Sunteți pe pagina 1din 23
| SĂPTĂMÂNAL REGIONAL | 16 – 22 noiembrie 2017 • Nr. 691 • 2 lei
|
SĂPTĂMÂNAL REGIONAL | 16 – 22 noiembrie 2017 • Nr. 691 • 2 lei • 24 pagini
www.transilvaniareporter.ro
OPINIE | SEPTIMIU MOGA 1 € 4.6306 lei Lupta cu inerția pag. 8 OPINIE |
OPINIE | SEPTIMIU MOGA
1 €
4.6306 lei
Lupta cu inerția
pag. 8
OPINIE | VALENTIN NAUMESCU
„Brexit means Brexit!” Guvernul May în impas. Va pierde
Marea Britanie statutul de Mare Putere a lumii?
1 $
3.9108 lei
pag. 9

DOSAR | NE BUZUNĂRIRĂ!

Clujul, marele păgubit al „revoluţiei scale”

Foto: Dan Bodea © Transilvania Reporter
Foto: Dan Bodea © Transilvania Reporter

E xistă o zicală: „Când nu știi unde te duci, orice drum te va duce acolo".

Ea rezumă perfect activitatea fiscală a actualului guvern, care nu ştie ce face şi nu are vreo strategie coerentă, alta decât a provoca revoluţii cu final necu- noscut. Aşadar, fără să indice vreun ţel asumat, guvernul nu are ce pierde când aruncă în haos legile economice. De pierdut, pierd cetăţenii. Clujenii chiar mai mult decât locuitorii altor oraşe. Bugetarii sunt primii păcăliţi de noul cod fiscal. Salariile lor brute vor creşte cu 25 la sută de la 1 ianuarie, în acord cu legea salarizării, dar veniturile le vor rămâne cam la nivelul actual. Clujul este un oraş al bugetarilor, care reprezită cea mai semnificativă categorie salarială din judeţ. Unul din patru salariaţi clu- jeni este bugetar şi va privi pasiv sau nu

promisiunile neonorate ale coaliţiei de guvernare. O a doua categorie salarială lovită de „revoluţia fiscală” este larga comu- nitate de IT-işti clujeni, până în 15.000 de oameni. Chiar în varianta în care companiile vor mări salariile brute ale angajaților, angajații care în acest mo- ment beneficiază de scutirea de impozit vor înregistra o scădere a veniturilor nete de minim 6.5%, arată un studiu al patronatului din IT. Impactul măsurilor se va resimţi şi în scăderea business- ului companiilor din domeniu. Multe din ele lucrează în lohn şi costurile salariale reprezintă cea mai mare parte a cheltuie- lilor bugetate. În plus, impredictibilitatea economică are două consecinţe posibile în industria IT: îndepărtarea investito- rilor şi migraţia creierelor în Occident.

Nu vă regăsiţi în nici una din cele două categorii salariale de mai sus. Nu înseamnă că nu veţi fi afectat de măsurile fiscale iraţionale ale guvernu- lui Tudose. Bugetul Clujului pierde 30 de milioane de euro din scăderea veni- turilor provenite din impozitul pe venit care devine 10 la sută în loc de 16. Guver- nul promite că va compensa aceşti bani pierduţi. E o vorbă aruncată în vânt; nu va avea nici de unde să o facă iar banii pe care îi va avea îi va direcţiona, ca până acum, în afara arcului carpatic. E rezonabil să ne aşteptăm, în consecinţă, la o creştere a impozitelor locale şi la di- minuarea subvenţiilor, concomitent cu reducerea investiţiilor. Cadou de an nou al guvernului pentru clujeni.

(C.C.) pag. 4-7

ORAŞUL

pag. 3

Ce aruncă toată țara într-un an poate hrăni Clujul 20 de ani

toată țara într-un an poate hrăni Clujul 20 de ani CULTURĂ pag. 10 Radu Dogaru, actor:

CULTURĂ

pag. 10

Radu Dogaru, actor:

„Când fac teatru, sunt pe un teren al libertății”

MICILE AFACERI

pag. 14

Un business pe muchie de cuţit

MICILE AFACERI pag. 14 Un business pe muchie de cuţit STAREA UNIUNII pag. 17 De ce

STAREA UNIUNII

pag. 17

De ce EMA nu va avea buletin de București

UNIUNII pag. 17 De ce EMA nu va avea buletin de București SPORT pag. 20 Adegbuyi,

SPORT

pag. 20

Adegbuyi, „greul” Clujului din boxul profesionist

20 Adegbuyi, „greul” Clujului din boxul profesionist Sindicaliştii BNS au protestat la Cluj faţă de transferul
Sindicaliştii BNS au protestat la Cluj faţă de transferul de contribuţii sociale la angajat Circa
Sindicaliştii BNS au protestat la Cluj faţă de transferul
de contribuţii sociale la angajat
Circa 200 de membri ai Blocului Naţional Sindical au protestat miercuri în Piaţa Unirii faţă de nevoile măsuri
fiscale prin care contribuţiile sociale trec de la angajator la angajat, începând cu 1 ianuarie 2018.
Intră pe transilvaniareporter.ro sau scanează codul QR alăturat pentru a afla mai multe detalii.
|
SĂPTĂMÂNAL REGIONAL | Cluj | Satu Mare | Maramureş | Bihor | Bistriţa-Năsăud | Sălaj

2 | ACTUALITATE

ADVERTORIAL

Filarmonica „Transilvania” va concerta la Viena de Centenar

CONCERT–EVENIMENT

S ala aurie a Musikverein din Viena va găzdui, pentru a doua oară după

Al Doilea Război Mondial, un concert al unei orchestre din România, susţinut de această dată de Filarmonica de Stat „Transilvania” din Cluj-Napoca şi de pia- nista Alexandra Dariescu, cu ocazia Zilei Naţionale a României şi a Centenarului Marii Uniri. Concertul de la Viena va avea loc pe 30 noiembrie, de la ora 19,30, şi este or- ganizat de Institutul Cultural Român din Viena, Filarmonica de Stat „Transilvania” şi Ambasada României la Viena, cu spri- jinul Fundaţiei Transilvania Leaders din Cluj-Napoca, condusă de fostul rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie, Marius Bojiţă, în calitate de preşedinte, iar ca vicepreşedinţi de neurochirurgul Ştefan Florian, de fostul negociator-şef cu UE, Vasile Puşcaş, de omul de afaceri Ovidiu Turcu şi de fostul ministru de Interne, Ioan Rus. Preşedintele Fundaţiei Transilvania Leaders, Marius Bojiţă, a declarat, miercuri, presei, că doar în 1941 şi în 1961 orchestre din România au mai susţinut concerte în Sala aurie a Musikverein.

au mai susţinut concerte în Sala aurie a Musikverein. Pianista Alexandra Dariescu „ Membrii şi susţinătorii

Pianista Alexandra Dariescu

în Sala aurie a Musikverein. Pianista Alexandra Dariescu „ Membrii şi susţinătorii Fundaţiei Transilvania

Membrii şi susţinătorii Fundaţiei Transilvania Leaders din Cluj-Napoca sunt onoraţi să poată sprijini un eveniment ma- jor cultural-artistic în Viena, organizat de Ambasada României în Austria şi Insti- tutul Cultural Român din Viena, dedicat Zilei Naţionale a României. Centenarul Marii Uniri se apropie, iar data de 1 de- cembrie 2017 marchează debutul anului aniversar ce consfinţeşte trecerea unui secol de la cea mai importantă realizare din isto- ria românilor - Unirea Basarabiei, Bucovi- nei şi Transilvaniei cu Regatul României. Omagiind Marea Unire la Viena aducem un omagiu şi Oraşului-Capitală care a fas- cinat dintotdeauna pe români, instituţiilor sale cultural-ştiinţifice unde o mare parte din elitele româneşti s-au format, exem- plificând acest proces cu numele ilustru al lui Mihai Eminescu şi o pleiadă de medici, ingineri, profesori, scriitori care au impul- sionat Generaţia Marii Uniri şi spre apli- carea reformelor socio-economice şi politice din România Mare, după Primul Război Mondial", a spus Marius Bojiţă.

Fundaţia Transilvania Leaders invită publicul la acelaşi concert, susţinut şi la Cluj-Napoca, pe 26 noiembrie, şi care este, de asemenea, dedicat Zilei Naţionale a României

Conform acestuia, este un moment aniversar, „unul în care generaţia Cen- tenarului Marii Uniri, care are şansa de a continua susţinerea valorilor naţionale şi

europene ale Generaţiei Marii Uniri, să arate determinare şi angajare pentru dezvoltarea şi modernizarea României contemporane,

a proceselor sociale generate de integrarea

europeană şi globalizare". După Al Doilea Război Mondial, Sala Mare a Musikverein a găzduit un singur concert al unei orchestre din România: Filar- monica Bucureşti şi solistul Ion Voicu au in-

terpretat în 1961 Suita nr. 1 pentru orchestră

în Do major op. 9 de George Enescu, dirijată

de George Georgescu. Alte două concerte ale Filarmonicii Bucureşti în Sala aurie a

Musikverein, avându-l ca solist pe Dinu Li- patti, sub bagheta dirijorului George Georges- cu, au avut loc în 1941", a subliniat Bojiţă. Concertul susţinut la Viena de or- chestra Filarmonicii de Stat „Transil- vania” (dirijor Gabriel Bebeşelea) şi de pianista Alexandra Dariescu va cuprinde compoziţii de Dinu Lipatti, Edvard Grieg şi George Enescu, iar evenimentul va aduce în prim-plan lucrarea enesciană Pastorale-Fantaisie, prezentată în primă audiţie austriacă. Fundaţia Transilvania Leaders invită publicul la acelaşi concert, susţinut şi la Cluj-Napoca, pe 26 noiembrie, şi care este, de asemenea, dedicat Zilei Naţionale a României

În atenţia publicului călător din Feleacu

Ca urmare a creşterii gradului de încărcare şi a cererii formulate de Primăria Feleacu, Compania de Transport Public Cluj-Napoca SA vine în sprijinul călătorilor care utilizează liniile metropolitane, M11, M12 şi M13, prin suplimentarea numărului de curse efectuate în zilele lucrătoare şi de repaus, începând cu data de 13.11.2017. Programele de circulaţie vor fi afişate în mijloacele de transport şi pot fi consultate şi pe site-ul com- paniei: http://ctpcj.ro/index.php/ro/orare-linii/ linii–metropolitane

http://ctpcj.ro/index.php/ro/orare-linii/linii-

metropolitane

Vă mulţumim!

Compania de Transport Public Cluj-Napoca SA

Vă mulţumim! Compania de Transport Public Cluj-Napoca SA Î n atenţia persoanelor care beneficiază de transport

În atenţia persoanelor care beneficiază de transport urban gratuit pe baza l 118/1990, l 189/2000 şi oug 214/1999 şi a persoanelor cu dizabilităţi

1. Persoanele beneficiare ale L 118/1990, L 189/2000 si OUG 214/1999 – strămutaţi, refugiaţi, deportaţi şi deţinuţi politici – beneficiază de gratuitate la transportul în comun pe toate liniile în cadrul Asociaţiei Metropolitane de Transport Public Cluj (muni- cipiul Cluj –Napoca, comunele Floreşti,Apahida, Baciu, Chinteni, Feleacu şi Ciurila). Comunicăm persoanelor încadrate în categoriile mai sus menţionate că eliberarea abonamentelor pentru anul 2018 se va desfăşura în perioada 13.11.2017 –15.01.2018, la următoarele puncte CTP Cluj –Napoca S.A.:.:

– Cart. Mărăşti – SEDIU CTP – B –dul 21 Dec. 1918 nr.79A

– MĂRĂŞTI – B –dul 21 Dec. 1918

– IRA – Str. A. Vlaicu

– Cart. Gheorgheni – BISTRIŢEI – Str. N. Titulescu

– BĂIŞOARA – Al. Băişoara

– Cart. Zorilor – ZORILOR – Str. Observatorului

– Cart. Manastur – MINERVA – Str. Primăverii

– CÂMPULUI – Str. Cl. Mănăştur

– FABRICA DE BERE – Str. Cl. Mănăştur

– Cart. Grigorescu – 1 DECEMBRIE 1918 – Str. Paul Ioan

– Cart. D. Rotund, Iris – GARA – P –ţa Gării

– CLUJANA – P –ţa 1 Mai

– Centru – P –ţa M.VITEAZUL – P –ţa M.Viteazul Beneficiarii L 118, L 189 si OUG 214 vor prezenta la biroul de abonamente:

– Buletin / carte de identitate – în original;

– Ultimul abonament – se va preda;

– Fotografie ;

– Decizia sau Hotărârea de la Casa Judeţeană de Pensii Cluj ;

– Două copii după ultimul cupon de pensii.

Persoanele care în anul 2017 nu au beneficiat de abonament se vor prezenta la biroul de abona- mente SEDIU C.T.P. Cluj –Napoca S.A. – B –dul 21 Decembrie 1989 nr 79 A.

2. Persoanele cu dizabilităţi sunt invitate, începând cu data de 13.11.2017, să se prezinte la biroul de abonamente OPERA – P –ţa Ştefan cel Mare nr.17 –18 pentru ridicarea abonamen- telor gratuite pentru anul 2018. Persoanele din această categorie vor avea asupra lor următoarele documente:

– Buletin/catre de identitate– în original;

– Ultimul abonament – se va preda;

– Fotografie.

Compania de Transport Public Cluj –Napoca SA

ORAŞUL | 3

Risipa de mâncare, la români:
Risipa de mâncare, la români:

Ce aruncă toată țara într-un an poate hrăni Clujul 20 de ani

RESPONSABILIZARE

D upă fiecare „rundă” de sărbători legale în România vedem în mod

obsesiv două tipuri de știri, asta dacă reușim să ne facem timp să ne ridicăm de la mesele festive și să pornim televi- zorul: mii de români au ajuns la urgențe din cauza exceselor culinare comise, iar tomberoanele dintre blocuri sunt pline de felurite preparate consumate pe jumătate și aruncate, de regulă, pentru a face lor altor preparate mai proaspete și, de fapt, mai poftite de către meseni. Astfel, ajungem problema risipei de mâncare, o discuție tot mai comună în țările vestice și în Statele Unite ale Americii. Recent, Food Waste Combat, proiectul JCI (Junior Chamber Interna- tional) Cluj a fost desemnat cea mai bună inițiativă locală de responsabilitate socială din rețeaua mondială JCI, organizație neguvernamentală internațională care reunește aproximativ 200.000 de tineri implicați în comunitate din peste 120 de țări. Proiectul are ca scop conștientizarea și reducerea risipei alimentare. Eveni- mentul a avut loc la Congresul Mondial JCI de la Amsterdam, unde au participat câteva mii de reprezentanți și delegați din aproape toate statele lumii.

Începe lupta cu risipa

Echipa Food Waste Combat pregătește încheierea de parteneriate cu rețele comerciale cu ajutorul cărora să valorifice mâncarea cu risc de risipă și să o direcționeze către beneficiari clujeni din medii defavorizate. În plus, mem- brii proiectului vor lansa o campanie de audit a risipei din restaurante, vor lansa un ghid de consum al alimentelor și vor continua campaniile de informare în școli. Mai mult, membrii JCI Cluj au inițiat recent o nouă dezbatere publică a legii privind reducerea risipei alimenta- re și vor propune realizarea de campanii naționale de informare pe principalele canale media.

naționale de informare pe principalele canale media. „Există câteva lucruri deja în derulare pentru campania

„Există câteva lucruri deja în derulare pentru campania de conștientizare la nive- lul școlilor, dar și la nivelul societății. Apoi sunt supermarketurile cu care urmează să facem niște parteneriate la care avem deja o serie de avize deja obținute de la DSV și de la transportatorii cu care vom face distribuirea mâncării. Mă aștept ca la jumătatea lui decembrie să avem puse la punct toate formalitățile, astfel încât să putem duce mâncarea rămasă la final de zi de la supermarket către diverse organizații de caritate care fie lucrează cu copiii din Pata Rât, fie fac mâncare pentru oamenii străzii, ori au copii în grijă. Sunt profiluri diverse și nu este deloc simplu, pentru că nu toate ONG-urile se pot ocupa de toate aceste resurse, astfel că numărul maxim de oameni pe care i-am putea ajuta în această fază ar fi de maximum 150”, spune Cami Gui (foto stanga), Project Manager Food Waste Combat. Problema este una care ține mult de mentalitate, iar echipa Food Waste Combat vrea să pătrundă și în lumea restaurantelor, de unde românii încă nu au transformat în obicei ideea de a lua

mâncarea la pachet. Astfel, în curând, trei restaurante din Cluj-Napoca vor fi integrate în această inițiativă și, în plus, ele vor raporta și risipa de alimente, ast- fel încât să poată fi colectate date cu pri- vire la această problemă. „Vom încerca să sensibilizăm con- sumatorii din restaurante pentru a fi mai receptivi cu privire la ideea de a lua mân- care la pachet. Dacă estimează greșit și lasă totuși în farfurie, ar putea să ia la pachet. Ideea noastră este un design creativ cu me- saje adresate oamenilor și personalizate în funcție de local. Îi îndemnăm să porționeze mai bine mâncarea comandată și sperăm ca pe viitor să avem un impact inclusiv în modul în care se realizează meniurile din localuri, dar pentru început avem nevoie de un audit al risipei”, mai spune Cami Gui.

Legea are probleme

Discuția însă trebuie să ajungă și pe partea legislativă, unde, în general, toate statele europene au probleme cu combat- erea risipei alimentare. În multe cazuri, piedicile sunt atât de mari pentru super- marketuri și restaurante, încât devine mai

simplu să arunce mâncarea decât să o ges- tioneze pentru a fi valorificată mai departe. Situația este pe cale să se schimbe, iar echipa Food Waste Combate lucrează alături de alte entități pentru un proiect de lege eficient. „Discuția pe lege a început în 2015 și încă nu s-a ajuns nicăieri. Ideea era ca legea să prevadă un șir de măsuri de valorificare în cascadă a deșeurilor. Începeai de la ideea de a preveni ri- sipa, urma donarea și vânzarea la prețuri mici a

alimentelor, urma valorificarea lor spre adăposturi

de animale sau compost și abia în ultima fază aveai

voie să le trimiți spre neutralizare, dar trebuia să demonstrezi că ai parcurs toți pașii anteriori. Ideea era în esență bună, dar noi nu avem în România infrastructura care să susțină astfel de

acțiuni, nu avem nici mentalitatea potrivită pen- tru a susține ceva relativ inovativ, dar ne mișcăm.

E

un paradox pentru că nu avem infrastructură

și

prevederi clare, dar mai sunt probleme și cu

valorificarea deșeurilor și cu finanțarea retailului către magazinele sociale. Mai avem probleme de

legislație în România și la nivel european cu felul

în care facem diferența între „expiră la” și „a se

consuma de preferință înainte de”. Una este mai restrictivă decât alta, dar poți găsi același produs

etichetat în două feluri. Însă trebuie să colaborăm, noi, societatea civilă cu politicul, să muncim pen- tru lege și să ajungem în primul rând la raporta- rea risipei pentru a știi cât de mare este problema, dincolo de date pe eșantioane de o mie de oameni sau estimări corelate”, crede Project Managerul Food Waste Combat. Până atunci, cifrele sunt îngrijorătoare:

în România, din toate sectoarele lanțului ali- mentar aruncăm zilnic 6.000 de tone de mân- care, ceea ce înseamnă o medie de aproxi- mativ 355 de grame de mâncare/locuitor, în fiecare zi. Adică ceva mai mult de o porție de mâncare. În proporții aproape egale, cele mai aruncate categorii de produse sunt cele de panificație, mâncarea gătită, legumele și fructele. Organizația clujeană JCI dezvoltă proiecte sociale și de antreprenoriat printre care Food Waste Combat, SALT – Susținem Antre- prenori și Lideri Tineri, Ride2Work, Start în afaceri, Serile JCI, Innovate Networking.

Radu Hângănuț

4 | DOSAR LOCAL Minus de 30 de milioane de euro la bugetul oraşului Cluj-Napoca

4

| DOSAR

LOCAL

Minus de 30 de milioane de euro la bugetul oraşului

Cluj-Napoca va pierde circa 30 de mili- oane de euro la bugetul local în urma modificării Codului Fiscal, prin care cota unică privind impozitul pe venit se re- duce din ianuarie 2018 de la 16% la 10 %. Cum vor compensa însă autorităţile locale această „gaură”? Încă nu s-a decis nimic sigur, dar cel mai probabil vom asista la

o mărire a taxelor şi impozitelor locale,

dar şi la o revizuire a listei de obiective de investiţii. „Categoric, suma care se pierde este cuprinsă între 26 şi 30 de milioane de euro şi cu siguranţă vor fi afectate anumite investiţii, dar încă nu avem toate datele. Cât priveşte o mărire a taxelor locale este posibil orice, dar nu am luat nici o decizie până nu vedem clar proiectul de buget şi până nu vedem exact ce face guvernul, până nu avem norme metodologice de aplicare. Nu ştim cu exactitate sumele cu care suntem afectaţi, este o incertitudine totală şi până nu avem datele concrete nu putem face niciun fel de previziuni”, a declarat viceprimarul Dan Tarcea (foto) pentru Transilvania Reporter.

Foto Dan Bodea © Transilvania Reporter
Foto Dan Bodea © Transilvania Reporter

De altfel, zilele trecute şi primarul Emil

Boc a atras atenţia că noile măsuri fiscale dezechilibrează bugetele locale în lipsa unor măsuri de compensare, gândite de Guvern. Până acum, din totalul impozitului

pe venit al salariaţilor dintr-o unitate admi-

nistrativ teritorială 41% se reîntorceau la bugetul local. Cu noua formulă de calcul, Clujul ar primi cu circa 30 de milioane de euro mai puţin, ceea ce înseamnă o treime din bugetul de investiții al oraşului. Ca

efect direct şi lista de obiective de investiţii

a primăriei va trebui regândită, la unele

dintre ele, municipalitatea probabil va fi

pusă în situaţia să renunţe sau să le mai amâne. (C.R.)

în situaţia să renunţe sau să le mai amâne. (C.R.) Voicu Oprean, CEO AROBS Transilvania So

Voicu Oprean, CEO AROBS Transilvania So ware

„E posibil ca primele ș dure pentru IT și să ne

MINUSURI

C ând să se pună directorii de firme de IT la masă cu managerii și

contabilii pentru a face evaluarea ci - frelor din anul în curs și pentru a se asigura că planul pentru următorul an se desfășoară așa cum era stabilit deja, business-urile și contribua- bilii români s-au trezit în mijlocului „Revoluției Fiscale”. De această dată s-a tras în bugete, în profituri, în sala- riile angajaților și într-unul dintre cele mai de preț bunuri ale unui business de calitate: capacitatea de a fi predictibil în relația cu clienții. Cum în IT asta este însăși „constituția” oricărui contract și în special a celor cu clienți străini, managerii din domeniu au acum in-

grata sarcină de a-i explica clientului

cum valoarea unui contract deja semnat trebuie să crească, pentru că „revoluția”

a adus creșteri de taxe ce nu putea fi

prevăzute. Voicu Oprea, CEO al AROBS Transilvania Software, spune că toate efectele revoluției fiscale ar putea pro-

duce inclusiv o criză într-un domeniu care se mândrea cu șomaj zero.

Reporter: Cum vă raportați dumneavoastră, ca CEO al unei companii de IT, la schimbările aduse de „revoluția scală”?

