Sunteți pe pagina 1din 12
O nouã searã de proteste la Cluj-Napoca Numeroºi clujeni au ieºit din nou asearã în

O nouã searã de proteste la Cluj-Napoca

Numeroºi clujeni au ieºit din nou asearã în stradã pentru a cere demisia liderului PSD Liviu Dragnea ºi pentru a-ºi exprima nemulþumirea faþã de demersul coaliþiei de guvernare de a modifica Legile Justiþiei. Protestatarii s-au adunat jurul orei 18 în Piaþa Unirii. „Ne aflãm într-un moment crucial pentru direcþia în care va merge România în urmãtorii ani. Din acest motiv este vital sã acþionãm acum! În sãptãmânile care urmeazã se va decide totul. Dragnea a declarat, cu subiect ºi predicat, rãzboi instituþiilor europene care îl acuzã cã a furat 21 de milioane de euro, DNA-ului ºi celorlalte instituþii din justiþie care îi cerceteazã faptele. «Va fi rãzboi», cu toþi cei ce îºi doresc o clasã politicã purificatã de corupþie, rãzboi cu cei ce îl contestã, dar ºi cu cei ce i-au ales. Cu noi toþi! Spunem NU asaltului asupra justiþiei! Apãrãm independenþa justiþiei ºi ne opunem proiectelor de modificare a legilor justiþiei discutate în acest moment în Parlament”, au fost câteva din argumentele care au stat la baza protestului de asearã. C.P.

luni, 20 noiembrie 2017 • anul XXVIII, nr. 8207 • ISSN 1843-7311 • www.ziarulfaclia.ro • 12 pagini - 2 lei

ISSN 1843-7311 • www.ziarulfaclia.ro • 12 pagini - 2 lei Gunoiada RADU VIDA O ricum facem
ISSN 1843-7311 • www.ziarulfaclia.ro • 12 pagini - 2 lei Gunoiada RADU VIDA O ricum facem

Gunoiada

Gunoiada RADU VIDA O ricum facem ºi orice zicem, maºinile sunt niºte entitãþi poluante. De mare

RADU VIDA

O ricum facem ºi orice zicem, maºinile sunt niºte entitãþi poluante. De mare ºi grea

respiraþie! Cele pe motorinã le devanseazã pe cele pe benzinã, iar cele pe gaz ºi alte cele nu sunt cu nimic mai bune. Toatã lumea ºtie asta. ªi mai ºtie cã vechimea, uzura pe toate laturile ºi încheieturile unui autovehicul face ca acesta sã fie ºi mai ºi: gaze mai multe, octani eliberaþi direct în atmosferã º.a.m.d. Ce am fãcut pentru a contracara

asemenea situaþii? Nimic. Tot ºomerul vrea sã se simtã, fie ºi pentru o clipã, posesor al unui drãcuºor pe patru roþi, care deserveºte reprezentanþi ai clasei ce se crede de la mijloc în sus, mai ceva decât buricul pãmântului. Aºa se face cã, prin curþile noastre, pe strãzi ºi pe maidane au apãrut adevãrate coteþe în care cu greu se adãpostesc chiar ºi gãinile autohtone. Ba, am încurajat, prin politicã de stat, poluarea atmosferei întregii þãri. Am umplut oraºele ºi satele cu maºini second hand, apelând la samsarii transportatori. Rezultatul? Ne-am trezit cã avem un parc de gunoaie, maºini cu kilometrajul pãcãlit, cu defecþiuni dintre

continuare în pagina a 12-a

Primarul din Câmpia Turzii, Dorin Lojigan, ales preºedinte al Ligii Aleºilor Locali din PNL Cluj

Primarul din Câmpia Turzii a fost ales preºedinte al Ligii Aleºilor Locali ai PNL Cluj în cadrul Adunãrii generale a acestui for ce a avut loc la sfârºitul sãptãmânii trecute. Liga Aleºilor locali se ocupã de coordonarea membrilor PNL din administraþia publicã localã, de identificarea ºi de elaborarea unor strategii precum menite sã rezolve problemele din administraþie, precum ºi de asigurarea colaborãrii cu grupurile parlamentare ale PNL. „Se dovedeºte încã o datã cã organizaþia localã a PNL Câmpia Turzii se implicã activ la toate nivelurile ºi cã echipa de la Câmpia Turzii este un pol liberal în plinã ascensiune. Votul colegilor mei de la nivelul întregului judeþ dovedeºte în mod clar susþinerea ºi încrederea de care se bucurã organizaþia de la Câmpia Turzii. În conformitate cu prevederile Regulamentul Ligii Aleºilor Locali, îmi propun ca împreunã cu noua echipã sã militez activ pentru consacrarea principiului exercitãrii mandatului în interesul exclusiv al comunitãþii. Vom contribui la dezvoltarea modalitãþilor de comunicare între aleºii locali, precum ºi cu structurile centrale ºi, nu în ultimul rând, vom asigura colaborarea cu comisiile de specialitate din cadrul structurilor PNL ºi cu societatea civilã în

din cadrul structurilor PNL ºi cu societatea civilã în vederea continuãrii reformei în administraþie”, a

