n ultima perioada att n Romnia , n SUA si Uniunea Europeana se pune to

21121h723v t mai mult accentul pe finantari pe baza de proiecte ntruct sunt

considerate motorul economiei. n consecinta, daca proiectele de investitii lipsesc,
economiile stagneaza. Pe de alta parte, proiectele de investitii sunt functie de
finantarile interne si internationale si de aceea trebuie sa fie constituite structuri de
management de proiect credibile.

Este cunoscut faptul ca la baza unor actiuni politice majore cum ar fi spre
exemplu integrarea n Uniunea Europeana si NATO,
stau programe si proiecte specifice. De asemenea, este cunoscut faptul ca orice
investitie ce are ca drept scop realizarea unor obiective de constructii,
achizitionarea sau realizarea de tehnologii, dezvoltarea de activitati din sfera
comertului, educatiei, sanatatii, ordinii publice etc. au la baza proiecte cu finantare
publica sau privata.

De aceea, se pune n mod firesc ntrebarea: ce sunt programele si ce sunt

proiectele, care sunt asemanarile si deosebirile ntre ele ?

11.2 Ce sunt programele ?

Programele sunt proiecte complexe sau mai precis portofolii de proiecte care au ca
scop ndeplinirea unor obiective stabilite prin politici si strategii la nivel macro sau
microeconomic, de importanta nationala sau internationala.

Asa cum arata standardele de management de proiect si dictionarele de

specialitate programele pot fi definite ca:

serie de sarcini specifice inter corelate conduse n mod coordonat pentru

realizarea unor obiective pe baza unor strategii corespunzatoare;
un portofoliu de proiecte selectate si planificate n mod coordonat pentru
ndeplinirea unor obiective si pe baza unor strategii;
un proiect complex sau set de proiecte necorelate dar legate de un ciclu de
afaceri;
o organizatie cu misiune temporara cu scopul realizarii unor procese de
complexitate medie si ridicata.
parte a unui plan (exemplu programul de cercetare-dezvoltare si stimulare a
inovarii din planul de cercetare dezvoltare pentru Dezvoltarea Durabila
(Sustenabila) a Romniei. Programul are prevazut buget propriu.

11.2.1 Clasificarea programelor:

- Dupa nivelul la care se face raportarea

- Programe de nivel international: Programul de aderare a Romniei la

Uniunea Europeana, NATO, programele de colaborare bilaterala, trilaterala,
 multilaterala, tehnico-stiintifice, comerciale, culturale, programe spatiale
internationale, programele educationale Socrates, Leonardo, Minerva etc.

- Programe de nivel national: Programul de Dezvoltare Durabila al Romniei,

Programe de educatie permanenta, Programe de conservare a Deltei Dunarii,
Programe pentru Administratia Publica, programe pt transporturi,
agricultura, IMM-uri etc.

- Programe de nivel regional si local : Programe de dezvoltare regionala,

programe de reconversie profesionala a somerilor, programe de dezvoltare a
zonelor mono-industriale;

- Programe la nivel de organizatie sau programe interne ale institutiilor

administrative, societati comerciale, organizatii non-guvernamentale.

- Dupa sursa finantarii programele pot fi:

- Programe cu finantare externa (de la organisme financiare internationale

cum ar fi spre exemplu FMI, Banca Mondiala, O.N.U.D.I, B.I.R.D, B.E.RD etc

- Programe cu finantare interna (de la buget, din banci etc.)

11.2.2 Abordarea sistemica a programelor

Programele pot fi considerate sisteme complexe prin care resursele
financiare, umane si materiale stabilite prin politici si consolidate prin strategii se
materializeaza prin intermediul proiectelor n efecte benefice. Asa cum se observa
din fig 11.1, prin politici se stabileste cadrul general si obiectivele cum ar fi de
exemplu politica de integrare a statelor n Uniunea Europeana.

Fig.11.1 Abordarea sistemica a programelor

Pe baza politicii se stabileste o strategie (sau mai multe) prin care obiectivele
stabilite sunt raportate la perioade de timp definite si resurse (financiare, umane,
materiale ) alocate pentru ndeplinirea lor. Continund exemplul anterior, strategia
de integrare a noi state n Uniunea Europeana are termene precizate 2005 pentru
admisia unui grup de state (Cehia, Ungaria, Polonia, statele Baltice, Cipru, Malta,
Slovenia, Slovacia) si din Ianuarie 2007 pentru un al doilea grup de state
(Romnia si Bulgaria) pentru care au fost alocate fonduri financiare necesare n
procesul de preaderare si aderare.