Voicu Oprea: Predictibilitatea este o zonă în care actualul Guvern nu excelează, iar acesta este cel mai grav aspect, până la urmă. Suntem de acord

să creștem taxele cu 10% sau cu 20%, câtă vreme putem avea în continuare un business sustenabil și câtă vreme putem să rostogolim aceste costuri către clienții noștri. Întrebarea este însă ce fac clienții. Pot spune din experiență că ei au un șoc atunci când le spui că peste două luni o să ai o creștere de taxe, cum este 7% în cazul IT-ul. Mesajul este și el confuz, pentru că ni se spune că vor crește taxe- le, dar IT-ul nu va avea de suferit. Nu înțeleg cum poate asta funcționa, așa că noi am avea nevoie de cel puțin șase luni ca să putem să găsim soluții, pentru că unele proiecte s-ar putea să nu mai poată fi duse mai departe cu această creștere. Le-am putea susține o perioadă asumându-ne că reducem profitabili- tatea pentru a ne ține clienții, dar trebuie

Revoluția scală, un nou sughiț al Guvernării

„Sunt convins că a fost o scăpare. Capcana însă abia urmează”

IMPREDICTIBILI

M ai bine de trei sferturi din încasările din IT merg spre salariile angajaților,

pentru care, pe piață, continuă o luptă dură pe partea de recrutare. Doru Șupeală, consultant de marketing în IT, este de părere că întreaga șaradă a Revoluției Fiscale a fost doar o altă scăpare a unui Guvern care nu se poate lăuda cu faptul că predictibilitatea sau buna comunicare a deciziilor se numără printre punctele sale forte. Doru Șupeală consideră în acest sens că, la fel ca în alte dăți, IT-iștii și firmele din domeniu vor găsi soluții pentru a trece de acest hop, însă crede că relativa ușurință cu care au fost acceptate aceste măsuri fiscale pavează drumul către alte măsuri chiar mai nocive pentru domeniul IT-ului. „Prima observație este că orice schimbare de azi pe mâine este îngrozitoare pentru orice afacere și în special pentru IT, unde se lucrează pe contracte de lungă durată în cazul celor din outsourcing și cu costuri planificate de multă

Există, dar nu ajung până la posibilitatea ca multinaționalele și rmele de IT cu capital românesc să plece din România, crede Doru Șupeală.

vreme”, spune Doru Șupeală, consultant de marketing în IT în cadrul unei firme din Cluj-Napoca. El explică faptul că noile măsuri afectează în primul rând prin prisma faptul că au venit „pe nepusă masă”. „În IT, peste 75% din încasări merg spre salarii, iar orice schimbare de legislație care implică și schimbare de bugete are un im- pact semnificativ, pentru că nu poți merge la client să îi spui că mai vrei 10% pentru că așa vrea Tudose. Chestiuni de acest fel trebuie pregătite din timp, trebuie văzut ce impact au și trebuie discutate”. Problema facilităților care vor dispărea ca urmare a revoluției fiscale este o altă problemă deranjantă pentru

angajații din firmele de IT și în special pentru companii care, atrage atenția Doru Șupeală, generau alte venituri din

alte taxe și compensau cu vârf și îndesat scutirile de care beneficiau, ca urmare

a unor decizii guvernamentale anterio-

are. „Au făcut-o prost, pentru că au elimi- nat niște facilități care existau de pe vremea guvernării Ponta. Există o facilitate care vorbește despre impozit zero pe venit pen- tru programatori, dar când această facilitate nu va mai fi în vigoare se va trece la im- pozit pe venit de 10% pentru toată lumea. Impactul este de 6-7% în bugetele de salarii ale companiilor. Acea facilitate a fost dată

pentru creșterea industriei și pentru că IT- ul este pentru toate statele normale la cap o investiție strategică. Toată lumea asta trece printr-o transformare digitală și dacă tu, ca țară, nu ai servicii digitale competitive, poți să consideri că ești într-un pericol strategic. Nu s-au dat aceste facilități doar pentru a dezvolta o industrie și a genera niște veni- turi pentru că acestea sunt urmările firești. Salariile din IT, chiar dacă nu sunt impozi- tate cu impozit pe venit, generează statu- lui alte venituri: sunt toate celelalte taxe care aplicate la salarii mari aduc statului sume mai mari decât ce ar fi încasat din- tr-un salariu din comerț sau industrie. Toți banii ăștia care ajung la IT-iști înseamnă creștere economică. Oamenii din IT, în general, investesc în imobiliare, cumpără mașini, cumpără tehnologiei, și fac consum, iar pentru România, consumul este princi- pala sursă de creștere economică. Asta este o contribuție indirectă a IT-ului la creșterea economică, dincolo de faptul că această in- dustrie a adus o cifră de afaceri de peste 3

ÎN CĂUTAREA SOLUŢIILOR | 5
ÎN CĂUTAREA SOLUŢIILOR | 5
ÎN CĂUTAREA SOLUŢIILOR | 5 Zona de IT are niște bene cii care s-au întors înzecit
ÎN CĂUTAREA SOLUŢIILOR | 5 Zona de IT are niște bene cii care s-au întors înzecit

Zona de IT are niște bene cii care s-au întors înzecit statului. Vorbim de acel impozit de 16% pentru veniturile programatorilor, vorbim despre un mod de lucru mai facil cu PFA-urile și cred că statul a creat, până la urmă, un cadru extraordinar, dar IT-ul a întors. Balanța de plăți este clar excedentară pentru că aducem în țară mai mulți bani decât cheltuim.”

că aducem în țară mai mulți bani decât cheltuim.” ase luni să e foarte facem noi

ase luni să e foarte facem noi o criză”

să găsim și soluția economică. Firmele sunt pentru profit. Nu suntem fundații.

– Ce s-ar putea schimba în acest context?

Sunt lucrurile care vin inopinat. Sunt controalele ANAF, controalele de la Direcția Muncii sau altele, toate au un impact în firmă. Fiecare se pregătește cumva pentru astfel de cazuri. Unii au bugete speciale pentru așa ceva, alții, cum sunt eu, consideră că statul este acționar în firmă. Eu așa percep statul în relația cu AROBS, doar că e vorba despre un acționar ostil, care vine și își impune voința. Cei care au venit cu firme din străinătate s-ar putea ca, la un moment dat, să se sature de așa ceva și să caute un mediu mai predictibil. Sau se vor gândi să externalizeze profitul,

miliarde de euro. Banii aceștia, în mare par- te sunt venituri ale oamenilor și asta face din IT o sursă importantă de venituri”, mai spune el.

O scăpare. Încă una

Modul de comunicare al noilor modificări a fost și el deficitar, însă miza este alta, crede Doru Șupeală. „Sunt convins că a fost o scăpare, nu și-au dat seama ce fac și probabil se va schimba. Capcana însă abia urmează. În opinia mea au făcut o mișcare corectă prin mutarea contribuțiilor de la anga- jator la angajat, pentru că omul efectiv va conștientiza câţi bani dă statului, dar pasul al doilea prin majorarea salariului minim, va fi cu adevărat o problemă. Dacă se în- ghite ușor treaba asta care lor le ajută doar ca să le arate bugetarilor o creștere de 25% pe hârtie, vor încerca să ia mai mulți bani din majorarea salariului minim pe econo- mie și asta o vor face, la fel, impredictibil”. O creștere a salariului minim pe economie ar avea efecte și în dome- niul IT, chiar dacă acesta, în mod tradițional are salarii multe peste acest prag. Totuși, problema există în funcție de particularitățile de funcționare a fiecărei companii. „Depind și ele pentru că lucrează după diverse modele de fiscalizare. Nu toată

pentru că sunt mulți ce țin România ca un centru de cost. Asta impactează mult industria, pentru că nu avem produse cu valoare adăugată.

– Ce părere aveți despre discursul politic dus pe acest subiect, discurs care plasează multinaționalele în poziția de adversar?

– Discursul politic este că susținem firmele românești din IT și orice zonă și suntem împotriva multinaționalelor. Însă eu nu văd unde este sprijinul și în continuare văd cum multinaționalele au niște avantaje pe care noi nu le avem. Ca firme autohtone suntem împovărați de tot soiul de chestiuni birocratice ce te duc într-o zonă de costuri care nu te fac mai eficient, iar noi asta vrem. Multinaționalele au raportări în contin-

uare surprinzătoare, cum este Friesland care plătește câteva mii de euro ca im- pozit pe profit.

– În tot acest context, care este planul „de bătaie” în cazul dumneavoastră și la ce urmări vă așteptați?

– Am început discuții cu clienții și le-am transmis care este situația. Cu unii, din păcate, nu mai putem face nimic decât să optimizăm echipa, să relocăm oameni de pe un proiect pe altul. Mai putem renegocia și să vedem ce se întâmplă, dar cel puțin pe partea de impozit pe profit, lucrurile se schimbă și se vor înregistra scăderi de profit. Dacă scade profitabilitatea, vor scădea și investițiile. Dacă scad investițiile firme- lor românești o să ne trezim cu o spirală

lumea este foarte bine plătită, în primul rând. Există personal indirect produc-

tiv care lucrează în firme de IT pe

de IT cu capital românesc să plece din România, crede Doru Șupeală.

„Ele nu au venit neapărat pen-

p tru că su te pe bun bun n le i- în în
p
tru
că su
te
pe
bun bun
n
le
i-
în în

post de casier sau contabil ntabil și și

tru că sunt costurile mai mici,

un raport

Este

ad adevărat că s-a atins un

de asemenea se plătește pe

lucrează

cu

ci ci pen pentru că era

două canale: există firme me

care

pe două contracte. Pe unul este o sumă mică, astfel încât să îi fie plătite contribuțiile la sănătate și pe un PFA cu normă de venit. Im- pactul se va simți, iar

costurile companiilor

calitate-costuri.

omul ul

nivel aproape maxim al

posibilităților de plată în România, dar ple- carea către Est nu este neapărat o opțiune. India are specificul ei. Acolo poți face echiva-

IT,

dar nu poți

lentul datului cu lopata

face

muncă mun de calitate. Creativi-

vor crește pentru că ni-

meni nu își permite să se se

joace cu salariile celor din in IT. IT.

tatea tatea și și experiența încă sunt

Văd programatori care au au zilnic zilnic

prețuite prețuite și și n nu vor pleca, chiar dacă

vor pune presiune. A fost mai mult o gafă tot ce s-a întâmplat și fiecare om din Guvern avea varianta lui. Dincolo de starea de ner- vozitate și incertitudine, nu cred că este atât de grav. Ești nervos pentru că ai schimbări de azi pe mâine și viitorul e incert pentru că nu poți face planuri. Nu aș fi foarte în- grijorat pentru că avem trei părți: avem Guvernul, avem companiile din IT și avem angajații din IT. Din aceste trei părți, două sunt creative, pragmatice și orientate spre a face performanță și profit. A treia parte este Guvernul, care din acest meci ies în pierdere

cinci-șase abordări pe LinkedIn de la firme de recrutări. Piața este extrem de competitivă nu doar în plan intern, pen- tru că există firme care abordează agresiv și vorbim despre firme din Cehia, Polonia, Estonia și chiar și Ucraina, acolo unde s-a înțeles că acest domeniu trebuie sprijinit. Există multă intenție de recrutare de peste tot”, crede Doru Șupeală (foto).

Riscurile?

Există, dar nu ajung până la posi- bilitatea ca multinaționalele și firmele

descendentă. Investițiile statului sunt mini-

me, investițiile privaților sunt tot mai mici, consolidare de piață nu avem, pentru că

e greu să achiziționezi firme și mai avem problema angajaților.

– Cu ei ce se întâmplă?

– Personalul, la fel de bine, poate pleca

afară. După ce am reușit să facem un mediu plăcut în firme, o creștere a taxelor ar putea

duce la o stagnare a nivelului salariilor, iar

o stagnare de salarii ar putea duce la pla-

fonarea oamenilor și a idealurilor lor. Noi

le vindem viitor și am reușit, ca firme, să

le vindem o speranță de viață mai bună în

România. Ei și-au făcut planuri, au familie, au copii. În afară, există un extraordinar deficit de forță de muncă în IT. În aceste condiții, e posibil ca primele șase luni să fie foarte dure pentru industrie, mai ales că vin acum și nu avem nici măcar norme de aplicare.

– Cum vedeți partea de comunicare a acestei

revoluții? Am avut zile întregi în care un ministru ieșea și spunea ceva pe subiect, altul spunea altceva, apoi premierul avea un cu totul altul discurs. Credeți că sunt scăpări în comunicare sau pur și simplu așa se gândește „revoluția scală”?

– Percepția mea personală, ca persoană

fizică și nu ca CEO AROBS, este că se lansează zvonuri pe piață. Ni se arată pi- sica, se prezintă anumite lucruri și apoi se acționează în funcție de reacție. Mediul de business nu a reacționat și nu am reacționat nici noi, ARIES-ul, cu privire la impactul pe care aceste măsuri fiscale îl pot avea asupra unor zone de business. Lucrurile se întâmplă așadar, pentru că e posibil ca nevoile statului să fie mai mari decât ne imaginăm noi. Ca director de firmă, din punctul acesta de vedere, îi înțeleg, dar

dacă ar fi predictibili, ar fi cel mai bun lu- cru, indiferent ce măsuri iau. Noi ne putem ajusta în măsura în care nu suntem omorâți.

E posibil ca din toate aceste ingrediente să

ne trezim cu o criză și, la un moment dat, să aibă statul de plătit șomaj într-un domeniu care avea zero la acest capitol. Zona de IT are niște beneficii care s-au întors înzecit statului. Vorbim de acel im- pozit de 16% pentru veniturile programa- torilor, vorbim despre un mod de lucru mai facil cu PFA-urile și cred că statul a creat, până la urmă, un cadru extraordinar, dar IT-ul a întors. Balanța de plăți este clar excedentară, pentru că aducem în țară mai mulți bani decât cheltuim. Ar fi bine să fie așa și în turism, de exemplu. Un client al nostru este firmă de curierat și noi le fo- losim serviciile. Folosim serviciile Băncii Transilvania și noi suntem clienții lor pe partea de monitorizare a parcului auto și în acest fel se echilibrează balanța de plăți, care este bine să fie echilibrată.

Radu Hângănuț

indiferent de scenariu, pentru că programa- torii și firmele vor găsi metode pentru a evita prostiile care apar. Vor găsi soluții pentru a nu pierde și este foarte simplu. Se vor găsi soluții de recompensare a oamenilor. Ar fi ideal să nu fie necesar așa ceva, să fie discuții, dar vedem că ei nu vorbesc nici între ei și nu au coerență.

Dar oricum, nu se pote spune că există tentația companiilor de a pleca din România, pentru că cererea este uriașă, există resurse umane”. În schimb, dincolo de astfel de modificări ale legilor fiscale, Guvernul ar trebui să investească la baza procesului de creare a resursei umane: în educație. „Guvernul ar trebui să fie foarte intere- sat în a subvenționa programele educaționale din zona asta, pentru că aici suferim și ei nu fac nimic. Trebuie un mediu calificat și spri- jin pentru start-up-uri, pentru că acum avem foarte puțină creativitate și produs finit care să abordeze o piață mondială, iar aici este adevărata miză. În alte țări există foarte multe fonduri și informaticienii nu au de făcut decât să facă produsul, urmând să primească tot, de la consultanță imobiliară, la contabilitate și cele- lalte servicii. Plus finanțare de 75% în unele cazuri, pentru că trebuie să ai și fonduri private drept garanție că proiectul tău este garantat de piață. Se știe că 9 din 10 eșuează, dar dacă acel singur proiect devine un uriaș cu zeci de mii de angajați, efortul a meritat”, mai spune el.

Radu Hângănuț

6 | DOSAR Ce spune strada despre „reforma  nemulţumiţi C lujenii au ieşit din

6 | DOSAR

Ce spune strada despre „reforma

nemulţumiţi

C lujenii au ieşit din nou în stradă, atât pentru a apăra justiţia de noul pachet de

legi pregătit de guvernanţi şi care a devenit o bombă cu ceas, dar şi pentru a cere măsuri fiscale coerente, după cum scrie chiar pe ban- nerul evenimentului care a anunţat ultimul protest care a avut loc la Cluj, duminică, 12 noiembrie. Transilvania Reporter a discutat cu câţiva clujeni pentru a vedea care este opinia acestora vizavi de reforma fiscală, cum văd ei măsurile care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie, cum îi afectează acestea, dar şi ce posibile rezolvări ale situaţiei văd. Vor mai ieşi în stradă? Ar mai trebui continuate protestele? Ar trebui să iasă şi cei care nu au ieşit niciodată, pentru a-şi cere drepturile în al 12-lea ceas? Ce ar trebui să facă strada în continuare?

Speranţa? Avocatul Poporului

„Măsurile anunțate ne afectează deja: cursul euro e la un nivel record, patronatele sunt sub pre- siune fiindcă au de schimbat într-un termen prea scurt milioane de contracte, ca să nu mai amintesc de faptul că trecerea plăţii contribuțiilor sociale de la angajator la angajat ne va scădea salariul net. Prea putini patroni îşi vor permite să majoreze brutul angajaților pentru a compensa pierderea acestora. Singurii care spun că situația nu e atât de critică sunt companiile racordate tradiţional la robinetul banului public sau unii dintre patroni care n-au înțeles că scăderea impozitului pe profit e o capcană: vor plăti impozit mai puţin cu 6%, dar vor fi nevoiţi să majoreze brutul pentru a nu-şi pierde angajații. Singura rezolvare a situației e ata- carea ordonanței de către Avocatul Poporului. Dar, după cum am văzut în trecut, speranțele de reușită sunt minuscule. Din păcate, strada nu poate face mai mult în lipsa unei opoziții puternice şi unite în Parlament. Important e să amintim că prin redu- cerea impozitului pe venit, marile așezări urbane care produc 70% din PIB-ul ţării vor pierde sute de milioane de euro destinaţi investițiilor locale în infrastructură medicală, de învățământ şi rutieră. Oraşe precum Clujul, Timișoara, Braşovul, Iaşiul vor fi cele mai afectate. Practic, banii plătiţi de noi către primării prin taxe şi impozite vor lua calea guvernului, iar de acolo vor intra în circuitul de finanțare politică imorală. Da, trăim timpuri difi- cile, în care politicile unui guvern iresponsabil au aruncat prețurile în aer, riscul de ţară creşte zilnic, iar investițiile străine scad de la un semestru la altul. Asta în timp ce guvernul are zero investiții, banii fiind direcţionaţi către pensiile speciale şi

Foto: Dan Bodea © Transilvania Reporter
Foto: Dan Bodea © Transilvania Reporter

către salariile nomenclaturii”, este de părere Daniel Mihiş.

Justiţia, înainte de toate!

„Am protestat împreună cu colegii mei, cerând respingerea în bloc a modificărilor

legilor justiției. Pe asta a fost pus accentul la Cluj. Nu subestimăm efectele bramburelii fiscale, dar noi simțim că este foarte periculos

și nu ne putem permite să ne luăm ochii de pe

justiție. Multiple foruri specializate și-au expri- mat dezacordul față de aceste modificări. E vorba de DIICOT, DNA, Parchetul General, Asociația Procurorilor din România și Fo- rumul Judecătorilor. Pe săptămâna viitoare se vrea modificată definiția infracțiunii de abuz în serviciu, după cum a anunțat Mi-

nistrul Justiției, sfidând protestele uriașe din iarna trecută și subestimând faptul că o mare parte din populație a ajuns la capătul răbdării legat de abuzurile pe care le fac. Dar miza cu adevărat mare pentru reprezentanții de seamă ai mafiei politice este proiectul de modificare

a legilor justitiei, care ar da control total Mi-

nistrului Justiţiei asupra proceselor penale din România, din ceea ce am citit în mai multe ana- lize făcute de specialiști, în expertiza și integri- tatea cărora am mare încredere. Acesta pare să fie proiectul real de guvernare al condamnaților penal care «ne reprezintă« în Parlament: dacă ar reuși să treacă aceste modificări legislative, Tudorel Toader, ar deveni un fel de Mare In- chizitor, având control aproape deplin asupra

deciziilor magistraților, s-ar duce pe apa sâm- betei independența procurorilor, iar procurorii- șefi nu ar mai fi numiți de președinte, ci tot de ministrul justiției, adică același omnipo- tent, Tudorel Toader, așa cum se arată într-o analiză făcută de cei de la Funky Citizens. Iar culmea culmilor, se pare că în vizita făcută prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Ministrul Justiției a prezentat alt proiect de modificare a legilor justitiei, decat cel care se afla spre aprobare la CSM, conform declarțiilor președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție

a României. Președintele Camerei Deputaților

este urmărit penal de procurorii DNA într-un

al treilea dosar și asta pare unul foarte serios, cu investigații făcute atât de DNA, cât și de Oficiul European de Luptă Antifraudă. Acum

e care pe care. Se vor lupta cu cele mai josnice

arme ca să distrugă DNA-ul, să îngenuncheze Justiția. Le sunt libertatea, funcțiile și super- averile în joc! Am încredere că oamenii vor înțelege că strada-i ultima redută și nu vor lăsa ca țara copiilor lor să fie furată de niște borfași”, spune Loredana Peca, de la Um- brela Anticorupţie.

Ce spun sindicatele?

„În urma consultării secretariatelor din şcoli ni s-a comunicat că de la 1 ianuarie 2018, dacă se va acorda creşterea de 23%, reţinerile făcute de angajator vor fi de 22,5 %. Prin ur- mare, salariile nu vor scădea, va fi o creştere nesemnificativă de 0,5 %, mai precis între 2-5 lei. Problema noastră cea mai mare este pe le-

gea 153, care produce foarte multe anomalii la momentul acesta, pentru ca nu s-au emis norme metodologice de aplicare a acestei legi, iar acum avem încadrări diferite pe aceleaşi funcţii didactice sau mai rău: un debutant are un salariu mai mare decât un profesor cu vechime de 10-14 ani sau la o şcoală trei cadre didactice cu aceeaşi vechime şi grade didactice încadrate diferit. În Legea 153 nu se ţine cont de coeficientii de ierarhizare corespunzător gradului şi vechimii în muncă pentru fiecare salariat! Aceste nemulţumiri le-am transmis tuturor factorilor de decizie, dar nu am primit încă niciun răspuns”, spune Lucia Cojo- caru, președintele Sindicatului Liber al Învățământului Preuniversitar Clujean. Transferul de contribuții sociale nu este în avantajul lucrătorilor Poziţia Confederaţiei Naţionale Sin- dicale „Cartel ALFA” vizavi de reforma fiscală este fermă. Aceasta şi-a îndemnat membrii să participe la acţiunile de pro- test şi a lansat o scrisoare deschis adresată membrilor PSD. „Cunoaștem cu toții că, în România, avem creștere economică, consistentă și constantă în ultimii ani. Această creștere se bazează în mare măsură pe multă muncă, plătită prost, pe sudoarea a milioane de lucrători, pe sute, mii, de ore suplimentare neplătite și sacrificii individuale de neimaginat. Noi, lucrătorii, nu beneficiem de fructul muncii noastre, care, așa cum o arată toate datele statistice, îngroașă profiturile companiilor. Această creștere nu se

Foto: Dan Bodea © Transilvania Reporter
Foto: Dan Bodea © Transilvania Reporter

„Revoluția scală”, pe înțelesu

analiza

O rdonanța de urgență pentru modi- ficarea și completarea Legii nr.

227/2015 privind Codul fiscal, adoptată recent de Guvernul Mihai Tudose și publicată la sfârșitul săptămânii trecute în Monitorul Oficial, a stârnit reacții di- verse și a creat o stare de nemulțumire și panică în rândul maselor. Exprima- rea greoaie din textul Ordonanței a creat mai degrabă confuzie, în rândul angajaților, decât să confere siguranța pe care și-o doreau guvernanții. Această „revoluție fiscală” declanșată de Guvern la jumătatea săptămânii trecute a ali- mentat și mai mult nemulțumirile celor care protestează în stradă săptămână de săptămână. Pentru a oferi un punct de vedere concret, prin prisma unei ana- lize de specialitate, Transilvania Re- porter a stat de vorbă cu economistul Augustin Feneșan. Acesta consideră că oamenii bine informați, atât din rândul angajaților, cât și a angajatorilor, nu ar avea motive să se panicheze, dar este de acord că nu s-a explicat suficient de clar, și pe înțelesul tuturor, faptul că măsurile de natură fiscală recent adoptate sunt generate de marile întârzieri și pierderi

la bugetul de stat datorate procedurilor greoaie de colectare a taxelor și impoz- itelor.

Rămâne cum a fost. Nimeni nu pierde, nimeni nu câștigă!

Nu toată lumea critică măsurile fiscale. În opinia economistului Augus- tin Feneșan este, însă, de criticat lipsa de stabilitate fiscală și lipsa analizelor de im- pact. „De fapt este vorba despre o comunicare execrabilă din partea echipei guvernamentale. Efectul să-l numim negativ al acestor măsuri, de trecere a contribuțiilor de la angajator la angajat, este, de fapt, nevoia de actualizare a programelor informatice ale firmelor de conta- bilitate și a celor care își conduc contabilitatea proprie, operațiune care costă bani și necesită timp. În rest, se vor întocmi acte adiționale prin care se va actualiza salariul brut. Pe românește se majorează salariul actual cu 20%. Oricum, se majora salariul minim și trebuiau actual- izate circa 70% din contracte. Nu numai cele la nivel minim. De regulă, se corectează și alte salarii. S-au făcut asemenea operații de zeci de ori și nimeni nu a invocat până acum această «corvoadă”. Este mai corect să știe salariatul

SALARIATUL, BUN DE PLATĂ | 7 scală?” întoarce către cetățeni, nici prin creșterea veni- turilor,

SALARIATUL, BUN DE PLATĂ | 7

scală?”

întoarce către cetățeni, nici prin creșterea veni- turilor, nici prin îmbunătățirea calității servici- ilor publice și lărgirea accesului la ele, așa cum ar fi normal să se întâmple. Ceea ce este mai grav este că politicile pro- puse acum de acest sunt în opoziție cu obiecti- vul de a crea bunăstare și un trai decent pen- tru cetățeni. Cetățenii au votat în alegeri un program care le promitea creșterea bunăstării generale, prin micșorarea taxelor și numărului acestora la cetățeni, prin investiții și creșterea

calității serviciilor publice, astfel încât să existe o mai bună repartizare a creșterii economice în- tre capital și lucrători. Astăzi, programul prevede creșterea taxelor pentru lucrători și deresponsabilizarea totală a capitalului, care va fi singurul beneficiar al așa- ziselor reduceri fiscale:

- Reducerile de taxe promise lucrătorilor

(scăderea impozitului de la 16% la 10% și contribuțiile cu 4,25%), realizate simultan cu

transferul contribuțiilor, vor fi înghițite inte- gral de capital, prin creșterea profiturilor.

- Și pe termen scurt, și pe termen lung,

lucrătorul va fi prejudiciat. În momentul în care toate taxele sunt trecute în brutul lucrătorului, orice mărire ulterioară de salariu se va regăsi într-un procent mai mic în netul lucrătorului. Spre exemplu, pentru fiecare creștere cu 100 de lei a salariului brut, lucrătorul vede acum 70 de lei, iar după transfer, 58 lei.

- Lucrătorii își vor suporta singuri conce-

diile medicale, riscul de accidente, condițiile de muncă proaste organizate de către capital și nu își vor putea recupera salariile în cazuri de insolvență a unităților unde muncesc; - Se adoptă creșteri salariale la bugetari care în fapt sunt anulate de aceste creșteri de taxe; Pentru capital s-a renunțat la impozitarea pe cifra de afaceri, inclusă tot în programul actual, deci se poate, dacă se dorește, și pentru oameni. Toate acestea se întâmplă pe fondul unei lipse de dialog real cu partenerii sociali, și mai ales datorită unor orgolii exacerbate ale unor aleși, care nu sunt capabili să își recunoască lip- surile, și care doresc să meargă până în pânzele albe, indiferent de consecințe. Confederația Națională Sindicală “Car- tel ALFA” cere membrilor PSD (mulți dintre aceștia fiind și membri de sindicat) să se rid- ice ferm și să spuna NU acestei acțiuni care va sărăci pe termen lung cetățenii României”, se arată în scrisoarea deschisă semnată de Bogdan Iuliu Hossu, Preşedinte CNS „Cartel ALFA”.