vederea continuãrii reformei în administraþie”, a declarat edilul din Câmpia Turzii în urma alegeri sale în fruntea Ligii Aleºilro Locali ai PNL Cluj. Liderul PNL Cluj, Daniel Buda a arãtat cã aleºii locali liberali s-au plâns de faptul cã mãsurile fiscale impuse de Guvernul PSD-ALDE vor diminua considerabil alocãrile financiare pentru investiþii. „Guvernarea PSD-ALDE se dovedeºte a fi nu doar o guvernare incompetentã ºi care a câºtigat alegerile generale în baza unor minciuni ci ºi o Guvernare care

luptã zilnic împotriva intereselor comunitãþilor locale ºi împotriva tuturor cetãþenilor români. Din pãcate, Guvernul neputinþei ºi a incompetenþei a rãmas nemiºcat la urletul de disperare a primarilor din þarã, inclusiv a primarilor PSD, care vor fi puºi în situaþia de a renunþa la investiþiile publice la care s-au angajat sau, mai grav, la proiectele derulate pe fonduri europene, din cauza lipsei banilor. ªtiu cã primarii din România o duc astãzi foarte greu, însã am subliniat nevoia de absorbþie a fondurilor europene puse la

dispoziþie de Comisia Europeanã, ºi în special a fondurilor care se pot absorbi direct de la Bruxelles. România trebuie sã valorifice mai mult fondurile europene pentru dezvoltarea comunitãþilor locale”, a arãtat Daniel Buda. Precizãm cã sâmbãtã la Cluj- Napoca va avea loc Congresul aleºilor locali ai PNL din toatã România. La eveniment sunt aºteptaþi sã participe peste 1000 de primari, consilieri judeþeni, consilieri locali ºi preºedinþi de consilii judeþene. C.P.

EXCLUSIV FÃCLIA

Agrosel Câmpia Turzii - miracolul seminþelor autohtone cu valoare biologicã ridicatã

seminþelor autohtone cu valoare biologicã ridicatã Directorul general al companiei Agrosel Câmpia Turzii,

Directorul general al companiei Agrosel Câmpia Turzii, Levente Széll, a fost distins, în 2016, cu Diploma de finalist al competiþiei „Întreprinzãtor al Anului”, „pentru viziunea ºi dezvoltarea strategicã în dezvoltarea afacerilor, pentru puterea de a inova ºi integritatea personalã ºi pentru impactul pozitiv asupra comunitãþii”. Titlul a fost conferit de compania de consultanþã financiarã EY România. Competiþia „EY Întreprinzãtorul Anului” se organizeazã în toate þãrile europene ºi este un adevãrat Oscar al antreprenorilor. Cu o echipã de acþiune formatã din 95 de specialiºti tineri ºi mai în vârstã - toþi cu rezultate profesionale notabile - ºi muncitori extrem de conºtiincioºi, economistul Levente Széll, este, neîndoielnic, un exemplu de tenacitate, dovedind cã

prosperitatea în afaceri se obþine prin eforturi susþinute pentru profesionalizarea afacerii, cu corectitudine ºi cu inteligenþã :

bob cu bob, zi de zi, ºi an de an. Agrosel Câmpia Turzii produce seminþe de legume cu valoare biologicã ridicatã, menite sã contribuie la redresarea sectorului de profil din România. Compania privatã dispune de cea mai modernã ºi performantã platformã din industria seminþelor de legume din România. Cu echipamente de ultimã generaþie se realizeazã dezinfectarea, calibrarea, tratarea ºi dozarea numericã a seminþelor. Compania are propriul laborator pentru controlul calitãþii, unde se testeazã germinaþia, umiditatea, puritatea ºi starea sanitarã a seminþelor. Carmen FÃRCAªIU

continuare în pagina a 9-a

PSD Cluj propune zece grãdiniþe noi în Cluj-Napoca

Social democraþii clujeni îi cer primarului Emil Boc sã ia în calcul construirea a zece grãdiniþe ºi creºe noi în municipiul Cluj-Napoca, dând asigurãri cã un demers în acest sens se va bucura de sprijin guvernamental. Liderul PSD Cluj, Horia Nasra a arãtat cã în acest an, Guvernul Tudose a alocat deja 17 milioane lei pentru construirea a douã creºe în cartierul Grigorescu din Cluj-Napoca ºi alte douã în comunele Baciu ºi Gilãu, ambele în valoare de 7,5 milioane lei, precizând cã aceste investiþii sunt insuficiente pentru un municipiu cu un buget cât al unui judeþ mediu. „Cluj-Napoca ºi zona metropolitanã s-au bucurat în ultimii zece ani de o realã creºtere demograficã ºi de o îmbunãtãþire a calitãþii vieþii, motorul economiei locale fiind universitãþile care au generat forþã de muncã înalt calificatã. Având în vedere cã numãrul de familii tinere stabilite în zonã a crescut exponenþial, creºterea numãrului de grãdiniþe/creºe este o Cosmin PURIª

continuare în pagina a 5-a

este o Cosmin PURIª continuare în pagina a 5-a Redacþia ziarului „Fãclia de Cluj” – str.

