Collection Technique

......................................................................
....

Caiet tehnic nr. 114

Dispozitive de curent rezidual la

JT

J. Schonek

Building a New Electric World

Caietele tehnice sunt o colectie de documente destinata inginerilor si
tehnicienilor, a oamenilor din industrie care cauta informatie in profunzime
in scopul de a completa ceea ce este redat in cataloagele cu produse. In
plus, aceste Caiete tehnice sunt foarte des considerate instrumente utile
in cursurile de formare. Furnizeaza cunostinte in noile evolutii tehnice si
tehnologice in domeniul electronic si electronic. De asemena, aduc o mai
buna intelegere a numeroaselor fenomene observate in instalatiile electrice,
sisteme si echipamente. Fiecare Caiet tehnic ofera un studiu aprofundat a
unui subiect prcis in domeniul retelelor electrice, dispozitivelor de
protective, monitorizare si control si sistemelor industrial de automatizare.
Aceasta colectie actualizata in mod constant poate fi downloadata de la:
http://www.technical-publications.schneider-electric.com

Aceasta colectie actualizata in mod constant poate fi downloadata de

la: http://www.technical-publications.schneider-electric.com
Va rugam, contactati-va reprezentatul Schneider Electric daca doriti
cahier technique sau lista titlurilor disponibile.
Colectia cahier techniques face parte din collection technique
a Schneider Electric.
Lexicon
Deranjament
Orice fenomen electromagnetic continuu sau
tranzitoriu care apare intre o parte activa a
unui sistem electric si pamant. Poate fi o
supratensiune tranzitorie, o tensiune
permanenta, un supracurent sau o descarcare
electrostatica
Deranjament diferential
Orice fenomen aparut intre diferite parti active
ale unui sistem electric, de exemplu o
supratensiune.
Contact direct
Contactul unei persoane cu partile active ale
dispozitivelor electrice (parti active sau
conductoare care in mod normal sunt puse sub
tensiune).
Curent de dispersie
Curentul care se scurge de la o parte activa in
pamant, in absenta unui defect de izolatie.
Electrizarea
Aplicarea unei tensiuni intre doua parti ale unei
fiinte vii.
Electrocutarea
Electrizare ce duce la deces.
Masa electrica (ECP)
Parte conductiva ce poate fi atinsa si care in
mod normal este izolata fata de partile active
dar care poate fi pusa accidental sub tensiune
in urma unui nivel periculos de tensiune sau
unui defect de izolatie.
Indirect contact
Contactul unei persoane cu o masa electrica
pusa accidental sub tensiune , de obicei in
urma unui defect de izolatie.
Izolatie
Metoda de prevenire a transmiterii tensiunii (si
curgerii curentului) intre o parte activa pusa sub
tensiune si o masa electrica sau pamant.
Defect de izolatie
Defect al izolatiei ce conduce la o punere la
pamant sau un scurtcircuit prin conductorul de
protectie
Curent de scurgere intentionat
Curentul care se scurge in pamant prin
elemente montate in acest scop (rezistente sau
condensatoare), in absenta unui defect de
izolatie
Conductori activi
Set de conductori pentru transmiterea puterii
electrice, incluzand neutrul, cu exceptia
conductorului PEN a carui functie de
conductor de protectie (PE) este prioritara
functiei de neutru .
Cahier Technique Schneider Electric no. 114 / p.2
Curent de dispersie natural
Curentul care curge in pamant prin izolatie in
mod natural fara sa existe vreun defect de
izolatie.
Priza de pamant
Vezi "Sisteme de legare la pamant".
Conductoare de protectie (PE or PEN)
Conductoare care, conform specificatiilor, fac
legatura cu pamantul a maselor electrice (ECP)
si a altor parti conductive ale echipamentelor
electrice.
Valoarea nominala a curentului rezidual In
Valoarea nominala a curentului rezidual atribuit de
ctre productorul dispozitivului la care
dispozitivul trebuie s funcioneze n condiiile
specificate. Conform standardelor de construcie,
la 20 C, dispozitivele de curent rezidual de joas
tensiune trebuie s funcioneze la cureni reziduali
ntre In / 2 i In.
Curent rezidual
Suma algebrica a valorilor instantanee ale
curentilor ce trec prin toate conductoarele active
intr-un anumit punct al instalatiei electrice.
Dispozitiv de curent rezidual (RCD)
Dispozitiv a carui sarcina este aceea de a
masura curentul rezidual. In mod normal este
asociat sau incorporat unui intrerupator.
Curent rezidual de lucru
Valoare a curentului rezidual ce face ca un
RCD sa lucreze.
Sisteme de legare la pamant (SEA)
Standardul IEC 60364 prevede trei tipuri
principale de legare la pmnt care definesc
posibile legturi ale neutrului sursei la pmnt i a
maselor electrice (ECP), la pmnt sau neutru.
Dispozitivele de protecie electrice sunt apoi
definite pentru fiecare tip de legare la pamant.
Tensiunea de atingere limita (UL)
Valoarea tensiunii UL sub care nu exista
risc de electrocutare.
Fibrilatie ventriculara
Functionare defectuoasa a inimii
corespunzatoare pierderii sincronizarii
functionarii peretilor inimii (diasistola si sistola).
Trecerea unui curent electric prin corpul uman
poate fi raspunzatoare pentru aceasta situatie
datorita excitatiei periodice pe care o genereaza.
Ca o ultima consecinta a acestei situatii este
oprirea fluxului sangvin.
Curent de defect Id
Curentul rezultat in urma unui defect de izolatie.
 Dispozitive de curent rezidual in instalatii de JT

Astzi, dispozitivele de curent rezidual (RCD) sunt recunoscute ca fiind cele

mai eficiente mijloace de protecie a vieii i proprietii mpotriva riscurilor
electrice n reelele de joas tensiune.
Selectarea i utilizarea optim necesita cunotine temeinice privind
principiile i normele care reglementeaz instalaiile electrice i n special
modalitile de legare la pmnt ale sistemelor, precum i tehnologiile
existente i nivelul lor de performan.
Toate aceste aspecte sunt abordate n acest "Cahier Technique"si n plus,
numeroase rspunsuri oferite de departamentul tehnic si de ntreinere
Schneider Electric la ntrebrile frecvente din acest domeniu.

Cuprins
1 Introducere p. 4
2 Riscurile curentilor electrici 2.1 Electrocutarea persoanelor p. 4
2.2 Pericole de incendiu p. 6
2.3 Pagube asupra echipamentelor p. 7
3 Protectia impotriva riscurilor 3.1 Reguli de instalare p. 8
curentilor electrici 3.2 Detectia defectelor de izolatie p. 9
4 Principiul de functionare si descrierea RCD 4.1 Principiul de functionare p. 11
4.2 Aplicatii p. 11
4.3 Caracteristici principale p. 12
4.4 Tehnologii p. 13
4.5 Constrangeri datorate senzorului de curent p. 15
4.6 Aplicatii speciale p. 17
5 Concluzii p. 22

Anexa 1: Calculul tensiunii de atingere p. 23

Anexa 2: Tipuri de convertizoare si forme de unda a curentilor de defect p. 25

Appendix 3: Curenti de scurgere pentru diferite moduri de legare la pamant a instaltiilor electrice p. 28

Appendix 4: Praguri RCD si tensiuni ale sistemelor de alimentare p. 30

Bibliografie p. 31

Cahier Technique Schneider Electric no. 114 / p.3

1 Introducere

Comparativ cu alte surse de energie, de organizatiile de standardizare internationala

electricitatea prezinta multe avantaje dar si
multe riscuri.Este folosita zilnic de persoanele
fizice si apar inca multe accidente, ce se lasa
cu arsuri, incendii si electrocutare.
Regulile stricte de instalare au fost instituite
de organizatiile (IEC, CENELEC) pe plan
international si de (NFPA in USA si UTE in
Franta) pe plan national.
Dispozitivele de protectie sigure au fost
realizate in urma analizei riscurilor si
consecintelor echipamentelor defecte sau al
folosirii incorecte. Printre aceste
dispozitive,RCD-urile (dispozitive de curent
rezidual) sunt recunoscute
ca fiind un mod eficient in protejarea vietii si a
proprietatii.
Acest document va prezinta subiectul in 3
pasi:
c o descriere a riscurilor legate de curentii
electrici,
c o privire de ansamblu a tehnicilor de
protectie angajate sa limiteze aceste riscuri,
c o prezentare in profunzime despre modul
cum opereaza RCD-urile.

2. Riscurile curentilor electrici

2.1 Electrocutarea persoanelor

O persoana supusa unei tensiuni electrice
este electrizata. In functie de nivelul de a) Contact direct
electrizare, persoana poate fi supusa unor
efecte fiziopatologice cum ar fi:
Faze
c senzatie neplacuta,
c contractare involuntara a muschilor
c arsuri,
cstop cardiac (electrocutare).
Aceste efecte depind de numerosi factori, Uc
incluzand caracteristici fiziologice ale
persoanei, mediu (exp. conditii de umezeala
sau uscat) si de caracteristicile curentului care
a trecut prin corp. b) Contact indirect
O persoana poate fi supusa la un soc electric in
2 feluri: 3
c contact direct,ex. persoana atinge un
conductor sub tensiune
c contact indirect, ex. persoana atinge un metal a
unei masini electrice sau un dispozitiv cu defect
Id Uc
de izolatie.
Aspectul periculos este curentul (amplitudine si
perioada) care trece prin corpul uman si in Fig. 1 : Contact direct si indirect
special pe langa inima.

