Sunteți pe pagina 1din 7

BOLI CU POARTA DE INTRARE RESPIRATORIE

BOLI INFECTIOASE ERUPTIVE

PROFESOR : DR. CABULEA SIMONA

CURS
SCARLATINA

I. DEFINITIE
Scarlatina este o boala infectioasa eruptiva, produsa de streptococul beta- hemolitic de
grup A, care produce toxina eritrogena (pirogenica, scarlatinoasa), responsabila de aparitia
exantemului caracteristic scarlatinos, asociat cu enantem, in context febril, urmate de
descuamatie si uneori de complicatii grave.
Importana pentru sanatatea publica este i n prezent, datorit complicaiilor
postinfecioase ce pot surveni la cei netratai sau tratai incorect.
II. ETIOLOGIE
Streptococii se clasifica si in functie de tipul de hemoliza pe care-l determina, in: alfa-
hemolitici (hemoliza incompleta), beta-hemolitici (hemoliza completa) si nehemolitici.
Dupa natura unui antigen din peretele celular, streptococii hemolitici se impart in
grupe serologice notate cu litere mari ale alfabetului latin: pana in prezent se cunosc
serogrupele de la A la H si de la K la V si tipuri (1,2,3, etc). Din punct de vedere al
patogenitatii cel mai important este grupul A, urmat in ordinea frecventei de C, G, B, D si F.
Agentul etiologic al scarlatinei este streptococul betahemolitic, grup A care secret
toxina eritrogen este coc gram pozitivi, aerob, neformator de spori, catalazo-negativ.
- Familia Streptococaceae, genul Streptococcus
- streptococul hemolitic, grup A are o virulenta deosebita prin capacitatea de a
produce toxine: streptolizine O, eritrotoxine, hialuronidaza, streptokinaza, etc.
- Rezistenta streptococilor in mediul extern este de luni de zile, mai ales in conditii de
umiditate crescuta si intuneric.
- Sunt sensibili la toate dezinfectantele uzuale, antibiotice (Penicilina si Eritromicina)
III. PROCESUL EPIDEMIOLOGIC
Factorii epidemiologici principali
1. IZVORUL DE INFECIE
omul bolnav cu form tipic de scarlatin, contagios la sfritul perioadei de
incubaie, n perioada de debut, 1-2 zile dup nceperea tratamentului (n absena

1
tratamentului, contagiozitatea se poate menine i n convalescen timp de pn la 10
sptmni);
bolnavi cu angin streptococic, fie ca prezinta sau nu scarlatina
bolnavii cu impetigo
infectai inaparent sau cu forme clinice atipice;
purttorii sanatosi nazali sau faringieni de streptococ hemolitic tip A, care
sunt n medie 20% din populaie.
2. TRANSMITEREA
MODUL DIRECT
pe cale aerian, respiratorie, prin picturi de secretie nazofaringiana
(eliminate prin tuse, stranut, ras, vorbit, de la sursa de infectie)
MODUL INDIRECT:
prin obiecte contaminate (jucarii, obiecte de mobilier, batiste, etc),
pe cale digestiv, la copii (prin consum de lapte contaminat);
3. RECEPTIVITATEA - general, odata cu epuizarea rezistentei conferite de
anticorpii materni mosteniti
Copiii sub varsta de 10 ani au o receptivitate mai mare pentru scarlatina, grupa
de varsta cel mai frecvent afectata fiind 5-9 ani;
Apare exceptional sub varsta de 1 an
Este foarte rara peste varsta de 50 de ani
baietii sunt mai des afectati decat fetele
apare cu o frecventa de 4-5 ori mai mare in mediul urban decat in mediul rural.
4. IMUNITATEA
antibacterian, specific de tip, este labil, slaba, de scurta;
postinfectioasa, este stabil, de lung durat, definitiva pentru toata viata;
anticorpii materni pot persista la nou-nscut pn la 6 luni-12 luni
Factorii epidemiologici secundari
naturali de mediu: anotimpul rece; periodicitate sezoniera de toamna-iarna si
multianuala, umiditatea crescuta, temperatura scazuta
economico-sociali: aglomeraia, igiena precar, accesabilitatea si calitatea
retelei medicale;
individuali: vrsta, modificri fiziologice, factori genetici, infecii intercurente.