Redacþia ziarului „Fãclia de Cluj” – str. Clinicilor nr. 33 (staþiile Agronomia - str. Moþilor) Micã ºi mare publicitate: • ORAR: luni-vineri orele 8-18, duminicã orele 15-18 • Tel/fax: 0264-450.707 • e-mail: publicitate@ziarulfaclia.ro, 0788-476.727 • reclama@ziarulfaclia.ro, 0788-307.324

Tel/fax: 0264-450.707 • e-mail: publicitate@ziarulfaclia.ro, 0788-476.727 • reclama@ziarulfaclia.ro, 0788-307.324

2

agenda

TELEFOANE UTILE • Informaþii naþionale: 118932; Digi Cluj: *931

UTILE • Informaþii naþionale: 118932; Digi Cluj: *931 www.ziarulfaclia.ro luni, 20 noiembrie 2017 S-a mutat din

www.ziarulfaclia.ro

luni, 20 noiembrie 2017

S-a mutat din casa lui de lângã Paris Fotbalistul brazilian Neymar, vedeta lui PSG, s-a

S-a mutat din casa lui de lângã Paris

Fotbalistul brazilian Neymar, vedeta lui PSG, s-a mutat, din motive de securitate, din casa pe care o cumpãrase la sfârºitul lui august la Bougival, un orãºel din apropierea capitalei Franþei, scrie ziarul Le Parisien. Atacantul venit în varã de la FC Barcelona s-a mutat din conacul luxos, de cinci etaje, cu piscinã interioarã ºi un teren de 5.000 metri pãtraþi. Neymar, ce a locuit cu o parte a familiei sale ºi cu câþiva prieteni, a fost un

vecin foarte liniºtit, dar prezenþa lui i-a atras pe curioºi, dintre care unii au mers prea departe. Câteva persoane ar fi pãtruns în proprietatea care altminteri era protejatã de un zid lung, cu o înãlþime de aproape 1,70 m. Vecinii au povestit cã mai mulþi pompieri au intervenit de câteva ori într-o casã din împrejurimi ºi ar fi profitat de aceasta pentru

a observa ce se petrece la Neymar. Aceste

experienþe dezagreabile au fãcut ca fotbalistul

ºi autoritãþile sã devinã suspicioºi. De atunci,

un jandarm se ocupã de securitatea caselor din acest sector, în care în afarã de Neymar locuiesc ºi alte personalitãþi.

care în afarã de Neymar locuiesc ºi alte personalitãþi. Brigitte Bardot îi scrie lui Trump Brigitte
care în afarã de Neymar locuiesc ºi alte personalitãþi. Brigitte Bardot îi scrie lui Trump Brigitte

Brigitte Bardot îi scrie lui Trump

Brigitte Bardot a denunþat decizia Washingtonului de a autoriza din nou importul de trofee provenind de la elefanþi uciºi în Zimbabwe ºi în Zambia ºi a afirmat cã Donald Trump este “inapt sã guverneze”, într-o scrisoare adresatã vineri preºedintelui american, relateazã AFP. “Niciun despot din lume nu-ºi poate asuma responsabilitatea de a ucide specii atât de vechi ºi care fac parte din patrimoniul mondial al umanitãþii”, a scris fosta actriþã francezã dupã anunþul controversat al agenþiei federale americane care rãspunde de chestiunea vânãtorii ºi a pescuitului. U.S. Fish&Wildlife Service (USFWS) a anunþat cã “va emite permise care autorizeazã trofeele de elefanþi vânaþi de plãcere în Zimbabwe pânã la 31 decembrie 2018”, provocând numeroase critici din partea asociaþiilor de apãrare a animalelor. “Elefantul este un animal unic, magic, sacru, respectat ºi protejat. Acþiunile dumneavoastrã confirmã zvonurile potrivit cãrora sunteþi inapt sã guvernaþi”, a scris în scrisoare vedeta de 83 de ani, denunþând un “act criminal”.

TELESPECTATOR

luni, 20 noiembrie 2017

“act criminal”. TELESPECTATOR luni, 20 noiembrie 2017 07.15-08:00: "Fresh Matinal"; "City Puls"
“act criminal”. TELESPECTATOR luni, 20 noiembrie 2017 07.15-08:00: "Fresh Matinal"; "City Puls"

07.15-08:00: "Fresh Matinal";

"City Puls" Administrativ.

Meteo;

Horoscopul Zilei;

10:55-11.15 Fresh Matinal (r); 16:00-17:00:

Fresh Money; Meteo;

07.00 Matinal - Preluare TVR 1; 08.00

Bunã dimineaþa, Transilvania! - direct; 09.00 Observator transilvan (maghiarã) (r); 10.00 Bunã dimineaþa, Transilvania! (r); 11.00 Matinal TVR 1 (r); 11.50 Regi ºi pioni (r); 12.00 Transilvania la zi (r); 12.45 Jurnal militar (r); 13.00 Cântec ºi poveste (r); 14.00 Fãrã prejudecãþi (r); 15.00 Gustã Transilvania (r); 15.30 Transilvania culturalã (r); 16.00 Observator transilvan (maghiarã) - direct; 17.00 Transilvania policromã I; 18.00 Jurnal Regional; 18.15 tvrcluj.ro; 18.30 Transilvania policromã II; 19.00 Un stil de viaþã sãnãtos; 20.00 Sfertul academic (r); 21.00

Telejurnal regional (r) - TVR 3; 22.00 Preluare TVR 3.