Cahier Technique Schneider Electric no. 114 / p.4

Figura 2 insumeaza munca Comisiei
Internationale de Electrotehnica asupra
subiectului (standard IEC 60479-1, Ed. 4, 2005,
Efectele curentului asupra fiintelor- Partea 1,
Aspecte generale). Indica consecintele
curentului alternativ care trece prin corpul uman,
de la mana stanga catre picior, in functie de
curent si timp.
Este de asemenea important sa luam in
considerare zonele AC-3 si AC-4 unde acesta
este intr-adevar periculos.
c Zona AC3-(intre curbele B si C1)
De obicei nu se intampla nimic in aceasta
zona, dar exista probabilitatea contractiilor
musculare si dificultati in respiratie, cu tulburari
reversibile in formarea si transmiterea
impulsurilor la inima.
c Zona AC-4 (situata la dreapta de curba C1)
Pe langa efectele mentionate la zona AC-3,
probabilitatea fibrilatiei ventriculare:
vcreste pana la 5% intre curbele C1 si C2,
vcreste pana la 50% intre curbele C2 si C3,
v depaseste 50% dincolo de curba C3.
Probabilitatea efectelor fiziopatologice
periculoase cum ar fi stopul cardiac, insuficienta
respiratorie si arsuri grave creste in functie de
curent si timpul de trecere al acestuia prin corp.
Se ia in considerare ca un curent de 150 mA
poate circula intr-o persoana la atingerea a 230
V, in conditii nefavorabile.
Dat fiind nivelul de curent considerat
periculos, o valoare maxima permisibila de
30 mA este considerata a fi sigura.
Pentru sistemele de JT,componenta
dominanta pentru impedanta corpului este
rezistenta pielii, care

Durata scurgerii curentului I (ms)

A B C1 C2 C3
10 000

5 000
AC-4.1
AC-4.2
2 000
AC-4.3
1 000

500
AC-1 AC-2 AC-3 AC-4
200

100

50 Curentul prin corpul

uman
20
Is (mA)
10
0.1 0.2 0.5 1 2 5 10 20 50 100 200 500 2 000 10 000
1 000 5 000
AC-1 : Perceptibil Limita = 30 mA
AC-2 : Contractii involuntare ale muschilor
AC-3 : Dificultati ale respiratiei
AC-4 : Efecte fiziopatologice serioase
AC-4.1 : probabilitatea de fibrilatie ventriculara creste cu 5 %
AC-4.2 : probabilitatea de fibrilatie ventriculara creste cu 50 %
AC-4.3 : probabilitatea de fibrilatie ventriculara creste la peste
50 %
Fig. 2 : Zone curent / timp ale efectelor trecerii curentului electric alternativ (15 Hz to 100 Hz) prin corpul uman

Cahier Technique Schneider Electric no. 114 / p.5

 depinde in mod esential de mediu (uscat,
umed sau conditii de umiditate).
IEC a definit limita conventionala a tensiunii
de atingerenotata UL, ca fiind tensiunea
maxima care poate fi mentinuta pe perioada
nedeterminata in conditii de mediu specifice.
Valoarea folosita este de 50 V AC RMS.
Aceasta valoare contine o medie de
impedanta de 1700 ohm si un curent maxim
de 30 mA.
Efectele in functie de functie de tensiune
si frecventa.
Figura 3 arata ca impedanta corpului scade o
data cu frecventa. Cu toate acestea, sa se ia in
considerare ca IEC 60479-2 (Efectele curentului
asupra oamenilor si a fiintelor- Aspecte speciale),
care se ocupa cu efectele curentului AC la
frecvente mai sus de 100 Hz, indica faptul ca
pragul de curent pentru fibrilatie ventriculara la
1000 Hz este de aproximativ 14 ori mai mare
decat la 50/60 Hz curent.

IEC 60479-1 furnizeaza curbe ce prezinta

variatia de impedanta in corp in functie de
tensiune si frecventa .

Impedanta totala a corpului uman

6 000

5 000

4 000
10 V CA

5 000
25 V

50 V
2 000
100 V

225 V
1 000
775 V 1 000 V
600

0 Frecventa (Hz)
50 100 250 500 1 000 2 000

Fig. 3 : Impedanta totala a corpului uman ZT functie de frecventa si tensiunea de atingere

2.2 Pericolul de incendiu

Un studiu realizat in anii 1980 si 1990 in Germania
de o companie de asigurare impotriva incendiilor
pe premise industriale si comerciale, a demonstrat
ca electricitatea a fost cauza a mai mult de 40%
dintre incendii.
Cauza multor incendii o reprezinta o crestere
majora si de scurta durata a temperaturii sau un
arc electric cauzat de un defect de izolatie.
Riscul creste cu nivelul curentului de defect.
Depinde de asemenea de nivelul pericolului
de incendiu sau explozie specific camerei
( depozitarea materialelor inflamabile,
prezenta hidrocarburilor volatile).
Multe incendii sunt produse din
cauza factorilor combinati:
c instalatii vechi,
c uzuri ale izolatiei,
c acumulari de praf si umiditate

Cahier Technique Schneider Electric no. 114 / p.6

 Cresterea progresiva a curentilor de defect pe
suprafata izolatiei poluate si umeda da nastere
la mici descarcari cauzate de depozitele de
carbon. Acest fenomen are legatura cu
condensarea suprafetei si ciclurile de uscare si
deci evolueaza foarte incet. Daca, curentul de
urmarire depaseste 300 mA, apare un fenomen
avalansa
Flacara deschisa 37%
Accidente 7%
Altele 7%
Tigari 6%
Fig. 4 : Originea incendiilor in cladiri
Scurgeri
de curent
Carbonizarea
izolatiei
sau prafului
Fig. 5 : Procese care determina incendii.
2.3 Deteriorarea echipamentelor
Anumite echipamente electrice pot fi deteriorate
sau distruse de curenti puternici. Acest lucru se
intampla motoarelor care in timpul functionarii de
lunga durata depaseste sarcina nominal, daca
sunt conectate prea multe dispozitive.
Suprasarcina provoaca temperatura excesiva
care poate aprinde depozitele de carbon care,
in schimb, pot aprinde izolatia si dispozitivele. O
scurgere de 300 mA de curent reprezinta un
pericol real de incendiu. Scurgerea de curent se
indreapta de la sursa catre masele electrice, si
nu se intoarce la sursa printr conductorul de
intoarcere.
Fulgere 1%
Explozii 1%
Electricitate 41%
Mici
descarcari
care creste in conductoare si poate avaria
izolatia provocand astfel o surgere de current
catre pamant, astfel curentul ramane la un nivel
scazut, dificil de detectat, si poate degenera
repede intr-un scurt-circuit provocand pagube
majore.
Cahier Technique Schneider Electric no. 114 / p.7
3 Protectia impotriva riscurilor curentilor electrici

3.1 Reguli de instalare

Standardul international de referinta este IEC
60364, Instalatii elecrice la cladiri, si in special
partea 4-41, Protectie pentru siguranta Protectie
impotriva socului electric. Prezinta reguli de
instalare cum ar fi aceea ca partile active
periculoase nu sunt accesibile si partile
conductoare accesibile nu sunt periculoase in
conditii normale si chiar de defectiune. Standardul a
fost adoptat de multe tari, cum este sau cu adaptari
locale. In Franta de exemplu, instalatiile electrice de
joasa tensiune trebuie sa se supuna standardului
NF C 15-100.
Reguli generale
Instalatiile trebuie sa fie concepute sa furnizeze
protectie generala impotriva contactului direct in
timpul operatiei normale si protective suplimentara
impotriva contactului indirect in cazul unei
defectiuni.
Protectia generala este implementata prin izolarea
pieselor active, folosind bariere si carcase.
Protectia in cazul defectiunilor este implementata de
una sau mai multe dintre urmatoarele reguli:
v deconectarea automata a alimentarii,
v dublarea sau consolidarea izolatiei,
v separatia electrica (utilizand transformatoare de
separatie),
v folosirea de tensiuni foarte scazute.
Deconectarea automata a alimentarii este cea mai
comuna solutie. Presupune anumite cerinte:
v impamantarea maselor electrice si aducerea lor la
acelasi echipotential,
v specificarea timpului maxim de deconectare in
cazul unei defectiuni (exp. 0.4 secunde pentru 230
V)
Un dispozitiv de protectie trebuie sa izoleze automat
un circuit sau un aparat de la alimentare astfel incat,
sa se poata urmari o defectiune dintre o parte activa
si un masa electrica a unui circuit sau dispozitiv, un
plus de tensiune mai mare decat limita
conventionala nu trebuie sa fie prezent deloc,
deoarece este suficient sa creeze un pericol pentru
o persoana care intra in contact cu componentele
conductoare accesibile.
c Protectia suplimentara este necesara impotriva
contactului direct. In special, IEC 60364-4-41 cere
instalarea unui dispozitiv de protectie impotriva
contactului direct cu circuitele de AC care
furnizeaza folosirea generala a prizelor pana la 20 A
situate la exterior si a prizelor pana la 32 A folosite
sa alimenteze echipament portabil spre a fi folosit in
spatii libere. Pragul de operare al dispozitivului
trebuie sa fie de 30 mA.
Sisteme de legare la pamant (SLP)
Standardul IEC 60364 defineste trei sisteme
principale de legare la pamant (vezi Fig. 6),
folosite in moduri diferite in functie de tara. Vezi
publicatiile din Caietele Tehnice nr. 172 si 173.
Acestea difera in functie de existenta sau nu a
neutrului sursei de tensiune,daca acesta e legat la
pamant sau nu si modul de legare la pamant al
maselor electrice . Selectarea sistemului de legare
la pamant depinde de caracteristicile de instalare
si de modul de operare (mediu, dispozitive de
monitorizare, continuitate in alimentare)
c Sistemul TT
In sistemul TT:
v neutrul sursei este conectat la un electrod
separat de impamantare de cel al
consumatorului
v toti masele electrice ale unui consumator
sunt legate la aceeasi priza de pamant
c Sistemul TN
Principiul sistemului TN este acela de a
transforma toate defectele de izolatie in
scurtcircuite monofazate. In this system:
v punctul neutru al fiecarei surse este legat direct
la pamant,
v toate masele electrice ale unei instalatii sunt
legate la pamant, ex. prin conductorul de
protectie PE (separat de nulul consumatorului in
sistemul TN-S ) sau prin conductorul de protectie
PEN (combinat cu nulul consumatorului in
sistemul TN-C ).
c Sistemul IT
In sistemul IT neutrul transformatorului este:
v izolat fata de pamant (neutru izolat),
v sau legat la pamant prin intermediul unei
impedante de valoare mare (impedanta
neutra),
v toate masele electrice ale instalatiilor si
echipamentelor sunt legate la pamant

