fracturi profunde. Rezulta bazine tectonice
formate in badenian.
Unitati morfostructurala in Romania

Campiile sunt cele mai recente forme de relief, rezultate in cuaternar. Tipuri de campii:
1.C de terasa- creatia unor rauri mari. Au suferit in pleistocen o deplasare sacadata pe o anumita directie.
Se includ aici C. Olteniei creatie a Dunarii, C. Pitesti Arges, C. Targovistei-Ialomita
2.C. piemontane- formate din panze groase de aluviuni depuse de rauri. Relieful este alcatuit din suprafete
interfluviale netede cu pietrisuri, temporar se scurg ape. Se includ:C. Ploiesti-Prahova, C. Buzaului, C. Aradului
3.C. de glacis- campii slab inclinate dezvoltate la contactul dintre dealuri si campiile de subsidenta.
Raurile, torentii s-au manifestat in spatiul deluros astfel ca au transportat materiale acumulat in campie formand
o prispa pe marginea lor-C. Romana intre Teleajan si Trotus.
4.C. de subsidenta-unitatile cele mai joase de campie, miscarile negative ale scoartei impun un proces
continuu de aluvionare ce da panze de nisip, argila si mal.- c. Buzau-Calmatui, C. Timisului, C. Crisurilor, C.
Somesului.
5. C tabulare-unitati de campie neteda, cu campuri extinse, la suprafata au depozite loessoide groase.
6.C de nivel de baza/fluvio-marina-unitate formata la gurile de varsare ale dunarii.

Suprafete de nivelare

Peneplena- suprafata de nivelare totala, o campie de eroziune reaizata in conditiile climatului temperat.
Pediplena- suprafata de nivelare totala, campie de eroziune, realizata in conditiile climatului semiarid.
Suprafete de nivelare/de eroziune- sunt caracteristice reg de podis si montane a caror nivelare s-a efectuat in
timp indelungat
b- corespunde oricarui tip de treapta de nivelare care este acoperita de formatiuni sedimentare.

ETAPE GENETICO-EVOLUTIVE
1.Etapa pediplenei carpatice-Modelarea s-a realizat intre finalul cretacicului superior si eocen. Miscarile
orogenetice laramice au definitivat stilul tectonic al unitatilor cristaline carpatice si le-au inaltat formand un
relief muntos. Conditiile climatice-subtropicale-tropicale. Evolutia ulterioara formari a fost marcata de
fragmentari si ridicari deosebite de la o unitate la alta. Pediplena carpatica este legata de masivele cristaline
carpatice unde se prezinta in 1-3 trepte.
2.Etapa suprafetei medii carpatice- este a doua ca vechime in Carpati. Formarea suprafetei apartine
miocenului mediu superior si primei parti a pliocenului. Inceputul este corelat cu faza orogenetica savica care
ridica regiunile montane, iar finalul cu transgresiune pontiana. Clima a fost de tip mediteranean cu un sezon
ploios si racoros sialtu secetos si cald, vegetatie garigga si maquis. Modelarea s-a realizat prin pedimentare,
dezagregari.
3.Etapa suprafetei carpatice de bordura- suprafata se desfasoara sub forma de culmi si platouri netede la
1000-1100m. Formarea ei apartine pliocenului mediu-superior. S-a realizat in conditiile unui climat
subtropical. S-au imbinat pedimentarea cu abraziunea. Miscarile tectonice de la finele pliocenului si din
cuaternar au ridicat diferit regiunile.

PIEMONTURILE-s-au dezvoltat in mai multe faze de evolutie. Dezvoltarea spatiala a fost conditionata de
caracteristicile unitatilor montane si stabilirea unitatii pe care materialele se acumulau. Au rezultat la marginea
muntilor: conuri, glacisuri, campii piemontane.
Ulterior formarii: Relieful piemontan(se afla in spatiul extracarpatic) a suferit transformarii , a fost erodat
diferentiat.
Se gasesc: Pe rama Dep Col a Trans, cele mai multe apartin Pod piemontan Getic, campiile deglaciz din
subcarpatii curburii
RELIEFUL GLACIAR

Alcatuire: formele de relief s-au pastrat in majoritatea masivelor ce depasesc 2000m.