Luni, 20 noiembrie 2017 ªtiri locale : 09:00, 11:10, 12:00, 14:00, 16:00 ªtiri Radio România

Luni, 20 noiembrie 2017

ªtiri locale: 09:00, 11:10, 12:00, 14:00, 16:00 ªtiri Radio România (retransmisie): 02:00, 04:00, 06:00, 10:00, 15:00, 22:00 07:00-10:00 Bibiliceala de dimineaþã cu Daniel Deneº ºi Rareº Sãvan 10:00-14:00 ÎnFIRipeala cu Florin Grosu 14:00-16:00 Candela, magazin radiofonic de sãnãtate, familie ºi suflet cu Zoltan Lazlo 18:00-19:00 DediFIRcaþii cu Ciprian Muncelean 19:00-20:00 Pe Someº în sus ºi-n jos cu Ciprian Muncelean Ascultã-ne ºi citeºte-ne online:

www.radiofir.ro Urmãreºte ºi pe Facebook:

www.facebook.com/radiofir

PROGRAMUL PROGRAMUL CINEMA "FLORIN PIERSIC" 17-23 NOIEMBRIE 2017

PROGRAMUL PROGRAMUL

CINEMA

"FLORIN PIERSIC"

17-23 NOIEMBRIE 2017

LIGA DREPTÃÞII - SUA vineri, sâmbãtã, duminicã, luni, marþi, joi: 20.00; miercuri: 22.30 AVENTURA PITICILOR 3D - Canada sâmbãtã: 12.00 THOR: RAGNAROK 3D - Marea Britanie, Suedia, SUA luni, marþi: 22.30; sâmbãtã, duminicã: 14.00 HAWAII - România

miercuri, vineri: 14.00; sâmbãtã, duminicã, luni, marþi, joi: 16:00 RODIN - Franþa, Belgia - miercuri: 18.00, joi: 14.00

TATA ÎN RÃZBOI CU

TATA 2 - SUA

sâmbãtã, duminicã, luni, marþi, joi: 18.15; miercuri: 20.00

TÃRÂMUL BINECUVÂNTAT - SUA sâmbãtã, duminicã: 22.30; luni, marþi: 14.00

AVANPREMIERÃ: CRIMA DIN ORIENT EXPRES - SUA AVANPREMIERÃ: MAME BUNE ªI NEBUNE 2 - SUA

* redus la toate spectacolele cu cardul de student, exceptând v, s, d.

toate spectacolele cu cardul de student, exceptând v, s, d. Acupuncturã, Alergologie, Boli infecþioase, Cardiologie,

Acupuncturã, Alergologie, Boli infecþioase, Cardiologie, Cardiologie pediatricã, Chirurgie, Dermatologie, Dermatocosmeticã, Diabet-Nutriþie-Obezitate-Boli Metabolice, Ecografie generalã ºi specialã, EEG/EMG, Endocrinologie, Fiziokinetoterapie, Gastroenterologie, Hematologie, Medicinã Internã, Nefrologie, Neurochirurgie, Neurologie, Neuropsihiatrie pediatricã, Obstetricã-Ginecologie, Oftalmologie, ORL, Ortopedie, Pediatrie, Pneumologie, Psihiatrie, Recuperare medicalã, Reumatologie, Investigarea tulburãrilor de somn, Urologie

Regina Maria Cluj

Dr. Wargha Enayati Preºedinte Grupul Regina Maria

Profesor Dr. N. Hâncu Preºedinte Policlinica Regina Maria Cluj

Policlinica Pasteur Str. Louis Pasteur nr. 24, Cluj-Napoca, e-mail: office.cluj@reginamaria.ro, tel.: 0372-548-701

Doamnelor ºi Domnilor, Policlinica ºi Centrul de Recuperare ºi Fizioterapie (fostul Centru Medical Unirea)

Medicina Muncii Str. Sextil Puºcariu nr. 2, Cluj-Napoca e-mail: office2.cluj@reginamaria.ro, tel.: 0372-548-701

vã oferã o largã gamã de servicii performante în majoritatea specialitãþilor medicale. Consultaþiile sînt asigurate de specialiºti renumiþi, foarte mulþi fiind cadre didactice la Universitatea de Medicinã ºi Farmacie „Iuliu Haþieganu”. Investigaþiile se efectueazã cu aparaturã modernã de ultimã generaþie.

În situaþii speciale apelãm la colaborãri cu Centre Medicale de prestigiu din Europa ºi SUA. Departamentul de Medicina Muncii completeazã în mod strãlucit capacitatea Centrului.

Filozofia noastrã:

“ZI DE ZI, CU EXCELENÞÔ

Policlinica Muzeului Str. Sextil Puºcariu nr. 2, Cluj-Napoca, e-mail: office3.cluj@reginamaria.ro, tel.: 0372-548-701

Punct de recoltare Mihai Viteazu Str. I.P. Voiteºti nr. 2-4, Cluj-Napoca, e-mail: office.cluj@reginamaria.ro, tel.: 0372-548-701

e-mail: office.cluj@reginamaria.ro, tel.: 0372-548-701 ziar independent de Cluj editat de S.C. CASA DE EDITURÃ
e-mail: office.cluj@reginamaria.ro, tel.: 0372-548-701 ziar independent de Cluj editat de S.C. CASA DE EDITURÃ
ziar independent de Cluj editat de S.C. CASA DE EDITURÃ NAPOCA SRL Administratori: Radu Vida,

ziar independent de Cluj editat de S.C. CASA DE EDITURÃ NAPOCA SRL Administratori:

Radu Vida, Livia Pop, Michaela Bocu ORC Cluj: J 12/308/1991 • Cod fiscal: RO 204469 • Capital social 98.280 lei REDACÞIA: Cluj-Napoca, str. Clinicilor nr. 33, e-mail: redactia@ziarulfaclia.ro

RADU VIDA redactor ºef Tel.: 0788.23.28.24 e-mail:raduvida@gmail.com

MICHAELA BOCU redactor ºef-adjunct Tel.: 0788.30.73.26 e-mail: m.bocu@ziarulfaclia.ro