Pentru a facilita procesul de preaderare si aderare au fost ntocmite

programe orientate pe obiective si teme prioritare. Aceste programe pot fi generale
sau specifice. Spre exemplu programul general Phare are componente diferite-
pentru educatie Socrates, Erasmus, Leonardo, Minerva, pentru cercetare
programul cadru (FP[1] 5, FP 6, FP7), pentru agricultura programul Sapard, pentru
infrastructura transporturilor si mediu ISPA, pentru IMM-uri etc. Concluzionnd,
pentru realizarea obiectivelor propuse fiecare program are n componenta 2 sau
mai multe proiecte si cu aceasta avem o vizine de ansamblu a ceea ce nseamna
termenul program.

11.3 Ce sunt proiectele ?

Proiectul reprezinta modalitatea prin care resursele umane, materiale,
financiare sunt organizate ntr-un mod specific pentru realizarea unei lucrari dintr-
un domeniu de activitate, cu caracteristici date , cu restrictii de cost si timp,
urmnd un ciclu de viata standard pentru a realiza schimbari benefice definite prin
obiective cantitative si calitative[2]. Proiectele pot reprezenta de asemenea parti
din programe sau directi de analiza si investigare (cercetare) ale acestora.

11.3.1 Definitia proiectului

O definitie generala arata ca proiectele reprezinta modalitatea de realizare a

unor obiective propuse urmnd o succesiune logica de activitati cu scopul principal
de a materializa investitii corporale (tangibile) sau necorporale (intangibile) n
conditii de risc si incertitudine. Alta definitie se refera la faptul ca un proiect este o
organizatie temporara cu scop si obiective precise ce trebuiesc a fi realizate pe o
durata determinata.

Altfel fiind spus asa cum s-a mentionat si n capitolele precedente, un proiect
nseamna:

Rezolvarea unei probleme;

Proiectarea si realizarea obiectivelor;
Formarea, alocarea si consumul resurselor;
Formarea, alocarea si controlul bugetului;
Programarea duratelor;
Risc si incertitudine
Calitate, eficienta si eficacitate;
Impact minim asupra mediului.
Cei cinci pasi ce trebuiesc parcursi ntr-un proiect sunt:

1. Planificarea activitatilor care consta n: Informare, documentare si

analiza, obiectivele proiectului, descrierea proiectului, programarea
activitatilor si resurselor, modul de actiune;

2. Organizarea activitatilor pe tipuri de structuri manageriale cum sunt:

ierarhice, matriceale, retele, mixte;

3. Implementarea proiectului nsemnnd coordonarea si urmarirea;

4. Controlul activitatilor proiectului;

5. Evaluarea proiectului prin managementul prin rezultate (MBR),

managementul prin obiective (MBO) si managementul prin exceptii
(MBE). n aceasta etapa se iau si masuri corective.

11.3.2 Sistemul proiect

O abordare sistemica a proiectelor poate duce la o ntelegere facila a
procesului, ciclului de viata si etapelor proiectelor. Spre exemplu, n figura 11.2
este prezentat sistemul proiect.

Fig. 11.2 Sistemul proiect

11.3.3 Sub- sistemul propunerii de proiect, contractarea si procesul

licitatiilor pentru proiecte
Fiecare componenta a sistemului proiect se constituie la rndul sau ntr-un
subsistem . Astfel, propunerea de proiect are la baza problema de rezolvat sau
necesitatea, una sau mai multe idei de rezolvare si una sau mai multe solutii
propuse. Pentru propunerea de proiect facuta de autoritatea guvernamentala,
administratia publica, investitorii privati etc. vor exista unul sau mai multi ofertanti
din partea firmelor de consultanta sau antreprenori iar pentru realizarea lui unul
sau mai multi executanti.