Cahier Technique Schneider Electric no. 114 / p.8

 Neutrul legat direct la pamant (TT) Neutrul combinat cu protectia (TN-C)
1 1
2 2
3 3
N PEN
PE

RA RB

Neutrul izolat (IT) Neutrul separat de protectie

1 1
2 2
3 3
N N
PE PE

IMD

RB RB

IMD: Echipament de monitorizare a izolatiei

Fig. 6 : Cele trei sisteme de legare la pamant TT, IT si TN agreate de IEC 60364-1. Sistemul TN poate fi TN-C
(neutrul si PE combinat) sau TN-S (neutrul separat de PE)

3.2 Depistarea defectelor de izolatie

Un defect de izolatie poate fi consecinta
deteriorarii izolatiei:
c intre doua conductoare active,
c intre un conductor si masele electrice sau
conductorul de protectie,
c unui singur conductor activ, conductorul fiind
usor de atins.
Un defect de izolatie dintre doua conductoare
active se transforma intr-un scurt circuit.
In toate celelalte cazuri, un defect ( la modul
general) cauzeaza scurgerea curentului in
pamant. Acest curent , care nu se intoarce prin
conductorii activi, este denumit curent de
punere la pamant si este suma algebrica a
valorilor instantanee a curentilor care se scurg
prin conductori activi, prin urmare poarta numele
de curent rezidual.
Observatie: Daca curentii sunt sinusoidali,
reprezentarea vectoriala poate fi folosita si putem
vorbi de suma vectorilor curentior. Cu toate
acestea, aceasta reprezentare nu este relevanta
in prezenta armonicilor si termenul de suma
algebrica se aplica asadar la modul general.
Acest curent se poate produce din cauza unui
defect de izolatie dintre un conductor activ si
masele electrice (riscul contactului indirect) sau
din cauza esecului masurilor folosite la izolatie
sau de a izola partile active (riscul contactului
direct). Aceste situatii sunt prezentate in figura 7
pagina urmatoare.
Curentul de defect de izolatie dintre o faza si
pamant (modul general) depinde de tipul de
izolare si de sistemul de legare la pamant.
Curentul poate crea o tensiune periculoasa la
atingere, care necesita deconectarea circuitului
defect.
Vezi Apendix 1 pentru un calcul sumar al
curentilor de defect si al tensiunilor de atingere
in functie de sistemul de legare la pamant.
In sistemul TN, curentul de defect este
echivalentul unui scurt-circuit. Curentul are o
valoare mare mare circuitul putand fi
deconectat de un dispozitiv protector de
suprasarcina.
In sistemul TT, totusi, curentul este prea mic ca
sa fie detectat si eliminat de dispozitivele
standard de protectie a suprasarcinii (intrerupator
cu protectie termica sau magnetica, sigurante).

Cahier Technique Schneider Electric no. 114 / p.9

 Asemanator, in toate cazurile de contact direct
curentul de defect este mic si nu poate fi
detectat si eliminat de dispozitivele standard de
protectie a suprasarcinii. Acesta este de
asemenea si cazul scurgerii curentilor care
reprezinta pericol de incendiu.
In aceste conditii, curentul de defect trebuie
detectat si eliminat de un dispozitiv special, ex..
un dispozitiv de curent rezidual (RCD), despre
care vom discuta in sectiunea urmatoare.

a) Contact indirect b) Contact direct

Id Id

N N
PE PE

Ud
RB RA
RB RA

Fig. 7 : Curent de defect Id = curent rezidual

Cahier Technique Schneider Electric no. 114 / p.10

4 RCD-principiul de functionare si descriere
4.1 Principiul de functionare
Principiul de operare al unui RCD este prezentat
in figura 8.
Un senzor ce contine un tor care imprejmuieste
conductorii detecteaza suma algebrica a
curentului in conductorii activi (faze si neutru).
Infasurarea torului detecteaza schimbarile de
flux induse de curentul rezidual.In lipsa unui
defect de izolatie, suma algebrica a curentilor din
conductor este egala cu zero si torul nu
detecteaza niciun flux.
Daca apare un defect de izolatie, suma algebrica
a curentilor vehiculati numai este egala cu zero
iar curentul de defect aparut genereaza un
curent in infasurarea RCD.
Acest curent este rectificat, filtrat si amplificat. .
Daca semnalul rezultat este mai mare decat un
prag limita stabilit, se initiaza o perioada de
intarziere (poate fi egala cu zero pentru un
raspuns imediat). Daca defectiunea este inca
prezenta la sfarsitul perioadei de intarziere, se
elibereaza o comanda pentru un dispozitiv de
control.
4.2 Aplicatii
Protectia suplimentara impotriva contactelor
directe
Un RCD poate detecta o scurgere slaba de
curent ce poate curge prin corpul unei
persoane. Astfel furnizeaza protectie
suplimentara daca protectia normala inseamna
esec, exp. Izolatia veche sau deteriorate, eroare
umana. Acest lucru poate fi mentionat ca fiind
protectia finala deoarece, poate intrerupe
curentul chiar daca celelalte dispoztive au
esuat. Folosirea unui RCD de 30 mA pentru
toate circuitele furnizoare de prize pana la 20 A
este obligatorie acum, ca si la IEC 60364-4-41,
instalatii elctrice la cladiri, protectie pentru
siguranta protectie impotriva socului electric.
Sa se ia in calcul ca un RCD nu limiteaza
curentul instantaneu care curge prin corp, dar
limiteaza timpul de curgere al curentului. Se
mentioneaza ca in cazul unui contact direct cu o
faza conductoare de 230 V, curentul care curge
va fi de aproximativ 150 mA. RCD-uri cu
sensibilitati de 10 sau 30 mA permite acelasi
curent. Cele doua sensibilitati furnizeaza
protectie echivalenta. Totusi, pragul de 30 mA
Folosirea unui RCD nu este posibila in
sistemul TN-C ,deoarece conductorul neutru
si cel de protectie nu sunt separati si RCD
nu poate distinge intre curentii reziduali si
neutru.
Element de executie
Timp intarziere
Limita
I0 Prelucrarea formei de unda
Fig. 8 : Principiul de functionare al RCD
ofera un compromis de cost-efectiv intre
siguranta si continuitatea in alimentare. Pe langa
un RCD, se poate furniza un numar de sarcini
sau circuite atata timp cat scurgerea curentului
nu se impiedica de RCD. Pentru o scurgere de
curent data, o reducere a pragului devine
necesara sa creasca numarul de dispozitive de
protectie.
Protectia impotriva contactelor indirecte.
Un RCD este unica solutie de protectie impotriva
contactelor indirecte intr-un sistem TT, deoarece
curentul de defect periculos este prea mic pentru
a fi detectat de dispozitivele de protectie
impotriva suprasarcinilor. Exista de asemenea o
solutie simpla pentru sistemele TN-S si IT. De
exemplu, cand cablul de alimentare este foarte
lung, curentul de defect fiind mic este dificil de
setat pe dispozitivele de protectie a
suprasarcinii , iar cand lungimea cablului este
necunoscuta, calcularea curentului de defect
este imposibila si folosirea unui RCD este
singura solutie posibila.
In aceste conditii, pragul de operare al RCD
trebuie sa fie setat undeva intre cativa amperi si
mai multi zeci de amperi.
Cahier Technique Schneider Electric no. 114 / p.11
 Protectia impotriva incendiilor
IEC 60364-4-42 (instalatii electrice la cladiri,
Protectie pentru siguranta, Protectie impotriva
efectelor termice) recunosc deasemenea
eficacitatea unui RCD in protejarea impotriva
incendiilor prin folosirea lor la un prag de
operare de maxim 500 mA.
4.3. Caracteristici principale
Un RCD trebuie selectat tinand cont de tipul de
sarcina pe care o protejeaza. O atentie
deosebita se acorda in special protectiei
dispozitivelor cu semiconductoare la care
curentii de defect nu sunt intotdeauna
sinusoidali. Exemple de convertizoare cu
semiconductori sunt prezentate in Appendix 3,
cu formele de sinusoide ale curentilor de defect
si tipul corespunzator de RCD.
Tipul AC, A, B
Standardul IEC 60755 (Cerinte generale pentru
dispozitivele de protective impotriva curentului
rezidual) defineste trei tipuri de RCD in functie
de caracteristicile curentului de defect:
c Tipul AC
RCD care asigura declansarea la toti curentii de
defect alternativi sinusoidali.
c Tipul A
RCD care asigura declansarea pentru :
v curentii alternativi sinusoidali reziduali,
vcurent rezidual permanent tranzitoriu,
vpentru curentii reziduali permanenti intermitenti
suprapusi de un curent permanent de 0.006 A,
cu sau fara controlul unghiului de defazaj,
independent de polaritate.
c Tipul B
RCD care asigura declansarea pentru:
v ca si la tipul A,,
v pentru curenti reziduali sinusoidali pana la
1000 Hz,
v pentru curenti reziduali sinusoidali
suprapusi de un curent permanent pur,
v pentru curenti permanenti tranzitorii
suprapusi de un curent permanent pur:
- pentru curenti reziduali care rezulta in urma
redresarii,
- redresarea trifazata simpla sau in punte,
Cahier Technique Schneider Electric no. 114 / p.12
Acest prag ar trebui redus la 300 mA in viitorul
apropiat, asa cum deja a fost recomandat de
anumite standarde nationale cum ar fi NF C
15-100 in Franta.
- redresarea bialternanta in punte cu sau
fara urmarirea unghiului de defazaj,
indiferent de polaritate.
Anumite dispozitive electronice pot genera
curenti de defect care nu au fost descrisi mai
sus.Exemplele sunt prezentate in Anexa 2.
IEC au inceput sa studieze si acoperirea
acestor cazuri
Senzitivitatea
Senzitivitatea RCD reprezinta curentul nominal
rezidual, notat cu In. Valorile standardizate au
fost definite de IEC facand astfel posibila
impartirea dispozitivelor RCD in trei grupuri
conform valorii In :
c Inalta sensibilitate (HS): 6 10 30 mA,
c Sensibilitate medie (MS): 0.1 0.3 0.5 1 A,
c Sensibilitate scazuta (LS): 3 10 30 A.
RCD pentru spatiile rezidentiale sau alte
aplicatii asemanatoare sunt intotdeauna de
inalta sau medie sensibilitate.
It is clear that High Sensitivity (HS) is most often
used for direct-contact protection, whereas MS
and in particular the 300 and 500 mA ratings are
indispensable for fire protection. The other
sensitivities (MS and LS) are used for other
needs such as protection against indirect
contacts (mandatory in the TT system) or
protection of machines.
Timpul de declansare
Asa cum s-a aratat in sectiunea 1, efectele
curentului electric depind de amplitudinea
acestuia si de durata de aplicare. Timpii de
declansare ale RCD sunt specificati in
standardele de produs ale fabricantilor:
c IEC 61008, Intrerupatoare diferentiale fara
protectie la supracurent integrata pentru uz
caznic sau aplicatii asemantoare (RCCBs).
 c IEC 61009, Intrerupator diferential combinat
cu protectie la supracurent pentru uz casnic si
aplicatii asemanatoare (RCBOs). t (s)
c IEC 60947-2, Aparataj de JT, Anexa B,
1
Intrerupatoare cu protectie la curent
rezidual incorporata. 0.3
c IEC 60947-2, Aparataj de JT, Anexa M,
Dispozitive de curent rezidual modulare - 0.15 S
MRCD (fara dispozitive de rupere a curentului).
Timpii de declansare standardizati sunt 0.1
indicati in tabelul din figura 9 iar curbele de
declansare in figura 10 pentru dispozitivele 0.04 G
de tipul G si S .
c G (uz general) pentru RCD cu declansare
instantanee (fara timp de intarziere) 0.01
0.1 1 2 5 10
c S (selectiv) pentru RCD cu un timp scurt de
intarziere (utilizate in Franta, de exemplu, Fig. 10 : Curbele timpilor de declansare pentru
intrerupatoarele circuitelor de rezerva). dispozitivele RCD de tipul S (selectiv) si pentru tipul
G (uz general) .