COSMIN PURIª redactor ºef-adjunct Tel.: 0788.23.28.25 e-mail: cosminpuris@yahoo.com

SECRETARIAT:

Tel.: 0264.59.16.81

• PUBLICITATE • MICA PUBLICITATE Str. Clinicilor nr. 33 orar (L-V: 8-18, D:15-18) Tel./fax: 0264.45.07.07 Gina Ivaºcu e-mail: reclama@ziarulfaclia.ro Tel.: 0788.30.73.24 Maria Marchiº e-mail: publicitate@ziarulfaclia.ro Tel.: 0788.47.67.27

• DIFUZARE:

Tel/fax: 0264.59.16.81, Florina Oroian e-mail: difuzare@ziarulfaclia.ro Tel.: 0788.47.67.30

• CONTABILITATE:

Tel.: 0264.59.73.07 Borbely Elena e-mail: conta@ziarulfaclia.ro

• SUBREDACÞIA TURDA:

 

Tel.: 0737.02.35.77

SUBREDACÞIA DEJ:

Tel./fax: 0264.21.60.75

Redactori:

Cristian Focºanu – SPORT Tel.: 0788.47.67.28 Viorel Dãdulescu – ECONOMIC Tel.: 0788.23.28.09

e-mail: v.dadulescu@ziarulfaclia.ro Monica Tripon – SOCIAL Tel.: 0788.30.79.86 Demostene ªofron CULTURÃ, SPORT Tel.: 0723.66.08.42 Cosmin Puriº – POLITIC; Tel.: 0788.23.28.25 Adriana Stupar – ADMINISTRAÞIE Tel.: 0788.47.67.26 Horea Petruº secretar de redacþie; Tel./fax: 0264.59.16.81;

0788.23.28.08

Tehnoredactori:

Valentin Penþa

Viorel Popa

Dana Cutcan

ABONAMENTE:

Preþul unui abonament la ziarul “Fãclia” este de:

• 25 lei/lunã (+ taxe poºtale) pentru persoane fizice

• 35 lei/lunã (+ taxe poºtale)

pentru persoanele juridice.

• S.C. DONATH MEDIA S.R.L. – Tel. 0741.627.075 (pânã în penultima zi a lunii pentru luna urmãtoare);

• Factorul poºtal ºi Oficiul Poºtal

de care aparþineþi (în perioada 1-23 a fiecãrei luni); • Serviciul Difuzare “Fãclia”:

str. Clinicilor nr. 33 (pânã în

penultima zi lucrãtoare a lunii).

luni, 20 noiembrie 2017 roza vânturilor Ziarul nostru foloseºte ºtiri furnizate de agenþia de presã

luni, 20 noiembrie 2017

roza vânturilor

Ziarul nostru foloseºte ºtiri furnizate de agenþia de presã AGERPRES

3

www.ziarulfaclia.ro

Bucureºti - oraºul cu cel mai aglomerat trafic din Europa

EFE

Nouã zile pe an, este timpul pe care îl petrec ºoferii blocaþi în trafic în Bucureºti, cel mai aglomerat oraº din Europa din cauza infrastucturii deficitare ºi a numãrului uriaº de maºini. Este rezultatul unui studiu realizat de fabricantul de dispozitive de navigaþie GPS Tom Tom, care plaseazã capitala României pe primul loc al celor mai aglomerate oraºe din Europa ºi pe locul cinci la nivel mondial. Clasificarea realizatã cu ajutorul datelor culese de dispozitivele GPS aratã cã în orele de vârf este nevoie de 50 de minute în plus pentru a parcurge aceeaºi distanþã în condiþiile unui trafic fluid. “Oraºul este lipsit de o reþea de drumuri de centurã care sã evite ambuteiajele, fapt ce obligã tranzitarea vehiculelor prin capitalã”, a declarat Catiusa Ivanov, jurnalist specializat pe teme municipale. Pe de altã parte, lipsa parcãrilor face ca benzile principalelor artere sã fie ocupate de maºinile staþionate, îngreunând ºi mai mult traficul. În general bucureºtenii petrec în medie 57 de minute pe zi blocaþi în trafic. Þinând cont de o utilizare în medie a maºinii de 229 de zile pe an, locuitorii capitalei petrec echivalentul a 9 zile pe an blocaþi în ambuteiaje. În orele de vârf, timpul necesar pentru parcurgerea unui anumit traseu este aproape dublu faþã de perioadele de circulaþie redusã.

aproape dublu faþã de perioadele de circulaþie redusã. La 2,1 milioane de locuitori ai Bucureºtiului, deºi

La 2,1 milioane de locuitori ai Bucureºtiului, deºi se estimeazã cã numãrul real este de 2,6 milioane de persoane, sunt înregistrate 1,3 milioane de vehicule. O cifrã care nu înceteazã sã creascã: în primele patru luni ale anului 2017, numãrul maºinilor a crescut cu peste 30.000 de unitãþi. Studiul realizat de Tom Tom clasificã oraºele în funcþie de “nivelul de congestionare” a traficului, un parametru care aratã de cât timp este nevoie pentru a parcurge o distanþã la orele de vârf,

comparativ cu perioadele de circulaþie redusã. În Bucureºti indicele este de 50 %, fiind depãºit doar de Ciudad de Mexico (66 %), Bangkok (61 %), Jakarta (58 %) ºi de oraºul chinez Chongqing (52 %). Nivelul de congestionare a traficului la Rio de Janeiro este, de exemplu, de “numai” 47 %; la Buenos Aires de 42 %; iar la Madrid de 25 %. “Trebuie sã optãm pentru metode alternative de transport precum autobuzul, metroul, bicicleta sau motocicleta”, a declarat pentru EFE Mihaela Rus, preºedinta Psiho TrafiQ.