2
MANIFESTRILE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC
Evoluia bolii este sporadic-endemic, cu apariia de focare epidemice mai ales n
colectiviti de copii precolari sau colari.
Este frecventa in zona temperata, comparativ cu regiunile subtropicale sau tropicale
unde sunt foarte rare.
Prezint periodicitate sezonier de toamn-iarn i multianual, cu epidemii la 5-6 ani.
Fiecare val epidemic este precedat de cresterea frecventei anginelor si otitelor streptococice.
IV. DIAGNOSTIC CLINIC
Incubaia: este scurta, in medie de 3-6 zile, cu limite intre 1 si 10 zile,
asimptomatica.
1. Prodromul (perioada preeruptiv) cu durat de 12-48 ore se instaleaz brusc,
uneori brutal, cu:
fenomene toxice generale (febr, frisoane, mialgii)
- febra este frecvent precedat de frisoane, atinge valori mari (39-40C), fiind nsoit
uneori de tahipnee, tahicardie;
fenomene nervoase (cefalee, agitatie, delir, convulsii la copiii mici)
manifestri digestive: vrsturi unice sau repetate greuri, dureri abdominale;
enantemul scarlatinos caracteristic
- angina eritematoasa (enantemul) debuteaz cu o senzaie de uscciune n gt,
deglutiie dureroas. Aspectul rou-intens (ca flacara) i cuprinde amigdalele, faringele;
- limba saburala, ncrcat cu un depozit albicios-cenusiu, care contrasteaza cu
faringele rosu;
adenopatia satelit este intotdeauna prezent, submaxilar, latero-cervical;
ganglionii sunt hipertrofiati si durerosi;
2. Perioada de stare (eruptiv): are o durat de 7-10 zile
debuteaz prin apariia eruptiei sau exantemului scarlatinos dupa 1-2 zile
- eruptia apare ntr-un singur puseu eruptiv, sub forma unui eritem punctat, cat gamalia
de ac (micropapule), initial pe pielea fina a gtului, a toracelui.
- generalizarea erupiei se realizeaz n 24- 48 de ore, pe tot trunchiul, atinge
extremitatile, fr a afecta faa.
- tegumentul este aspru la palpare, ca pielea de gaina; culoarea exantemului micro-
maculo-papulos este rou inchis, intensa, dand aspectul de rac fiert, mai bine exprimat la
rdcina membrelor, n zonele de flexie, pe torace i n axile, fr s lase poriuni de tegument
neafectat.