M. Rodnei-30 circuri-1500/2000m
M. Maramures- urmele unor glacisuri de circ- 1500/1700m, in jurul Vf. Pietrosul
M. Calimani- 2 cirucuri glaciare pe creasta principala. M.Bucegi- forme complexe pe 8 vai.
M.Fagaras- 175 circuri glaciare. M.Retezat- mari complexe glaciare.
Urmele modelarii glaciare indica 2 faze glaciare:
1.S-au dezvoltat marile complexe glaciare formate din cateva circuri.
2.Evidentiaza un climat rece, cu pp solide a favorizat dezvoltatea circurilor suspendate.
Varsta fazelor glaciare- riss, wurm
RELIEF STRUCTURAL

Structuri geologice specifice Romaniei:Platforme, orogenul carpatic, unitatile legate direct de orogenul carpatic.
I.Podisul Moldovei-suprastructura sedimentara tot mai noua de la N spre S, se desfasoara intr-o unitate
monoclinala. Subunitati:
1.Podisul Sucevei- intinse platouri structurale, pe formatiuni calcaroase.
2. Camia Moldovei constituie un podis de eroziune jos precuaternar.
3.Podisul central Moldovenesc pasteaza cel mai clar formele de relief structural datorita placilor de calcare
oolitice.Exista vai structurale obsecvente si consecvente.
4.Colinele Tutovei se diferentiaza un sector nordic cu platouri structurale, 2 fronturi custice, multe vai
subsecvente si obsecvente.
II.Podisul Dobrogei- unitatile de relief cu cea mai mare complexitate structurala. Structuri pe care s-au
dezvoltat forme de relief:
Structura tabulara Dobrogea de Sud. Aici sunt platouri structurale si vai simetrice.
Structura discordanta simpla Dobrogea Centrala, este alcatuita din petice de calcare jurasice usor ondulate
si fisurate.
Structura discordanta complexa- din regiunile Babadag Tulcea.
Structura veche hercinica nivelata, faliata si modelata in sistem apalasian- cuprind compartimentul de NV
al Dobrogean format din roci cristaline si eruptive.
Structuri vulcanice vechi scoase la zi de eroziune. Au dezvoltare mai mare in regiunea Macin-Niculitel si
local in E.
RELIEFUL CARSTIC

Altimetric 26% din masa de calcare se afla in Carpati la peste 1000m. Regiunile cu calcare au o desfasurare
discontinua determinata de tectonica( faliere, cutare, inaltare).
In pleistocen profilul transversal al galeriilor, indica alternante de faze glaciare si interglaciare. Pesterile
depasesc ca numar 12 500 cele mai numeroase sunt in M Apuseni ( peste 4000). Cea mai lunga pestera- P.
Vantului-M Padurea Craiului. Majoritatea pesterilor sunt mici si mijlocii, la altitudini sub 1300m.
Tipuri de complexe carstice:
Tipul carpatic este legat de mase de calcare prezente sub forma de platouri, culmi, creste. Multe pesteri si avene.
Tipul regiunilor deluroase si de podis desfasurate pe bare, maguri si platouri calcaroase, sub 600m.

ETAPELE FORMARII RETELEI DE VAI-Sistemul de vai s-a realizat treptat pe masura extinderii
uscatului.Ritmul sacadat al cresterii si inaltarii uscatului a conditionat diferentierea de etape si faze de evolutie
sub actiunea agentilor externi. Prin caracteristicile lor generatiile de vai reflecta specificul evolutiei din diferite
etape si faze. Exista marturii care conduc la reconstituirea retelei de generatii de vai de la nivelul pliocenului si
pana in holocden. Denumirea etapelor s-a dat in functie de generatia de vai principale care s-a impus.
Reteaua actuala de vai din Rom s-a realizat treptat plecand de la spatiul carpatic catre exterior. Reteaua este
alcatuita din artere care strabat diferit unitatile de relief. Cele mai mari cu obarsii in Carpati si punct terminal in
campie. Pe fiecare treapta hipsometrica principala exista mai multe generatii de vai.