Type In I
n Valori standard ale timpilor de declansare (s) si timpilor de non-
actiune (s) ale curentului rezidual (I) egal cu:
5 A, 10 A
A A I
n 2 I
n 5 I
n 20 A, 50 A
100 A, 200 A
500 A
General Orice Orice 0.15 0.04 0.04 Timp maxim
valoare valoare 0.3 de declansare
S u 25 > 0.030 0.5 0.2 0.15 0.15 Timp maxim
de declansare
0.13 0.06 0.05 0.04 Timp minim
de non-actiune

Fig. 9 : Valori standard ale timpilor de declansare (s) si timpilor de non-actiune conform IEC 61008.

4.4 Tehnologie
Clasificarea RCD functie de modul de
alimentare:
"Fara sursa auxiliara de alimentare" sau
"Functionare independenta fata de tensiunea de
linie".
La acest tip de dispozitiv, impulsul de
declansare este dat de curentul de defect.
Acest mod de alimentare este extrem de fiabil si
este recomandat pentru aplicai i rezideni ale
sau similare n cazul unde utilizatorul nu este
cont ient de pericolele curentului electric.
Multe tari, in special din Europa, recunosc
eficacitatea acestor dispozitive pentru utilizari in
spatiile rezidentiale sau similare.
"Cu sursa auxiliara de alimentare" sau
"functionare dependenta de tensiunea de linie".
La acest tip de dispozitiv, impulsul de
declansare necesita o sursa independenta de
curentul de defect.In general aceasta sursa este
chiar circuitul protejat. Cand circuitul este pus
sub tensiune, RCD este alimentat si el. Daca pe
circuit nu exista tensiune, RCD nu poate lucra ,
dar nici nu exista vreun pericol.

Cahier Technique Schneider Electric no. 114 / p.13

 Aceste dispozitive sunt proiectate sa (fara cunostinte in ceea ce priveste instalarea
functioneze netinand seama de caderile de sau constientizarea riscurilor implicate).
tensiune,atata timp cat tensiunea de atingere c circuitele finale sunt in general monofazate si
poate depasi 50V (pragul tensiunii de atingere). ocazional bifazate.
Aceasta conditie este intalnita in cazul in care un c aceasta tehnica continua sa ofere
dispozitiv continua sa fie alimentat de doar doua protectie,chiar daca neutrul sau o faza sunt
faze, cu o cadere de tensiune de 85V intre faze. intrerupte in amonte de RCD.
c dispozitivul functioneaza chiar si atunci cand
O alta deosebire a RCD-urile o constituie auto- tensiunea scade la 0 V.
protectia. Doua tipuri de dispozitive sunt c pentru o protectie suplimentara impotriva
considerate autoprotejate, daca: atingerilor directe, RCD-ul de inalta sensibilitate
c declansarea respectiva depinde doar de
curentul de defect, adica toate dispozitivele fara
sursa auxiliara sunt autoprotejate,
c declanseaza automat atunci cand circuitul
protejat numai poate garanta declansarea in
Ia Ir
cazul aparitiei unui curent de defect (cazul unei
caderi de tensiune la 25V).
Observatii:
IEC 60364-531-2-2-2 conditioneaza utilizarea A
dispozitivelor care nu sunt autoprotejate,
"Utilizarea acestora este permisa in instalatii
exploatate de personal calificat".
Standardul NF C 15-100, 531.2.2.2 prevede ca
acestea nu pot fi utilizate in instalatii de uz
casnic sau asemanatoare
RCD-ul fara sursa auxiliara de alimentare, la care
functionarea nu depinde de alimentarea
circuitului protejat, ofera performanta ridicata si Fig. 11 : Curentul de defect, prin tor, alimenteaza cu
sunt deosebit de bine adaptate pentru aplicatii energie un electromagnet a carui parte mobila este
de mare sensibilitate in instalatii rezidentiale sau mentinuta de un magnet permanent. Atunci cand pragul
limita este atins, electromagnetul contrabalanseaza
pentru circuitele finale unde resetarea este
atractia magnetului permanent iar partea mobila ajutata
permisa personalului necalificat in urmatoarele
de un arc actioneaza mecanic intrerupatorul
situatii:
deconectand astfel circuitul protejat.
c circuitele finale sunt exploatate si ocazional
montate de personal necalificat

Fig. 12 : Exemple de RCD "fara sursa auxiliara de alimentare" si "cu sursa auxiliara de alimentare".