Copacii din oraºele “sufocate”, mai eficienþi pentru sãnãtate decât spaþiile verzi

The Telegraph

Numãrul pacienþilor internaþi ca urmare a crizelor astmatice severe ar putea fi redus considerabil dacã pe marginile drumurilor ar fi plantaþi copaci, potrivit concluziilor unui studiu de amploare.

O echipã de oameni de ºtiinþã

de la Facultatea de Medicinã a Universitãþii din Exeter a studiat impactul asupra bolilor respiratorii a “înverzirii” mediului urban ºi, potrivit concluziilor, plantarea copacilor poate contribui la reducerea efectelor periculoase ale fumului de eºapament provenind din trafic. Pe de altã parte, cercetarea a descoperit cã, în unele cazuri, zonele întinse cu iarbã ºi parcurile pot înrãutãþi starea persoanelor

diagnosticate cu astm deoarece polenul provenit de la acestea se combinã cu agenþii poluanþi declanºând apariþia unui tip de alergie numitã “febra gri”, o reacþie asemãnãtoare “febrei polenului” (rinitã alergicã sezonierã), cauzatã de combinarea particulelor de

polen cu cele poluante. În Marea Britanie, astmul afecteazã aproximativ 5 milioane de persoane, costã sistemul naþional de sãnãtate în jur de 1 miliard de lire pe an ºi cauzeazã circa 1.000 de decese anual. Poluarea exacerbeazã astmul, iar cercetarea a demonstrat cã o densitate mare de copaci în zonele intens poluate contribuie la un numãr mai mic de internãri în unitãþile medicale în comparaþie cu

regiunile mai puþin poluate ºi cu mai puþini copaci. Efectul benefic se menþine chiar dacã polenul provenit de la copaci poate cauza crize de astm, acest lucru sugerând cã efectul de absorbþie a poluanþilor din atmosferã îl depãºeºte pe cel alergic, în special atunci când nivelul de poluare este unul ridicat, precizeazã sursa citatã. Conform cercetãtorilor, un numãr de 300 de copaci în plus pe kilometru pãtrat este asociat cu o scãdere cu circa 50 de cazuri de pacienþi cu crize de astm înregistrate la camerele de gardã la 100.000 de locuitori pe o perioadã de 15 ani. “Spaþiile verzi ºi grãdinile au fost asociate cu reducerea spitalizãrii ca urmare a

astmului în cazul nivelurilor

scãzute de poluare, însã nu ºi

în cele mai poluate zone

urbane. În ceea ce priveºte

copacii, lucrurile stau invers”,

a declarat conducãtorul

studiului, doctor Ian Alcock.

“De vinã ar putea fi polenul de

la plantele ierboase care devin

factori alergici mai puternici în

combinaþie cu poluanþii din atmosferã astfel încât beneficiile oferite de spaþiile verzi se diminueazã pe mãsurã ce nivelul de poluare creºte. Spre deosebire de aceastã situaþie, copacii pot îndepãrta în mod eficient poluanþii din aer, iar acest lucru poate

explica de ce par sã aibã cel mai mare beneficiu în zonele în care nivelurile (de poluare) sunt ridicate”, a precizat el. Studiul, publicat în jurnalul “Environmental International”,

a analizat peste 650.000 de

cazuri de crize astmatice grave înregistrate timp de 15 ani în Anglia ºi a comparat situaþia din 26.000 de cartiere.

Economia zonei euro are nevoie în continuare de banii ieftini de la BCE

Reuters

Economia zonei euro rãmâne dependentã de dobânzile mici la credite asigurate de politica monetarã ultra-relaxatã adoptatã de Banca Centralã Europeanã, care utilizeazã programul sãu de achiziþii de obligaþiuni pentru a împinge în timp anticipãrile referitoare la o majorare a costului creditului, a declarat preºedintele BCE, Mario Draghi. Într-un discurs pronunþat cu ocazia Congresului bancar european de la Frankfurt, Draghi a explicat cã BCE este din ce în ce mai încrezãtoare cã relansarea economicã din zona euro va continua, însã politica monetarã trebuie sã rãmânã una relaxatã din cauza creºterii modeste a salariilor. “Condiþiile de finanþare foarte favorabile pentru companii ºi gospodãrii, care depind foarte mult de politica noastrã monetarã, rãmân unul dintre motoarele cheie ale relansãrii”, a subliniat Draghi. La finele lunii octombrie, BCE a decis sã-ºi prelungeascã programul de achiziþii de active pânã în luna septembrie 2018

ºi dincolo de aceastã datã, dacã va fi nevoie. De asemenea, BCE

a promis cã va menþine dobânzile la actualul minim istoric mult

timp dupã ce va pune capãt achiziþiilor de active. Vineri, Mario Draghi a subliniat cã aceastã promisiune de a continua achiziþiile de active este un element cheie care permite

împingerea în viitor a anticipãrilor referitoare la prima majorare

a dobânzilor, ceea ce contribuie la menþinerea la un nivel redus

a dobânzilor de pe piaþã.