Maria Man

Reforma fiscală împarte Clujul politic în două

OPINII

L egile privind modificările fiscale propuse de Guvernul Tudose împart şi la Cluj politicienii în două tabere: unii

care le susţin şi alţii care nu le susţin şi care chiar vor protes- ta public împotriva lor. Pentru a încerca să ne lămurim dacă măsurile care ar urma să fie votate de parlament sunt bune sau nu, dacă vor afecta sau nu Clujul, am cerut punctele de vedere de la trei parlamentari clujeni, reprezentanţi ai prin- cipalelor partide: PSD, PNL şi UDMR.

Horia Nasra (PSD):

patronatele, nici mediul privat, nici bu-

getarii. Şi, pe lângă faptul că va răvăşi

sistemul

va crea un haos în toate domeni- ile şi pune în pericol dezvoltarea economică a României. Iar efect- ele deja se simt: a scăzut puterea de cumpărare, preţurile - şi la electrici-

tate, şi la gaze, şi la carburanţi - deja au

ă

noi

ăşi

bu-

fiscal,

considerăm

u

tul

crescut, deşi n-a început iarna; raportul

leu/euro a ajuns la un minim istoric; dato-

dato-

le ri ost a c la la z o o v t v si a
le
ri
ost
a
c
la la
z
o o
v
t
v
si
a
a
ă

ria publică în primele 9 luni a depăşit 40% şi

it 40% şi

anul acesta aproape că nu au fost investiţii. Cu alte cuvinte,

Cele mai multe propuneri au fost

cuprinse, inclusiv în materialele e prezentate în campania electorală, , în programul de guvernare. Eu cred

că sunt nişte măsuri fiscale rezona-

bile, în special scăderea impozitu-

lui, dar şi alte măsuri care asigură

creşterea aceasta economică pe care o tot trâmbiţează cei de

guvernare este mai mult pe consum, dar, de fapt, în bu-

zunarele românilor nu se observă. Practic, nu poate să existe

creştere economică atunci când cheltui banii generaţiilor

viitoare, pentru că noi trăim, România trăieşte din împrumu-

turi masive, anul acesta s-au făcut cele mai mari şi mai defa-

o mai bună plată a contribuţiilor r

vorizante împrumuturi, cu nişte dobânzi foarte mari, pe care,

salariaţilor şi asigură cumva posibile ile

sigur, o să le plătească alţii, n-o să le plătească cei de acum. De

goluri care erau în trecut. Cu siguranţă, nţă,

aceea, noi am anunţat că vom depune o moţiune de cenzură,

fiecare amendament pe care o să-l depună depună

şi

democraţi, este binevenit şi trebuie analizat cu maximă atenţie

şi cu celeritate, la fel şi cu discuţia referitoate la IT-işti. Eu cred

că, în continuare, acolo trebuie să rămână situaţia actuală, adică

impozit zero, pentru că în acest fel poate să se dezvolte şi mai mult industria IT şi să apară din ce în ce mai multe locuri de muncă bine plătite şi cu binefaceri economice pe orizontală. Bineînţelesc că susţin măsurile guvernamentale şi voi vota pachetul legislativ, dar eu îmi cântăresc întotdeauna cu atenţie votul. Într-adevăr, mă consult cu colegii de par- tid, dar bineînţeles că un parlamentar nu este un tonomat. În principiu, şi eu şi colegii mei din Cluj o să analizăm tot ceea

ce primim de la colegii noştri de la Comisia de buget-finanţe,

Comisia economică şi Comisia de administraţie.

Am urmărit cu atenţie declaraţiile primarului Emil Boc

şi vă zic sincer că acum vine iarna şi e sezonul acesta de

gripă şi de răceală şi cred că nu sunt tocmai serioase, ci mai degrabă în moda aceasta a gripei, a virozelor. Sunt, aşa, nişte murături de toamnă declaraţiile dlui Emil Boc. Pachetul le- gislativ nu afectează cu nimic Clujul. Toate guvernele PSD din 2012 până acum au susţinut judeţul Cluj, indiferent de propaganda liberală, şi aici mă refer la investiţii în proiecte de infrastructură, de la autostrada Turda-Sebeş la pista aeropor- tului; acum sunt în jur de 700 de milioane alocate prin Progra- mul naţional de dezvoltare locală, sunt poduri, sunt drumuri judeţene, sunt creşe finanţate, canalizare, introducerea de apă curentă. Judeţul Cluj a primit şi va primi şi economic, n-are cum să încurce, mai ales că la IT nu se schimbă nimic. Dar nu exclud să existe şi amendamente bune ale opoziţiei şi atunci le studiem cu atenţie, le analizăm şi, dacă sunt bune, le votăm.

cei din opoziţie, dar probabil că vor fi şi i colegi l i social- i l

am şi început negocierile cu toate grupurile parlamentare, dar

şi

un dialog cu societatea civilă – patronate, sindicate, asociaţii profesionale, ONG-uri -, iar în final vom organiza şi acţiuni de protest, pentru a informa şi a conştientiza populaţia cu privire

cu cele neconstituite, mai puţin PSD. În paralel, am început

la

pericolele care apar după adoptarea acestor măsuri fiscale. Legat de Cluj, din câte am înţeles, pentru că vor fi afectate

şi

bugetele autorităţilor publice locale, Clujul, din calculele

făcute de către colegii mei de la primărie, va fi afectat negativ cu vreo 30 de milioane de euro, ceea ce este destul de mult. Guvernanţii au anunţat că acolo unde bugetele n-o să fie sufi- ciente o să ajute de la nivelul Guvernului, or, de fapt - şi chiar asta doresc -, vor ajuta cu siguranţăa numite administraţii

publice locale, în primul rând cele ale PSD şi ale coaliţiei de guvernare şi, punctual, pe cei pe care vor încerca, eventual, să-i racoleze.

Csoma Botond (UDMR):

gru-

N-am discutat poziţia UDMR în gru-

purile parlamentare, dar personal am o

opinie destul de negativă despre acest t pachet, mai ales că Clujul ar pierde extrem de mulţi bani din bugetul lo- cal. Eu înclin în acest moment să cred că nu voi vota acest pachet de legi privind aşa-numita reformă

Se reduce impozitul de la 16 la 10 la

la

o

sută şi, prin acest fapt, Clujul pierde. rde.

N-am făcut

de de

la Iaşi, că intenţionează să dea în judecată guvernul pentru

această chestiune. Deci, cred că putem declara faptul că mai

ales administraţiile locale cu un buget mai mare vor pierde o importantă sumă de bani în urma acestei aşa-zise reforme.

marile oraşe pierd. Am văzut chiar primar rimar PSD PSD,

un

calcul

exact,

dar

toate toate

cel cel

Marius Avram

Adrian Oros (PNL):

Cu siguranţă nu vom vota acest pachet legislativ şi o spu- nem de câteva luni, de când au apărut discuţiile cu această aşa-zisă reformă fiscală, pentru că, în opinia noastră, sunt nişte măsuri pe care nu le-a cerut nimeni, nici sindicatele, nici

măsuri pe care nu le-a cerut nimeni, nici sindicatele, nici l tuturor exact care este cheltuiala
măsuri pe care nu le-a cerut nimeni, nici sindicatele, nici l tuturor exact care este cheltuiala

l tuturor

exact care este cheltuiala firmei cu el, astfel o să fie mai atent cu ceea ce primește în schimbul reținerilor lui din salariu. Mai câștigă în timp și la pensie. În esență, este o operațiune cu «sumă zero”. În principiu, nimeni nu pierde, nimeni nu câștigă. Poate sunt ușoare pierderi la salariile mari”, a explicat Feneșan. Mai mult, acesta consideră că scăderea contribuțiilor plătite de angajator este o facilitate care vine în sprijinul antrepreno- rilor. „Faptul că nu vom mai urmări nouă contribuții ci trei este o facilitate pentru pa- tron. De asemenea, vom face mai puține plăți, deci implicit comisioane bancare”, a con- cluzionat Feneșan. Finanțistul crede că modalitatea prin care s-au adoptat aceste măsuri a fost una greșită. „N-am înțeles graba pentru care s-a adoptat prin OUG, pu- teau fi trimise prin procedura parlamentară și era mai bine. Nici motivarea că măsurile sunt menite să crească încasările bugetare. Se știa exact cine are restanțe. De ce nu s-a trecut la executarea acestora? Am văzut și lista dator- nicilor (sume imense de la firme de stat). O să aibă ANAF altă conduită față de aceste firme în viitor? Nu cred. Nu știu un IMM care, dacă până în data de 25 a lunii nu și-a achitat obligațiile, să nu-i fie blocate conturile până în data de 30. N-am înțeles măsurile de relaxare fiscală în acest moment dificil din punct de

vedere al execuției bugetare. A cerut cineva asemenea măsuri? Ați auzit un patron sau o organizație patronală să ceară reducerea im- pozitului pe dividende de la 5% la zero? Eu nu. Poate în spatele acestor măsuri stau și al- tele pe care încă Guvernul nu le face publice. Atunci este altceva”, a adăugat Feneșan.

Bine „la privat”, exagerat „la stat”

Economistul clujean este convins că prin măsurile fiscale adoptate nu există niciun pericol pentru salariații din mediul privat. Concret, din cauza crizei forței de muncă actuală, niciun patron nu ar trebui să se gândească să reducă salariul net al unui angajat, pen- tru efectual ar fi unul dezastruos pentru antreprenori. „În secunda doi l-ai pierdut pe angajat, dacă i se va scădea «netul». În privat cu siguranță, salariile vor fi actu- alizate, unele chiar vor crește pentru că mulți patroni aveau planificată o aseme- nea măsură. Sunt sigur că, datorită acestei măsuri, nu va fi niciun salariat concediat. Și chiar dacă va fi concediat, din alte motive, își va găsi imediat alt loc de muncă, cu condiția să vrea să muncească”, spune Feneșan. Cu alte cuvinte, în afară de faptul că va

constata cât îi trage statul din salariu, deocamdată angajatul din mediul pri- vat nu va simți nimic negativ în urma aplicării „revoluției fiscale”. Economistul crede însă, că în ceea ce-i privește pe angajații din sectoarele bugetare, aceștia ar putea să fie cei mai afectați. „La stat, este posibil ca majorările promise să nu fie atinse. Poate au fost și puțin exagerate în unele domenii”, a conchis Feneșan.

Controversatul domeniu IT

Problema impozitului zero pen- tru angajații din IT va fi reglementată printr-un ordin de ministru, au anunțat reprezentanții PSD, în sensul în care această măsură va fi menținută. În acest moment, impozitul pe veniturile din salarii la programatori este de 10% și el este scutit la plată. Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod fiscal, salariile IT-iștilor ar trebui majorate dacă an- gajatorii vor să mențină remunerațiile actuale. Însă, reprezentanții puterii promit o intervenție la nivel de minis- ter pentru ca facilitățile din domeniu să rămână cele din prezent. Augustin Feneșan spune că aceste facilități au fost

vremelnic acordate și că și acest domeniu ar trebui să se raporteze la noul Cod fiscal. Este adevărat că unele categorii de salariați vor pierde niște facilități care le-au avut prin niște legi speciale, nu prin Codul fiscal. Codul fiscal stabilește reguli generale. Prin legi spe- ciale, Guvernul poate acorda, vremelnic, anu- mite facilități. Nu știu dacă se va mai accepta ca anumite categorii însemnate de salariați sa NU contribuie la fondurile de pensii, ba mai mult, să beneficieze de pensii speciale, exager- ate în raport cu pensiile obișnuite. Dacă nu se intervine punctual pentru ei, cei din domeniul IT erau scutiți de impozit, aceștia vor pierde 10% față de nivelul actual”, a încheiat Au- gustin Feneșan, economist și președintele Asociației Patronilor și Meseriașilor Cluj. Ordonanţa 79 care a fost publicată în Moni- torul Oficial la sfârșitul săptămânii trecute prevede în continuare scutirea la impozitul pe venitul din salarii pentru programatori sau pentru persoanele care lucrează în cer- cetare. Vor crește însă asigurările sociale introduse în brutul salariatului, ce se vor reţine din salariu, în valoare de 35%, ceea ce înseamnă un salariu net mai mic, deo- arece valoarea asigurărilor sociale este mai mare decât impozitul (10%) scutit la plată.

Patrice Podină

8 |
8
|
8 | OPINII Lupta cu inerția „ Septimiu Moga, economist E toamnă nebun de frumoasă la

OPINII

8 | OPINII Lupta cu inerția „ Septimiu Moga, economist E toamnă nebun de frumoasă la
8 | OPINII Lupta cu inerția „ Septimiu Moga, economist E toamnă nebun de frumoasă la
8 | OPINII Lupta cu inerția „ Septimiu Moga, economist E toamnă nebun de frumoasă la

Lupta cu inerția

8 | OPINII Lupta cu inerția „ Septimiu Moga, economist E toamnă nebun de frumoasă la

Septimiu Moga, economist

E toamnă nebun de frumoasă la Cluj!". Acesta este un vers celebru al poeziei „De juventude” scrisă de po- etul Clujean Horia Bădescu,

un gând pe care atât de des

noi, clujenii îl exclamăm încântaţi de miracolul coloristic al pădurii de pe dealurile Făget, Hoia, sau covorul mul- ticolor de pe aleile Parcului Central. Îl rostim, mai ales cei mai tomnatici dintre noi, cu urme de înţelepciune în plete, văzând cum întinereşte oraşul odată cu începerea fiecărui an universitar. Ne observăm şi ne contemplăm poate pro- pria tinereţe pe covorul roşu al frunzelor pârjolite de goana planetei în jurul as- trului zilei. Prin tinerii de azi încercăm să ne regăsim într-o luptă perpetuă cu inerţia. La fel cum scria Nicolae Labiș în poezia sa „Lupta cu inerția”, dialogăm cu propriul alter ego dintr-o imaculată copilărie, dinaintea legilor, a codurilor şi procedurilor, a normelor metodologice şi instrucţiunilor ce ne guvernează astăzi fiecare pas. E toamnă şi ne întoarcem în copilăria oraşului natal. Oare acesta ne va spune, precum şi copilul din poemul lui Labiş,

ne va spune, precum şi copilul din poemul lui Labiş, Se spune că ochii ușor încruntați

Se spune că ochii ușor încruntați ai unui tânăr învățăcel privind spre mentorul său, captează acea cunoaștere și înțelepciune care îi modelează ința, devenind mai umos, mai atrăgător, mai poetic, mai veșnic, pentru că și ochii discipolilor săi vor recepta noile proprietăți imateriale ale cunoașterii înnobilate.

„Eşti rău, străine!” sau „Îmi placi. Dar eu am să devin mai bun ca tine…?” Am lup- tat oare cu inerţia sau ne-am lăsat duşi precum o corabie fără catarg de un fluviu

magic? Întorcându-ne în timp, unul din cele

mai vechi artefacte descoperite la Cluj, chiar în piața centrală, este un vas pe care este reprezentată o corabie. Pe Someşul cel molcom este foarte puţin probabil să

fi circulat corăbii cu catarge. Istoricii or fi

dezlegat misterul corabiei cu pricina, dar locul acela este lăcașul copilăriei orașului Cluj. Acela era poate un vas magic al unor ursitoare, lăsat într-un loc ce emana

o energie cunoscută doar de ele, era locul

în care se va afla inima unui oraş ce se va

naşte, va copilării şi poate va avea o me-

nire în lume. Pe locul în care este clădită Biserica „Sfântul Mihail”, se aflase un alt loc de cult, ce poate să însemne că avem

de a face cu o perpetuă tranziţie a sacru-

lui, a unor energii necunoscute, cosmice. Oricât am specula despre oraşul de

pe Someş, despre trecutul său, despre viitorul său, observăm acest oximoron,

o toamnă care reprezintă o perpetuă

renaștere pentru oraş. Renaşterea sa nu

se face prin forţe militare, prin sobor de

preoţi, prin meditaţii, linii de finanțare sau revoluţii spontane, este un ciclu specific oricărui oraş studenţesc. Este un proces de iniţiere, care începe în fie-

care toamnă, cu primii copii care merg la şcoală, cu studenţii care înveselesc oraşul,

cu bogăţia culorilor ce înnobilează acest

veşnic început. La căldura vetrei în iarnă,

la înmuguritul frunzelor primăvara învăţăm pentru a întâmpina solstițiul

de vară, iniţiaţi deja în tainele universu- lui. Ceea ce spun, cu toată modernitatea imediată şi trepidantă a oraşului, pare venit din vremea vrăjitorilor şamani. Este ceva șamanic de a vedea prin timp! Prin formele ciudate luate de fu- mul unor ierburi, contopit cu aburi și imaginație, bătrânul șaman arhetipal văzuse înalte căpetenii, regi și principi născuți la doar câțiva pași de locul ace-

la sacru, văzuse sângele vărsat pentru

apărarea puținului, pângărirea locurilor sacre de chipuri ciudate venite în goana cailor iuți, văzuse frumoasele piețe și lucirea monedelor și podoabelor de aur bătute de vrăjitori ce potriveau focul pen- tru a scoate din piatră licărirea solară a aurului. În reveria sa putea vedea boli cumplite și sărbători, armate victorioase sau plânsul tinerelor văduve sau mame-

lor deznădăjduite la căpătâiul unor prea tineri eroi. Legiuni și împărați care radiau lumină, binecuvântau și dădeau nume locului, dar care mai apoi va fi pârjolit de căutătorii de aur, de avuții iluzorii. Toate acestea i se succedau fără vreo logică temporală, fără un început, o continui- tate. Dincolo de toate acestea, șamanul simțea o forță, o lumină fără de formă ce putea să transforme, să modeleze să dea materialitate cenușii, care i-ar putea face pe oameni mai buni, mai puternici și mai frumoși. Din ochii săi, dinspre poarta su- fletului său începuse să se reverse asupra locului sămânța cunoașterii. Din ochi spre alți ochi, porți ale sufletelor ființelor numite sapiens se va transmite printr-o ciudată inițiere, cunoaștere, o proprietate nematerială, dar mai privată decât am crede. Se spune că ochii ușor încruntați ai unui tânăr învățăcel privind spre men- torul său, captează acea cunoaștere și înțelepciune care îi modelează ființa, devenind mai frumos, mai atrăgător, mai poetic, mai veșnic, pentru că și ochii dis- cipolilor săi vor recepta noile proprietăți imateriale ale cunoașterii înnobilate. Toamna anului 1918 a fost una cruntă în Cluj. Războiul dizolvase ultimele rămăşiţe de încredere în vechea ordine a lucrurilor. Un imperiu sleit de patru ani grei de război, unde tinerii urbei clujene căzuseră cu miile pentru un împărat care uitase parcă de trecerea timpului. Ei și-au transmis acel ultim flux magic venit din- spre poarta sufletului, spre cerul înnegu- rat al Galiţiei sau pe crestele înghețate ale Dolomiților, înspre pereții văruiți ai unor spitale de militare, mirosind a cangrenă umană și spirituală, unde mureau visele și speranțele omenirii. Ura iscată din abatoarele umane ale Europei începuse să se ia la trântă cu inerția și istoria. Ideologia pervertise mai mult ca niciodată oamenii și idealurile lor. Idei legate de abolirea proprietății private creau structuri statale, armate și noi lăcașuri de cult unde zeii erau întruchipările luptei de clasă a cru- zimii, terorii și sadismului, născute din construcții teoretice ce atentau la însăși esența umană. Imperiul țarist se trans- formase după o revoluție eșuată și una și mai lungă și violentă într-un haos comu- nist ce promitea egalitatea între oameni prin forța armelor. Ungaria, Germania și chiar Austria cochetau cu ide- ologii marxiști care militau pen- tru abolirea proprietății private. Proprietatea privată trebuia exterminată până la esența sa, se atenta chiar la proprie- tatea visului, dorințelor, propriei cunoașteri pentru a o da unei comunități fic- tive conduse de false elite. Tânăra intelectualitate românească de la Cluj și-a strâns însă rândurile și prin cunoașterea adunată în multele toamne inițiatice ale învățăturii au dat liber visurilor de unire, au stat pavăză ideologiilor ce s-au dovedit prea greu fali- mentare. S-a creat o generație nouă, tineri care prin știință,

artă, învățătură au dorit să dea o față nouă României Mari. Teatrele, cărțile, universitățile clujene răspândeau lumina aceea ce renaște, clădește, ce schimbă lumea prin visele aflate în proprietatea privată a fiecărui om. La inaugurarea Operei Naționale din Cluj din primăvara anului 1920 s-a cântat frumoasa operă Aida de Verdi, erau acordurile ce arătau povestea tragică a gloriosului oștean Radames și a frumoasei sclave Aida, ce își unesc destinele în moarte pentru că viața i-a alungat prin perfidia și ambițiile umane. Destine tragice, de data asta nu rodul imaginației unui libretist, aveau să îi lovească și pe cei din sala operei clu- jene din afara ei, atunci când clevetirile istoriei și-au cerut tributul, când artizanii unirii aveau să fie trimiși în lagărele tero- rii bolșevice. După mai puțin de un sfert de veac Clujul este din nou scos la masa de joc a marilor orgolii internaționale. O ideolo- gie străină, blindată de oțelul tancurilor și ridicată de forța atomului la rangul de știință a încercat să pună stăpânire chiar și pe mintea umană prin frică, prin modelarea perversă a acesteia. Omul, morala, visul, credința, sacrul acela per- petuu al locurilor pe care s-au zidit cat- edrale a fost pus sub stăpânire străină. Dar la fel cum muzica lui Verdi răzbește dincolo de mormânt și învinge timpul, ochii aceia tineri ușor încruntați, care gândesc, care captează energiile cosmice spre suflet au reușit să răzbească. Tem- plele atee s-au prăbușit și se vor prăbuși în continuare, ideologiile se năruiesc, în timp ce cunoașterea umană rămâne, rezistă prin crâmpeiele de adevăr per- petuate de la generație la generație. Vără vise nu ne vom croi un viitor, fără vise nu ne vom întâlni alter ego-ul judecător ce ne va spune: „…eu am să devin mai bun ca tine…”. Poate că, atunci când va spune că ceea ce am creat este mai mult decât am visat, un cataclism cosmic va distruge umanitatea. Până atunci, parafrazându-l pe Horia Bădescu, stăm de vorbă cu pri- etenii duși amintindu-ne de visele lor de- spre o toamnă nebun de frumoasă la Cluj.

duși amintindu-ne de visele lor de- spre o toamnă nebun de frumoasă la Cluj. | 16
OPINII | 9 „Brexit means Brexit!” Guvernul May în impas. Va pierde Marea Britanie statutul
OPINII | 9 „Brexit means Brexit!” Guvernul May în impas. Va pierde Marea Britanie statutul
OPINII | 9 „Brexit means Brexit!” Guvernul May în impas. Va pierde Marea Britanie statutul

OPINII

| 9
| 9

„Brexit means Brexit!” Guvernul May în impas.

Va pierde Marea Britanie statutul de Mare Putere a lumii?

Va pierde Marea Britanie statutul de Mare Putere a lumii? Valentin Naumescu, diplomat Puncte cheie: •

Valentin Naumescu, diplomat

Puncte cheie:

• Cade guvernul May? Departe de a fi

noua Margaret Thatcher, aşa cum sugerau anul trecut unele voci entuziaste de la con- servatori, premierul britanic se dovedeşte mai degrabă „piază rea” pentru partid şi pentru susţinătorii Brexitului, împingând ţara şi politica britanică într-o totală con-

fuzie legată de direcţia şi opţiunile Londrei în contextul post-referendum (mergând până la a se spune, şi nu aici pe continent,

ci la ei în insulă, că nu există, de fapt, nicio

direcţie şi nicio opţiune);

• Situaţia este cu atât mai neclară în

privinţa „mondializării” pe care o pro- mitea Theresa May cu cât nici relaţiile bi- laterale cu celelalte mari puteri ale lumii, adică Statele Unite, China, Rusia, Japonia

şi India nu sunt excepţionale în prezent şi

lasă să se întrevadă posibilitatea ca Marea Britanie să piardă statutul strategic de Mare Putere, după ieşirea din Uniunea Europeană, fiind pentru prima dată, după secolul al XIX-lea, când Marea Britanie nu ar mai fi considerată o Mare Putere la nivel global (ieşind din Top 5 la toate capi- tolele, inclusiv economic/comercial, militar etc. De exemplu, un clasament american anual, întocmit de Hudson Institute, nu o plasează în 2017 nici măcar în primele opt

puteri ale lumii, în condiţiile în care insti- tutul american nici nu ia în considerare Uniunea Europeană în ansamblul ei);

• Din faimosul „Brexit means Brexit!”

n-a mai rămas decât tentativa ridiculizată

de a introduce ora 23.00 a zilei de 29 martie 2019 pentru ieşirea efectivă a Marii Brita- nii, în condiţiile în care Londra nu a obţinut până acum niciun fel de acord şi nici nu are perspectiva de a încheia curând vreo nego- ciere cu Uniunea Europeană, ceea ce face ca inclusiv propunerea de a introduce ora precisă a Brexitului în legislaţia naţională să se lovească de un amendament de mo- dificare a textului legii, susţinut de un grup din propriul partid;

• N-o ajută prea mult, la capitolul ima-

gine, nici chiar denunțarea ingerințelor

Rusiei în politica Marii Britanii (dacă n-or

fi fost cumva chiar la Brexitul din iunie

2016!), în ideea evidentă de a muta atenția

opiniei publice de la slăbiciunea guver- nului pe care îl conduce pe un alt plan de

discuție, și acesta, probabil, la fel de real;

• La numai un an de la referendumul

din vara lui 2016, Partidul Conservator a reuşit să piardă majoritatea pe care o avea înainte de Brexit în Parlament, câştigată în 2015, organizând nişte alegeri (anticipate) fără sens în iunie 2017, alegeri pe care noul premier le-a văzut atunci ca pe o „oportu- nitate” pentru relegitimarea masivă la urne a conservatorilor, precum și a sa personală, în ideea de a avea autoritate sporită în negocierea Brexitului. Nu a obţinut nici una, nici alta, adică nici majoritatea în Ca- mera Comunelor, nici autoritatea politică puternică în negocierile cu europenii;

• Fiind o naţiune inteligentă și creativă, de „navigatori” și „exploratori” globali, care au condus lumea timp de un secol

(între secolul francez și secolul american), cu simţul perfect al direcţiei şi orientării în spaţiu şi timp şi cu mari spirite politice în istoria lor, dar şi cu precauţie şi scepticism faţă de „revoluţiile” de orice fel, britanicii vor realiza că, de data aceasta, se îndreaptă într-o direcţie greşită şi că au fost păcăliţi de tabăra „saltimbancilor” Boris Johnson- Nigel Farage. Nu am nicio îndoială că, la un moment dat, vor spune Stop acestui joc slab, submediocru, făcut de Marea Britanie din 2016 încoace, dezamăgitor în primul rând pentru propriii concetăţeni, cărora

li s-a vândut iluzia că Marea Britanie ar

putea redeveni centrul lumii, după ieşirea din Uniunea Europeană, aşa cum era pe

vremea Reginei Victoria, dar s-ar putea ca momentul trezirii să vină prea târziu pent-

ru a mai putea opri Brexitul. Nu și prea târ-

ziu pentru a mătura de la putere o grupare de politicieni aventurieri de slabă calitate,

fanfaroni din categoria Trump (republica-

nii George Bush şi John McCain au intro- dus „catalogarea” aceasta, peste Atlantic), cum nu a mai avut demult sau niciodată Marea Britanie, dar care, din nefericire, au reușit să păcălească, cu argumente false și cu o ideologie suveranistă supergonflată,

o majoritate de 51,8% a cetățenilor care au

votat pe 23 iunie 2016. *** Miniştrii britanici demisionează unul câte unul, din tot felul de motive. Doi au plecat numai săptămâna trecută, inclusiv influentul ministru al Apărării. În depar- tamentele negocierilor din procesul Brex-

itului, au plecat până acum trei miniştri, în cinci luni. Lucrurile nu au mers şi nu merg bine

în Guvernul May, ieşit oricum slăbit după

alegerile neinspirate din iunie, în care conservatorii au pierdut majoritatea, dar l-au „reinventat” fără voia lor, ca lider politic, pe laburistul/socialistul prăfuit Jer- emy Corbyn, de 68 de ani, care era dat ca “pierdut” de propriul său partid, cu doar 7-8 luni în urmă. Guvernul conservator este acum la mâna celor 10 parlamentari ai DUP (Dem-

ocratic Unionist Party), micul partid un- ionist nord-irlandez de dreapta, al cincilea

ca mărime din legislativ, care completează

chinuit majoritatea din Camera Comune- lor.