Pentru procesul de licitare a proiectelor este necesara avizarea publica a

acestora. Tot procesul ofertarii are la baza principiul competitiei al proiectului sau
al calitatii lucrarilor proiectului, al disponibilitatii resurselor financiare, costurilor
proiectului, aaal beneficiilor economice, ecologice si sociale.

n practica curenta, n mod uzual exista un ofertant si mai multi executanti

(realizatori) de proiecte. Lansarea de oferte de proiecte reprezinta el nsusi un
proces de transmitere a solicitarilor privind depunerea de solicitari pentru
propuneri de proiecte[3] ce implica termene bine definite de lansare a ofertei si de
raspuns la apelul dat. Astfel, pentru un proiect lansat de un ofertant printr-un
program care-i asigura finantarea, pot exista unul sau mai multi solicitanti. n
cazul n care conditiile ofertantului sunt ndeplinite de mai multi solicitanti fiecare
lansare de oferta de proiecte se va face prin intermediul programelor pe baza
principiului competitiei, proiectul cel mai fezabil financiar sau care ndeplineste cel
mai bine conditiile impuse de ofertanti va fi admis la finantare.

Pentru anumite tipuri de proiecte cum ar fi cele cu finantare publica sau din
fondurile structurale ale Uniunii Europene se organizeaza etape de preselectie
unele culminnd cu licitatii pentru participare.

Solicitarile pentru propunerile de proiecte nu trebuie a fi confundate cu

propunerile de proiecte trimise diferenta constnd n gradul de apropiere fata de
obiectivele proiectului (programului).

Fig. 11. 3 Subsistemul propunerii de proiect

11.3.4 Sistemul proiectul propriu zis

Proiectul propriu-zis reprezinta un ansamblu de piese scrise ce contin

date, descrieri, calcule, note, metodologii de calcul si analize, avize, contracte
etc.si piese desenate ce contin schite, planuri, desene la scara.

Unele proiecte contin si elemente virtuale cum ar fi baze de date, desene,

schite, planuri toate nmagazinate pe suport magnetic sau de alta natura (bio-
magnetic).

Proiectul este caracterizat de existenta a 3 elemente distincte: ciclul de

viata, etape, faze.

Nota Bene.De notat faptul ca prin proiect n cazul prezentat se ntelege ideea
materializata n partea scrisa deci un document si nu rezultatul proiectului care
poate fi o materializare fizica de tipul o constructie, o tehnologie, un sistem
informatic etc.

Aceasta observatie este necesara pentru a face diferenta ntre proiect ca

document tehnico-economic si juridic cu scopul si rezultatul proiectului care
poate fi un activ fizic sau virtual.

11.4 Ciclul de viata al proiectului

Un exemplu ilustrativ al ciclului de viata al proiectului este prezentat n figura

urmatoare (11.4):
Fig. 11.4 Ciclul de viata, etapele si fazele proiectului[4]

Asa cum se observa si din figura 11. 4 ciclul de viata al proiectului poate
fi mpartit n 4 etape principale: definire, planificare, executie si verificare,
fiecare avnd mai multe faze.

11.5 Rezultatul proiectului

Rezultatul proiectului reprezinta materializarea cu succes a ideii

proiectului dupa ce documentatia proiectului a constituit baza realizarii fizice a
acestuia. Ca si proiectul descriptiv si proiectul-produs are un ciclu de viata
propriu numit si ciclul de viata al produsului cu etapele:

1. lansarea n executie a proiectului ,

2. studii de fezabilitate si aprobari

 3. executia (constructia) propriu-zisa,

4. punerea n functiune si probele de verificare,

5. utilizarea (exploatarea),

6. amortizarea,

7. reabilitarea sau

8. abandonul.

11.6 Tipologia proiectelor

Dupa cum a fost mentionat anterior, unele proiecte fac parte din proiecte
complexe denumite si programe. Alte proiecte sunt de sine statatoare avnd o
independenta a finantarii. Pentru a usura ntelegerea tipurilor de proiecte, o
clasificare a lor este binevenita.

Proiectele pot fi clasificate astfel:

- dupa gradul de complexitate:proiecte complexe integrate sau

independente, proiecte simple,

- dupa sursa de finantare proiecte cu finantare publica, proiecte cu

finantare privata, proiecte cu finantare mixta;

- dupa obiectul proiectului proiecte pentru constructii (constructii noi,

reabilitari, modernizari etc:) cu destinatie publica sau privata; proiecte de
produs (larg consum, industrial etc.), proiecte informatice (realizarea
programe de calculator, sisteme expert etc.)

proiecte de infrastructura informatica si telecomunicatii, proiecte de

dezvoltare industriala proiecte de dezvoltare a resursei umane

- dupa domeniul economic sau utilizatorul final: proiecte pentru

nvatamnt, proiecte pentru sanatate, proiecte pentru industrie; proiecte
pentru agricultura, proiecte pentru turism; proiecte pentru
energie, proiecte pentru protectia mediului, proiecte pentru administratia
publica

- dupa durata finantarii:

proiecte pe termen lung ( peste 2 ani)

proiecte pe termen mediu (1-2 ani)

 proiecte pe termen scurt (sub 1 an).