menþinerea la un nivel redus a dobânzilor de pe piaþã. “Achiziþiile de active sunt importante ºi

“Achiziþiile de active sunt importante ºi pentru semnalele pe care le trimit cu privire la evoluþia viitoare a dobânzilor de politicã, ceea ce numim efectul de semnal”, a declarat Draghi. Din cauza dobânzilor negative la depozite pe care BCE le percepe, din 2014, de la bãncile care îºi plaseazã lichiditãþile la banca centralã, o politicã care vizeazã stimularea bãncilor sã acorde credite, BCE este criticatã de sectorul bancar nemulþumit ºi de profiturile reduse ºi majorarea normelor de capital. Cu toate acestea, Mario Draghi a subliniat cã studiile BCE au gãsit foarte puþine dovezi cã politica sa monetarã afecteazã bãncile, adãugând cã orice impact negativ viitor va fi compensat de efectele benefice pentru economie în ansamblu. De asemenea, preºedintele BCE a respins acuzaþiile, venite în

special din Germania, potrivit cãrora politica monetarã ultra- relaxatã a BCE alimenteazã o nouã bulã speculativã pe piaþa creditului, apreciind cã relansarea economicã este una care se întreþine singurã.

Prima tentativã de editare geneticã în corpul uman

The Telegraph

O echipã de medici din Statele Unite

a editat genele unui pacient în urma

unei intervenþii de modificare a ADN- ului realizatã în premierã direct în corpul uman. Medicii din California au administrat tratamentul intravenos experimental ce furnizeazã instrucþiuni de modificare a ADN-ului în corpul lui Brian Madeux, care suferã de sindrom Hunter. Corpul persoanelor diagnosticate cu acest sindrom este incapabil sã descompunã molecule de zahãr denumite mucopolizaharide. Ca urmare, moleculele se acumuleazã ºi cauzeazã daune creierului ºi organelor, în cazurile severe aceastã situaþie fiind fatalã.

Persoanele afectate necesitã în mod regulat terapie de substituþie enzimaticã pentru a descompune

aceste molecule, însã Brian Madeux a declarat cã a ales sã ia parte la studiul clinic deoarece “suferã de dureri în fiecare secundã”. Bãrbatul în vârstã de 44 de ani din Arizona a urmat tratamentul luni, în cadrul Spitalului de Pediatrie UCSF Benioff din Oakland, California. Deocamdatã este prea devreme sã se ºtie cu siguranþã dacã procedura de terapie geneticã efectuatã în premierã a fost un succes însã, în caz afirmativ, ADN-ul lui Madeux deþine în prezent instrucþiunile necesare pentru producerea enzimei necesare. Prin intermediul procedurii intravenoase, Madeux a primit miliarde de copii de instrumente

genetice care acþioneazã asupra unei porþiuni exacte a ADN-ului sãu. Acestea se deplaseazã cãtre ficat unde, pe baza acestor instrucþiuni, celulele produc foarfece moleculare - numite nucleaze ‘’deget de zinc’’ - ºi pregãtesc genele corectoare. “Degetele” taie ADN-ul permiþând astfel genei noi sã se strecoare înãuntru. Aceasta direcþioneazã mai departe celula sã producã enzima care lipseºte pacientului. “Tãiem ADN-ul, îl deschidem, inserãm o genã, îl coasem la loc. “Reparare invizibilã”, a explicat doctor Sandy Macrae, preºedinte al Sangamo Therapeutics, compania californianã care testeazã procedura pentru douã boli metabolice ºi hemofilie. Doctor David R. Liu de la Universitatea Harvard a declarat cã

aceastã încercare clinicã marcheazã o nouã erã. “Încercarea clinicã pentru sindromul Hunter, condusã de o companie cu rol de pionierat, aminteºte o datã în plus cã am intrat într-o erã a editãrii genomice”, a spus el, potrivit sursei citate. “Sunt încrezãtor cã procedura ar putea oferi atât beneficii terapeutice pentru pacient, cât ºi informaþii preþioase pentru dezvoltarea unor terapii de editare”, a adãugat Liu. Doctor Robin Lovell-Badge de la Institutul Francis Crick a subliniat cã realizarea acestui tratament pentru afecþiuni mai complexe va fi o provocare. “Existã mult potenþial pentru tratarea în acest mod a bolilor de ficat”, a spus el. “Aplicarea sa pe lucruri mai complexe, precum distrofia muscularã sau fibroza

chisticã va necesita mult mai multã muncã”, a atras acesta atenþia. Tehnica a fost aplicatã anterior acestei intervenþii, însã numai pe celule extrase din corp care au fost editate ºi apoi reintroduse în organism. Acest lucru nu este, însã, posibil în ceea ce priveºte celulele din organe precum ficat, inimã sau creier. “Dacã funcþioneazã la fel de bine cum funcþioneazã pe ºoareci, (rezultatele) au ramificaþii uriaºe”, a declarat pentru BBC doctor Chester Whitley, unul dintre medicii care au contribuit la efectuarea acestui test clinic. “Sunt foarte încrezãtor cã avem atât un mod sigur cât ºi eficace de a oferi terapie geneticã”, a mai spus specialistul care a adãugat cã, pe termen lung, sperã sã poatã realiza aceastã tehnicã imediat dupã naºtere deoarece un “copil netratat pierde 20 puncte de IQ pe an”.