Sintetizând condiţiile pe care europenii

le pun Marii Britanii pentru a discuta des-

pre un eventual Acord post-Brexit, să spu- nem doar că sunt trei mari cerinţe ale Uni- unii față de Regatul Unit: în primul rând, un Acord de ieşire negociată din Uniunea Europeană (separat de viitorul Acord bila- teral post-Brexit), care se referă în principal la achitarea „facturii” pentru neonorarea angajamentelor bugetare ale Marii Brita- nii faţă de bugetul UE 2014-2020, cu cifre care se învârt în jurul a 60 de miliarde de

euro, apoi un acord privind garantarea drep- turilor cetăţenilor Uniunii pe teritoriul Marii Britanii şi, în fine, un acord privind frontiera irlandeză, în care discuţiile par să sugereze că

nu va exista un „control fizic” la frontieră, care să dividă din nou naţiunea irlandeză, deşi asta ar avea drept consecinţă rămânerea deschisă

limpede că nu reprezintă marile speranțe de alianțe care să reclădească gloria Imperiu- lui. Dacă America lui Trump nu s-a grăbit să îmbrățișeze Britania abia ieșită din divorțul european, la ce să ne mai așteptăm de la alți

actori globali, care nici nu au afinități istorice cu insula?

a

segmentului respectiv de frontieră britanică

Britanicii vor înțelege curând că, în

deci anularea promisiunii esențiale de rein-

troducere a controlului la frontiere, făcută de tabăra pro-Brexit în 2016.

şi

secolul XXI, mărimea contează. Astăzi, datorită globalizării pe care ei înșiși au inițiat-o, tehnologie și capitalism au toți,

Erodarea cabinetului May se apropie de

din

Asia și Orientul Mijlociu, până în Africa

pragul critic de la care, spun analiştii politici

și

America Latină. Britanicii nu mai dețin,

britanici, ne putem aştepta în orice moment

ca să spunem așa, „secretul focului” sau

la o cădere a guvernului, produsă nu de

al

„prafului de pușcă” (a se înțelege orice

opoziţie, ci de propriul partid. Un grup de 40

doriți din superioritatea civilizației lor),

de parlamentari conservatori pare deja articu- lat ca opoziţie internă la leadershipul Theresei

prin care să-i impresioneze pe băștinași. Dimensiunea populațiilor, economiilor și

May, nu departe de numărul minim de 48 de parlamentari care pot contesta oficial con- ducerea partidului şi implicit a guvernului. Săptămânile şi lunile următoare vor fi decisive.

piețelor în expansiune face astăzi diferența. Pentru cine citește cu atenție istoria secolelor trecute, este evident că una din capacitățile geniale ale Marii Britanii a fost de a conduce

Oarecum paradoxal, speranţele premieru-

sau

influența masiv politica Europei și a lu-

lui May par să vizeze reîntoarcerea cancelaru-

mii

de pe poziția unui stat relativ mic, fără

lui Merkel în politica mare de la Bruxelles, după

putere militară deosebită, dar cu un joc al

învestirea Cabinetului Merkel IV, în ideea că moderata Angela Merkel va mai tempera din

alianțelor absolut magnific, din care întot- deauna britanicii au ieșit învingători. Strate-

radicalismul negociatorilor francezi. Dar va

gia

divizării Europei și a limitării succesive

apuca oare Theresa May ca premier sfârşitul lui decembrie, când (înainte de Crăciun, se pare) este preconizat votul de învestitură în Bundestag? O lună şi jumătate pare acum o veşnicie pentru firavul guvern britanic, încolţit în Parlamentul de la Londra şi din opoziţie, şi din interior. Theresa May înţelege, desigur, dificultatea momentului şi caută să recapteze bunăvoinţa publicului britanic cu o temă probabil reală

fie a puterii Franței, fie a puterii Spaniei, fie a puterii Germaniei, fie a Rusiei (în fie- care caz prin aliere cu celelalte puteri) a dat roade, deși Regatul insular era, în termeni absoluți, inferior ca putere oricăreia din puterile continentale. A ieși astăzi dintr-un bloc puternic și in- fluent la nivel global este o mare greșeală strategică. Marea Britanie a redevenit mică. Nu s-a grăbit nimeni să îi invite, să le

(ingerinţa Rusiei în politica internă), dar care, paradoxal, readuce în discuţie chiar Brexitul şi campania zgomotoasă a facţiunii Boris John- son - Nigel Farage. N-o ajută aşadar prea mult, la capitolul imagine, nici chiar denunțarea ingerințelor Rusiei în politica Marii Britanii

ofere favoruri și privilegii, mari oportunități investiționale, sau să se plece în fața lor. Așa-zisa „eliberare de Bruxelles” i-a făcut, în realitate, mai slabi. Prin ponderea mare pe care o aveau la masa decizională de la Bruxelles, și mai ales prin capacitatea de

(dacă n-or fi fost cumva chiar la Brexitul din

a

influența deciziile comunitare, Uniunea

iunie 2016!), în ideea evidentă de a deturna atenția opiniei publice de la slăbiciunea guver-

Europeană multiplica, de fapt, puterea și influența globală a Marii Britanii. Nu vor-

nului pe care îl conduce şi de a o muta pe un

bim

aici de Germania, care este și în prezent

alt plan de discuție, și acesta, probabil, la fel de

mai

puternică și mai stabilă, dar prognozele

real. Dacă era o adevărată „Margaret Thatch-

arată că în 2030, inclusiv Indonezia, Brazilia

er”, Theresa May ar fi denunţat ingerinţa Rus-

sau

Filipine vor avea economii comparabile.

iei atunci, la referendumul pentru Brexit (la

Căci de Uniunea Europeană în ansamblu,

care ea s-a plasat, de fapt, în tabăra anti-Brexit),

de Statele Unite, China, Japonia sau India

referendum care a adus-o însă, prin demisia

nici

nu mai are rost să discutăm, fiind deja

nefericitului Cameron, în poziţia de prim-min-

în

altă categorie.

istru. Deci, tema ingerinţei Rusiei s-ar putea să i se întoarcă în plină figură, ca un bumerang. Este deja un loc comun afirmația că ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană înseamnă o pierdere grea de ambele părți, după cum este deja la fel de clar că Regatul Unit va avea mai mult de pierdut decât UE27, care este cam de şapte ori mai mare, din toate punctele de vedere, de la populație la PIB. Pe de altă parte, „beneficiile” de statut ale Brexitului se arată, pe scena internațională,

Dacă ar continua pe drumul indicat de Bo- ris Johnson și Nigel Farage, Marea Britanie ar intra în câțiva ani în „liga a doua” a Marilor Puteri, ieșind din clubul „granzilor” relațiilor internaționale și pierzând tot mai multă influență politică și economică. Să ne amintim doar ce mai reprezenta și cum arăta Marea

Britanie la începutul anilor ’70, în anii crizei, în oraşele muncitoreşti din nord, înainte de ade- rarea la Uniunea Europeană din 1973. Oame- nii aceştia uită cât de mult a ajutat Uniunea Europeană la redresarea economiei britanice şi

mult mai mici decât cele promise în campania din 2016. Marile economii ale lumii (non-eu-

premierului May în India, în ideea recuceririi

la

consolidarea statutului de Mare Putere, pen-

ropene) nu au dat năvală la Londra să încheie

tru

care Londra a ştiut să folosească din plin

acorduri bilaterale de liber schimb. Până și “înruditul” ideologic Trump a rămas destul

pârghiile instrumentului numit UE. Iar faptul că au decis să arunce acum „instrumentul” şi

de distant, cu o vizită la Londra amânată din

iasă singuri în competiţia globală cu uriaşii

cauza protestelor anunțate și oricum fără o apropiere substanțială, mult diferită de cea tradițională, care exista oricum între cele două economii și societăți de limbă comună. Vizita

sferei istorice de influență, nu a adus nici ea en- tuziasmul așteptat în cea mai mare democrație

lumii îi va costa. Este motivul pentru care cred că acest curs nefast al politicii britanice va fi întrerupt curând, neavând șanse să supraviețuiască viitorului moment electoral. De viteza cu care Partidul Conservator va reuși să se despartă de actuala facțiune aventurieră May-Johnson,

lumii, al cărei PIB ajustat la paritatea puterii de cumpărare l-a depășit deja pe cel al Marii Britanii. Cât despre Rusia sau China, la cum arată astăzi sistemul relațiilor internaționale, este

a

revenind la o politică rezonabilă și realistă, curățată de ideologizările suveraniste ieftine de care suferă în prezent, depind șansele ca laburiștii și ideile lor socialiste să rămână în continuare, din fericire, în opoziție.

10 | cultură

Radu Dogaru, actor:

„Când fac teatru sunt pe un teren al libertății, al zborului, al liniștii”

LA ÎNCEPUT

R adu Dogaru este cel mai tânăr reprezen­ tant al trupei de actori a Teatrului

Național din Cluj­Napoca. Împreună cu un alt coleg de­al său de generație, Cosmin Stănilă, va împărți norma și va încerca să­i facă mândri pe profesorii săi în următoarea stagiune. Se pregătește deja pentru un rol într­un spectacol­concert, de Ada Milea, după „Peripețiile bravului soldat Švejk”, de Jaroslav Hašek și mărturisește, cu sin­ ceritate, că în acest moment motivul pentru care face teatru este pentru că, se simte bine făcând asta. Povestea lui Radu Dogaru începe în Păușești-Măglași, o comună în care toată lumea se știe cu toată lumea, undeva în- tre Râmnicu-Vâlcea și Băile Olănești, acolo unde tânărul actor de astăzi și-a petrecut copilăria. A avut o copilărie frumoasă, spune el cu aventuri prin pădurile și pe dealurile din acea zonă. Îi plăcea să meargă la furat de cireșe, nu atât pentru gustul lor, cât pentru emoția pe care o trăia împreună cu ceilalți copii de vârsta lui. Liceul l-a făcut în Râmnicu-Vâlcea, la pro-

fil real. Își amintește că îi plăcea matematica, dar era foarte leneș și mai sărea peste par- tea de exerciții. Prefera, în schimb, zona de literatură și teatru. În perioada liceului a ur- mat, la un moment, dat niște cursuri pentru tineri la Teatrul Municipal Ariel din Râmnicu Vâlcea și a și jucat rolul unui ostaș de lângă tronul lui Alexandru Lăpușneanul. În rest,

îi plăcea să meargă la spectacole de teatru și

mai făcuse un curs de pregătire personală cu

o actriță. Cam la asta s-a rezumat legătura lui

cu teatrul în liceu. Tot în liceu, Radu făcea parte din trupa The Funky Bunch și, când nu cânta prin diverse localuri, alături de colegii lui, scria poezii. Se gândea că venind la Cluj, la facultate, va avea mai mult timp pentru cântat însă s-a întâmplat exact contrariul. „Primele versuri le-am compus pe la șase ani și era o poezie despre un cuc. Știam să scriu și să citesc mai repede, pentru că mama mea e învățătoare. Mama mea și astăzi este supărată că am pierdut acea poezie. De obicei scriu când sunt îndrăgostit de cineva. Despre altceva nici nu am scris. În facultate am citit sonetele lui Shake-

speare și foarte mult simbolism. Acum citesc Pablo Neruda, dar e destul de greu. Vreau încet să ajung la poezie contemporană”, precizează Radu, mărturisind că în copilărie visa să ajungă cântăreț. Când a trebuit să dea la facultate, iubita lui de atunci l-a convins să meargă la teatru. Eu nu știam bine ce vreau să fac mai departe. În

„ Eu nu știam bine ce vreau să fac mai departe. În Foto Dan Bodea ©
Foto Dan Bodea © Transilvania Reporter
Foto Dan Bodea © Transilvania Reporter

liceu eram bufonul clasei. Părinții mei au fost foarte deschiși în privința a tot ce am vrut să fac atât eu, cât și fratele meu care este acum

în anul doi tot la actorie, la Cluj. Dar nu cred că au vreo speranță pentru viitorul nostru (râde). Când eram mici, făceam teatru în curte și chemam copiii din vecini să ne vadă”, își amintește Radu Dogaru. Despre profesorul Bács Miklós tânărul nu știa aproape nimic. Inițial,

a vrut să dea admitere la București la

facultate, dar a mers prima dată la Cluj să vadă cum e. Nu se pregătise foarte bine, învățase însă câteva poezii, fabule

și povestiri atât cât să treacă de proba de

improvizație și monolog și, surprinzător, a fost admis. După admitere, toată lumea i-a spus să rămână la clasa lui Bács Miklós, că Bács e Dumnezeu, ceea ce a și

făcut. Astăzi, Radu este angajat la Teatrul Național din Cluj-Napoca, este membru

al

trupei de teatru Țais, pe care a format-

o

împreună cu colegii săi de an și, în pa-

ralel, încearcă să își continue studiile la București într-un program de master. „Eu cred despre mine că sunt destul de iresponsabil și nu mă gândesc la viitor. Ceea ce poate fi un avantaj și un dezavantaj. Mă gândeam că voi merge în București, că voi da din coate și că mă voi descurca. Eram conștient că trebuie să fac ceva, să nu stau de- geaba trei luni după facultate. Dar, în general am foarte mult noroc. Inclusiv intrarea la fac- ultate a fost un noroc pentru mine. Practi,c angajarea mea la Teatrul Național din Cluj cred că se datorează Galei HOP. Eu nici nu am vrut să particip la această gală, dar colegii mei au insistat”, povestește Radu. La ediția 2017 a Galei Tânărului Actor Hop, spectacolul „De ce”, Anton Pavlo- vici Cehov?, adaptare după „Mașinăria Cehov” de Matei Vișniec, în regia lui Cătălin Bocîrnea a fost premiat cu: Pre- miul „Cornel Todea“ pentru cea mai bună trupă de actori, Premiul Publicului pentru cel mai bun spectacol și Premiul Publicului pentru cel mai bun actor (Cos- min Stănilă). Relația cu colegii săi de an este în con- tinuare apropiată. Cu trupa Țais, pe care au format-o după terminarea facultății, participă la festivaluri de teatru din țară, iar cu unul dintre colegi, Cosmin Stănilă (Coco) împarte norma la Teatrul Național din Cluj. „Ne-am dori să reușim să producem cât mai multe spectacole, dar este cam greu pentru că suntem răspândiți peste tot. E foarte bine să lucrezi alături de oameni cu care te-ai format, pentru că sunt create deja legăturile. În profesia noastră un-

eori este indicat să renunți la cordialități pen- tru că nu e timp de așa ceva și atunci e benefic să lucrezi cu oameni pe care îi cunoști. La Gala HOP mă temeam un pic de concurență, dar ceea ce am simțit a fost prietenia. Poate pare un clișeu, dar adevărata concurență este cu tine”, declară tânărul actor. Deși a absolvit facultatea de câteva luni deja, Radu mărturisește că acum ar fi cu adevărat pregătit să intre în primul an de facultate. A dobândit atitudinea necesară față de muncă și față de me- serie și crede că altfel ar fructifica întâl- nirea cu profesorii săi. „La București am

întâl- nirea cu profesorii săi. „ La București am Nu prea merg la teatru, mă plictisesc

Nu prea merg la teatru, mă plictisesc repede și mă tot foiesc. Nu sunt deloc spectatorul ideal. Mi-a plăcut „Clasa noastră” foarte mult și am mai văzut un spectacol care m-a ținut lipit de scaun, „Un dușman al poporului”, la Festivalul Interferențe, făcut de omas Ostermeier. Sunt conștient însă că, în calitate de actor, trebuie să am și disciplina spectatorului”, Radu Dogaru, actor

stat o lună în această toamnă și toată lumea mă întreba cum e Bács. Îmi făcusem și un răspuns dacă tot eram întrebat atât de des despre el. Bács poate fi contestat ca profesor sau ca actor, dar nu poate fi contestat ca om. Este un om de o bunătate extraordinară. Atât el, cât și Irina Wintze, fac o muncă incredibil de grea. E foarte important să conștientizezi întâlnirile pe care le ai și eu chiar cred că poți să înveți de la toată lume ceva. Trebuie să accepți că fiecare om este mai bun decât tine la ceva”, consideră Radu Dogaru. Până acum, actorul Radu Dogaru nu a ajuns la un răspuns privind motivul pen-

tru care face teatru sau motivul pentru care lumea ar trebui să meargă la teatru. Cu toate acestea, este convins că teatrul este cel mai bun lucru care i s-a putut întâmpla până în acest moment. „Foarte des mă confrunt și eu cu întrebarea de ce există teatru pe lume? De ce avem nevoie de teatru? Și mă întreb asta pentru că în momentul de față eu cred că se poate trăi fără teatru. Sunt oameni care trăiesc fără teatru. Teatrul nu are un rol crucial în societate. Atunci mă gândesc

de ce vreau eu să fac teatru? Răspunsul se tot definește în diferite feluri. Eu vreau să fac tea- tru pentru că mă simt bine făcând asta. Găsesc în teatru un teren al libertății, al zborului, al liniștii. Nu mă mai gândesc la probleme, nu mă mai gândesc la moarte, pentru că în acel moment trăiesc”, explică actorul. Înainte de a face facultatea de teatru, Radu se aștepta ca personajele pe care le avea de interpretat să fie mai autonome, mai definite. În facultate însă nu a simțit

că intra în pielea unor personaje.

„Eram tot eu, nu intram într-o transă astfel încât să nu mai știu de mine. Cu refe- rire la asta, ultima dată la Gala HOP am avut un rol în «De ce, Anton Pavlovici Cehov?», adaptare după «Maşinăria Cehov» de Matei

Vişniec. Și am avut o problemă legată de per- sonaj, pentru că povestea lui se potrivea foarte bine cu ce mi se întâmpla mie în perioada aceea. Asta mă ajuta foarte mult. Nenorocirea

a făcut ca înainte de gala HOP, că nu mă

mai confrunt în viața reală cu acea problemă și, ca urmare, nu mai găseam resursele de a ajunge la personaj. A trebuit să reconstruiesc

personajul. Profesorul nostru ne-a spus întot- deauna că actoria este o meserie, nu terapie. Nu aduci dramele tale la serviciu. Ca urmare, experiența de la Gala Hop a fost foarte bună pentru mine”, povestește tânărul. Cu fiecare rol jucat până acum, Radu

a descoperit că pentru el „atmosfera” personajului este foarte importantă în construcția lui. După identificarea at- mosferei, al doilea pas este să asocieze personajul cu cineva pe care îl cunoaște. De exemplu, când am construit personajul Tuzenbach, pentru mine a apărut o asemănare

a lui cu actorul Matei Rotaru. Dar, de obi-

cei, în construcția rolurilor, cred că merg mai mult pe spontaneitate. Sunt vulcanic ca personalitate și mă bazez mult pe instinct”, spune actorul. Radu se simte tot mai pregătit să dea piept cu scena și este convins că doar așa va crește în el încrederea. În vara aceasta a experimentat la Reactor de creație și ex- periment, în cadrul unei rezidențe, teatrul performativ despre care nu știa multe.

A ajuns astfel să facă parte din echipa

spectacolului „Ziua în care papucii mei și-au înghițit limba”, în regia Casandrei Topologeanu, avându-l ca mentor pe Ferenc Sinkó și a descoperit o formă de teatru pe care, cu siguranță, o va aborda din nou. „Să fac one-man show mi-e puțin frică, deocamdată. Gândul de a susține tot spectacolul mă sperie. Această frică vine din copilărie pe când jucam fotbal și nu îmi plăcea niciodată să fiu eu cel responsabil din echipă. Îmi plăcea să ducă cineva tot greul. Eram fundaș. Așa și în teatru. Deocamdată, nu mă simt pregătit pentru asta, dar lucrurile nu vor sta pentru mult timp așa”, precizează Radu. Ce urmează pentru Radu Dogaru în perioada următoare? „Încerc să mă concen- trez pe modele de profesionalism. Trebuie să fiu un actor mult mai profesionist decât sunt acum. În plus, am de lucrat și la propria imag- ine. Cineva mi-a citit recent în palmă și mi-a spus că voi avea o viață ușoară. Viața mea e foarte frumoasă până acum. Sper să rămână așa, iar teatrul să contribuie la asta”, a mai spus Radu Dogaru.

CristinaBeligăr

CULTURĂ | 11

CULTURĂ | 11 Îndemn pentru liceenii din Cluj la nal de Lună Creativă: „Faceți, acționați, negociați-vă
CULTURĂ | 11 Îndemn pentru liceenii din Cluj la nal de Lună Creativă: „Faceți, acționați, negociați-vă
CULTURĂ | 11 Îndemn pentru liceenii din Cluj la nal de Lună Creativă: „Faceți, acționați, negociați-vă
CULTURĂ | 11 Îndemn pentru liceenii din Cluj la nal de Lună Creativă: „Faceți, acționați, negociați-vă

Îndemn pentru liceenii din Cluj la nal de Lună Creativă:

„Faceți, acționați, negociați-vă viața!”

IMPLICARE

U ltima zi a Lunii Creative, care a cuprins mai multe activități de

educație non-formală, inițiate de com- pania independentă de teatru, film și eveniment Create. Act. Enjoy, a adus în fața adolescenților din Cluj cinci profesioniști din mai multe domenii de activitate care au reușit prin forțe proprii să își creeze propriul drum și să trăiască decent în România, fără dorința de a pleca și a se stabili în alte colțuri de lume. Ideea evenimen- tului care a încheiat Luna Creativă i-a aparținut regizorului de film Cristian Pascariu, membru al echipei Create.Act. Enjoy și a venit dintr-o nevoie resimțită în adolescență de el și de mai mulți co- legi de generație de a avea modele care

să îi motiveze într-un fel sau altul să își găsească calea făcând ceea ce le place.

două ore, Ciprian Mor-

can

(Raw

Radu Gaciu (regizor de de

lumea?» Eu vă spun, însă, că important este

ce ziceți voi, ce vă zic mintea și sufletul și ce vă zic cei apropiați vouă. Ei contează, nu ce

zice lumea”, le-a transmis tinerilor actorul

Timp

de

(cluster

manager),

OCU

, ta p a și
,
ta
p
a
și

artist), tist),

Cocu-street

Bogd Bogdan Bob Rădulescu, cunoscut din

po podcast-urile Epic Show, din spec-

tacolele de improvizație ale Just

Push Play, jucate la Reactor de creație și experiment, sau din spectacolele la care colaborează cu Teatrul Național Cluj. Acesta le-a povestit liceenilor

prezenți la evenimentul Întâlniri

animație / graphic de- signer), Călina Langa (designer vestimen-

tar) și Bogdan

Rădulescu (actor,

sit-down comediant,

MC eveniment)

povestit tinerilor despre re

Bob

le-au

Creative, Cre organizat marți seara la

Urania Urani Palace din Cluj, că timp de

șase ani l-a bătut gândul să rămână în America și nu a făcut-o. Cu toate aces- tea, Bogdan Bob Rădulescu i-a încura- jat pe viitorii studenți să ia parte la pro- gramele Work&Travel și să fie siguri că

importanța de a acționa și

de a-și negocia viața, în așa fel

încât să nu rămână prizonieri ai unor

dorințe neîmplinite. „Întrebarea care ucide cele mai multe vise, planuri și ambiții de viitor este «Ce va zice

Despre Luna Creativă

T imp de o lună, Create.Act.Enjoy le-a propus liceenilor din Cluj

să se gândească la viitorul lor (#stămsauplecăm) și la felul în care se raportează față de migrarea din România în alte țări. Ediția Luna Creativă din acest s-a desfășurat din 14 octombrie până în 14 noiembrie, la Urania Palace, pe strada Horea nr. 4. Proiectul, creat special pentru liceeni, a avut la această ediție tema migrației, cu accent pe situația copiilor ai căror părinți au plecat la muncă în străinătate.