Fig. 11. 5 Tipologia proiectelor

11.7 Structura proiectelor

Orice proiect contine 3 parti principale- din care 2 pe suport grafic (un
modul cu date scrise, un modul cu desene, schite, planuri etc,) si un modul cu
date sau desene pe suport magnetic (baze de date sau elemente scrise sau
desenate pe cd-uri sau alte forme de stocare a datelor virtuale.
 De asemenea un proiect poate cuprinde date si analize de ordin juridic,
economic, tehnic sau de impact cu mediu. O forma schematica a structurii unui
proiect este prezentata n figura 11.6

Fig. 11.6 Structura unui proiect

11.8 Criterii esentiale n managementul proiectelor

Conceptul de management al proiectelor defineste totalitatea activitatiilor

de planificare, organizare, monitorizare si control a elementelor unui proiect n
scopul ndeplinirii obiectivelorproiectului n functie de criteriile: domeniu, cost,
timp, calitate.(vezi fig. 11.7)
 Fig. 11.7. Managementul de proiect- obiective si criterii

11.8.1 Scopul proiectului[5]

Reprezinta telul, finalitatea proiectului fie ca aceasta este un produs sau

serviciu.

Scopul proiectului se stabileste la initierea proiectului.

11.8.2 Obiectivele proiectului.

Un proiect poate avea unul sau mai multe obiective .

Obiectivele proiectului pot fi de natura economica, tehnica, financiara,

calitativa, de timp, de utilizare eficienta si eficace a resursei umane, de impact
cu mediu, de organizare etc.

Formularea obiectivelor se face n faza de initere, urmnd ca pe parcursul

proiectului si la finalizarea acestuia sa se verifice modul de ndeplinire al lor.
ndeplinirea lor este evidentiata de existenta indicatorilor de analiza care pot fi
analizati att n cursul proiectului ct si la finalizarea proiectului.

Modul de ndeplinire sau nendeplinire al obiectivelor proiectului depind

de claritatea si coerenta formularii lor, de gradul de implicare si modul de
organizare al echipei de management de proiect, realizabilitatea practica, de
conditiile de lucru favorabile sau nefavorabile, de justa apreciere a termenelor,
de continuitatea finantarii si respectarea conditiilor la finantare.

Criteriul domeniu

Istoric, conceptul de management de proiect a aparut n anii 1960 odata

cu dezvoltarea programelor spatiale n S.U.A. Aparitia unor instrumente grafice
de planificare cum sunt graficul GANTT[6] sau graficul PERT[7] si aplicarea
practica a managementului prin obiective la conducerea proiectelor au avut o
importanta deosebita n largirea sferei de aplicare a acestui concept n practica
si transformarea sa ntr-o disciplina stiintifica manageriala de sine statatoare.

Pe lnga aplicatiile din cercetarea spatiala alte domenii cum ar fi

constructiile, industria, agricultura, transporturile, serviciile, comertul sau
turismul au beneficiat si beneficiaza de evolutia si dezvoltarea n continuare a
acestei stiinte manageriale.

Putem spune ca n zilele noastre fiecare domeniu de activitate economica

cunoscut poate utiliza cunostiintele din managementul de proiect, cu
elementele de specificitate proprii.

Primul pas n elaborarea unui proiect este identificarea domeniului de

aplicare(cercetare, educatie, industrie, constructii etc.).

Trebuie sa facem mentiunea ca proiectul este unul de la zero

(greenfield) caz n care se initiaza o investitie sau este unul
de dezvoltare (modernizare) caz n care se continua o investitie

n consecinta, la initierea unui proiect este indicat sa se tina cont de

relatia dintre domeniul de aplicare, particularitatiile acestuia si modul practic
de abordare al managementului de proiect caracteristic, ntruct formarea
echipei proiectului, planificarea obiectivelor si activitatilor specifice,evaluarea si
controlul rezultatelor sunt puternic influentate de modul cum se stabilesc
aceste corelatii chiar de la nceputul proiectului.