Cahier Technique Schneider Electric no. 114 / p.14

 este recunoscut ca fiind cea mai eficienta
metoda de protectie in cazul defectelor
conductorului PE (nu exista, nu este conectat
sau este intrerupt). Aceasta tehnica ofera un
avantaj suplimentar n cazul n care rezistena
pmntului crete semnificativ peste 500 ohmi
(instalaii vechi, perioadele uscate, coroziunea
prizei de pmnt, etc), n sensul c anumite
RCD-uri cu surse auxiliare, conectate ntre o faz
i PE, nu funcioneaz corect n condiiile de mai
sus.
c Aceast tehnic este deosebit de robust dat
fiind faptul c nici una dintre componentele
electronice nu este continuu conectat la
sistemul de distribuie. Rezultatul este
insensibilitatea excelent la supratensiuni i
mbtrnirea componentelor. (Componentele
electronice, dac sunt prezente, sunt conectate
la secundarul senzorului de curent de secven
zero i, prin urmare, joac un rol numai n cazul
n care apare o defeciune i n condiii de
tensiune foarte mic.)
c Aceast robustee este potrivit pentru
instalaiile care nu sunt monitorizate, cazul
general al aplicaiilor rezideniale.
Testul de funcionare
Un RCD este un dispozitiv de siguran. Oricare
ar fi tehnologia utilizat, acesta trebuie s fie
ntotdeauna echipat cu un sistem de testare.
Dei RCD-urile fr surse auxiliare sunt cele mai
fiabile, implementarea sistemelor de verificare a
siguranei funcionale a RCD cu surse auxiliare
ofer un grad mrit de siguran, care nu poate
totui nlocui testarea periodic.
c De ce s testm RCD-urile periodic?
n practic, un sistem perfect de testare a
siguranei funcionale ,n special cu privire la
defecte interne, nu exist. Din acest motiv, n
Frana, folosirea RCD-urilor cu surse auxiliare
este rezervat pentru uz industrial i mari
instalaii comerciale iar RCD-urile fr surse
auxiliare pentru sectorul rezidenial i instalaii
similare, fapt care este n concordan cu
posibilitile lor inerente descrise mai sus. n
toate cazurile, testarea periodic se recomand
pentru a detecta defecte interne.
4.5 Constrngeri (limitri) privitoare la senzorul de curent
Senzorul este un transformator toroidal. El
nconjoar toate conductoarele active i este prin
urmare excitat de cmpul magnetic
corespunztor sumei algebrice a curenilor care
circul n conductoarele de faz i neutru.
Curentul indus n tor i semnalul electric la
bornele nfurrii secundare, sunt prin urmare
proporionale cu curentul rezidual.
Acest tip de senzor poate detecta cureni
reziduali de la civa mA pn la cteva zeci de
A.
c Principiu
Pentru un test, este generat un curent care
circul doar n unul dintre conductorii activi
nconjurai de tor, aa cum se arat n figura 13.
Rezistorul variabil este reglat pentru a permite
trecerea unui curent suficient pentru declanarea
RCD-ului, lund n considerare orice scurgeri de
curent de natur s micoreze curentul de
testare. Valoarea maxim admisibil este de 2.5
ori In (pentru un dispozitiv ajustabil, In fiind
valoarea minim ce poate fi reglat).
Principiul de mai sus este foarte frecvent,
deoarece este mijlocul de a verifica ntregul
sistem, adic tor, releu i ntreruptor.
Acesta este utilizat pentru protecia mpotriva
scurgerilor la pmnt a prizelor i a
ntreruptoarelor cu i fr protecie la
supracurent integral.
n ceea ce privete releele de curent rezidual cu
toruri separate, acelai principiu este folosit
uneori. Anumite relee,de exemplu Merlin Gerin
Vigirex, sunt echipate cu o funcie "test" integrat
i, de asemenea funcia de monitorizare n
permanen a continuitii circuitului de detecie
(tor / releu link-ul i nfurarea toroidal).
R
Test Itest
Fig. 13 : Schema simplificata a circuitului de testare
periodica
Cablu de PE
Principiul funcional de baz al unui RCD
presupune ca senzorul s nconjoare doar
conductoarele active. Conductorul de protecie
trebuie prin urmare s fie separat de celelalte
conductoare, aa cum se arat n figura 14 din
pagina urmatoare.
Conductoare mari
Pentru msurarea curenilor reziduali ai
conductoarelor mari, sunt disponibili senzori
rectangulari deopotriv de mari (vezi Fig. 15
pagina urmatoare). Curenii nu ar trebui nsumai
folosind mai mult de un tor.
Cahier Technique Schneider Electric no. 114 / p.15

Fig. 14 : Cabluri de alimentare cu conductor PE
Fig. 15 : Senzori rectangulari pentru cabluri groase si bare
Dac aceast dificultate este ntlnit la un
tablou principal de joas tensiune din aval de
transformator, un tor poate fi instalat la captul
instalaiei, pe conductorul de legare la pmnt
al neutrului transformatorului pe partea de JT.
(vezi Fig. 16 ). Conform legii lui Kirchhoff ,
curentul rezidual detectat de torul (N) este
identic cu cel detectat de torul (G) pentru
acelasi defect aparut in sistemul de JT.
IT / JT G
1
2
3
N RCD RCD
PE
Fig. 16 : Torul N ofera aceeasi informatie ca si
torul G.
Cahier Technique Schneider Electric no. 114 / p.16
Conductoare de intensiti mari
Pentru a obine un rspuns sigur i liniar de la
tor, conductoarele active trebuie s fie plasate
ct mai aproape posibil de centrul su pentru a
ne asigura c efectele lor magnetice se
compenseaz reciproc perfect n absena
curentului rezidual. Aceasta din cauza
descreterii proporionale a cmpului magnetic al
unui conductor cu distana. In figura 17, faza 3
produce saturarea magnetic local n punctul A,
adic efectul su nu este proporional. Rezultatul
este acelai dac torul este poziionat n
apropierea unei curburi a cablurilor (vezi Fig.18 ).
Pentru cureni mari, inducia rezidual parazit
poate produce un semnal in secundarul torului
care determin declanarea inopinat. Riscul se
mrete atunci cand reglajul RCD este mic
comparativ cu curenii de faz, n special n cazul
unui scurtcircuit.
n cazuri dificile (ex. cnd Ifaz max/In este
mare), exist dou soluii pentru a evita
declanarea intempestiv:
c folosirea unui tor mai mare, spre exemplu a
unuia de dou ori mai mare dect mrimea
necesar conductoarelor date.
1
A
3
2
Fig. 17 : Centrarea incorecta in tor produce saturarea
magnetica locala in punctul A fapt ce poate cauza
declansarea intempestiva.
tor
tor
Fig. 18 : Torul trebuie montat destul de departe fata
de curbura cablurilor pentru a evita declansarea
intempestiva.
 c fixarea unui manon metalic n interiorul
torului. Manonul trebuie executat dintr-un
material magnetic (oel moale, foi magnetic
metalic) (vezi Fig. 19 ).
Cnd toate aceste precauii sunt ntrunite,
adic::
c centrarea conductoarelor,
c supradimensionarea torului,
c manonul magnetic,
raportul Ifaz max/In poate fi de pn la 50,000. Un
RCD cu un tor ncorporat reprezint un dispozitiv
gata de funcionare pentru contractori i
electricieni. Fabricantul proiecteaz cu atenie Manson
soluia complet i prin urmare: magnetic
c centreaz perfect conductoarele active i,
pentru cureni mici, poate propune i distribui
corespunztor un numr de spire primare n jurul Fig. 19 : Un manson magnetic pozitionat in jurul
torului, conductoarelor in interiorul torului reduce riscul
declansarii datorita efectelor magnetice ale curentilor
c poate exploata torul la nivele mai mari de tranzitorii
inducie pentru a maximiza energia msurat i
prin aceasta reducnd sensibilitatea la inducia
parazit cauzat de cureni mari.

4.6 Aplicaii speciale

Selectivitatea
Scopul selectivitatii i al coordonrii proteciilor
este s asigure ca numai prii avariate a unui
circuit sa i fie ntrerupt alimentarea prin
declanarea proteciei.
cSelectivitatea vertical D
a
Acest tip de selectivitate privete funcionarea a
dou dispozitive de protecie instalate n serie n RCD
circuit (vezi Fig. 20 ). Avnd n vedere toleranele
n jurul pragurilor i timpilor de declanare ai RCD,
sunt folosite att selectivitatea n funcie de curent
ct i cea n funcie de timp. D
b
v Selectivitatea n funcie de curent pentru c, n
conformitate cu standardele, un RCD trebuie s
opereze pentru un curent de defect cuprins ntre RCD
In/2 i In. De fapt, un factor de 3 este necesar
ntre reglajele a dou RCD pentru a evita
declanarea simultan a celor dou dispozitive,
adic In amonte > 3 In aval.
v Selectivitatea n funcie de timp pentru Fig. 20 : Selectivitatea "verticala".
cazurile cnd curentul de defect depete
brusc ambii cureni nominali (vezi Fig. 21
pagina urmatoare). ). Este necesar s se in (incluzand si timpul de stingere al arcului
cont de timpul de rspuns, fie el minim, al electric)
tuturor mecanismelor, la care poate fi nevoie s - tf = timpul de ntrerupere, de la detectarea
se adauge n mod deliberat ntrzieri. defectului pn la ntreruperea complet a
curentului de defect; tf= tr+ tc.
Condiia dubl pentru a evita declanarea Da
pentru un defect n aval de Db este: Circuitele de detectare a pragului pentru releele
electronice pot prezenta un fenomen de
In (Da) > 3 In (Db) si tr (Da) > tr (Db) + tc (Db) memorare a defectului. Este prin urmare necesar
sau tr (Da) > tf (Db) s se in cont de un timp de memorie, care
poate fi gndit ca o cretere fictiv a timpului
unde:
cnd un curent circul, pentru a ne asigura c
- tr = timpul de non-actiune ele nu acioneaz dup deschiderea unui
- tc = timpul de deconectare, cuprins ntre dispozitiv din aval.
momentul cnd comanda de operare este dat
de releul de msur i momentul deconectrii

Cahier Technique Schneider Electric no. 114 / p.17

 a) tr tc a) tr tc

b) tr tc b) tr tc

Selectivitate Fara selectivitate

Idefect Idefect

Detectare defect Declansare Db Detectare defect Declansare Db

Fig. 21 : Timpul de intarziere al unui RCD montat in aval (a) trebuie sa ia in considerare timpul de
non-actiune tr si timpul de declansare tc al RCD-ului montat in amonte (b).