3
- Eruptia dispare la presiune si poate fi pruriginosa.
- Predomina la nivelul pliurilor de flexie a membrelor (coate, axila, genunchi,
inghinal), unde erupia ia un aspect caracteristic, de linii hemoragice, echimotice, dungi
vinete, cu petesii, situate transversal, liniar datorit microtraumatismelor produse de micarea
membrelor, semn descris de Grozovici i Pastia. Acest semn persist i dup stingerea
erupiei, fiind util n diagnosticul retrospectiv, tardiv al scarlatinei.
Dupa cateva zile eruptia dispare si apare o discreta descuamatie.
faciesul bolnavului este tipic, cu paloare perinazala si periorala in contrast cu
congestia intensa a pomeilor obrajilor, obraji rosii palmuiti, buzele rosii, carminate,
semn descris ca masca lui Filatov sau faciesul plmuit al lui Trousseau.
enantemul caracteristic se dezvolta astfel:
- Ciclul lingual: Limba isi schimba aspectul: initial este acoperita de un depozit
sabural alb, aderent, cu marginile si varful rosii limba de portelan; apoi in a 2-a si a 3-a zi
de boala i continu ciclul, se descuameaza de la vrf ctre baz i pe margini; in a 4-a a
5a zi de boala este complet descuamat cu papile proeminente, cnd ia aspect de limb
zmeurie; limba se reepitelizeaza ulterior, in a 6a a 8a zi de boala, devenind rosu inchis si
lucioasa limba lacuita, de pisica; in a 9-a zi de boala limba este normala. Aspectul limbii
permite aprecierea numarului de zile de bola in scarlatina.
- Angina eritematoasa devine eritematopultacee (gat rosu, amigdale marite in
volum, puncte de puroi la nivelul amigdalelor) este nsoit de adenopatiile cervicale i
submaxilare, cu ganglionii mrii n volum, durerosi, sensibili la palpare, dar fr fenomene
supurative. Poate insa imbraca aspecte de angina ulceronecrotica (cu tesuturi moarte) sau
uneori angina gangrenoasa (prin asocierea germenilor anaerobi). Foarte rar angina
pseudomembranoasa (gat rosu, amigdale marite in volum ce sunt acoperite de depozite
zonale, care pot conflua sub forma falselor membrane).
Semnele generale toxice si nervoase se menin: febra ajunge la 40C, si persista
nc 2-3 zile de la introducerea antibioticului; simptome neuro-psihice (agitaie, delir,
convulsii, meningism).
3. Perioada de convalescen se instaleaza catre a 7 a zi de la debut si se
caracterizeaz prin:
descuamaia la locul eruptiei, din a 8 a pana in a 30 a zi de la debut; sunt scuame
fine pe trunchi si la nivelul fetei, cu aspect fainos, ca taratele ( descuamatie furfuracee) i
scuame mai mari, n lambouri, la nivelul extremitilor (palme, talpile picioarelor), in deget
de manusa. Scuamele nu sunt contagioase.

4
limba se reepitelizeaza
febra dispare
stare generala ameliorata
angina este vindecata
restul de semn Grozovici Pastia.
In aceasta perioada pacientul poate sa prezinte astenie, fatigabilitate, scaderea
capacitatii de aparare la infectii.
V. COMPLICATII:
Toxice:
- sunt secundare difuziunii toxinei in alte organe: rinichi (nefrita toxic), articulatii
(artrita toxic), ficat (hepatita toxic), inima (miocardita toxic), SNC (encefalit), etc.
Septice:
apar in perioada de convalescenta
de vecintate ( otita, sinuzita, flegmoane paraamigdaliene)
la distan ( meningita purulenta, peritonita, septicemii, endocardite, etc)
Postinfectioase apar la 1-2 luni dupa producerea infectiei, daca nu este tratat
correct sau este insuficient tratat
- Reumatismul articular acut
- Glomerulonefrita acut
- Eritemul nodos
- Cardita reumatismala, etc
VI. Date de laborator
- Prezenta sindromului inflamator: leucocitoza cu neurofilie si euzinofilie moderata,
cresterea VSH, PCR, fibrinogenului
- Izolarea streptococului beta-hemolitic de grup A din exudatul faringian
- Determinarea Ac specifici prin reactia ASLO
- Examen ORl, hemocultura, sumar de urina
VII. EVOLUTIE SI PROGNOSTIC
Evolutia si prognosticul este favorabil la persoanele tratate, deoarece rar apar
complicatii si sindroamele post-streptococice sunt astfel prevenite. Recaderile, recidivele si
reimbolnavirile sunt exceptionale.
VIII. TRATAMENT etiologic, simptomatic si igieno-dietetic
In orice forma de boala scarlatina se spitalizeaza obligatoriu.
1. Tratamentul igieno dietetic are importanta majora.