1.CARPATII ORIENTALI- se desf de la granita cu Ucraina pana la Valea Prahovei. Repr circa 45% din
Carpati. Au o structura complexa alcatuita din unitati cu caracter de panza. Inaltimile cele mai mari sunt in
Rodeni( Vf Pietrosu- 2303m) si M Calimani.
Altitudinea medie este de 950 m, grad mare de fragmantare impus de culoare de vai. Exista forme de relief
glaciare, carstic, pe conglomerate, platouri, defilee si chei.
Grupa Nordica- intre granita cu Ucraina, campia de vest, dealurile de vest, dep col.a Trans, Dep Dornelor. Se
imparte in:
-M vulcanici Oas,
-M sedimentaro-vulcanici Lapus,Tibles, Bargau
- depresiuni tectonice si de baraj vulcanic-Oas, Maramures, Dornelor
- munti alcatuiti din roci cristaline cu petece- Maramures, Rodnei, Suhard.
-muntii alcatuiti din flis cretacic si paleogen dispus in cute faliate.
- culoarul depresional al Moldevei.
Grupa Centrala(Moldo-transilvani)- ocupa cea mai mare parte din C.Ori, sunt incadrati de Subc Transil(V),
Subc Moldovei(E), Carpatii Curburii(S), grupa nordica(N).
Muntii sunt mai scunzi, prezinta fragmentare si diversitate a alcaturii geologice. Se regasesc:
-M. Vulcanici alc dominant din andezite si aglomerate vulcanice
-Depr tectonice si de baraj vulcanic-Deps Gheorgheni
-M din roci cristaline cu petrece de roci sedimentare mezozoice- masivul Giumalau, M Bistritei.
-M. Din flis cretacic si paleogen- cea mai mare parte din aceasta grupa- M Stanisoarei, M Tarcau, M Ciuc, M
Nemira.
-Valea Bistrita si Trotus- caracter transversal.
2.CARPATII DE CURBURA Se afla la sud la contactul cu C. Merid( SV), Subcarpatii de curbura(SE), dep
col a Transil(NV).
Formata dintr-o mare depresiune si ansamblu de unitati muntoase alc din flis cretacic si paleogen.
Grad de fragmentare important impus de generatii de vai transversale.
Deps Brasov-origine tectonica, dezvoltata la finalul pliocenului si in cuaternar, printr-o subsidenta activa.
Unitati montane- alcatuite din masive si culmi cu inaltimi mici distribuite in 5 grupe:Vrancei, Buzaului, Ciucas,
Baiu, Timisului.
3. CARPATII MERIDIONALI- Intre valea Prahovei(E) si Timis(V). Repre lant montan dominant alcatuit din
roci cristaline si magmatice vechi, se asociaza mase de calcar si conglomerate mezozoice si petece de
sedimentar neozoic. Reprs sistem orografic major cu evolutie subaeriana . Subunitatile principale:
-Fagaras, Parang, Retezat-Godeanu.
Alcatuirea litostructurala cristalina a determinat masivitatea. Prezente culoare adanci ale marilor vai.
-Grupa Bucegi- in E carpatilor meridionali, intre Valea Prahovei(E)-Dambovita si Barsa(V), in N depresiunea
brasov, in S subcarpatii de curbura. Alcatuita din 3 masive cu alt de peste 2000m.
M Bucegi repr o masa dominant formata din conglomerate. Sedimentaru mezozoic constituie un sinclinal
suspendat cu flancuri espuxe catre Prahova.
M. Leaota- roci cristaline , la periferie roci sedimentare (calcare).
M Piatra Craiului- in NV grupei, reprs un sinclinal calcaros suspendat.
Culoarul depresionar Bran-Rucar-Dragoslavele-unitate joasa, roci sedimentare(calcare gresii, conglomerate)
-Grupa Fagaras- intre vaile Dambovitei-Barsa(E) si Valea oltului (V). Alcatuita din roci cristaline, se adauga
fasii de calcare jurasice, conglomerate, gresii.
Muntii Fagaras se afla pe toata lungimea grupei., se impune o creasta corespunzatoare marilor inaltimi alpine si
subalpine( 6 vf cu inatimi peste 2500m)
In S- 4 subunitati M iezer, M Ghitu, M Frunti, M Cozia
4.CARPATII OCCIDENTALI- inchid arcul caratic pe latura vestica, se desfasoara de la Dunare la Barcau.