Liceenii, în special, precum și publicul larg au fost invitați să se implice într-o serie de activități interactive prin care să conștientizeze importanța unui rol activ în societate, a exprimării, dezbaterii și dialogului. Astfel, a fost organizată o campanie vizuală – online și în oraș, în paralel cu spectacole, ateliere și prezentări ale proiectelor

cu spectacole, ateliere și prezentări ale proiectelor create în cadrul atelierelor de teatru, film, scriere
cu spectacole, ateliere și prezentări ale proiectelor create în cadrul atelierelor de teatru, film, scriere

create în cadrul atelierelor de teatru, film, scriere creativă sau gândire critică în media.

Mai mulți artiști au fost invitați să creeze afișe care ilustrează emigrarea, iar lucrările lor au fost expuse în diverse locuri din oraș, alături de afișe creative pe care și-au putut exprima propria viziune sau părere toți cei care au dorit să o facă. Printre cei care au creat afișe pe tema migrației au fost regizorul și animatorul Paul Mureșan, artistul vizual Cristian Luchian, designerul vestimentar Călina Langa, Oliviu Țepeluș, anima- tor și muzician, fotografii Ioana Ofelia și Bogdan Botaș, regizorul de film Cristian Pascariu. În ultima zi a Lunii Creative, toate afișele au fost expuse într-o expoziție comună: atât cele create de artiștii invitați, cât și de oamenii obișnuiți care au participat pe parcursul proiectului.

o experiență peste Ocean le va schimba per- spectiva asupra vieții. „Facultatea de Teatru am început-o la 25 de ani, în perioada 2004-2008, după ce am termi- nat Facultatea de Științe Economice și Gestiu- nea Afacerilor și după mai multe experiențe cu Work&Travel. Am venit înapoi acasă, pentru că de când eram mic am vrut să fac actorie. Eterna replică pe care o auzeau părinții mei era: «Pe copil- ul ăsta trebuie să-l faceți actor». Nu am rămas în America pentru că veșnic îmi era dor de casă și de ai mei. Îmi era dor de locurile acestea”, a povestit Bogdan Bob Rădulescu. După terminarea facultății de teatru, nu a avut timp să aștepte să vină oportunitățile la el și a fost nevoit să își creeze propriile oportunități. A făcut încă din 2008 lucruri conexe cu actoria și a ajuns să-și pună cuvintele în slujba cui avea nevoie. Astăzi a ajuns să trăiască din asta și să-i fie recunoscut talentul la adevărata valoare. „Pentru mine, valoarea absolută este liber- tatea și atunci toate acțiunile mele din 2008 în- cepând au mers în această direcție: de a nu-mi pierde libertatea. Când m-am căsătorit cu soția mea, noi ne-am negociat viața împreună. Totul în viață trebuie negociat. Eu îi cunosc valorile ei, ea îmi cunoaște mie valorile. Scopul nostru este să ne prețuim valorile. Ea îmi prețuiește mie liber- tatea. Acum sunt antreprenor, am o firmă cu aso- ciat unic și asta pentru că, în 2008, nu am avut timp să aștept”, a precizat actorul Bogdan Bob Rădulescu. Acesta le-a mai transmis adolescenților să îndrăznească să urmeze o facultate de teatru dacă asta își doresc, sau să își urmeze orice alt vis, chiar dacă acest lucru implică muncă de convingere a părinților. „Din tot sufletul vă spun: dați la teatru!. Dacă stai toată viața și te întrebi cum ar fi fost dacă…, nu rezolvi nimic. Orice poate fi o lecție sau o experiență. Faceți! Acționați! Negociați-vă viața. Că dacă numai stați și meditați, anii se duc dracului. Te duci și vorbești cu părinții și le spui că ai vise, așteptări, dorințe. Vreți să purtați în spate responsabilitatea destinului meu, sau mă lăsați să îmi iau viața în mâini? În viață niciodată nu primiți ce meritați, primiți ce negociați. Uneori negociezi cu cel de lângă tine, alteori cu tine, alte- ori cu natura sau cu divinitatea. Este un echilibru între a da și a primi ceva”, a precizat actorul. La rândul lor, ceilalți invitați la întâlnire le-au povestit elevilor cum au reușit ei să își urmeze visele și să facă astăzi lucruri rele- vante pentru ei și pentru cei din jur. În cazul artistei Ocu, care în ultimii ani a contribuit la dezvoltarea scenei de artă stradală din Cluj și nu numai, a fi artist înseamnă pentru ea totul. Cuprinde timpul liber, pasiunea, jobul, modul în care privește totul în jur. „Pe lângă că mă împlinește pe mine, prin arta mea încerc să schimb mentalități, să aduc un plus în societate. Asta mă face să îmi doresc să continui”, a precizat artista. Regizorul de animație Radu Gaciu a făcut o scurtă prezentare a proiectului la care lucrează, respectiv un scurtmetraj animat care va fi finalizat în 2019, explicând în același timp de ce preferă să își desfășoare activitatea în România. „Situația aceasta gri din țara noastră, îți oferă o mulțime de perspective. Dacă găsești nișa potrivită și o zonă favorabilă, poți să fii primul care vine cu o idee care să funcționeze. Plecarea din țară, de obicei spre Vest, presupune să con- curezi tot timpul cu oameni care poate au mult mai multă experiență ca tine și trebuie să fii pregătit pentru asta”, a spus Radu Gaciu. Călina Langa a explicat în cele 20 de min- ute alocate ce înseamnă designul vestimentar, provocându-i pe adolescenți să vină cu pro- priile păreri despre acest domeniu. Totodată, designerul a vorbit despre inflația școlilor de modă din străinătate și alegerea ei de a rămâne în România. „Nu mi-a fost nicio clipă teamă că nu voi reuși în acest domeniu. Nu am avut niciodată teama că nu voi face ce îmi doresc. Știu că este destul de greu să ne alegem domeniul în care vrem să activăm, dar eu nu am avut prea multe ezitări. A urma o facultate de arte nu e ceva interzis. Mulți tineri care nu urmează un liceu de artă dau la facultăți de artă, deci șansele sunt egale pentru toți”, a transmis Călina Langa. Ciprian Morcan, cluster manager, le-a povestit tinerilor cum a renunțat la o carieră în armată pentru a deveni consult- ant în afaceri. „Ideea de bază, dacă vrei să devii antreprenor, este că trebuie să riști și să îți asumi niște riscuri din ceea ce ai muncit tu sau ești dispus să muncești în următorii ani. Trebuie să vă gândiți bine dacă vreți să vă faceți o afacere sau vreți să vă angajați undeva. Dacă sunteți în poziția de a avea bani, trebuie să vă gândiți cui vreți să vindeți produsul sau serviciul vostru. Testați piața și vedeți dacă ceea ce oferiți este doar un hobby personal sau are potențial de afacere”, a spus Ciprian Morcan.

Cristina Beligăr

12 | REPORTAJ SOCIALIZARE | 13 Fotografii realizate de Dan Bodea © Transilvania Reporter
12 | REPORTAJ
SOCIALIZARE | 13
Fotografii realizate de Dan Bodea
© Transilvania Reporter

„TEAM BUILDING”

C ă noaptea e un sfetnic bun e deja un clișeu. Dar și pauza competițională

în Liga 1, datorată meciurilor echipei naționale, este, așișderea, un bun motiv pentru pentru o „recuperare” de imagine. La CFR Cluj se întâmplă lucruri. Oficialii s-au pus pe transferat jucători (pe bani!), iar Dan Petrescu a găsit de cuviință să-și pună staff-ul față în față cu contestatarii. Renegat și chiar „demis” de o parte a pu- blicului, Dan Petrescu și staful lui au făcut pace cu „vocaliștii” din tribune. Sfârșitul de săptămână a adus par- tizanatul între antrenorul vișiniilor și pretențioșii fani ai CFR-ului, care până la victoria cu CSM Iași îi cereau demisia. Ma- rea împăcare a constat într-o acțiune de gen team building în cadrul căreia „Mister” a prestat o miuță cu suporterii. Apoi a băut o bere și-a mâncat un mic alături de con- testatari. Acțiunea merită consemnată, fie și numai pentru că a debutat într-o atmosferă pe care mulți dintre actualii componenți ai CFR-ului nu o cunosc.

Cu mic, cu grătare s-a făcut pacea cea mare

O mână de oameni au aprins torțe, lucru nemaiîntâlnit în Gruia de pe vre- mea în care echipa evolua în cupele europene. Facțiunea dură a galeriei vișinii au înecat în fum și cântece pro CFR suprafața de joc de pe micuța arenă CMC. Pe când să înceapă „meciul pri- eteniei”, un nou val de fum a creat con- fuzie între combatanți. De data aceas- ta, era fumul adus de vânt din zona grătarelor unde sfârâiau micii și carnea pusă la dispoziție cu generozitate de or-

ganizatori. În alb a evoluat echipa lui Dan Petrescu. Mereu în căutare de fotbaliști, „Mister” i-a avut la dispoziție pe Cristi

Panin, Bogdan Mara sau Marius Bilașco, trei foști fotbaliști care oricând ar putea îmbrăca tricoul de joc. Fără burtică, cu o condiție fizică de invidiat, și cu o știință a jocului ca atunci când câștigau titluri naționale cu CFR sau cu Unirea Urzi- ceni, cei trei ar putea fi oricând o soluție de avarie pentru Petrescu. „Eroul” meci- ului a fost Bogdan Mara. Fostul internațional a reușit performanța de a fi eliminat de două ori de arbitrul Lucian Mandi, pentru ca până la urmă să primească „roșu” chiar de la șeful Petrescu. „Mara a fost azi exact aşa cum era ca jucător. Ţine mingea numai pentru el, nu dă pase, bine că s-a lăsat, deși,

numai pentru el, nu dă pase, bine că s-a lăsat, deși, azi, a jucat mai bine

azi, a jucat mai bine decât o făcea când era jucător”, a glumit Dan Petrescu la finalul amicalului. S-a terminat 4-4 după ce Mara a dat o „dublă” pentru echipa lui Dan Petrescu, apoi a marcat și pentru echipa supor- terilor, deși a fost eliminat de trei ori (!). Ziua marii împăcări între fani și staff-ul CFR-ului s-a încheiat cu o sesiune foto, cu mici și grătare, cu bere și glume, dintre care nu au lipsit înțepăturile:

„Dane… te fură arbitrii?”. E pace în Gruia. Dan Petrescu și suporterii au re- venit la sentimente mai bune. Urmează meciul cu Dinamo.

Patrice Podină

mai bune. Urmează meciul cu Dinamo. Patrice Podină E pace în Gruia. Dan Petrescu și suporterii
mai bune. Urmează meciul cu Dinamo. Patrice Podină E pace în Gruia. Dan Petrescu și suporterii

E pace în Gruia. Dan Petrescu și suporterii au revenit la sentimente mai bune. Urmează meciul cu Dinamo.

revenit la sentimente mai bune. Urmează meciul cu Dinamo. | 16 – 22 noiembrie 2017 •
revenit la sentimente mai bune. Urmează meciul cu Dinamo. | 16 – 22 noiembrie 2017 •
revenit la sentimente mai bune. Urmează meciul cu Dinamo. | 16 – 22 noiembrie 2017 •
revenit la sentimente mai bune. Urmează meciul cu Dinamo. | 16 – 22 noiembrie 2017 •

| 16 – 22 noiembrie 2017 • Nr. 691

16 – 22 noiembrie 2017 • Nr. 691

|

mai bune. Urmează meciul cu Dinamo. | 16 – 22 noiembrie 2017 • Nr. 691 16

14

| MICILE AFACERI ALE MARELUI ORAȘ

e Botox Shop, un business pe muchie de cuţit

ESTETICĂ

L a vârsta la care mulţi tineri nu ştiu ce vor să facă cu viaţa lor sau alţii doar

visează să îşi deschidă un business, medi- cul Radu Silvian Cojocaru (33 de ani) are deja vechime în domeniul chirurgiei este- tice. La începutul carierei, când era proaspăt specialist, acesta şi-a dorit să implementeze odată cu deschiderea primei locaţii The Bo- tox Shop, un concept nou pentru piaţa din România, acela de „frumuseţe to go”: pa- cientul vine la cabinet, îşi face o procedură minim invazivă şi apoi merge mai departe, la serviciu, la cumpărături. Zis şi făcut, doar că acest concept s-a dovedit a fi mult prea „cosmopolit” pentru oraşul nostru şi lovin- du-se de reticienţa oamenilor, a decis să se îndrepte spre zona tradiţională a chirurgiei estetice. Poate vă întrebaţi cum a reuşit un tânăr rezident să pună pe picioare un astfel de business, când mulţi medici cu vechime în domeniu se zbat să reuşească. Radu Cojoca- ru recunoaşte că acest lucru este aproape im- posibil pentru un tânăr, dar susţine că a avut noroc. A avut noroc să aibă de la cine „fura” meserie, dar şi de oameni care l-au ajutat la început de drum să îşi facă o imagine. A în- ceput cu vedete. Apoi, din vorbă în vorbă, clientele au început să apară şi business-ul să crească. Atât de mult, încât de curând, acesta a decis să se mute într-o nouă locaţie, (şi mai) centrală de această dată, unde să aibă o iden- titate proprie. Noua clinică se află pe strada Baba Novac, în apropierea Liceului Teoretic „Gheorghe Şincai”. Întreaga investiţie a costat 200.000 de euro. În cadrul Botox Shop se fac proce- durile minim invazive şi consultaţiile pentru intervenţiile complexe. Operaţiile se fac însă, într-o altă locaţie. Conceptul de frumusețe to go se practică în Statele Unite ale Americii și, în general, în cen- trele financiare de ceva vreme, însă clujenii au fost ceva mai reticienți. M-am reorientat şi am devenit un centru de proceduri de chirurgie estetică min- im invazivă în urmă cu patru ani, care s-a dez- voltat destul de bine. În fiecare ani ne-am dublat numărul de pacienți și ne-am îmbunătățit oferta de servicii. Am crescut-o anual cu 25-30 de pro- cente, astfel încât să ajungem, după patru ani să ne mutăm din prima locație care nu ne mai mulţumea din punct de vedere al capacității şi nici din punct de vedere al esteticii”, explică Radu. Medicul şi-a dorit, la un moment dat, ca pe lângă procedurile mimim invazive, să se dedice şi drumului pentru care s-a pregătit şi anume chirurgia estetică. „Intervențiile chirur- gicale au o creștere explozivă în ultimul an pentru mine. Am ajuns să facem, ca pondere, jumătate

Eleve?

T he Botox Shop este situat lângă Liceul Teoretic „Gheorghe Şincai”.

Medicul susţine că, din punct de vedere legal, procedurile estetice nu sunt deloc reglementate în ceea ce priveşte minorii. În cazul său, proce- durile nu se fac fără acordul părinţilor.

În România nu există legislaţie care să prevadă cine poate beneficia de aceste intervenţii minim invazive, nu există nicio informaţie oficială care să îţi spună cine are voie, cine nu are voie, dacă poţi să le faci minorilor. Dacă faci acest lucru moral şi etic, îi chemi pe minori, cu părinţii, ca măcar unul dintre ei să fie de acord. Eu fac acest lucru pentru că nu vreau să mă trezesc cu părinţii nemulţumiţi la uşă. Sunt fete care nici nu ştiu de unde au bani. Vin pur şi simplu cu câteva sute de euro la centru”, explică medicul.

cu câteva sute de euro la centru” , explică medicul. chirurgie mare și jumătate intervenții minim

chirurgie mare și jumătate intervenții minim invazive”, spune acesta.

Care sunt procedurile minim invazive?

Procedurile minim invazive sunt cele realizate prin intermediul unor injectări sau a unor proceduri care nu necesită spitalizare, care nu au complicații pe termen lung și care se realizează într-un termen relativ scurt, cu o programare ce nu are nevoie de consultații prealabile. Aici ne referim în special la buze, pentru că acest curent de mărire și de augmentare

de buze a început acum vreo trei, patru ani.

A venit valul și la noi, în România. Fenome-

ntul a cunoscut o dezvoltare destul de mare:

mai mult de trei sferturi din ceea ce înseamnă intervențiile minim invazive. Apoi putem

vorbi despre tratamentul ridurilor, o nișă a femeii între 30 și 45 de ani care dorește să se simtă mai tânără şi mai frumoasă, chiar cu mici eforturi financiare. Nișa este în creștere

în Cluj. Vin și domnii, dar mai puțin. Doar

10% din clienţi sunt bărbaţi, dar nu aș putea

să caracterizez bărbatul care vine aici. Te-ai

aștepta la altfel de bărbați să vină, dar am învățat să nu mai judec, pentru că viaţa ne poate surprinde mereu”, spune medicul.

Rinoplastie, mărire de sâni

Dacă în cazul procedurilor minim invazive lucrurile sunt simple, în cazul chirurgiei estetice este o altă poveste. Cea mai frecventă operaţie este rinoplas- tia, secondată de mărirea sânilor. Aici sunt intervenții ample care necesită discuții, consultații preliminare, o documentare amplă a pacientei, un întreg periplu pe la toate clini- cile din Cluj. Este mai complicat, responsabili- tatea este mult mai mare. Financiar vorbind,

o altfel de intervenţie poate fi comparată cu

injectările, dar ca satisfacție nu se compară. Când iubești ceea ce faci și te-ai pregătit pen- tru un drum, nu te satisface latura financiară.

Nu mai pui acest aspect în balanţă şi nu mai alegi lucrurile simple, doar pentru că ies tot atâtia bani. Nu despre asta este vorba de la un punct în viață. Mi-aș dori să îmi angajez co-

legi mai tineri, care să înceapă să facă lucrurile mai mici, care sunt foarte mari consumatoare

de timp şi energie. Mi-ar plăcea să mă axez pe

operaţii, să ştiu că am făcut un lucru care va ţine mult timp de acum înainte şi că pacientul e fericit”, explică medicul. Acesta consideră că, pentru a reuşi în acest business, trebuie în primul şi în primul rând să ai multă răbdare şi apoi, oamenii potriviţi la locul potrivit. „Noi, cei din această breaslă avem acces la foarte multe lucruri, la tot ceea ce înseamnă noutăți. Dar, chiar dacă ești pus la punct cu toate acestea, clienții tăi sunt cei care îți reglează business-

clienții tăi sunt cei care îți reglează business- Te naşti cu nişte gene şi oricât de

Te naşti cu nişte gene şi oricât de mult te-ai opera niciodată nu o să poţi să ai anumite detalii pe care le-a făcut natura. Nu suntem Dumneazeu, nu suntem magicieni, iar acest doemniu are limita lui. Unii oameni nu înţeleg asta”, Radu Cojocaru, medic

ul. Nu este un gen de activitate în care să vinzi un produs de larg consum, în care să depinzi foarte mult de marketing. Aici, marketingul este autolimitat de reticiența persoanei, pentru că este o manoperă ce se face pe pielea ei. Cea mai bună publicitate e cea din gură în gură”, spune medicul.

Primele operaţii

Primele operaţii au fost „un dezastru”. „Nu ca urmări, dar într-adevăr nu au fost cele mai reușite. În timp, mi-am perfecțioant tehnicile. Primele cliente au fost prietenele mele care s-au lăsat pe mâna mea pentru că au avut încredere în mine. Pentru două, trei dintre ele a trebuit să refac tot. Le-am sunat și le-am spus să vină înapoi, pentru că nu sunt mulţumit de ce le-am făcut şi am refăcut to- tul gratuit. E greu să începi. Un pacient se așteaptă să îi faci o operație bună, indiferent că ai mai făcut o operație sau 100 până la el. Cu toate acestea, se spune că acel chirurg care nu are complicații sau chirurgul despre care nu se spune niciodată de rău, e cel care nu operează”, explică Radu. A început cu vedete. Stresul cel mai mare însă nu vine din partea acestora, ci din partea celor mai simpli pacienţi. Aceasta nu este o industrie scumpă, pentru că munca mea este mai preţioasă decât alta, ci

pentru că, dacă o faci pe bani puţini, îţi asumi riscul de a atrage oameni care nu sunt pregătiţi pentru transformările de genul acesta. Pentru că îşi cresc în ei, în mod artificial, o încredere de sine pentru care nu sunt pregătiţi. Când

primeşti un boost de încredere în tine fără să ai

o bază, devii un nesimţit, un om fără scrupule.

Astfel se poate naşte un nebun care de fapt nu

a păţit nimic rău, dar care te reclamă pentru

orice”, explică medicul. Radu Cojocaru consideră că medicii poartă vina pentru „monstruozităţile” pe care le promovează televiziunile, pentru că ei sunt cei care le creează. „Eu nu sunt un automat de injectat şi nici de operat, după cum vor unii pacienţi. Multă lume e reticientă vizavi de acest business, pentru că la televi- zor se promovează deja estetica urâtului. În Bucureşti e foarte mare concurenţa. Şi dacă cineva merge cu un buget de 1.000 de euro la un cabinet, medicul se asigură că îi injectează cât poate de toţi banii, pentru că ştie că a doua oară nu o să mai vină. Şi aceste practici duc la o modă, departe de estetica frumosului. E vina medicilor. Nici nu ştiu dacă pot fi numiţi medici cei care fac asta!”, spune Radu.

Cea mai complexă intervenţie

Protagonistul celei mai complexe operaţii pe care a făcut-o a fost un bărbat, căruia medicul i-a reconstituit penisul. „Pacientul a fost implicat într-un accident rutier şi i-a luat foc şortul. A trebuit să îi reconstruiesc toată baza penisului. Nu a avut din fericire nicio problemă cu aparatul reproducător”, explică medicul. Bărbaţii care trec pragul centrului o fac pentru a-şi diminua ridurile, pentru augmentări de buze, dar şi pentru altfel de intervenţii în zona intimă. Dacă ar fi să ne raportăm la vârstă, segmentul cuprins între 45-55 de ani e cel mai prezent în clinică.

Cea mai în vârstă pacientă

Cea mai în vârstă pacientă a medicu- lui Cojocaru este o doamnă de 78 de ani, din Irlanda, care vine la Cluj din jumătate în jumătate de an, pentru noi proceduri. Doamna artă de 50 de ani. Soţul ei are ceva afaceri în România. Au vizitat acum doi ani Clujul şi de atunci vine frecvent la mine”, spune medicul. Radu Cojocaru a ştiut mereu ce îşi doreşte: un business propriu, în ţară. „Pa- siunea pentru ceea ce faci te face să mergi mai departe. La un moment dat, banii sunt doar un instrument care îţi permite să îţi cumperi jucăriile care te ajută să îţi implineşti visul. Nu m-am gândit să profesez în afară. Sunt fericit în locul în care sunt”, spune acesta.

Maria Man

COMUNITATE | 15

Foto Dan Bodea © Transilvania Reporter
Foto Dan Bodea © Transilvania Reporter
COMUNITATE | 15 Foto Dan Bodea © Transilvania Reporter „Război” pe patinoar Târgul de Crăciun din
COMUNITATE | 15 Foto Dan Bodea © Transilvania Reporter „Război” pe patinoar Târgul de Crăciun din

„Război” pe patinoar

Târgul de Crăciun din Cluj va primi în acest an o nouă viață printr-un concept concretizat într-o aranjare diferită a spațiului din Piața Unirii și o abordare diferită a activităților și evenimentelor care se vor desfășura acolo începând cu data de 24 noiembrie.

DISPUTE

F ostul viceprimar al municipiului Cluj- Napoca, Horváth Anna, solicită ca

autoritățile să ia poziţie cu privire la ampla-

sarea patinoarului, ca atracție principală a Târgului de Crăciun din Piața Unirii, în ju- rul statuii lui Matia Corvin. Aceasta aduce în discuție legalitatea instalării patinoaru- lui artificial și consideră un act de sfidare față de reprezentanța politică și comuni- tatea maghiară, faptul că nu s-a făcut nicio informare sau discuție prealabilă privind „inovația” propusă de primărie. În acest an, organizatorii Târgului de Crăciun din Piața Unirii au venit cu un con- cept nou care presupune amplasarea pati- noarului din piață, pe o suprafață de circa 800 de metri pătrați, în jurul statuii lui Matia Corvin. Construcția patinoarului a început deja și va fi pregătit pentru deschiderea oficială a târgului în data de 24 noiembrie. Alexandra Crăciun, coordonatoare de mar- keting și comunicare a Târgului de Crăciun din acest an, a declarat pentru Transilvania Reporter că totul se desfășoară cu acordul Primăriei și că, pe de altă parte, nu s-a dorit în niciun caz ofensarea comunității maghiare. „Dimpotrivă, avem în plan realizarea unor parteneriate media cu ziarele maghiare sau cu asociații maghiare care să desfășoare activități în cadrul târgului. În plus, avem exemple în lume cu situații similare, respectiv în Cologne/Köln, unde patinoarele sunt amenajate în jurul unor statui. Patinoarul în jurul statuii este un concept pe care l-am propus noi, ca organizatori, pentru a-i oferi o altă poziție față de anii anteriori. Noi considerăm că este o formulă mult mai dinamică. Este o practică internațională pe care am adaptat-o și noi. Statuia va fi delimitată de patinoar și putem asigura că nu va fi deloc afectată”, a precizat Alexandra Crăciun. „Rugăm insistent o luare de poziție hotărâtă

și promptă a Comisiei de Monumente Istorice,

a Ordinului Arhitecților din România, filiala

Transilvania, respectiv a celorlalte foruri de spe- cialitate, în legătură cu legalitatea instalării pati- noarului artificial - construcție provizorie, ce se preconizează a înconjura ansamblul statuar Ma- tia Corvinul. Pe de altă parte, considerăm un act

de sfidare față de reprezentanța politică și comu-

nitatea maghiară, faptul că nu s-a făcut nicio in- formare sau discuție prealabilă privind «inovația» propusă de primărie”, transmite Horváth Anna într-un mesaj pe pagina personală de Face- book. Pe de altă parte, Primăria Cluj-Napoca a transmis că noul concept al Târgului de Crăciun urmează un model european. Primăria Cluj-Napoca a concesionat serviciile de organizare a evenimentului «Târgul de Crăciun»,

în urma unei licitații, Asocierii compusă din firmele S.C. Respect BigTime Group S.R.L., S.C. Paledris S.R.L. și S.C. Club Arena S.R.L Contractul de concesiune s-a încheiat pentru o perioadă de cinci ani. Târgul de Crăciun va fi deschis anul acesta în 24 noiembrie 2017 și se va închide în 1 ianuarie 2018. Soluția câștigătoare propune un concept care urmează un model eu- ropean de organizare a târgurilor de Crăciun, fără conotații etnice, implementat și în alte orașe mari, precum Koln sau Glasgow. Conceptul pune în valoare ansamblul statuar Matei Corvin, iar fap- tul că monumentul se află în centrul patinoarului oferă o protecție suplimentară acestuia și îl aduce în mijlocul clujenilor. Suntem convinși că noua amenajare a Târgului de Crăciun va aduce bu- curie clujenilor și tuturor celor care ne vizitează orașul pe timpul desfășurării acestuia”, a trans- mis Primăria Cluj-Napoca. Târgul de Crăciun din Cluj va primi în acest an o nouă viață printr-un concept con- cretizat într-o aranjare diferită a spațiului din Piața Unirii și o abordare diferită a activităților și evenimentelor care se vor desfășura acolo începând cu data de 24 noiembrie. Organi- zatorii promit un „târg ca la carte”, care va aduce multă bucurie pentru toți cei care îl vor vizita până în ultima zi din an.