Este prin urmare necesar s se calculeze timpii

Nota:
O atenie deosebit trebuie acordat
determinrii condiiilor de selectivitate pentru
ntreruptoarele crora li se pot ataa RCD i
relee de curent rezidual, folosite mpreun (vezi
Fig. 22 ). Aceasta deoarece:
- un ntreruptor cu RCD este caracterizat
de timpul de non-aciune (tr),
- un releu de curent rezidual este caracterizat de
timpul scurs ntre momentul apariiei defectului i
momentul transmiterii comenzii de deschidere, la
care este nevoie s se adauge timpul de
rspuns al dispozitivului de ntrerupere.
succesivi tf i tr ( la 2In, curentul convenional
pentru testul de non-aciune al RCD-urilor
temporizate) pentru fiecare RCD, din aval pn
n amonte.
cSelectivitatea "orizontala"
Prevzut n standardul NFC15-100,
seciunea 535.4.2, se caracterizeaz prin
aceea c un RCD nu este n mod necesar
amplasat ntr-un tablou de la captul instalaiei
cand toate circuitele de plecare sunt protejate
de astfel de dispozitive.
Doar circuitului defect i este ntrerupt
alimentarea.

RCD RCD
Vigicompact Vigirex
tr = 60 ms tr = 200 ms

RCD
Vigirex RH RCD

tr = 15 ms Vigicompact

tc = 30 ms tr = 60 ms
tf = 45 ms tf < 140 ms

Fig. 22 : Doua tipuri de selectivitate functie de timp intre intrerupatorul Vigicompact cu RCD atasat si releul
Vigirex (Merlin Gerin). De retinut ca acesti timpi sunt mult mai redusi decat timpii de actionare admisi din figura 9

Cahier Technique Schneider Electric no. 114 / p.18

Dispozitivele de curent rezidual amplasate pe
celelalte circuite (n paralel cu cel defect) nu
detecteaz curentul de defect (vezi Fig. 23 ).
Dispozitivele de curent rezidual pot avea
prin urmare setat acelai tr.
n practic, selectivitatea orizontal poate fi
originea unei probleme. Declanarea
necorespunztoare a fost observat, n special
n sisteme IT i cu cabluri foarte lungi (capaciti
parazite n cabluri) sau filtre capacitive
(computere, sisteme electronice, etc).
Declanarea poate aprea i n circuitele care nu
au fost afectate, aa cum se arat n figura 24.
Descrctoare
Depinznd de normele locale pentru instalatii
electrice, RCD pot fi conectate n amonte sau n
aval de un descrctor. Dac RCD este plasat
n amonte, detecteaz unda de curent produs
de fulger i poate declana. Este recomandat o
ntrziere pentru RCD. Dac RCD este n
aval,atunci foate fi folosit un RCD standard.
Perturbaii produse de curenii
de scurgere (descrcare)
Exist o varietate de cureni de scurgere
(descrcare) susceptibili s perturbe funcionarea
corect a RCD:
c cureni de scurgere la frecven industrial
c cureni de scurgere tranzitorii,
c cureni de scurgere de frecven nalt.
Circulaia acestor cureni poate fi natural, cnd
trec prin capacitanele distribuite de-a lungul
cablurilor n instalaie, sau intenionat, cnd
traverseaz componente folosite n mod
deliberat, cu precdere filtre capacitive instalate
pe circuitele de alimentare ale dispozitivelor
electronice (computere, variatoare de vitez,
etc) . Scopul acestor filtre este s aduc aceste
dispozitive la concordana cu standardele de
emisii i imunitate impuse de directivele europene
privind compatibilitatea electromagnetic.
RCD RCD
Fig. 23 : Exemplu de selectivitate "orizontala".
c Curenii de scurgere la frecven industriala
(50 sau 60 Hz) (vezi Fig. 25 pagina urmatoare)
Aceti cureni sunt generai de sursa de alimentare
i circul n mod natural sau intenionat.
Pentru un dispozitiv monofazat funcionnd la 50
de Hz, sunt nregistrai cureni de scurgere
permaneni de aproximativ 0,5 pn la 1,5 mA.
Aceti cureni se nsumeaz dac dispozitivele
sunt conectate la aceeai faz. Dac
dispozitivele sunt conectate la toate cele 3 faze,
aceti cureni se anuleaz (suma algebric este
egal cu zero).
Din cauza acestor cureni de scurgere, numrul
de dispozitive care pot fi conectate n aval de
RCD este limitat. Vezi Anexa 3 pentru o
comparaie ntre curenii de scurgere n diferite
sisteme (TT, TN sau IT) unde se explic de ce
numrul de dispozitive care pot fi conectate ntr-
un sistem IT este mai mic dect n sistemele TT
sau TN.
Dat fiind faptul c declanarea DCR poate avea
loc ncepnd de la 0,5In, este recomandat,
pentru a evita declanarea intempestiv, s se
limiteze curentul de scurgere permanent la 0,3
In pentru sisteme TT i TN i 0,17 In pentru
sisteme IT.

Da (A)
cabluri lungi

1 Cp
RCD
2
3
Db (B)

RCD

Fig. 24 : In cazul unui defect, Da poate declansa inaintea lui Db.

Cahier Technique Schneider Electric no. 114 / p.19

 nu sunt simetrici pe toate cele 3 faze iar
suma lor constituie un curent de scurgere
care nu poate fi neglijat.
Pentru a evita declanarea intempestiv, RCD
A B trebuie protejate mpotriva acestor curenti de
RCD RCD frecven nalt. (echipati cu filtre trece-jos).
Acesta este cazul RCD-urilor din gama Vigirex si
cei de la Merlin Gerin tipul S, A si and B.

Variatoare de viteza
Intreruperea
curentului Pentru combinaii de RCD i variatoare de vitez
Descarcator care utilizeaz conversia de frecven, este
generat de trasnet
necesar s se considere simultan un numr de
constrngeri precum:
c curenii de scurgere la punerea sub tensiune,
Fig. 25 : In functie de reglementarile locale, in c curenii de scurgere permaneni la 50/60 Hz,
instalatiile prevazute cu descarcatoare, RCD pot fi c curenii permaneni de scurgere de frecven nalt,
montate in punctul A (tipul S sau RCD imunizate) c formele de und particulare ale curentului
sau in punctul B (RCD standard) pentru defecte la terminalul de ieire,
Folosirea unui DCR cu un domeniu de operare c componenta continua a curentului pentru
ngust (0,7 In pn la In) reduce aceast defecte ale redresoarelor.
limitare.
O gam ngust de operare este disponibil de la
"si" (super-imunizate) sau RCDS Vigirex de la
Merlin Gerin.
c Curenii de scurgere tranzitorii
Aceti cureni apar la punerea sub tensiune a unui
circuit cu un dezechilibru capacitiv sau n timpul
unei supratensiuni care apare n regim normal de
funcionare (vezi Fig. 26 ).
Spre exemplu, msurtori efectuate la punerea n
funciune a unei staii de lucru dotate cu filtre
capacitive au artat existena curenilor de Dispozitiv cu
scurgere tranzitorii cu urmtoarele caracteristici:
filtru capacitiv
v amplitudinea primului varf : 40 A
v frecventa oscilatiei: 11.5 kHz
v timpul de amortizare (66 %): 5 perioade N
RCD-urile cu un anumit timp de ntrziere
mpiedic declanarea intempestiv provocat
de acest tip de und. De exemplu tipul "si"
RCDs (In = 30 mA and 300 mA), Vigirex si Fig. 26 : Curentul de scurgere cauzat de capacitatile
S-type RCDs (In 300 mA). distribuite de-a lungul cablurilor sau care curge prin
c Curenii de scurgere de frecven nalta condensatorii de intrare ai dispozitivelor (linia punctata)
Curenii de scurgere de frecven nalt (de la
civa kHz la civa MHz) sunt rezultatul
tehnicilor folosite de variatoarele de vitez sau
balastul electronic al iluminatului fluorescent. a
M
Anumite conductoare sunt supuse unor a
gradieni de tensiune foarte mari (aproximativ N
1kV/s), care genereaz vrfuri majore de
curent prin capacitile parazite ale circuitelor.
Cureni de scurgere de cteva zeci sau sute de
mA pot circula i pot fi detectai de RCD aa
cum se arat n figura 27 pentru un variator de Fig. 27 : Deranjamentele RCD cauzate de curentii de
viteza. scurgere de frecventa inalta.
Spre deosebire de curenii de scurgere de
frecven industrial pentru care suma algebric
este zero, aceti cureni de frecven nalta

Cahier Technique Schneider Electric no. 114 / p.20

 O analiz a acestor fenomene i soluii pentru a
satisface constrngerile sunt prezentate n
detaliu n Caietul Tehnic nr. 204, Dispozitivele
de protecie de JT i variatoare de vitez.
Vezi deasemenea Anexa 2, Tipuri de
convertoare si forme de unda ale curentilor de
defect.
Surse de Putere Nentreruptibile (UPS-uri)
ntr-o instalaie cu surse de rezerv precum Versiunea modulara
UPS-urile, sistemul de protecie trebuie s in
cont de diferitele configuraii posibile, n
special funcionarea n curent alternativ sau pe
baterii, etc.
In exemplul din figura 29, instalatia (sistem TT )
include un UPS. Daca sursa de curent alternativ
cade, este necesar legarea la pmnt a
neutrului n aval de UPS (adic s se nchid
contactorul K) pentru a se asigura funcionarea Versiunea fixa (pe panou)
corect a RCD.
Totui, aceast operaie de legare la pmnt nu
este indispensabil pentru protecia persoanelor
deoarece:
Fig. 28 : RCD cu filtre pentru curenti de inalta
c instalaia devine un sistem IT i primul defect
frecventa(Vigirex RH99M si RH99P de la Merlin
nu este periculos,
Gerin.
c probabilitatea unui al doilea defect de izolaie
care s survin n timpul scurt de operare pe
baterie este foarte mic.