5
- izolare 7-10 zile in spital, pe varste de boala, pentru a evita reinfectarea celor
tratati cu noi tulpini de streptococ
- repaus la pat, in camere aerisite si calduroase pe toata durata fazei de stare, la
nevoie si mai mult
- supravegherea bolnavilor, pt evitarea complicatiilor
- igiena tegumentelor,
- igiena mucoaselor
- se va urmari aspectul si cantitatea de urina, pulsul, TA
Tegumentele curatire zilnica, prin pudraj cu talc mentolat si sulfamidat (in caz de
prurit cutanat. Descuamatia este usurata printr-o baie calda.
Mucoasele cavitatii bucale, prin gargara cu ceai caldut de musetel, iar curatarea
secretiilor nazale se face cu tampoane de vata umezite cu ser fiziologic, apa de mare, etc.
- mentinerea echilibrului hidro-electrolitic
- regim hidro-lacto-zaharat lichid in primele zile, deoarece bolnavul inghite greu
mancarea cu supe de legume, zeama de compot, sucuri de fructe
- treptat se vor introduce alimentele semisolide, rapid digestibile, fierte, fara deposit
celulozic mare, fara exces de grasimi, bogate in vitamine si saruri minerale
(pireuri, gris sau orez cu lapte, etc)
- in absenta unei afectari renale, dupa 7 zile de afebrilitate, se trece la regim complet
2. Tratamentul etiologic

penicilin V oral minim 10 zile, pe stomacul gol.

penicilin G injectabil i.m 10 zile sau 3-4 zile dupa care se poate trece la
Penicilina V orala

benzatin penicilina (Moldamin) i.m, incheie tratamentul. Administrarea de


Moldamin trebuie repetata dupa 7 si 14 zile. Nu se administreaza la copii sub 3 ani.
In caz de alergie la peniciline se administreaza macrolide (Eritromicina),
cefalosporine de gen. I (Cefalexina, Cefalotina) sau de gen II (Cefaclor), in dozele minim
recomandate, timp de minim 10 zile.
3. Tratamentul simptomatic
- antipiretice (Paracetamol, Algocalmin, Ibuprofen, etc); antiinflamatorii steroidiene
(Fenilbutazona, Prednison, Dexametazona, HHC) in formele toxice, vitamine la pacientii cu
carente nutritive.

6
- reechilibrare hidro-electrolitica
- dezinfectante locale, antiseptice (Faringosept, Decasept, Strepsils, etc)
4. Tratamentul complicatiilor daca este cazul
IX. PROFILAXIE
1. Msuri fa de izvorul de infecie:
depistare precoce a bolnavilor i a suspecilor de scarlatin prin efectuarea anchetei
epidemiologice
izolare: spitalizare 7-10 zile obligatorie; dup externare dispensarizare,
convalescentul va fi supravegheat trei luni prin control clinic lunar si cu laboratorul
saptamanal in prima luna de convalescenta (secretie faringiana, examen sumar de urina si
sediment) si la 30 de zile de la debut (secretie faringiana, VSH, ASLO, fibrinogen), pentru a
surprinde eventuale complicaii.
Suspecii vor fi tratai la fel ca i bolnavii pn la confirmare sau infirmare.
contacii din focar supravegheai clinic timp de 10 zile, cu control clinic la 2-3 zile,
recoltri de exudate faringiene
Purttorii depistati in focar: tatament cu penicilin V timp 10 zile sau Eritromicina
2. Msuri fa de cile de transmitere:
dezinfecia continu, zilnica a obiectelor si a produselor patologice provenite de la
bolnavi
dezinfecia terminal la externarea bolnavului
spalarea pe maini cu apa si sapun
evitarea fumatului in preajma copiilor
3. Msuri fa de receptivi:
- profilaxie cu penicilin n colectivitile mici, inchise (familie, crese, scoli, camine,
etc)
- supravegherea bacteriologic (exudat naso-faringian) i/sau serologic (ASLO) n
colectivitile de copii n care au aprut cazuri de scarlatin
- educaie sanitar, pentru a-si insusi minimele regului de igiena.