CristinaBeligăr

„Cultural,statuiaeprincipalareferință șireprezentareînspațiulfizictransilvan aaceluipersonajdinculturamaghiară desprecarecopiiimaghiariînvațăzeci depoveștilașcoală,careseevocăîn sutedepoeziișichiarșiopererock. Mátyás Király e un fel de supererou al maghiarilor.Poatenuștiți:avemsutede cărțipentrucopiișiadulțidespreMátyás Király-astapentrucăavemsutedesute de legende cu el (cum s-a dus el noap- teadeghizatînoraș,săfacădreptate oamenilormici,etc).Volumulproduselor

culturaleînlimbamaghiarăînultimii100

ani despre Mathias Rex este incompara- bilmaimaredecâtînlimbaromână.De aicisededucecădinpunctdevedere cultural, Mathias Rex este asumat (apro- priat)demaghiarimultmaimultdecât deromâni. Darcasămaișirăsuflăm:dinpunctul

devederealbă-avem-o-statuie-mare-și-

faină-în-mijlocul-Clujului,mareamulțime aromânilorșimaghiarilorsuntexact,dar exactlafel:auunextremdevaghabar desprece-icustatuia,da’știucădăbine cafundallaselfie,cupatinepeumărși vinulfiertînmână.Încategoriaastae

superdemocrație”,

Szakáts István, activist

superdemocrație”, Szakáts István, activist 16 – 22 noiembrie 2017 • Nr. 691 |
16 | REGIONAL SATU MARE A re 84 de ani, lucrează zi de zi la
16 | REGIONAL
SATU MARE
A re 84 de ani, lucrează zi de zi la o firmă
din Satu Mare şi licitează chiar şi pe

eBay când îşi găseşte lucruri ce-i lipsesc. Asta îl ţine în viaţă, alături de speranţa că în fiecare zi va găsi ceva pentru colecţiile sale. Se numeşte Ioan Puşcaş şi este cel mai împătimit colecţionar din Satu Mare. El deţine impresionante colecţii de lucruri precum pipe, insigne, fanioane, elefanţi, linguriţe, vederi cu Satu Mare, ceramică, monede, dar cea mai bine pusă la punct este colecţia de timbre. A scris la viaţa sa peste 16.000 de scrisori pe care le-a trimis pe întregul glob pământesc şi a primit răspuns la toate. Când îl întrebi câte timbre are, râde şi răspunde senin: un metru cub. Le ţine însă bine rânduite, frumos organi- zate pe domenii, ţări. Căsuţa lui Ioan Puşcaş pare desprinsă dintr-o altă lume. Pereţii sunt acoperiţi cu obiecte colecţionate de-a lungul timpului,

Aceste hobby-uri trebuiau susţinute financiar. În timp se adună sume uriaşe, dar el a ştiut cum să se gospodărească, adică să-şi completeze şi colecţiile, dar să aibă grijă şi de familie. Şi astăzi face la fel.

A strâns un metru cub de timbre şi 16.000 de scrisori

despre care vorbeşte emoţionat. Povesteşte despre întâmplări care l-au marcat în cei peste 50 de ani de adunat obiecte de colecţie, oarecum satisfăcut că are ce arăta lumii. Desigur că nu toate sunt expuse aici, unele sunt la Muzeul Judeţean, în expoziţie, altele la casa de vacanţă. La multe hobby- uri a renunţat în ultimii ani. Spune că este un om obişnuit, nu vrea să scrie nicio carte, deşi ştie foarte multe lu- cruri şi a trăit unele întâmplări nefericite în istoria Sătmarului. A văzut cum horthyştii l-au batjocorit pe Vasile Lucaciu, purtându-i statuia într-un car de cărat cai morţi, având

o traistă cu mămăligă la gât, şi cum trupele

sovietice aruncau o grămadă de cărţi din Episcopia Romano-Catolică. Apoi a venit regimul comunist, dar Ioan Puşcaş a ştiut să se descurce şi atunci. A trăit vremuri in-

imaginabile pentru tinerii din ziua de azi

şi îşi aduce aminte întâmplări din anii ’60,

de parcă ar fi fost ieri. Dincolo de proble- mele de zi cu zi, pasiunea pentru colecţii i-a menţinut mintea ocupată tot timpul, ageră, iar spiritul mereu tânăr şi curios. La 84 de ani se bucură de o ilustrată veche precum un copil de ciocolată. Mă ocup de colecţii de când am devenit salariat, din 1959. Cum am avut bănuţi, că până eram elev nu aveam din ce să îmi permit, mai ales în vremurile acelea, dar cum am ajuns la

primul salariu eu deja ba aia, ba aia, să adun, că e frumos, că îmi place. La un moment dat, la vârsta de 84 de ani, m-am trezit să am atâtea!

Prima dată am început cu

filatelia. Am 19 hobby-uri, m-am pregătit încă din tinereţe ca la bătrâneţe să nu mă plictisesc, şi mă ocup de toate, mă ocup de bonsai, de cactuşi, de maşinuţe, insigne, numismatică, ilustrate, vederi cu Satu Mare am peste 1.500 de feluri, nici Muzeul nu are, lor o să le las. Toate aces-

tea sunt adunate cum am putut. În cei 50 de ani de filatelie am scris 16.800 de scrisori şi la toate am şi primit răspuns. Marea majoritate le am, scrisori cu timbrele pe ele, din Argentina, SUA, Egipt, nici nu-ţi închipui de unde. Asta e partea frumoasă, păcat că, la un moment dat, va trebui să mă despart de ele, că eu trăiesc în mijlocul lor. Mi-am făcut o mică încăpere supraetajată, care este camera de hobby, acolo am totul. Acolo mă retrag şi îmi trăiesc după-amiezele, că eu şi acum lucrez, sunt activ, lucrez la Florisal, mă ocup cu designul zonelor verzi din oraş. Asta mă ţine, munca e un stimulent. Dacă mă lasă, eu în două luni am plecat”, declară Ioan Puşcaş. Pe vremuri, poştaşul venea la el în fie- care zi, avea grijă de plicurile sale, să nu i

le îndoaie, iar el îl răsplătea cu cafea. Astăzi,

poştaşul vine cam de două ori pe săptămână, în general cu lucruri cumpărate de pe inter- net. Întrebat câte timbre are, colecţionarul răspunde: „Un metru cub”.

Că nu mă plictisesc

„Foarte grea întrebare, n-aş putea să vă răspund. Le-am sortat pe ţări, pe tematică:

maxime, olimpiade, sport, URSS, etc”. Scoate mândru, la nimereală, un do- sar plin cu plicuri, şi începe imediat să povestească. „Este o colecţie de prima zi franceză. Ştiţi care e importanţa? Apare un timbru, apare o ştampilă legată de timbru şi de ziua când se

lansează timbrul pe piaţă şi cu ocazia aceea se

dă o carte poştală comemorativă la un număr

limitat. Deci nu e la grămadă, că poţi găsi şi

peste 10 ani. Dacă nu reuşeşti că procuri, ai o gaură în colecţie. Gândiţi-vă că eu am reuşit

să le am. Am zeci de ani la rând. E o artă. Şi

valoric şi filatelic”, spune Ioan Puşcaş.

Colecţionarul a reuşit să corespon- deze cu persoane din alte ţării, pe vremea lui Ceauşescu, prin Asociaţia Filateliştilor. „Eu am corespondat prin Asociaţia

Filateliştilor, eram preşedinte pe judeţ şi eram

şi în comitetul naţional. Eu eram abonat la

mărcile poştale româneşti, plăteam înainte tot ce apărea, primeam la valoarea care era, la

tiraj limitat, şi astfel de persoane aveau drep- tul că facă schimb cu străinătatea. Aveam un cont la Banca Naţională, că în timpul «Împuşcatului» (Nicolae Ceauşescu n.r.) nu

erau valori considerate patrimoniu

şi tot ce ai schimbat se înregistra la Filatelie,

ca să ştie statul român ce valori are. Eu aveam dreptul, într-un an, să schimb până la

valoarea de 3.000 de dolari. Aceleaşi asociaţii filateliste din alte ţări ca Franţa, Belgia sau America, aveau tot aşa membri organizaţi şi

eu prin ei schimbam. Îmi făceam lista cu ce

lipsuri am, eu colecţionez complet România,

Ungaria, Franţa ca ţară, şi le scriam în lim-

ba franceză. Mă ajuta şi familia, lucram cu

dicţionarul, eram autodidact, mai greşeam,

îmi mai ceream scuze, ei mă înţelegeau”, mărturiseşte colecţionarul. Venerabilul colecţionar îşi aminteşte cu haz de unele traduceri făcute de străinii care încercau să scrie în limba română.

„Îmi scria un chinez româneşte: «Eu la tine prieten». El aşa a ştiut. Eu probabil tot aşa expresii am avut în traducerile mele pe care le trimiteam ba la francezi, ba la mexi- cani, ba la belgieni. Niciunul nu mi-a recla- mat nimic, ba s-au bucurat că un român se chinuie să le scrie. Am scrisori bomboană.

puteai

vezi cum au răspuns

Astea sunt chest-

ii

care te ţineau în viaţă. Aşteptam ziua

de mâine, oare ce o să primesc? De unde?

La poştaş eram abonat. Venea şi pe ploaie

şi pe vânt, că ştia că aştept scrisoare”, mai

spune el. Colecţionarul a avut probleme şi cu Securitatea. A primit o serie de scrisori

care erau trecute prin filtre şi de multe ori era testat. „Primeam foarte multe scrisori şi toate erau cenzurate. Unele aşa le cenzurau că eram chemat la faţa locului. Înainte de a deschide scrisoarea, trebuia să spun dacă

Timp de 45 de ani, Ioan Puşcaş a condus fabrici importante. La fabrica de cărămizi a condus 2.100 de persoane ieşite din închisoare, oameni care aveau 6.200 de copii acasă, unele familii chiar şi cu 16 copii. Îngrijorat de faptul că oamenii nu prea aveau ce mânca, s-a dus la minister şi a cerut ca muncitorilor să li se aloce 10 tone de slănină crudă în ecare lună plătită de fabrică. Rezultatele au apărut imediat, fabrica ajungând în anul 1969 primul loc pe ţară. Apoi a fost mutat la alte întreprinderi unde era nevoie de schimbare.

ştiu ce conţine sau nu. Erau nişte inter- ogatorii, mă puneau la încercare, deşi eram activist de partid, eram în nomenclatură şi nu prezentam o garanţie nici atunci. Mi-a venit o scrisoare din Hong Kong, noi am avut relaţii şterse cu Hong Kong-ul, pen- tru că era considerată ţară mai rău decât capitalistă, extremistă. Acolo erau multe afaceri dubioase. Scrisoarea care mi-a venit de acolo a fost destul de voluminoasă. M-au întrebat ce conţine, am spus că am o colecţie despre Lenin, filatelie şi cărţi poştale cu poza lui Lenin. Un dizident rus s-a instalat la Hong Kong şi a scos un set de 12 cărţi poştale caricatură, acelea mi le-a trimis mie, contra cost. Eu tare m-am bucurat când am văzut că mi le-a trimis, dar mi le-au con- fiscat, pentru că îşi băteau joc de Lenin”, a spus colecţionarul.

Norocul său, la vremea respectivă, a fost că din poziţia sa, de director de fabrică, avea acces la buletinul AGER-

PRES şi ştia cum stau lucrurile în lume, astfel că a ştiut ce să le spună securiştilor. „Apărarea mea a fost că am citit în AGERPRES, primeam buletinul AGER- PRES, trebuia să ştiu ce se întâmplă că eram director de fabrică, aveam 2.000 de oameni sub mână, deci nu puteam vorbi oricum. S-a deschis scrisoarea, am zis că sunt poze cu Lenin, eu am citit în AGERPRES că Lenin

a ajuns în tipografiile din Hong Kong şi eu

având această temă cu zeci de poze şi timbre, am vrut să îl completez. Am deschis, chiar era Lenin, dar în diferite poziţii, foarte haios. Nu

ştiu în ce tiraj, dar a fost interesant. A fost tipărit excepţional, ilustraţie cu luciu perfect, extraordinar. Îmi spuneau că nu poate intra în colecţia mea pentru că era defăimat marele Lenin. A trebuit să completez o declaraţie că

le predau de bună voie în baza Legii 162 care

intră în patrimoniul controlat. Păi, le-am dat în patrimoniul controlat şi mi-au atras atenţia să întrerup legătura cu dizidentul respectiv, să-mi caut alte surse în alte ţări, nu neofasciste. Am avut emoţii, niciodată nu ştii de unde primeşti lovitura. Te prinde

într-un fel hobby-ul, nu ţii cont de nimic,

numai să pun mâna pe piesă. Dar ai şi fami-

lie

”,

adaugă acesta.

„Tot ce e pensie şi o parte din salariu dau

ajut copiii şi familia, dar o parte o cheltuiesc

pe hobby. Eu întotdeauna când merg la tal- cioc nu mă duc cu mai puţin cu 1.000 de lei, că altfel găsesc ceva şi nu pot să-mi iau. Mai bine nu mă duc. Dacă găsesc ceva şi nu iau, toată săptămâna mi-e capul acolo. Ca să mă feresc de astfel de gânduri, mă duc «înarmat”. De obicei 100 sau 200 de lei cheltuiesc dumi-

nica la talcioc. 56 de săptămâni n-am lipsit

niciodată. La 200 de lei e o treabă, la 50 de ani,

e o altă treabă”, spune Ioan Puşcaş. Pentru el, colecţiile n-au fost niciodată un business, adică nu a încercat să-şi sporească averea, să cumpere ieftin şi să vândă scump, el a cumpărat doar ca să salveze anumite obiecte. „Eu nu achiziţionez ca să-mi triplez averea, ci ca ceea ce a existat să nu dispară, să rămână o urmă. Urma asta trebuie să o plăteşti, cineva trebuie să o suporte. Eu m-am angajat să o suport. Eu am zis că sper ca fa-

milia să nu prăpădească, să grijească de ea. Eu n-am vândut şi n-aş înstrăina nimic. Pentru că nu de asta am achiziţionat”. Dacă unii dintre noi se plâng că este greu să munceşti la 30 sau 40 de ani, cum e să munceşti la 84 de ani? Mai mult, Ioan Puşcaş n-a fost internat nicio zi în spital

pentru că

nu are timp!

Gheorghe Pietrar

| STAREA UNIUNII 17 De ce EMA nu va avea buletin de București Capitala României

|

STAREA UNIUNII

17

De ce EMA nu va avea buletin de București

Capitala României nu are decât șanse in me să găzduiască Agenția Europeană pentru Medicamente. Bratislava pare principala favorită, din motive geopolitice

Bratislava pare principala favorită, din motive geopolitice Proiectul Westend Plazza, clădirea de birouri aflată în

Proiectul Westend Plazza, clădirea de birouri aflată în construcție, pe care Bratislava o propune ca sediu pentru EMA din 2019 | Foto: jtre.sk

ANALIZĂ

Î n 20 noiembrie, Consiliul Uniunii Europene va decide unde vor fi mu-

tate din 2019 cele două agenții euro- pene care își au acum sediul la Londra. Este vorba despre Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) și Autori- tatea Bancară Europeană (EBA). Dintre cele două, EMA a fost supranumită de presa internațională „perla coroa- nei” sau „cireașa de pe tort” a Brexi- t-ului. Agenția comunitară va aduce orașului în care se va muta atât pres- tigiu internațional, cât și beneficii economice deloc de neglijat. Astfel, EMA va veni cu 900 de angajați plătiți la nivel european, plus familiile lor, cu copii care vor studia la școliile internaționale din apropiere și parte- neri care se vor adăuga pieței locale de muncă. De asemenea, doar vizitele profesionale făcute de specialiștii care vin în delegație la EMA vor consuma 30.000 de nopți de cazare pe an. Nu este astfel de mirare că 19 țări din cele 27 de țări care vor rămâne în UE după Brexit au depus candidaturi pentru a găzdui EMA. Printre acestea și România, care a propus ca oraș-gazdă

Bucureștiul. Înainte și după depunerea candida- turilor, statele membre au făcut lobby în favoarea lor, unele acțiuni fiind pub- lice, cum ar fi conferințele de presă, prezentările oficiale ale candidaturi- lor, vizite de informare la sediul EMA. Mass-media a semnalat însă și multe întâlniri și propuneri de culise, din- tre care unele nu au nicio legătură cu agenția. Italia, de exemplu, ar fi propus chiar să-și mărească contingentele aflate sub comanda NATO, în contrapartidă pentru mutarea agenției la Milano.

Favoriți și outsideri

În timpul procesului de selecție, Co- misia Europeană s-a rezumat să facă, în 30 septembrie, o evaluare tehnică a celor 19 candidaturi, din punct de ve- dere al spațiilor puse la dispoziție, al accesibilității, al facilităților educaționale etc. Comisia s-a abținut să facă vreun co- mentariu sau vreo recomandare cu pri- vire la orașul care va găzdui noul sediu al EMA. În schimb, documentul elabo- rat la începutul procesului de selecție, semnat de președintele Comisiei, Jean- Claude Juncker, și de cel al Consiliului,

Donald Tusk, enumeră două criterii im-

portante, pe lângă cele tehnice: o priori- tate, dar nu absolută, pentru țările care

nu găzduiesc nicio agenție europeană și

un nivel cât mai redus de perturbare a

activității agenției. Cu alte cuvinte, sunt avantajate țările care nu găzduiesc încă

o agenție a Uniunii Europene, dar de

dragul acestui principiu nu va fi pusă în pericol activitatea de zi cu zi a agenției.

Luând în considerare acest prin- cipiu, a devenit extrem de relevant un studiu intern al EMA, care arată opțiunile celor 900 de angajați actuali, studiu care a fost dat publicității în 3 octombrie. Potrivit acestuia, mutarea activității într-unul din orașele Atena, Bratislava, București, Helsinki, Malta, Sofia, Varșovia și Zagreb ar determina

imposibilitatea agenției de a-și putea desfășura activitatea pentru o perioadă, fiindcă mai puțin de 30% din personal s-ar reloca în noul oraș-gazdă. La polul opus, orașele preferate pentru relocare

au fost Amsterdam, Barcelona, Copen-

haga, Milano și Viena. S-a conturat ast-

fel un impas: orașele din țările care nu

găzduiesc nicio agenție sunt respinse, aprioric, de angajați. Este vorba despre Bulgaria, România, Croația și Slovacia, plus Cipru, țară care însă nu a candi- dat.

Ce spune România

Studiul realizat de EMA, deși rele- vant, nu este, însă, decât unul orienta- tiv, deoarece decizia va fi, în definitiv, una politică, orașul-gazdă urmând să fie votat de fiecare dintre cele 27 de state, în trei runde. Agenția Națională

a Medicamentului și Dispozitivelor

Medicale (ANMDM) - instituția care coordonează candidatura României -

consideră că, în ciuda opțiunilor expri- mate de angajații EMA, Bucureștiul are

în continuare șanse de a găzdui agenția

europeană, se arată într-un răspuns pe această temă transmis Transilvania Reporter. „Dosarele de candidatură pen- tru relocarea EMA au fost depuse în baza criteriilor cerute de Consiliul Europei. Preferințele de relocare ale staffului nu se află printre criterii! (…) Documentele la care faceți referire reprezintă scenarii baz- ate pe studiul în rândul staff-ului EMA, menționat anterior, și la acest moment nu pot fi tratate decât ca fiind un element subiectiv, în afara criteriilor de selecție enunțate”, se arată în acest răspuns.

ANMDM mai spune că România poate suplini, cu specialiști din țară, până la 25% din personalul EMA, acest scenariu fiind luat în calcul în dosarul de candidatură. În consecință, „România are șanse în ceea ce privește re- locarea EMA”, se mai arată în răspuns. „Candidatura României s-a bazat pe cel mai clar argument - experiența în domeniul reglementării pieței medicamentului, do- meniu cu o tradiție de peste 60 de ani, față de alte state candidate (…) cu o tradiție în jur de numai 20 de ani”, mai precizează ANMDM. Alte avantaje ar fi securitatea cetățeanului, performanțele României în domeniul telecom sau nivelul de cunoaștere a limbilor străine printre tin- erii din țara noastră.

Geopolitica indică Bratislava

Teoretic, fiind vorba de un vot politic, orice este posibil în 20 noiembrie, inclu- siv desemnarea Bucureștiului ca sediu al EMA. Condiționările enunțate în docu- mentul de deschidere a selecției, corobo- rate cu studiul efectuat de EMA - de care

poate că la București nu se ține cont, dar

la Bruxelles, cu siguranță, da - indică, însă,

ca oraș favorit Bratislava. În primul rând, țările din Estul UE par decise să nu voteze

decât cu un oraș candidat din această par- te a Europei și să protesteze dacă nu va

fi selectat unul din această zonă, fiindcă

regiunea este subreprezentată la nivel de sedii de autorități europene. În al doilea rând, Slovacia nu găzduiește încă nicio agenție europeană. Însă, se pune prob- lema retenției angajaților, care va fi de sub 30%, conform studiului EMA. Așadar, până aici, candidatura nu se deosebește de cele ale Bucureștiului, So- fiei, sau Zagrebului, și ele capitale ale unor țări care nu găzduiesc agenții euro- pene, și, de asemenea, nedorite de peste 70% din angajații EMA. Intervine însă poziționarea geografică

a capitalei Slovaciei, care este situată la doar 80 de kilometri pe șosea de Viena. Durata navetei între cele două orașe este de aproximativ o oră, iar capitala Austriei a fost desemnată de studiul EMA ca unul dintre orașele favorite, care vor avea o retenție de peste 65%, îndeplinind toate cerințele agenției și asigurându-i fără probleme continuitatea operațională. Se deschide astfel posibilitatea unui com- promis politic mulțumitor pentru toată lumea, prin care Bratislava va găzdui

EMA, dar angajații care nu vor să se mute aici pot alege Viena, de unde să facă naveta. Astfel, ei și familiile lor vor beneficia de toate avantajele sociale și economice ale Austriei, dar Slovacia va fi țara care găzduiește agenția. La poziționarea geografică se adaugă calculul politic. Alături de Ungaria, Polonia și Cehia, Slovacia este membră a grupului de la Vișegrad, considerat eurosceptic și cu unele tendințe „iliberale”. La sfârșitul lui octombrie, însă, premierul, președintele și președintele parlamentului de la Bratislava au dat publicității o declarație comună prin care au reafirmat opțiunea pro-europeană a Slovaciei. Premierul Robert Fico și-a descris atunci țara ca fiind „o insulă pro-europeană în regiune”. Declarația a fost făcută în 23 oc- tombrie, la numai o zi după ce alegerile din Cehia au fost câștigate de candidatul antisis- tem, Andrej Babiš, despre care se crede că va apropia țara de „rebelele” Polonia și Ungaria. Astfel, Slovacia rămâne singurul membru al grupului de la Vișegrad cu opțiuni pro-eu- ropene, iar recompensarea ei cu EMA nu ar face decât să întărească aceste opțiuni. Scenariul de mai sus a fost confirmat recent de Financial Times, care săptămâna trecută a scris că, în acest moment, princi- palele orașe candidate să găzduiască EMA sunt Bratislava și Milano. Cum toată lumea este de acord că, dacă EMA nu se va reloca într-o țară din estul UE, va ieși un scandal continental, Bratislava este în pole-position. Însă, la nivel european, nimic nu e sigur, până la ultimul vot.

Bogdan Stanciu

Vot secret

O rașul-gazdă va fi decis printr-un vot în maxim trei runde. Prima

dată, reprezentantul fiecărei țări în Consiliul Uniunii Europene, configurația Afaceri Generale, va indica primele trei opțiuni. Locul 1

va primi 3 puncte, locul 2, două, iar locul 3, unu. Dacă un oraș va întruni majoritatea absolută (14 voturi)

a nominalizărilor de pe prima

poziție, va fi declarat câștigător. Dacă nu, orașele de pe primele trei locuri vor intra în runda a doua, în care fiecare țară poate indica un singur oraș. Din nou, este nevoie de 14 voturi pentru a câștiga. Dacă niciun oraș nu atinge această cifră,

primele două clasate intră în al treilea și ultimul tur, în care orașul cu cele mai multe voturi câștigă. La final, bucățile de hârtie pe care au fost scrise voturile fiecărei țări vor

fi distruse.