Non-priority
loads
3L

3L
N
3L

3L
3L

3L
N

Intrerupator
N

automat cupla
AC Cupla
3L
N

Separator manual
N
Releu ce detecteaza (Intretinere) Priority
K
lipsa tensiunii loads
Defect alimentat de sursa de AC

Defect alimentat de bateria UPS

Fig. 29 : Atunci cand este detectata o pierdere de putere contactorul K se inchide pentru a recrea un sistem TT in aval de UPS.

Cahier Technique Schneider Electric no. 114 / p.21

5 Concluzii
Intr-un timp in care curentul electric joaca un rol
dominant in aplicatiile rezidentiale, comerciale si
industriale, este benefic sa se revizuiasca si
cuantifice pericolele datorate curentului electric si
sa se ofere informatii despre dispozitivele de
curent rezidual (RCD).
Toate acestea au atat puncte forte, cat si puncte
slabe. Desi nu sunt complet perfectate, ele joaca
un rol important in protectia vietii si a proprietatii.
Toate tarile industrializate folosesc pe scara
larga dispozitive RCD, cu o varietate de sisteme
de impamantare, atat in industrie, cat si in
locuinte. Cele mai importante aspecte referitoare
la dispozitivele RCD sunt:
c Pentru protejarea persoanelor impotriva
contactului direct, un dispozitiv RCD nu este
doar folositor, ci de obicei, este chiar o masura
suplimentara ceruta de standarde, indiferent
de sistemul de legare la pamant. Este ultima
linie de aparare in protejarea vietii umane.
Cahier Technique Schneider Electric no. 114 / p.22
c Pentru protejarea persoanelor impotriva
contactului indirect, un RCD este:
v obligatoriu pentru sistemul TT,
v necesar pentru sistemul IT daca exista mai
multe impamantari,
v recomandat pentru circuite foarte lungi in
sisteme TN si IT
c Dispozitivele RCD asigura protectie si impotriva:
vincendiilor de natura electrica; acestea sunt
singurele mijloace eficiente de a micsora riscul
de incendiu cauzat de conturnari, indiferent de
sistemul de legare la pamant
v distrugerea utilajelor din sistemul TN
Dispozitivele RCD moderne progreseaza
continuu in termeni de fiabilitate si imunitate la
fenomene de interferenta ce nu sunt defecte
de izolatie. Scopul acestui document este de a
aprofunda cunostintele despre dispozitivele
RCD, contribuind implicit la siguranta vietii si a
proprietatii.
Anexa 1: Calculul tensiunii de atingere

Aceasta sectiune indica sumar cum sunt Pentru mai multe informatii vezi Cahier
calculate tensiunile de atingere datorate Technique, publicatia nr. 172, Sisteme de
defectelor de izolatie, in functie de sistemul de impamantare in JT.
legare la pamant.

Sistem TN

A Id
U0

N
D
PE

C B

Rd
Ud

0.8 Uo Uo 0.8 Uo
Ud = if RPE = Rph and Rd = 0 Id =
2 RAB + Rd + RCD Rph +RPE

Intru-un sistem 230/400 V, tensiunea de atingere Ud este, prin urmare, 92 V. aceasta tensiune
este mai mare decat conventionala tensiune de atingere limita UL si reprezinta un pericol, si
astfel circuitul trebuie deschis. In general, in fuctie de curentul de defect Id, deschiderea
circuitului poate fi initiata de dispozitivele de protectie la supracurenti.
Cand valorile rezistentelor Rph si RPE sunt ridicate sau necunoscute, este necesara protectia prin RCD

Fig. 30 : Tensiunea de atingere in cazul defectelor de izolatie intr-un sistem TN .

Cahier Technique Schneider Electric no. 114 / p.23

 Sistemul TT
Id
U0

PE

Ud

Rb Ra

Uo Ra
Id Ud = Uo
Ra + Rb Ra + Rb

Intr-un sistem 230/400 V, tensiunea de atingere este aproximativ 115 V ( daca Ra=Rb).
Aceasta tensiune este mai mare decat conventionala tensiune de atingere limita UL si
reprezinta pericol, si astfel circuitul trebuie deschis.
Daca rezistenta solului este aproximativ de 10, curentul de scurtcircuit este aproximativ
11 A. In general, deschiderea circuitului nu poate fi realizata de dispozitivele pentru
protectia la supracurenti. Prin urmare , folosirea unui diferential este obligatorie.

Fig. 31 : Tensiunea de atingere in cazul defectelor de izolatie intr-un sistem TT .

IT system
If
U0
3
2
N 1
N
PE
Dispozitiv
de monitorizare Descarcator If If
Cf Cf Cf Cf
a izolatiei
(DMI)

Icn Ic1 Ic2

Ud Rb If

Rb
If

Chiar si in cazul in care capacitatile de dispersie au valoarea de 1 F, curentul de scurgere If

pentru primul defect este mai mic de 0.1 A.
Rezultatul este o tensiune de atingere nepericuloasa de aproximativ 1V nefiind necesara
deconectarea circuitului pentru primul defect.
In cazul aparitiei celui de-al doilea defect, situatia este similara sistemelor TN.

Fig. 32 : Tensiunea de atingere in cazul defectelor de izolatie in cazul sistemelor IT .

Cahier Technique Schneider Electric no. 114 / p.24

Anexa 2: tipuri de convertizoare si forme de unda ale curentilor de
defect

Standardul EN50178 (Echipamente electronice ansamble de semiconductoare.Deasemenea

utilizate in instalatii de putere) indica tipurile de acesta indica si formele de unda corespunzatoare
RCD ce se folosesc in combinatie cu diferite curentilor de defect.

Connection Curentul n timpul funcionrii normale Curentul de defect

1 IL Id
IL
L
Id
N t t
PE
Single-way connection

2
IL IL Id
L
Id
N
PE t t
Single-way connection
with back - e.m.f. ioad

3
IL IL Id
L1
L2
L3
Id t t
N
PE
Three-phase star connection

4
IL Id
IL
L
Id
N
t t

PE
Two-pulse bridge connection

5
IL IL Id
L
Id
N
t t

PE
Two-pulse bridge connection
half-controlled

Fig. 33 : Scurtcircuite corespunzatoare diferitelor ansamble de redresare (continuare in p. 26).

Cahier Technique Schneider Electric no. 114 / p.25

 Connection Mains current in normal operation Fault current
6
IL IL Id
L1
Id
L2

t t
N
PE
Two-pulse bridge connection
terminal connection between phases

7 IL IL Id
L1
L2 Id
L3
t t
N
PE
Six-pulse bridge connection
(Three-phase bridge connection)

8
IL IL Id
L
Id
N t t
PE
A.C. power controller
phase control

9
IL IL Id
L
Id
N t
PE
A.C. power controller
multi-cycle control

Fig. 33 (continuare din p. 26).: Scurtcircuite corespunzatoare diferitelor ansamble de redresare

Circuitele nr. 8 si 9 trebuie protejate de Un defect de izolatie poate apare in care un

diferentiale de tip AC, A sau B.
Circuitele nr. 1,4 si 5 trebuie protejate cu
diferentiale de tip A sau B.
Circuitele nr. 2,3,6 si 7 trebuie protejate cu
diferentiale de tip B.
Exemple de sarcini ce necesita dispozitive
RCD de tip A sau B:
c Echipamente monofazate cu diode redresoare
(circuitul nr. 4)
v Ca de exemplu pompe, ventilatoare, aparate
de aer conditionat, echipamente de ridicare si
manevrare, ascensoare, masini de ambalat,
masini speciale ( masini unelte, etc.) cu puteri
variind intre 0,37 si 2,2 kW alimentate la 230
V/50 Hz (pentru puteri mai mari, sursa fiind in
general trifazata).
Cahier Technique Schneider Electric no. 114 / p.26
rezistor de franare este conectat la circuitul de
curent continuu (bara de CC), un defect intern de
izolatie fiind putin probabil.
v Surse de putere pentru circuite de curent
continuu:
Ca exemple pot fi date echipamente de sudura,
acumulatoare, dispozitive electronice
( controllere PLC, regulatoare, etc), bobinaje de
excitatie pentru motoare de curent continuu,
bobine de electromagnet.
Maximul de putere pentru acestea este de 3 kW
( pentru puteri mai mari, sursa este in general
trifazata).
Observatie: De cele mai multe ori, aceste
dispozitive au un transformator de separatie
montat in amonte de redresor. In acest caz, un
defect de izolatie intre circuitul de curent continuu
si pamant nu creaza scurtcircuit. Astfel, este
posibila functionarea cu un pol al sursei de curent
continuu pus la pamant.
v Surse de alimentare stabilizate
Exemplele includ sursele pentru calculator,
echipamente stereo si video, etc.
c Redresoare cu tiristori (circuitul nr. 5)
v Variatoare de viteza pentru motoare de
A
curent continuu: aceasta metoda a fost
inlocuita in mare parte de utilizarea
convertizoarelor de frecventa; puterea pentru 0.3
aceste echipamente este sub 10kW
0.2
v Incarcatoare pentru baterii acumulatoare
Acest tip de redresor este folosit pentru un 0.1
anumit tip de incarcatoare; totusi, un t
transformator de separatie este montat in 0
(s)
amonte de redresor; prin urmare, nu exista -0.1
curent rezidual daca are loc un scurtcircuit in
-0.2
aval de redresor
Alte tipuri de echipamente ce pot -0.3
genera curenti de defect nesinusoidali
c Convertizoare de frecventa cu sursa de 0 0.01 0.02
alimentare monofazata Fig. 34 : Curentul de defect la iesirea dintr-un
Circuitul de alimentare este circuitul nr. 4. Pentru convertizor de frecventa monofazat.
un defect in circuitul de cc. este necesar un RCD
de tipul A. Forma undei de curent pentru un
defect aparut la iesirea dintr-un convertizor A
monofazat este ilustrata in figura 34. Aceasta
0.5
reprezentare nu este descrisa in standardele
0.4
prezente. . IEC a inceput studiile acestor cazuri
speciale. Chiar daca acest curent nu 0.3
corespunde formelor de unda indicate pentru 0.2
RCD-urile de tip A, RCD de tip A de la Merlin 0.1
Gerin ofera protectie. t
0
c Convertizoare de frecventa trifazate (s)
Circuitul de alimentare este circuitul nr. 7 si -0.1
necesita un RCD de tip B. -0.2
Forma undei de curent pentru un defect aparut -0.3
la iesirea dintr-un convertizor trifazat este
-0.4
ilustrata in figura 35.
-0.5
Un RCD de tip B este o potrivire perfecta. Daca
0 0.01 0.02 0.03 0.04
nu exista riscul unui scurtcircuit pe bara de
curent continuu, se poate utiliza si un RCD de tip Fig. 35 : Curentul de defect la iesirea dintr-un
A, chiar daca acest scurtcircuit nu corespunde convertizor de frecventa trifazat
formelor de unda indicate pentru un diferential
de tip A.