Limita cu dealurile, podisurile , este bine evidentiata prin diferente de nivel de 50-300m. Fragmentarea
tectonica este accentuata in miopliocen. Altimetric au cateva sute de metri la periferie si urca pana la aprox
1859m(Vf Bihor).
-M Apuseni- constituie unitatea cea mai mare( peste 10 000 km 2),intre Mures( S) si Barcau (N).
Gradul cel mai accentuat al fragmentarii.Impunerea a 3 nuclee orografice (Bihor-1850m, Vladeasa-1836m,
Muntele Mare 1826m.)
Largi suprafete de nivelare. Se divid:
-M.Bihor( se desfasoara in centru), M Vladeasa, M Gilau, M Meses, M Plopis, M Padurea Craiului, M Codru
Moma, M Metaliferi, M Trascau.
-Grupa Banatului- grupa de unitati montane si depreionare intre Dunare si Mures.Sunt munti josi, Intens
fragmentata.
-M Semenic, M Aninei, M Dognecei, M. Almajului, M Locvei, Deps tectonice(Culoarul Timis-Cerna, Culoarul
Brebu-Ezeris-Resita-Carasova, Deprs Almaj)
Subcarpatii Moldovei- intre Valea Moldovei si Valea Trotusului. S-au format in avanfosa carpatica. Prezinta
structura cea mai simpla, un sinclinoriu alungit , un sir de depresiuni subcarpatice si un sir de dealuri. Sunt
alcatuiti din conglomerate, gresii, marne, argile,local- sare, gips, saruri de potasiu.
Prezinta relief de culmi rotunjite separate de vai si depresiuni subcap largi cu terase si lunci. Se subdivid:
Subcap Neamtului (N), Subcapr Bistritei ( in centru), Subcp Trotusului(intre vaile bistrita si Trotus).
Subcarpatii de curbura-intre vale trotus si dambovita, cea mai complexa structura geologica si orografica.
Subcarpatii Vrancei- intre Valea Trorus si Slanic de Buzau.
-Depresiuni subcap intere Ghergheleu, Raiutul, Garbova, Rosu, Bisoca.
-Depres externe intracolinare- Campuri Racoasa pe Susita, Vizantea Livezile, Vidra pe Putna, Mera, Dumitresti
Suncarpatii Buzaului si ai Prahovei- zona cu structura si relief cele mai complexe.
Grupa Nordica submontana alcatuita din depozite pelaogene, craticce si miocene.
Grupa centrala o seire de dealuri( Ciolanu, Salcia) si depresiuni
Dobrogea de N- incadrata de lunca Dunarii (N, V), campia fluvio-maritima(E) si Pod Casimcea. Relieful
prezinta pedimente, inlatimile cele mai mari si fragemntarea cea mai accentuata din Dobrogea.Se imparte:
-M Macin-relief rezidual de creste, culmi rotunjite, varfuri de grante)
-Pod Niculitel-roci vulcanice, calcare, gresii
-Dealurile Tulcei- roci sedimentare, relief de pediment si inselberg
-Pod Babadag- un sinclinoriu calcaros care acopera structuri hercinice nivelate.
Dobrogea Centrala- intre aliniametul faliilor Peceneaga-Camena SI Topalu-Tasaul. Se impun poduri largi
tipice reg de podis, coboara de la 250-300m(cnentru) spre 100-150m ( catre Dunare si mare). Exista martori de
eroziune. Se imparte in: Pod Casimcea, Pod Daieni-Harsova, Pod Istiri
Dobrogea de sud- la sud de falia Topalu Tasaul, Structura se suprapune platformei Dobrogea de S alc din
blocuri cristaline la adacime, calcare cretacice, sarmatiene si loess. In relief se impun intefuvii plate vai de tip
canion. Se imparte in: Pod Medgidia(SV), Pod Oltinei (SV), Pod Cobadin( Centru), Pod Mangalia(E)
Podisul Getic- treapta intre Subcp getici si campia romana, intre dunare si dambovita. Relieful prezinta
interfluvii netede, latimile cresc de la N la S. Fragmentare mai mare spre subcarpati. Subunitati:
-Pod Strehaia- depozite pliocene si cuaternare
-Gruiul Jiului- depozite romanian
-Pod Oltetului- cea mai mare subunitate
-Pod Cotmenei intre vaile Olt, Topolog si Arges
-Dealurile Argesului- intre vaile Arges si Argesel
-Pod Candestti- intre Arges, Argesel si Dambovita, ansamblu de culmi cu poduri