Italia și Slovacia, favorite la pariuri

I nteresul cu privire la relocarea EMA este așa de mare încât casa de pariuri britanică Ladbrokes

a dat publicității cotele fiecărui

oraș candidat. Milano conduce, cu o cotație de 2/1, în vreme ce Bratislava este pe locul secund, cu o cotație de 5/1. Cel mai slab cotată este capitala Maltei, Valletta, cu 33/1, în vreme ce Bucureștiul, Sofia, Bruxelles-ul și Atena sunt penultimele cotate, cu 25/1.

EBA, interes scăzut

Î n ceea ce privește Autoritatea Bancară Europeană (EBA), doar

opt țări s-au înscris în cursă:

Belgia (Bruxelles), Irlanda (Dublin), Germania (Frankfurt), Luxemburg (Luxemburg), Franța (Paris), Cehia (Praga), Austria (Viena) și Polonia (Varșovia). Potrivit presei internaționale, favorite ar fi Dublin, Frankfurt și Paris.

18 | DOCUMENTAR

UNDE-S BANII?

P aradise Papers” este noul scandal care

ne permite să aruncăm o mică privire

în universul paralel în care trăiesc bogații lumii, în acel univers unde se vorbește de miliarde de dolari de parcă ar fi sume infime, acel univers despre care puțini oameni obișnuiți bănuiau că există și că este posibil. Paradise Papers, noul scandal care zgu- duie puțin liniştea companiilor, a politicie- nilor şi a celebrităților care își ascund ave- rile în paradisuri fiscale, a izbucnit după ce câteva milioane de documente electronice ale unei firme de avocatură din Bermude au fost făcute publice, iar Consorţiul Internaţional de Jurnalişti de Investigaţie (CIJI) le-a studiat și a scos totul la lumină.

Nume sonore implicate

Cele mai multe documente, peste 13,4 milioane, sunt de la firma de avocatură Appleby din Hamilton, Bermuda, o com- panie cu o vechime de 119 ani, care lucrează doar cu oameni foarte bogaţi și companii de top. Ce lucrează, de fapt: Appleby îşi ajută clienţii să-şi reducă „povara” taxelor, să îşi ascundă active precum companii, bunuri – aeronave private, proprietăţi imo- biliare, iahturi etc. - şi clădeşte fonduri off- shore uriaşe, care ascund, în unele cazuri, miliarde de dolari. Unele estimări arată că 80% din averile offshore aparțin unui procent de 0,1% din cele mai bogate familii ale lumii. Un grup de peste 380 de jurnalişti care fac parte din peste 90 de organizaţii media din 67 de ţări a petrecut mai multe luni ex- aminând documentele. Au găsit acolo nume sonore: regina Elisabeta a II-a a Marii Brita- nii și fiul său, Prințul Charles, preşedintele Columbiei, Juan Manuel Santos, peste 12 membri ai administraţiei Trump, inclusiv ministrul Comerţului, persoane influente din anturajul preşedintelui rus Vladimir Putin sau fostul comandant NATO, gene- ralul Wesley Clark. Apar, de asemenea, mai toate compani- ile gigant: de la Apple, Facebook şi Micro- soft, până la Glencore, Allianz şi Siemens, dar și vedete: Madonna, Nicole Kidman, Martha Stewart, Shakira, solistul U2, Bono, sau campionul de formula 1, Lewis Hamil- ton, dar și Harvey Weinstein, producătorul de la Hollywood aflat în centrul unui imens scandal sexual.

la Hollywood aflat în centrul unui imens scandal sexual. Scandalul Paradise Pap Legal, dar imoral Sigur

Scandalul Paradise Pap

Legal, dar imoral

Sigur că majoritatea celor menţionaţi de noile documente neagă că ar fi încălcat le- gea, și, teoretic, au dreptate. Însă au apărut voci care insistă că, dincolo de aspectul le- gal, este cel moral. Liderul opoziţiei labu- riste din Marea Britanie a declarat că ori- cine îşi plasează banii în paradisuri fiscale pentru a evita plata taxelor ar trebui să-şi ceară scuze şi să recunoască impactul pro- dus în societate Cotidianul The Guardian scrie, pe de altă parte, că unele vedete au ales să-și în- registreze companiile peste hotare din mo- tive ce tin de intimitate, nu neapărat ca să evite taxele. Tot jurnaliştii publicaţiei The Guardian au subliniat că plasarea banilor în offshore- uri nu este neapărat un lucru ilegal. Multe dintre aceste companii din paradisuri fiscale au fost folosite de oameni de afaceri din Rusia sau Ucraina, pe motiv că astfel şi-ar fi protejat averile de bandele de gang- steri, dar şi pentru a scăpa de restricţiile im- puse fondurilor în valută. Magnaţii ruşi sunt, însă, o mică parte din această „comunitate” exclusivistă, din care mai fac parte lideri politici, sportivi, oameni de afaceri sau traficanţi de droguri.

Astfel, paradisurile fiscale au devenit sinonime cu ascunderea adevăraţilor

proprietari ai averilor, a originii banilor

şi cu evitarea plăţii impozitelor.

Traseul banilor, sursa lor și felul în care sunt aceștia investiți (și înmulțiți) rămân ascunse față de oamenii de rând – până în momentul nefericit în care informațiile se scurg și ajung la jurnaliști.

Scandalul Panama Papers

Nu este primul scandal de acest fel

– precedentul a fost Panama Papers,

izbucnit pe 3 aprilie 2016, atunci când s-a înregistrat cea mai mare scurgere de informaţii din istorie. Actualul scandal, Paradise Papers, este pe locul doi din acest punct de vedere, cu „doar” 1,4 tera de date „scurse”. Și Panama Papers

a demascat oameni bogaţi şi puternici,

care ascund sume imense de bani în conturi offshore, pentru a evita plata taxelor și a unor sancțiuni în țările de unde provin. Documentele din scandalul pre- cedent aparțineau firmei de avocatură Mossack Fonseca, din Panama, și au compromis reputația unor șefi de stat,

în Rusia, Islanda, Argentina, Ucraina, dar și a unor staruri din fotbal (Lionel Messi) sau de cinema (Pedro Almodo- var), provocând o undă de șoc la nivel mondial. Alte nume din scandal au fost:

Jackie Chan - celebrul actor din filmele de acțiune cu arte marțiale, Mark Tatcher - fiul lui Margaret Thatcher, Simon Cowell - unul dintre jurații de la Britain’s Got Talent sau Ducesa de York. Toți aveau companii offshore, în Barbados, Panama sau Insulele Virgine Britanice. Printre numele care apar în docu- mentele Panama se numără și șefi de stat precum: președintele Argentinei, Mauricio Macri, prim-ministrul Islan- dei, Sigmundur Davíð Gunnlaugsson și președintele Ucrainei, Petro Po- roshenko. Sigmundur David Gunnlaugsson şi-a prezentat demisia în urma pro- testelor de stradă care au izbucnit în țara sa, după ce s-a aflat că, împreună cu soția sa, a ascuns sume mari de bani în Insulele Virgine Britanice, cu ajutorul firmei de avocatură Mossack Fonseca, evitând astfel fiscul islandez.

Pe scurt

„Paradise Papers” reprezintă o serie de anchete care dezvăluie afacerile financiare pe care le au în diverse paradisuri fiscale unele dintre cele mai mari corporații din lume și unii dintre cei mai bogați oameni. Aproape 100 de organizații internaționale din domeniul media au colaborat pentru a examina pes- te 13 milioane de documente care provin de la o firmă de avocatură, o

companie pentru servicii offshore și din documente de înregistrare în paradisuri fiscale.

Folosirea acestor paradisuri fiscale reprezintă o modalitate prin care vedetele și marile com- panii încearcă să scape de plata unor taxe consistente. Asemenea practici nu sunt ilegale atâta timp cât veniturile respective sunt legale.

timp cât veniturile respective sunt l e g a l e . foto de pe site-ul

foto de pe site-ul icij.org, al Consorţiului Internaţional de Jurnalişti de Investigaţie

Asemănări și deosebiri Panama - Paradise Papers

La fel ca în cazul Panama Papers, scurgerea Paradise Papers a venit prin doi reporteri de la publicaţia germană Süddeutsche Zeitung şi a ajuns apoi la CIJI, grupul de jurnalişti care are sediul în Washington şi care a câştigat Premiul Pulitzer pentru materialele în care au scos la iveală milioane de documente ale filmei de avocatură din Panama. Clienţii Appleby, predominant elitişti, contrastează cu cei ai firmei Mos- sack Fonseca – companie ale cărei dosare au devenit Panama Papers. Majoritatea materialelor Paradise Papers sunt pros- pecte, facturi şi declaraţii. Dar printre acestea sunt şi documente care arată cum evită companiile multinaţionale taxele şi cum îşi ascund averea magnaţii lumii. Documentele sunt datate în intervalul 1950 – 2016. Appleby are birouri în paradisuri fiscale din toată lumea. Pe lângă sediul central din Bermude, activează în lo- curi precum Insulele Virgine Britanice şi insulele Cayman din Caraibe, insula Guernsey, insulele Mauritius şi insule- le Seychelles din Oceanul Indian. De asemenea, activează în Hong Kong şi Shanghai. Documentele nu vin doar de la firma Appleby, ci şi de la compania Asiaciti Trust din Singapore, şi de la business-uri înregistrate oficial în locuri precum Ber- mude, Insulele Cayman, Liban şi Malta.

Regina și Trudeau

Printre oamenii vizaţi de Paradise Papers se regăseşte şi Regina Marii Bri- tanii, Elisabeta a II-a. Actele arată că milioane de lire din partea proprietăţii private a Reginei au fost investite într-un fond din Insulele Cayman, ca parte dintr-un portofoliu offshore. Regina Elisabeta a II-a ar deţine com- pania care îi administrează bunurile,

„UNIVERS PARALEL” | 19

„UNIVERS PARALEL” | 19 În scandalul Paradise Papers apar numele Reginei Elisabeta, ale unor apropiaţi ai

În scandalul Paradise Papers apar numele Reginei Elisabeta, ale unor apropiaţi ai preşedintelui Donald Trump, al premierului Canadei, Justin Trudeau, dar şi numele unor vedete de top, precum Madonna sau Bono.

Jared Kushner ( foto, primul dreapta) este ginerele președintelui american, Donald Trump. Paradise Papers au scos la iveală anumite legături între Kushner și oameni de afaceri din Rusia. Jared Kushner este consilier al lui Trump, unul dintre oamenii pe care acesta se bazează cel mai mult.

unul dintre oamenii pe care acesta se bazează cel mai mult. Ce a scos la iveală

Ce a scos la iveală scandalul Paradise Papers: peste 120 de politicieni din 47 de state, dar şi figuri publice se folosesc de paradisurile fiscale pentru a evita plata taxelor, în el figurează şi alte nume de companii mari. Documentele fac referire, printre altele, la Apple, Nike, Facebook, Uber, Twitter, Whirlpool, Allianz, Deutsche Bank, Deutsche Post, Bayer, lanţul hotelier Meininger, Standard Bank, cea mai mare bancă din Africa, şi

Standard Bank, cea mai mare bancă din Africa, şi Și vedetele sunt implicate în afacerile dezvăluite

Și vedetele sunt implicate în afacerile dezvăluite de scandalul Paradise Papers. Printre acestea se află Madonna, Nicole Kidman, Martha Stewart, Justin Timberlake sau Shakira.

Kidman, Martha Stewart, Justin Timberlake sau Shakira. Wilbur Ross, secretarul american pentru Comerț, are 79 de

Wilbur Ross, secretarul american pentru Comerț, are 79 de ani și o avere estimată la 700 de milioane de dolari. Numele său apare în scandalul Paradise Papers, conectat cu al oligarhilor ruși

ers, demascarea bogaților lumii

numită Ducatul de Lancaster, şi care a investit 7,5 milioane de dolari în fonduri de investiţii din Insulele Caiman. Ace- stea, la rândul lor, au investit într-un fond care controlează societatea Bright- house, care a fost în centrul unui mare scandal în Marea Britanie, pentru că vindea produse în rate, cu dobândă de 99,9%, persoanelor cu venituri modeste. Un purtător de cuvânt al reginei Elisabeta a II-a a declarat pentru The Guardian că fondul coroanei are o investiție în Insulele Cayman, dar că nu cunoaște implicarea în BrightHouse. Numele premierului Canadei, Justin

Trudeau, apare şi el citat în anchetă, prin unul dintre apropiaţii săi, miliardarul Stephen Bronfman, care a contribuit cu mai bine de 27 de milioane de dolari în campania electorală din 2015. Bronfman

a

investit, prin societatea Claridge, într-

o

structură financiară din Insulele Cai-

man, sustrăgându-se astfel de la plata a milioane de dolari taxe. Informaţia vine în contextul în care Trudeau a anunţat că una dintre priorităţile sale este lupta contra paradisurilor fiscale.

Vedete implicate

În ceea ce privește vedetele, numele sunt la fel de cunoscute. Potrivit The Guardian, liderul formaţiei irlandeze U2, Bono, s-a folosit de o firmă din Mal- ta pentru a-şi plăti partea dintr-un cen- tru comercial din nord-estul Lituaniei. Cântăreţul, pe numele său real Paul Hewson, era investitor al companiei malteze Nude Estates, care a cumpărat Aušra mall pentru 5,8 milioane de euro, la scurt timp după inaugurarea lui în 2007. În 2012, afacerea a fost transferată unei companii din insula Guernsey, care aparţine de Marea Britanie, numită Nude Estates 1. Malta este un stat cu taxe scăzute. Pentru investitorii străini, taxa plătită pe profitul companiilor este redusă la

5%. În Guernsey, companiile nu plătesc nicio taxă pe profit. Un purtător de cuvânt al artistului a declarat că Bono a fost „un investitor minoritar, pasiv”. Documentele au adus în discuție și numele cântăreței Shakira, care are domiciliul fiscal în Bahamas – dar se pare că ea chiar a locuit acolo, unde încă deține o proprietate. Dar e cert faptul că aceasta a transferat în două paradisuri fiscale 31,6 milioane de euro din drep- turi de autor. La fel au făcut și alți artiști.

Trump și prietenii

Anturajul lui Donald Trump este şi el legat de această investigaţie. În tra- seul de campanie din 2016, Trump a promis reforme la nivel de taxe pentru a tenta companiile mari din Statele Unite să se întoarcă onshore şi să „aducă înapoi trilioanele de dolari din business american, care sunt acum parcate peste hotare”. În jurul său, însă, roiesc indivizi cu averi imense, care își camuflează investițiile și își sporesc banii în para- disuri fiscale. Unul dintre aceştia este

Gary Cohn, consilierul economic al lui Trump, care a fost preşedinte sau vicepreşedinte a 22 de entităţi separate din Bermude, pentru Goldman Sachs, în perioada 2002-2006. Alt nume din an- turajul lui Trump este Rex Tillerson, sec- retarul de stat american. Acesta apare în acte drept directorul unei firme offshore ,folosită în business-uri de miliarde de dolari în sectorul petrolier. Printre alţi actori vizaţi de investigaţie se regăsesc Steven Mnuchin, secretarul Trezoreriei, Ran- dal Quarles, vicepreşedinte la Rezervele Federale, Jon Huntsman, noul ambasa- dor al Statelor Unite în Rusia, Kenneth Juster, ambasadorul lui Trump în India, Carl Icahn, un prieten apropiat de-al lui Trump, Tom Barrack, Jay Clayton, preşedinte SEC şi Ben Carson, secretar HUD.

Legături între americani și ruși

Secretarul american pentru Comerț, Wilbur Ross, apare şi el citat în anchetă

pentru Comerț, Wilbur Ross, apare şi el citat în anchetă Țările de unde provin numele de

Țările de unde provin numele de oficiali, politicieni, vedete etc. implicați în Paradise Papers. (foto: Wikipedia)

ca având legături de afaceri cu apropiaţi ai preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin. Acesta ar fi avut participaţii într-o socie- tate de transport maritim de gaz lichefiat, Navigator Holdings, care făcea afaceri cu oligarhi ruşi vizaţi de sancţiunile impuse de administraţia americană. Pe scurt, Ross, care are o avere de circa 700 de milioane de dolari, face afaceri, direct sau indirect, cu un oligarh rus aflat pe lista de sancțiuni internaționale: Ghenadie Timcenko, care deține, printre altele, și Gunvor, unul dintre giganții mondiali ai comerțului cu mărfuri. Firma Navigator Holdings înregis- trează anual câștiguri de ordinul milioa- nelor de dolari din transportul gazelor pentru clienții săi de top, printre care se numără și compania rusă Sibur. Alături de Timcenko, și ginerele lui Vladimir Putin, Kiril Șamalov, numit la un moment dat cel mai tânăr miliardar al Rusiei, este unul dintre proprietarii com- paniei Sibur. Șamalov este căsătorit cu fiica cea mică a lui Vladimir Putin, Katerina. Și, dacă tot am ajuns la gineri, trebuie menționat că documentele arată, de ase- menea, că două instituţii de stat din Rusia, care se află în strânse legături cu Vladimir Putin, au finanţat investiţii substanţiale în Twitter şi Facebook printr-un busi- ness asociat cu Jared Kushner. Cine este Jared Kushner? Fiind căsătorit cu Ivanka Trump, este ginerele președintelui SUA, Donald Trump. Investiţiile au fost realizate printr-un magnat rus din domeniul hi-tech, Yuri Milner, care deţine de asemenea acţiuni într-o companie codeţinută de Kushner şi de un consilier de la Casa Albă. Varianta oficială spune că toate aceste fapte sunt pure coincidențe, că Milner l-a întâl- nit o singură dată pe Kushner și nu sunt asociați.

Mădălina Kadar

20 | SPORT 33 PORTRET B enny Adegbuyi este unul dintre cei mai îndrăgiți luptători
20 | SPORT
33
PORTRET
B enny Adegbuyi este unul dintre cei mai
îndrăgiți luptători de K1 din România.
Pe numele său real, Benjamin Adegbuyi
AdekunleMiron,poreclitMisterGentleman
şi The Hammer, s-a născut în Cluj-Napoca
dintr-o poveste de dragoste înfiripată între
de meciuri a disputat
Benjamin Adegbuyi în
kickbox-ul profesionist, înainte
să treacă în ringul de box
un student nigerian și o româncă din Aiud.
Lumea îi spune simplu Benny și este una din-
tre vedetele internaționale în circuitul mondi-
al al galelor Superkombat și Glory 43. A fost
numărul 2 în lume în kickboxing și a decis
să-și încerce șansa și în boxul profesionist.
A debutat la sfârșitul săptămânii trecute în
cadrul Ayo Fighting Tournament, un circuit
care găzduiește lupte de kickbox și box pro-
fesionist. Mister Gentleman Benny Adegbuyi
a debutat „violent” cu un KO încă din prima
repriză.
Câteva „ciocane”
pentru un debut perfect
Clujeanul Benny Adegbuyi este unul din-
tre cei mai bine cotați luptători români din
sporturile de contact. De altfel, este al doilea

în clasamentul mondial al greilor la kickbox.

Adegbuyi, „greul” Clujului din boxul profesionist

Benny are și o colecție impresionantă de KO-

uri. 16 din cele 33 de victorii în kickbox au fost obținute înainte de limită. Printre vic- timele luptătorului de 198 cm și 120 kg se numără Daniel Sam, Pavel Zhuravlev, Mlad-

en Brestovac, Ismael Londt sau Hesdy Ger-

ges, nume impresionante pentru cunoscătorii sporturilor de contact. Fost număr 2 în lume,

Benny a decis recent să treacă la boxul profe- sionist, iar alegerea a fost una cât se poate de inspirată. Câteva lovituri nimicitoare la corp

și nu mai mult de trei croșee au fost suficiente

pentru ca oponentul său David Gegeshidze,

să abandoneze lupta încă din prima repriză.

Georgianul are în palmares 35 de meciuri

la profesioniști, dar nu a reușit să se țină pe

picioare în fața lui Adegbuyi.

a reușit să se țină pe picioare în fața lui Adegbuyi. În box sunt sigur că

În box sunt sigur că dacă voi avea un management bun și dacă nu mă voi accidenta, ceea ce înseamnă să mă pot pregăti la capacitate maximă, voi ajunge în primii 20 de grei în lume. Asta ar foarte bine pentru că cel mai probabil voi avea parte de un meci pentru o centura importantă”, Benjamin Adegbuyi, după debutul în boxul profesionist

Să boxez a fost mereu un vis de al meu și pentru că în kickbox aveam o pauză mai mare am decis să-mi fac debutul în boxul profesionist, să vedem ce putem scoate și din experiența aceasta. Eram convins că pot să fac față, iar experiența mea din kickbox s-a văzut în meciul cu Gegeshidze.Boxul e diferit de kickbox dar pot să controlez situația. Sper să câștig cât mai multe meciuri și să aduc iar României glorie”, a spus Benny. Benjamin Adegbuyi se pregătește exclusiv pentru box de doar două luni, iar lumea a început deja să-l compare cu Connor McGregor, luptătorul de arte marțiale care a avut curajul să-l înfrunte pe Floyd Mayweath- er. „Sunt luptător profesionist, și în kickbox și de acum și în box, dar nu e cazul să se facă astfel de comparații”, a mai spus Adegbuyi.

Le-a încercat pe toate,

a rămas la K1

Povestea ascensiunii lui Benjamin Adegbuyi nu este una obișnuită. S-a născut la Cluj-Napoca pe 24 ianuarie 1985. La trei ani s-a mutat în Nige- ria alături de tatăl lui. După cinci ani părinții lui au divorțat, iar Benny a revenit în România, la Aiud, unde a fost crescut de bunici. Nu știa o boabă românește, dar a învățat de nevoie. „Copil fiind, eram puțin timid și rușinos. Eram singurul negru din oraș, așa că se mai făceau glume pe seama mea. Le-am încercat pe toate. Am făcut karate, box, fotbal, dansuri. Am fost și la cursuri de canto, dar nu prea aveam eu treabă cu muzica, aşa că am rămas la karate. Făceam sport doar așa din pasiune, nu m-am gân- dit că o să ajung luptător profesionist în circuitele mondiale”, rememorează Ade- gbuyi. Debutul lui în universul sportu- lui profesionist s-a consemnat în 2010 pe când avea 25 de ani. De atunci au urmat o serie de meciuri memorabile și un meci pentru titlul mondial la cate- goria grea împotriva legendarului Rico Verhoeven. Olandezul este și singurul luptător din lume care are două victorii în fața clujeanului.

A vrut să părăsească

România, s-a întors

să lupte

Crescut la Aiud, după revenirea în țară, Benny Adegbuyi nu și-a găsit o

vreme nici locul, nici rostul. S-a întors în Nigeria la tatăl lui, dar nu a rezistat prea mult. „Tata e un om important pentru comu- nitatea din Lagos. E decanul Politehnicii din Lagos. Cât am locuit împreună, a tot încercat să mă convingă să mă stabilesc definitiv în Nigeria, să mă fac inginer. Și azi îmi spune mereu să mă las”, povestește Benny. S-a întors a doua oară în România și a con- tinuat să se antreneze. În 2010, promo- torul Eduard Irimia l-a descoperit și de atunci viața lui s-a schimbat total. „Îți dai seama că mama nu a fost deloc fericită când a auzit de sporturi de contact. Eu știam însă, că pentru mine este ultimul tren important în viață. Dacă voiam să fac ceva, asta trebuia să fac, să lupt. Spiritul ăsta de luptător mi se trage de la tata. Oi fi eu născut la Cluj, dar aparţin unui trib, se numește Yoruba, şi se spune despre el că e de luptători”, mai spune Adegbuyi. Ascen- siunea lui a fost pe măsura talentului. În 2015 a devenit al doilea român din istorie care a luptat pentru centura supremă la categoria grea în kickboxing, după Dan- iel Ghiță. Înfruntarea a avut loc la Lille, în Franța, și s-a terminat cu victoria lui Rico Verhoeven, campionul mondial în exercițiu la acea vreme. De altfel, olan- dezul îl învinsese cu un an mai devreme (2014) și pe celălalt român din finala Su- perkombat, Daniel Ghiță. Mai trebuie spus că, până la înfruntarea cu Verhoven, Benjamin Adegbuyi era neînvins în cir- cuitul mondial.

Box și kickbox în paralel

Benny Adegbuyi își liniștește fanii, nu are de gând să renunțe la cariera în Kick- box, ci va încerca să practice boxul în pa- ralel. „Dacă lucrurile vor lua o întorsătură

pozitivă și în boxul profesionist cu siguranță voi fi nevoit să aleg, dar nu mă gândesc acum

la asta”, spune Benjamin. Până să debuteze

în ringul de box, sportivul născut la Cluj a fost sparring partener pentru britanicul Tyson Fury. A rămas impresionat plăcut de stilul și de performanțele lui, așa că Ben- jamin țintește sus și în acest nou domeniu. „În box sunt sigur că dacă voi avea un management bun și dacă nu mă voi accidenta, ceea ce înseamnă să mă pot pregăti la capaci- tate maximă, voi ajunge în primii 20 de grei în lume. Asta ar fi foarte bine pentru că cel mai probabil voi avea parte de un meci pentru

o centura importantă. Mi-aș dori într-adevăr

să urc în top și să ajung să lupt cu Anthony Joshua, sau Deontay Wilder, ei sunt cei mai în voga pugiliști, dar e mult de munca pana acolo”, spune românul poreclit Mister Hammer. Până să ajungă în primii 20 de sportivi la categoria grea în lumea boxu- lui, Benny încă mai visează la o centură mondială în kickbox. „Nu am renunțat la acest vis. Eu cred că până la urmă voi resuși să iau o centură în kickbox. Nu am renunțat și nu voi renunța la gândul acesta, atâta timp cât voi putea lupta”, încheie Benjamin Adegbuyi.