Criteriul cost

La initierea oricarui proiect se realizeaza o previziune a costurilor directe

si indirecte implicate n proiect n raport cu beneficiile (profit, beneficii
ecologice, sociale etc.) sperate a se realiza prin aplicarea proiectului. Evident,
unul dintre obiectivele unui proiect este ca acesta sa aiba costuri minime de
realizare dar care sa se afle ntr-un raport de optim cu elementele calitative si
cantitative ale proiectului. Spre exemplu, daca obiectul proiectului este
productia este de masa (automobile, calculatoare aparate electrocasnice etc.),
se va aplica strategia calitate maxima la costuri minime. Daca obiectul
proiectului va fi productia de lux sau sustinerea numelui de marca, se va aplica
cea de-a doua strategie, calitate maxima la costuri optime. n ultima perioada,
criteriul cost are n vedere si considerarea costurilor de impact cu mediu
ambiant, mpartite n costurile de proiectare ecologica (eco-design), costurile
du minimizarea poluarii n timpul productiei, distributiei si exploatarii bunurilor,
costurile cu reciclarea etc. n cadrul criteriului cost se iau n considerare si
costurile de creditare.

De aceea, la initierea oricarui proiect se constituie un buget previzionat

de venituri si cheltuieli si se face o analiza a fluxului de numerar previzionat
(denumita si analiza cash-flow[8]-lui). n baza acestei analize se ia decizia de a
investi sau a nu investi in proiect.

Costurile luate n considerare la initierea proiectului sunt costuri

previzionate sau costuri estimate iar costurile analizate la finalizarea proiectului
sunt costuri realizate sau efectuate.

Criteriul cost este si un criteriu foarte important la selectarea unui proiect

sau variante de proiect din mai multe posibile. Totusi este recomandabil
ca acest criteriu sa fie analizat n corelatie cu celelalte criterii: domeniu, timp,
calitate.

Criteriul timp

Timpul este de asemenea un criteriu important pentru managamentul de

proiect. De aceea, la fel ca si n cazul costurilor, la initierea si elaborarea unui
proiect se face o estimare a duratei totale de realizare a proiectului att ca
documentatie de planificare ct si ca obiect ce urmeaza a fi realizat prin
aplicarea proiectului. Aceasta durata este mpartita n perioade de realizare a
activitatilor ce concura la realizarea proiectului. Etapizarea proiectului pe
activitati si subactivitati, evaluarea si controlul acestora sunt posibile a se face
ntr-o maniera organizata cu ajutorul instrumentelor grafice de programare de
tipul graficului cu bare GANTT, a graficului Pert si a histogramelor resurselor.
Aceste instrumente grafice sunt disponibile si n varianta informatizata cu
ajutorul unor programe de calculator de tipul Microsoft Project Management
sau Primavera.

Criteriul timp poate fi si el un criteriu important de luat n considerare la

selectarea pentru finantare a proiectelor. Ca si elementul costuri, acest criteriu
trebuie corelat cu celelalte criterii.

Criteriul calitate

Conceptul de calitate a proiectelor este un concept complex ntruct nglobeaza

3 elemente distincte care au fost prezentate si n abordarea sistemica a
proiectului si anume:
 1. Calitatea propunerii de proiect , a studiului de fezabilitate si a echipei
care l ntocmeste;

2. Calitatea proiectului ca plan si a echipei de proiectanti;

3. Calitatea proiectului ca rezultat (produs, serviciu etc) si a realizatorilor

ei.

n unele situatii calitatea este evaluata si raportata la standarde de

evaluare internationale (ISO 9000, ISO 19000 etc.) nationale (STAS) sau de
firma, standarde tehnice , de organizare etc. Aceste standarde pot oferi nivelele
de referinta ce trebuie a fi atinse de componentele proiectului (organizatorice,
executorii, produsului,procesului sau serviciului rezultat) pe ntreg ciclul de
viata al proiectului.

Factorul calitate este un element definitoriu la selectarea variantei optime

de proiect dar evident el trebuie sa fie corelat si cu ceilalti factori: domeniu,
cost, timp.

n managementul de proiect aprecierea calitatii se face fie pe parcurs la

nivelul activitatiilor intermediare fie la final. Factori de apreciere pot fi:
ncadrarea n termenele contractuale, ncadrarea n costuri si chiar minimizarea
acestora; modul de prezentare a proiectului si succesul acestuia la finantare;
fezabilitatea proiectului, viabilitatea proiectului; durabilitatea produsului
rezultat, costuri minime de exploatare sau ntretinere, satisfactia beneficiarului
sau clientului.