Cahier Technique Schneider Electric no. 114 / p.27

Anexa 3: curenti de scurgere pentru diferite sisteme
de legare la pamant

Diferenta intre curentii de secventa directa Curentul masurat de RCD este egal cu:
in sisteme TT/TN si IT iT = i1 - i2
Se considera schema simplificata a unui
unde i1 = (V1 - V2) C
dispozitiv monofazat alimentat in sistem TN.
Condensatorii C sunt conectati intre i2 = V2 C
conductoarele active si pamant pentru a conferi
dispozitivului imunitate la fluctuatiile de putere Mai departe, rezulta ca:
ale sistemului.
V1 = V sint
2
V2 = V sin(t - )
3
Calculand pe iT:
V1
i1 iT = i1 - i2 = (V1 - 2V2) C
a
N C
2
iT = V C sint - 2sin t -
PE C 3

2 2
iT = V C sint - 2 sint cos - sin cost
3 3

3
Fig. 36 : Dispozitiv conectat la un sistem TN iT = V C 2 sint + cost
2
Aceasta expresie poate fi scrisa sub
Curentul masurat de RCD este egal cu:
i1 = V1 C forma :
Pentru un sistem IT, daca se presupune ca iT = V C 2 a (cos sint + sin cost)
primul scurt are loc pe faza 2, schema iT = V C 2 a sin(t + )
simplificata este cea din Fig. 37
De aici rezulta:
a cos = 1
3
a sin =
2
V1
i1 3
N
a Prin urmare: (2 2
)
a2 cos + sin = 1+
4
i2 C
7
C Ca un rezultat:a =
PE 2
a
iT = V C 7sin(t + )
V2
Valoarea absoluta a curentului de scurgere este de
7 2,6 ori mai mare pentru primul scurt
Fig. 37 : Dispozitiv conectat la un sistem IT
intr-un sistem IT decat intr-un sistem TN.

Cahier Technique Schneider Electric no. 114 / p.28

Drept urmare, este necesara reducerea
numarului de dispozitive din sistemul IT
monitorizate de un RCD, ajungandu-se la un
numar comparabil cu cel dintr-un sistem TN
(vezi tabelul de mai jos). .
Limitarea numarului de dispozitive
monitorizate de fiecare RCD:
Sarcina formata din mai multe computere.

Nr maxim de
consumatori TT TN-S IT
per 30 mA "si" RCD
Office PC * 6 4 2
Workstation ** 3 2 1

*: Include un PC, un monitor si o imprimanta

**:Include un PC cu periferice, un monitor mare si
o imprimanta.

Pentru configuratii mai mici numarul de sarcini

poate fi marit.
Pentru sarcina data de lampi cu balast
electronic:

Nr maxim de balasturi
TT TN-S IT
pentru fiecare RCD
300 mA 300 220 100
30 mA 30 22 10

Cahier Technique Schneider Electric no. 114 / p.29

Anexa 4: Pragurile limita ale RCD si sisteme de alimentare cu tensiune
In Statele Unite, anumite circuite ce alimenteaza
prize si nu sunt echipate cu conductor PE, sunt
protejate de un intrepator legat la pamant GFCI
(ground-fault circuit interrupter) care este de fapt
un dispozitiv de curent rezidual. Acest fapt este
impus de articolul 210-8 din NEC 680-10,
511-10. Daca protectia impotriva curentului
rezidual este oferita, atunci acest dispozitiv este
instalat in priza si are sensibilitate de 5 mA.
Decizia de a utiliza o sensibilitate de 5 mA
(1 mA) nu este discutata in detaliu, dar este
explicata de un numar de factori.
A se observa ca distributia de 120V in sistemul
TN-S reduce semnificativ riscurile. Daca are loc
un defect de izolatie intr-un dispozitiv si
rezistenta conductorilor de faza ( marime,
lungime) este echivalenta cu cea a conductorilor
de retur (PE sau metal), tensiunea de atingere a
maselor electrice (ECP) ale dispozitivului defect
este aproximativ jumatate din tensiunea de faza,
si anume 60 V.
Aceasta tensiune de 60V este apropiata de
tensiunea de 50 V, ce este recunoscuta ca fiind
nepericuloasa ( tensiunea limita de atingere
conventionala). Prin urmare, organizatia de
standardizare din Statele Unite considera, ca in
functie de caracteristicile distributiei de JT in
America de Nord, nu este necesara protectia
suplimentara impotriva contactului direct in
sisteme trifazate 230/400V unde tensiunea de
atingere a maselor electrice a unui dispozitiv
defect este de doua ori mai mare.
Aceasta explica de ce, in Statele Unite, protectia
impotriva contactului direct nu este obligatorie la
tablouri de sigurante, ci doar la prizele anumitor
circuite.
Cahier Technique Schneider Electric no. 114 / p.30
Pentru contactul direct cu un conductor, de
exemplu un prelungitor deteriorat, tensiunea de
atingere in Statele Unite este de 120V.
Impedanta corpului uman la o tensiune de 120V
este mai ridicata decat cea la 230V si ajunge la
valori medii de aproximativ 2200. Curentul
care ar traversa astfel corpul ar fi
120V/2200=54.5 mA.
Corespunzator timpilor din standardele IEC, un
diferential de 30 mA ar opera in 300ms pentru un
curent de 54.5 mA (< 2In). Persoana in discutie
ar fi puternic afectata de curentul ce strabate
corpul pentru aceasta perioada relativ lunga de
timp.
Intr-un sistem cu o tensiune intre faza si nul de
120V , un diferential de 5 mA, este mai bun
deoarece timpul de declansare pentru acelasi
curent de 54.5 mA ( >5In) este de doar 40 ms.
In acest caz, declansarea este la fel de rapida ca
in cazul unui diferential de 30mA intr-un sistem
de 230V.
Sensibilitatea de 5mA folosita in SUA pentru
protectia impotriva contactului direct la prize
ar parea, prin urmare, potrivita pentru
sistemele bifazate TN-S ( 240 V faza-faza)
utilizate in SUA.
Pentru un sistem trifazat (230V faza-nul), o
sensibilitate de 30 mA este mai potrivita pentru
a oferi protectie impotriva contactului direct, cu
dispozitive instalate in tablouri de siguranta sau
in prize.
Appendix 5: Bibliography

Reference documents: c Earthing systems worldwide and evolutions

B. LACROIX and R. CALVAS,
c IEC 60364, Electrical installations in buildings
"Cahier Technique" no. 173
c IEC 60479-1, Effects of current on human c Disturbances in electronic systems and
beings and livestock - Part 1. General aspects earthing systems
c IEC 60479-2, Effects of current on human R. CALVAS,
beings and livestock - Part 2. Special aspects "Cahier Technique" no. 177
c IEC 60755, General requirements for residual c The IT earth system in LV
current operated protective devices F. JULLIEN and I. HERITIER,
c IEC 60947-2, Low-voltage switchgear and "Cahier Technique" no.178
controlgear, Part 2. Circuit breakers c Cohabitation of high and low currents
R. CALVAS and J. DELABALLE,
c IEC 61008, Residual current operated circuit-
breakers without integral overcurrent protection "Cahier Technique" no. 187
for household and similar uses (RCCBs) c LV protection devices and variable speed
drives (frequency converters)
c IEC 61009, Residual current operated circuit-
J. SCHONEK and Y. NEBON,
breakers with integral overcurrent protection for
household and similar uses (RCBOs) "Cahier Technique" no. 204

c IEC 61200, Electrical installation guide, Part

413. Protection against indirect contact - Other publications
Automatic disconnection of supply
c Electrical installation guide
c EN 50178, Electronic equipment for use in Schneider Electric CITEF
power installations

Schneider Electric "Cahiers Technique"

publications
c Uninterruptible static power supplies and the
protection of persons
J.-N. FIORINA,
"Cahier Technique" no. 129
c Development of LV circuit breakers to standard
IEC 60947-2
E. BLANC,
"Cahier Technique" no. 150
c Earthing systems in LV
LACROIX and R. CALVAS,
"Cahier Technique" no. 172

Cahier Technique Schneider Electric no. 114 / p.31

 2006 Schneider Electric

Schneider Electric Service prescription Editor: Schneider Electric

F-38050 Grenoble cedex 9 DTP: Axess
Fax: 33 (0)4 76 57 65 28
E-mail : fr-tech-com@schneider-electric.com

xxxxx 02-06