Patrice Podină

putea lupta ”, încheie Benjamin Adegbuyi. Patrice Podină Clujeanul Benny Adegbuyi este unul dintre cei mai

Clujeanul Benny Adegbuyi este unul dintre cei mai bine cotați luptători români din sporturile de contact

FOTBAL | 21

Mintea cea de pe urmă. CFR schimbă strategia

FOTBAL | 21 Mintea cea de pe urmă. CFR schimbă strategia ANALIZĂ A u dominat clar

ANALIZĂ

A u dominat clar turul sezonului regulat al campionatului și părea

că nimeni nu-i poate opri din drumul

spre al patrulea titlu de campioni. CFR-

iștii au visat frumos dar, pe când au deschis ochii, erau deja depășiți în cla- sament de FCSB, incapabili să învingă

o echipă aproape retrogradată, Gaz

Metan Mediaș și eliminați din Cupa României, trofeul atât de îndrăgit în Gruia. Cu un singur succes în ultimele cinci jocuri oficiale, titlul e mai de- parte de CFR de cât era la începutul sezonului. Principala contracandidată a vișiniilor la câștigarea campionatu- lui, FCSB, are un joc încântător care l-a costat pe finanțatorul Gigi Becali 5,5 milioane de euro (numai în această

vară). Conștienți, sau nu, de faptul că FCSB a cumpărat, cam tot ce era valor-

os

în țară și în consecință se presupune

va domina Liga 1 mulți ani de acum

înainte, șefii din Gruia au dat fuga la pușculiță și anunță noi transferuri. De data aceasta pe bani!

„Perla” lui Dinamo vine în Gruia

Oficialii CFR-ului par să fi înțeles în ceasul al 12-lea că, plătind nimic, sau prea puțin, exact atât vor și obține. Deși anunță pe orice cale că obiectivul echipei este doar accederea în play-off, Dan Petrescu este conștient că, pentru a avea viitor în Gruia, trebuie să ia cam-

pionatul în acest sezon cu orice preț, așa că le-a cerut oficialilor noi transferuri. Foștii săi elevi de la Unirea Urziceni, Bogdan Mara și Claudiu Bilașco, azi impresari și apropiați, sau chiar oficiali ai clubului, s-au conformat iar CFR-ul este foarte aproape de da o veritabilă lovitură pe piața transferurilor. Iuliu Mureșan a anunțat că mijlocașul echipei Dinamo, Valentin Costache, va ajun- ge în Gruia încă din această iarnă, iar prețul achiziției nu este unul deloc mic

– 800.000 de euro. Considerat unul din-

tre cele mai bune produse ale clubului din Ștefan cel Mare, Valentin Costache

a intrat în dizgrația suporterilor, care

nu-l mai vor la echipă, după ce alături de alți patru colegi s-a îmbătat înaintea meciului cu Aerostar Bacău, din Cupa României. Transferul a fost confirmat, pentru gsp.ro, de către Iuliu Mureșan. „Costache e unul dintre jucătorii pe care mi i-am dorit. E un băiat de viitor! E un fotbal- ist pe care l-am urmărit, un fotbalist tânăr care are multe calități, așa cum are și Cristi Manea. De la început ne-a atras atenția Dan Petrescu să ne uităm la Costache, el a avut ochi, dar nu știam dacă poate fi trans-

el a avut ochi, dar nu știam dacă poate fi trans- Ne-am schimbat puțin optica, ne

Ne-am schimbat puțin optica, ne uităm la jucători români și tineri, pentru că trebuie să întine- rim echipa. Am făcut-o destul de în grabă în vară și am luat jucători care să aibă calitate și să nu aibă probleme de omogenitate, cu experiență. Acum ne per- mitem să luăm tineri și să ne gândim la viitor”,

Iuliu Mureșan, despre noua politică de transferuri a CFR-ului

ferat la noi. Nu trebuie să fii mare special- ist să te gândești la Costache. Un prieten al meu spunea: «E un jucător pe care și mama îl vede că e bun». E un jucător tânăr, bun, cu forță la vârsta lui. E pe un post care are nevoie să fie întărit. Nu e o speranță, e o cer- titudine”, a spus Iuliu Mureșan.

Iernile lui Costache și legătura cu CFR

Valentin Costache are 19 ani și este un jucător crescut de centrul de copii și juniori a clubului Dinamo. A debutat în Liga 1 la vârsta de 17 ani chiar la Cluj, la data de 20 decembrie 2015, într-un meci între CFR și Dinamo, încheiat la egalitate scor 1-1. La doi ani distanță de la iarna debutului său, din această

iarnă, fotbalistul se va alătura, la Cluj, lotului lui Dan Petrescu. Mijlocașul ofensiv a făcut pasul spre echipa mare

a lui Dinamo încă din 2016, când echipa

era antrenată de Mircea Rednic. În se- zonul 2016/2017 a fost împrumutat la

CS Afumați, unde a bifat 22 de partide și

a marcat 6 goluri. Costache este fan de-

clarat Alexis Sanchez (Arsenal Londra) și, asemenea idolului lui, poate evolua

pe orice post în spatele vârfului. În acest sezon Valentin Costache a prins 16 meci- uri pentru Dinamo, a dat 5 pase decisive

și 3 goluri, în toate competițiile. Este evi-

dent că CFR-ul s-a orientat foarte bine atunci când a decis să-l achiziționeze pe Costache. Fotbalistul este internațional U21 al României și este eligibil regulii

de utilizare a jucătorului sub 21 de ani. La acest capitol, feroviarii au mai mulți tineri eligibili, dar majoritatea evoluează pentru echipa a doua a clubului. În pri- ma garnitură, antrenorul Dan Petrescu l-a folosit preponderent pe fundașul Cristian Manea și doar arareori pe ata- cantul Marius Coman. Astfel, era nevoie de o alternativă, în cazul în care unul dintre cei doi jucători amintiți devenea indisponibil. Costache și-ar putea în- frunta viitoarea echipă în etapa a XVI- II-a a Ligii 1, în care este programată partida Dinamo – CFR, duminică, 19 noiembrie. Este totuși puțin probabil să

se întâmple acest lucru.„Oficial” fotba-

listul este accidentat și va sta pe tușă cel puțin o lună. „Neoficial” Valentin Cos- tache este protejat de către antrenorul Vasile Miriuță, de furia fanilor, după ce tânărul jucător, alături de căpitanul Steliano Filip, Sergiu Hanca, Ionuț Ne-

delcearu și Alin Dudea, au consumat în exces băuturi alcoolice, apoi au încropit

o petrecere în hotelul în care erau cazați, înaintea meciului cu Aerostar Bacău.

Din greșeli se mai și învață

De ce această schimbare de politică

la CFR? Pentru că, numai în această vară

au ajuns sub comanda lui Dan Petrescu

26 de jucători, transferați, sau reveniți

în cazul celor împrumutați. Întregul lot

de 25 de jucători a costat aproximativ 450.000 de euro, prețul plătit doar pen-

tru Kevin Boli (de 12 ori mai puțin decât

a investit liderul FCSB). Restul au venit

gratis. Nici nu e de mirare dacă ținem cont că opt dintre cei 25 au ajuns la CFR din postura de jucători retrogradați cu ultimele echipe la care au evoluat (Hamed cu Pandurii, Vera cu Mirandes, Alexandru Vlad cu Dnepr, Pelayo cu Elche, Culio și Moutinho cu Mallorca, Vereș cu Gyormot și Duka cu Split). Alți 8 jucători au fost aduși de la echipe din ligi inferioare: Rus – „U” Cluj, Coman

– Clinceni, Țârlea – Sighetu Marmației,

Balde – Reims, Dat – Călărași, Figue- ira – Coxyde, Konare – Le Havre II și Lu Yuefeng - Zhejiang Yiten. „Ne-am schimbat puțin optica, ne uităm la jucători români și tineri, pentru că trebuie să întine- rim echipa. Am făcut-o destul de în grabă în vară și am luat jucători care să aibă cali- tate și să nu aibă probleme de omogenitate, cu experiență. Acum ne permitem să luăm tineri și să ne gândim la viitor. O să mai

fie surprize. Mai facem trei transferuri sau mai multe, cu mai mulți jucători români”,

a explicat Mureșan noua strategie de transferuri a CFR-ului.

Patrice Podină

NAŢIONALA

Ce faci când nu ai ce face? Critici!

Ultimul meci al României din acest an a coincis și cu primul eșec al „Tricolorilor” sub comanda lui Cosmin Contra, 0-3 cu Olanda. Un eșec este dureros. Fie că vorbim de un meci oficial, fie de o întâlnire amicală. În ciuda schimbării evidente a modului de abordare a meciurilor, au apărut deja primii contestatari. Dar hai să facem pentru aceștia (contestatari), o scurtă recapitulare. Încă de la primul meci (cel cu Kazahstan, scor 3-1, din preliminari- ile CM 2018), România a arătat că poate fi o echipă determinată.A urmat egalul smuls dra- matic, pe final de meci, din Danemarca și vic- toria în fața Turciei (2-0, la Cluj). Aproape nor- mal a venit și primul eșec, cel cu Olanda. Nu există echipă în istoria sportului care să nu fie fost înfrântă măcar odată. Și totuși, România a fost mai ofensivă ca altădată deși nu a pus în real pericol poarta lui Cillesen. Dar nici nu a făcut semicerc în jurul propriului careu. Fostul fotbalist Gică Popescu a găsit de cuviință să iasă la atac acuzându-l pe selecționer că are un ghimpe împotriva Craiovei, pentru că nu i-a folosit pe Bancu și Băluță. Fostul internațional nu a antrenat nicio echipă după ce s-a retras din fotbal. Și-a deschis propria școală de fot- bal, care acum e aproape în paragină. O vreme s-a vehiculat că ar fi fost finanțator la Chindia Târgoviște. Dâmbovițenii nu și-au depășit în ultimii ani statutul de echipă mediocră, cu sau fără Popescu printre acționari. Nici în alte afac- eri fostul căpitan al Barcelonei nu a fost mai in- spirat. În 2014, cu doar o zi înaintea alegerilor de la Federația Română de Fotbal, Gică Pope- scu a fost condamnat la trei ani, o lună și 10 zile de închisoare cu executare. Instanța l-a condamnat pe Gică Popescu pentru evaziune fiscală și spălare de bani. Pe scurt, Gică Pope- scu nu a realizat nimic (în fotbal), după ce s-a lăsat. Singurul lucru care îi dă „dreptul de a critica” este trecutul lui sportiv. A făcut parte din generația de aur a fotbalului românesc. A fost căpitan la FC Barcelona (cu care a câștigat Cupa Cupelor), a câștigat Cupa UEFA cu Gal- atasaray, a fost căpitanul României, a jucat cu echipa României în sferturile de finală la un campionat mondial de fotbal (1994). Oare Gică Popescu are carnet de antrenor?

de fotbal (1994). Oare Gică Popescu are carnet de antrenor? LIGALIGALIGA 1,1,1, ETAPAETAPAETAPA AAA
LIGALIGALIGA 1,1,1, ETAPAETAPAETAPA AAA XVIII-AXVIII-AXVIII-A Vineri, 17 noiembrie ACS – FC Botoșani CSM Iași -
LIGALIGALIGA 1,1,1, ETAPAETAPAETAPA AAA XVIII-AXVIII-AXVIII-A
Vineri, 17 noiembrie
ACS – FC Botoșani
CSM Iași - FCSB
18.00
20.45
Sâmbătă, 18 noiembrie
Sepsi – Gaz Metan
CSU - Juventus
16.00
19.00
Duminică, 19 noiembrie
Concordia - Astra
Dinamo - CFR
18.00
20.45
Luni, 20 noiembrie
Voluntari - Vuutorul
20.45
Toate partidele vor fi transmise în direct pe
Digi Sport, Dolce Sport și Look TV
CLASAMENTCLASAMENTCLASAMENT
CLASAMENTCLASAMENTCLASAMENT
1. FCSB 17 11 5 1 36-11 38 2. CFR Cluj 17 11 4 2
1.
FCSB
17
11
5
1
36-11
38
2.
CFR Cluj
17
11
4
2
26-10
37
3.
CSU
17
9
6
2
28-19
33
4.
Botoșani
17
9
4
4
23-14
31
5.
Viitorul
17
9
2
6
24-13
29
6.
Astra
17
6
7
4
24-18
25
7.
Dinamo
17
7
3
7
24-19
24
8.
ACS Poli
17
6
4
7
15-26
22
9.
CSM Iași
17
5
6
6
20-24
21
10. Voluntari
17
5
5
7
17-19
20
11. Concordia
17
5
2
10
19-23
17
12. Sepsi
17
3
2
12
11-31
11
13. Gaz Metan
17
2
4
11
7-29
10
14. Juventus
17
1
6
10
10-28
9

22 | DIVERTISMENT

Horoscop săptămânal

Berbec (21 mar. - 20 apr.) Afacerile şi munca ta pot fi afectate acum de câteva manevre făcute de niște „prieteni buni”, iar lucrurile vor deveni deranjante din punct de vedere financiar. Păstrează-ţi vigilenţa şi fii atent la comunicarea cu cei din jur. În viaţa de familie se recomandă mai multă căldură.

Taur (21 apr. - 20 mai) În zona carierei, lucrurile sunt un pic încurcate. Deşi
Taur
(21 apr. - 20 mai)
În zona carierei, lucrurile sunt un pic
încurcate. Deşi eşti serios şi corect,
se pare că au de câştigat şi sunt apreciaţi tot cei
leneşi şi superficiali, iar acest lucru începe să te
cam enerveze. Datorită mişcării planetei Venus,
starea ta de spirit se va schimba radical şi vei
privi cu alţi ochi situaţia.

Gemeni (21 mai - 22 iun.) Discuţiile dificile despre partea financiară îţi strică starea de spirit în această săptămână. Dacă ai încerca să găseşti soluţii în loc să tot despici firul în patru, ar fi mult mai bine. Partenerii şi prietenii optimişti te pot ajuta să vezi lucrurile mai clar.

Rac (23 iun. - 22 iul.) Va trebui să citeşti printre rânduri ceea ce încearcă
Rac
(23 iun. - 22 iul.)
Va trebui să citeşti printre rânduri
ceea ce încearcă cei din jur să îţi
spună, deoarece nimeni nu pare să dorească să îţi
vorbească deschis. Mişcarea planetei Venus îţi va
aduce un plus de creativitate în viaţa personală.

Leu (23 iul. - 22 aug.) Problemele legate de autoritate, putere şi control îţi marchează emoţional săptămâna. Curând, atât acasă cât şi la serviciu vor apărea conflicte de interese. Singura modalitate ca să eviţi tensiunile este să rămâi deschis la suflet.

Fecioară (23 aug. - 22 sep.) Încearcă să nu exagerezi cu munca în această săptămână,
Fecioară
(23 aug. - 22 sep.)
Încearcă să nu exagerezi cu munca în
această săptămână, pentru că îţi vei
pierde eficiența şi productivitatea. Rămâi axat
strict pe ceea ce ştii să faci tu mai bine. Este bine
să nu te avânţi în experimentări noi acum.

Balanţă (23 sep. - 23 oct.) Starea proastă de spirit se acutizează acum, iar suspiciunile tale par a creşte de nicăieri. Atenţie la modul în care gestionezi banii pentru că ai tendinţa să exagerezi cu cheltuielile şi asta nu e bine deloc în aceste zile.

Scorpion (24 oct. - 21 nov.) Este o săptămână potrivită pentru a încerca să îţi
Scorpion
(24 oct. - 21 nov.)
Este o săptămână potrivită pentru
a încerca să îţi transformi visele în
realitate. Nu te orienta după alţii, ai încredere în tine,
acum poţi face orice.Venus tranzitează semnul tău
pentru următoarele trei săptămâni şi îmbunătăţeşte
mult situaţia ta. Eşti pur şi simplu, irezistibil pentru
cei din jur care nu îţi mai pot refuza nimic.

Săgetător (22 nov. - 21 dec.) Este timpul să investeşti energie şi timp pentru a stabiliza lucrurile de zi cu zi. Venus te susţine din plin acum, luminând pur şi simplu viaţa ta intimă, iar soarele din semnul tău este alături de tine cu tot ce e mai bun.

Capricorn (22 dec. - 20 ian.) Se recomandă să amâni deciziile financiare la până sfârşitul
Capricorn
(22 dec. - 20 ian.)
Se recomandă să amâni deciziile
financiare la până sfârşitul săptămânii,
pentru că momentul nu este potrivit să cheltui
banii. Deciziile şi alegerile greşite ar putea să te
destabilizeze pentru o perioadă mai lungă, aşa că
gândeşte-te de două ori înainte de a cheltui inutil.

Vărsător (20 ian. - 18 feb.) Luna care este în semnul tău de la începutul săptămânii aduce nesiguranţă, nervi şi discuţii dezagreabile. Ai tendinţa de a fi susceptibil cu cei din jur într-un mod exagerat. Căută să rămâi rezervat şi aşteaptă să treacă această perioadă care nu îţi este favorabilă.

Peşti (19 feb. - 20 mar.) Nu este o perioadă potrivită pentru a finaliza şi
Peşti
(19 feb. - 20 mar.)
Nu este o perioadă potrivită pentru
a finaliza şi încheia afaceri. E bine să
nu semnezi acum documete oficiale. Problemele
de sănătate par să se amelioreze, iar acest lucru te
face să priveşti viitorul cu încredere.
acest lucru te face să priveşti viitorul cu încredere. SUDOKU Soluţia: în numărul următor Soluţia partidei

SUDOKU

lucru te face să priveşti viitorul cu încredere. SUDOKU Soluţia: în numărul următor Soluţia partidei de

Soluţia: în numărul următor

Soluţia partidei de sudoku de numărul trecut este:

Soluţia partidei de sudoku de numărul trecut este: UMOR Câine mort! Spre surprinderea trecătorilor, pe o

UMOR

Câine mort! Spre surprinderea trecătorilor, pe o poartă

era scris: „Câine mort” în loc de „Câine rău”.

– Vai, dar e oribil să scrii aşa ceva pe o poartă!, se indignează o vecină.

– Nu vă faceţi probleme, o linişteşte

proprietarul, am scris așa ca să le fac o

surpriză hoților.

am scris așa ca să le fac o surpriză hoților. Asistenta magicianului Soţia mea a fost

Asistenta magicianului Soţia mea a fost asistenta unui magician mulţi ani. A învăţat câteva trucuri tari de la el. De exemplu, ieri vin de la muncă mult mai devreme, intru în dormitor, ea mă vede şi strigă „Abracadabra ieși din dulap ca un Adam”. Deodată, ce să vezi?, Prietenul meu Răzvan a ieşit dezbrăcat din dulap. Am râs cu lacrimi, săracul Răzvan, mi-era milă de el, era dezorientat complet și zicea mereu „Ce dracu’ s-a întâmplat de am ajuns gol în dulap”.

„Ce dracu’ s-a întâmplat de am ajuns gol în dulap”. Apartamentul Doi logodnici vizitează un apartament

Apartamentul Doi logodnici vizitează un apartament proaspăt finisat, pe care ar dori să-l cumpere.

– Sunt foarte practice dulapurile astea din

perete, remarcă bărbatul.

– Da, dragule, şi destul de încăpătoare.

– Scuzaţi, intervine agentul imobiliar, dar nu-s dulapuri, sunt camerele!

agentul imobiliar, dar nu-s dulapuri, sunt camerele! Reclama unei clinici de înfrumusețar e „Nu flirtaţi cu

Reclama unei clinici de înfrumusețare

„Nu flirtaţi cu nicio femeie atrăgătoare ce

iese de pe poarta noastră! S-ar putea să fie chiar soacra dumneavoastră.”

– Bine… atunci să-mi aducă numai Mercedesul.

– Bine… atunci să-mi aducă numai Mercedesul. Invidia – Auzi bărbate, vecinii de vizavi sunt o

Invidia

– Auzi bărbate, vecinii de vizavi sunt o

pereche fericită. În fiecare dimineaţă îi văd

sărutându-se, iar seara

faci, măcar din când în când…

– Ai puțină răbdare dragă, încă nu o cunosc pe vecina decât din vedere!

Ai putea şi tu s-o

nu o cunosc pe vecina decât din vedere! Ai putea şi tu s-o Cadoul – Draga

Cadoul

– Draga mea, ce ai vrea să-ţi aducă Moş Crăciun?

– Pe tine dragul meu… într-un Mercedes.

– Nu ţi se pare că vrei cam mult?

într-un Mercedes. – Nu ţi se pare că vrei cam mult? Durerea de cap – Alo,

Durerea de cap

– Alo, Ioane, hai la o bere.

– Păi când te-am sunat eu, acum o jumătate

de oră ai zis că ai o durere îngrozitoare de cap și nu ieși din casă.

– Aveam, dar a plecat la piață.

și nu ieși din casă. – Aveam, dar a plecat la piață. Doctorul și pacienta Eu

Doctorul și pacienta Eu şi soţia mea ne plictisisem de viaţa noastră amoroasă, aşa că am hotărât să

devenim creativi şi să ne jucăm de-a doctorul şi pacienta. Pacienta, adică nevastă-mea, m-a rugat ca de data aceasta să dureze

consultația, măcar o oră

să stea în sala de aşteptare 55 de minute!

aşa că am făcut-o

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL, Cluj Napoca, România, 400495, Calea Turzii, nr. 150
Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL, Cluj Napoca, România, 400495, Calea Turzii, nr. 150

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL, Cluj Napoca, România, 400495, Calea Turzii, nr. 150

www.transilvaniareporter.ro

|

www.facebook.com/transilvaniareporter

Redactor-șef: Caius CHIOREAN Redactor-șef adjunct: Ruxandra HUREZEAN Secretar general de redacție: Claudia ROMITAN Coordonator ediția online: Bogdan STANCIU Publisher: Adrian POP adi.pop@transilvaniareporter.ro Director executiv: Mihaela ORBAN mihaela.orban@transilvaniareporter.ro Redactor administrație & economie:

Claudia ROMITAN

Redactor cultură, educaţie: Cristina BELIGĂR Redactor politică: Marius AVRAM Redactor social: Maria MAN, Radu HÂNGĂNUȚ Redactor sport: Patrice PODINĂ Fotoreporter: Dan BODEA Concept grafic: Ciprian BUTNARU DTP: Rareș OLTEANU, Isabela MUNTEAN Corectură: Elena GĂDĂLEAN Producţie: Marius STANCIU

REDACȚIA : redactia@transilvaniareporter.ro, telefon: 0733.333.800

Abonamentele se pot încheia prin: POŞTA ROMÂNĂ - oficiile poştale din orice localitate APEX Cluj - tel. 0264.596.213 REDACŢIE - tel. 0733.333.800, (luni – joi între orele 12:00 – 15:00) email: comenzi@transilvaniareporter.ro

12:00 – 15:00) email: comenzi@transilvaniareporter.ro Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres, Shutterstock TIPAR&PrePress: Compania de Producție Tipografică Cluj

Abonează-te acum! În fiecare joi, săptămânalul Transilvania Reporter, livrat direct la tine acasă 1 3
Abonează-te acum!
În fiecare joi, săptămânalul
Transilvania Reporter,
livrat direct la tine acasă
1
3
8 lei
24 lei
lună
luni
6
12
48 lei
96 lei
luni
luni
Abonamente se pot face prin:
E-MAIL: comenzi@transilvaniareporter.ro
SC APEX SRL: str. Horea nr. 38-40
Telefon: 0264.596.213
INFORMAŢII ABONAMENTE:
E-mail: comenzi@transilvaniareporter.ro
Telefon: 0733.333.800 (luni-joi, 10.00-17.00)
(TVA inclus)
| 23 Cum creşte şi se dezvoltă copilul tău N aşterea unui nou copil este

|

23

Cum creşte şi se dezvoltă copilul tău

N aşterea unui nou copil este un eveniment im-

portant, o schimbare majoră în viaţă. Un moment de mare speranţă, de bucurie şi sărbătoare. Dar ce se întâmplă

atunci când acest nou copil are probleme de sănătate? Ce se întâmplă dacă există întrebări cu privire la nevoile speciale pe care acest copil le poate avea? Cine-l poate ajuta?

Dr. Laura Mărginean, medic primar specialist în neurologie pediatrică la Polaris Medical, explică aspectele pe care părinţii trebuie să le ia în considerare pentru a se putea asigura că asigură o dezvoltare normală a copiilor lor.

asigura că asigură o dezvoltare normală a copiilor lor. Dr. Laura Mărginean, medic primar specialist în

Dr. Laura Mărginean, medic primar specialist în neurologie pediatrică la Polaris Medical

Primii ani din viaţă sunt consideraţi a cei mai importanţi din punct de vedere al
Primii ani din viaţă
sunt consideraţi a
cei mai importanţi
din punct de vedere al
dezvoltării creierului şi al
transformărilor care au loc,
zice şi mai ales psihologice.

SĂNĂTATE

C reşterea şi dezvoltarea unui copil sunt monitorizate printr-un parte-

neriat între părinţi şi profesioniştii în domeniul sănătăţii. Pentru rezultate optime, este necesar ca părinţii să fie familiarizaţi cu etapele de dezvoltare (lucruri pe care majoritatea copiilor le poate face la o anumită vârstă), urmărind modul în care acesta se

joacă, învaţă, vorbeşte şi acţionează, ei fiind primii care pot să tragă un semnal de alarmă dacă acestea nu sunt corespunzătoare. În general, copiii urmează acelaşi model, însă unii se pot dezvolta mai lent sau într-un mod care pare diferit faţă de alţii. Dacă părintele crede că copilul lui nu se dezvoltă în acelaşi ritm sau în acelaşi mod ca majoritatea celor de vârsta lui, nu are achiziţiile

corespunzătoare vârstei sau le pierde, cel mai bine este să se adreseze unui specialist (medic de familie, neona- tolog, pediatru / neuropediatru), pentru a-i explica îngrijorările pe care le are. Acesta va fi evaluat şi probabil supus unor investigaţii suplimentare pentru a se vedea dacă este vorba despre o tulburare a dezvoltării normale şi dacă este necesar să urmeze un program complex de intervenţie.

ŞTIAŢI CĂ

 

Care sunt copiii cu risc crescut de apariţie a unor dizabilităţi în cursul creşterii şi dezvoltării:

copiii născuţi prematur, înainte de 32 de săptămâni, cu greutatea sub 1.500 de grame şi indicele APGAR sub 7;