11.9 Marketing mix n managementul de proiect

Conceptul de marketing, asa cum arata si unul din fondatorii disciplinei,

Phillip Kotler cuprinde cei 4 P- Produs, Piata, Pret, Promovare. si n domeniul
proiectelor putem identifica aplicarea acestui concept. O caracteristica
importanta este aceea ca din punctul de vedere al abordarii proiectelor fie ca
documentatie tehnico-economica fie ca produs rezultant distingem un
marketing pentru proiect si un marketing pentru obiectul (obiectivul)
proiectului. Cel de-al doilea este continut n primul ntruct orice proiect ce
priveste un produs sau serviciu contine o analiza de marketing. n unele situatii
ne putem referi si la proiectele de marketing ca proiecte n sine ntruct
ndeplinesc toate criteriile caracteristice unui proiect: existenta scopului si a
obiectivelor, costului, duratei, calitatii.

Pentru fiecare din cele 4 elemente produs, piata, pret, promovare exista
politici, strategii, tactici aferente care vor face obiectul mentiunii sau analizei n
proiecte (vezi figura 11.8).
Fig.11. 8 Marketing mix pentru managementul de proiect

11.9.1 Proiectul ca produs

Proiectul poate sa constituie el nsusi un produs ca oricare altul fiind

supus concurentei de pe piata proiectelor, o piata ce cuprinde ofertanti sau
contractori de proiecte, clienti sau beneficiari,realizatori (proiectanti,
constructori, producatori etc.), finantatori.

11.9.2 Piata proiectelor

n functie de caracteristicile generale sau specializate ale proiectului,

piata poate fi mai larga sau mai restrnsa. Spre exemplu, pentru un proiect
educational european de tip Socrates sau Erasmus pot exista numerosi
solicitanti de la scoli si licee la universitati care sa concureze la aplicatia pentru
proiect. Evident toti acesti solicitanti sunt din domeniul educatiei si
nvatamntului. Pentru construirea unei lucrari de arta ingineresti cum ar fi un
pod sau tunel, solicitantii vor fi din domenii specializate din constructii cum ar fi
constuctia de poduri sau tunele.

Adjudecarea proiectelor de constructii se face fie direct (n cazul

finantarilor private) fie princompetitie deschisa (licitatii) n cazul proiectelor cu
finantare publica.

Ofertantii de proiecte denumiti si contractori pot fi organisme

internationale (exemplu comisia Europeana, USAID, ONU, ONUDI, NATO etc.),
nationale (Guvernul Romniei, ministere etc.), organizatii publice sau private,
persoane fizice sau juridice etc.
 Realizatorii solicitanti de proiecte sau contractantii pot fi colective sau
persoane din universitati, institute de cercetare, proiectare, organizatii non-
guvernamentale, persoane fizice sau juridice calificate pe acest domeniu.

Finantatori sunt institutiile bancare, fondurile de investitii sau n unele

cazuri fundatii, atrase n programe de finantare pe diverse domenii.

11.9.3 Pretul proiectului

Pretul proiectului poate fi de doua tipuri: pret estimat si pretul efectiv

realizat.

Pretul estimat se bazeaza pe costurile estimate actualizate la care se poate lua

n considerare costuri ce pot reprezenta o marja de risc a executantului de
proiecte.

Pretul efectiv realizat implica costurile directe si indirecte de realizare a

proiectului la final la care se adauga profitul executantului.

11.9.4 Promovarea- publicitatea proiectelor

Promovarea-publicitatea proiectelor cuprinde lansarea ofertei de proiecte

prin mijloace de informare de larga audienta: ziare, reviste, radio, tv,
INTERNET cu precizarea termenelor limita de depunere a solicitarilor de
proiecte si de finalizare a obiectivelor propuse prin proiect.

11.10 Ofertarea proiectelor si contractarea

Solicitarile (aplicatiile) pentru finantari de proiecte care sunt cstigatoare

la competitiile organizate pentru accesul la finantare vor face obiectul unor
contracte de sustinere finaciara ncheiate ntre ofertantii de proiecte si
executanti. n aceste contracte sunt cuprinse drepturile si obligatiile partilor
contractante cu specificarea duratei proiectelor si a termenelor de evaluare.

n cazul n care proiectul are o finantare publica, iar prin proiect se

solicita achizitionarea unor echipamante, aparate, etc sau executarea unor
lucrari de constructii, executantul proiectului va parcurge etapele:

ofertare

licitatie deschisa

achizitie.