4

www.ziarulfaclia.ro

weekend-ul de luni

4 www.ziarulfaclia.ro weekend-ul de luni luni, 20 noiembrie 2017 A fost restaurat un templu roman dedicat

luni, 20 noiembrie 2017

A fost restaurat un templu roman dedicat zeului Mithra

fost

restaurat pe amplasamentul sãu original, la ºapte metri sub pãmânt, în inima cartierului City, din Londra, ºi va fi deschis

publicului, informeazã AFP.

Un

templu

roman

a

va fi deschis publicului, informeazã AFP. Un templu roman a Construit în secolul al III-lea, Mithraeum-ul,

Construit în secolul al III-lea, Mithraeum-ul, un sanctuar dedicat zeului Mithra, a fost descoperit întâmplãtor în 1954

zeului Mithra, a fost descoperit întâmplãtor în 1954 pe un sit bombat în timpul celui de-al

pe un sit bombat în timpul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial ºi a fãcut imediat senzaþia, atrãgând pânã la 30.000 de vizitatori pe zi. Templul a fost demontat ºi reasamblat la 100 de metri de amplasamentul sãu original, la acel moment aflat în

reconstrucþie. În prezent, ruinele au trecut printr-un proces de restaurare ºi au fost remontate chiar pe locaþia unde au fost descoperite, sub noul sediu european al agenþiei de informaþii financiare Bloomberg. “Londra este un oraº roman, dar existã puþine urme ale acestui trecut îndepãrtat”, a declarat Sophie Jackson, principalul consultant arheologic al proiectului. “Descoperirea sitului a fost într-adevãr una dintre cele mai importante descoperiri fãcute la Londra, dacã nu în Marea Britanie, în secolul XX”, a indicat ea. London Mithraeum va fi deschis vizitatorilor gratuit începând din 14 noiembrie. Mithra a fost o divinitate adesea reprezentatã ca ucigând un taur - al cãrei cult era destinat bãrbaþilor. Înainte de construirea noului sediu al Bloomberg, arheologii au excavat situl timp de ºase luni, descoperind peste 15.000 de artefacte, printre care bijuterii, pantofi, oase de animale, obiecte de ceramicã ºi broºe, care au permis aflarea de noi informaþii despre modul în care trãiau londonezii în vremurile romane ºi despre obiceiurile alimentare ale acestora. Printre artefacte a fost descoperitã ºi o tabletã din lemn, inscripþionatã cu data de 8 ianuarie, 57 - acesta fiind cel mai vechi document scris de mânã din Marea Britanie.

Festivalul Internaþional BOOKCITY din Milano

“Jurnalul fericirii”, celebra lucrare autobiograficã a lui Nicolae Steinhardt, va fi prezentat în cadrul Festivalului Internaþional BOOKCITY din Milano, cea mai mare manifestare literarã ºi culturalã din capitala Lombardiei, care reuneºte la actuala ediþie peste o mie de evenimente ºi 1.200 de invitaþi, informeazã site-ul Culturaromena.it. Pentru a cincea oarã consecutiv, editura Rediviva, proiect al Centrului Cultural Italo Român din Milano, participã ºi face cunoscute valorile culturale româneºti, prin volumele publicate ºi prezentate în cadrul Festivalul Internaþional Bookcity din Milano. În cadrul ediþiei din acest an, Rediviva propune publicului - în colecþia sa de Spiritualitate - prezentarea “Jurnalului fericirii” de N. Steinhardt, în traducere italianã: “Diario della felicita”, în cadrul întâlnirii: “Nicolae Steinhardt ºi vocaþia libertãþii”. Manifestarea - la care vor fi prezenþi scriitorul ºi jurnalistul Dario Fertilio (Corriere della

Sera), Antonio Buozzi (Lettera 43), Donatella Ferrario (Periodici San Paolo) ºi Violeta Popescu ºi Gabriel Popescu din partea editurii - va avea loc duminicã 19 noiembrie, ora 13:45, la Museo delle Culture del Mondo di Milano ºi se va bucura de patronajul Consulatului General al României la Milano. De la republicarea sa în limba italianã, “Jurnalul fericirii” de N. Steinhardt - una dintre cele mai bune cãrþi publicate dupã anul 1991 - se bucurã de interes ºi de apreciere ºi din partea publicului italian. Mai multe recenzii dupã republicarea sa de cãtre editura Rediviva din Milano (Avvenire, Lettera 43, Vino Nuovo, Jesus, Famiglia Cristiana, precum ºi altele care vor apãrea în L’Osservatore Romano) au adus în atenþie aceastã carte, consideratã de referinþã pentru cultura românã. Este a doua republicare în limba italianã a acestui volum, dupã apariþia sa, la editura Il Mulino din Bologna, în traducerea Gabriellei Carageani, sub

îngrijirea lui Gheorghe Carageani. Evenimentul are loc în contextul în care, în luna iulie a acestui an, la împlinirea a 105 ani de la naºterea lui Nicolae Steinhardt, Academia Românã i-a acordat titlul de academician postmortem. Cele 570 de pagini dactilografiate de autor au fost confiscate de Securitate în 1972. Manuscrisul i-a fost restituit în 1975. Între timp însã Steinhardt finalizase o a doua variantã, mai amplã, de 760 pagini dactilografiate. “Jurnalul fericirii” a fost confiscat a doua oarã în 1984. Pasaje din carte au fost difuzate, în serial, în perioada regimului comunist la postul de radio Europa Liberã , iar “Jurnalul” a fost publicat dupã cãderea comunismului în

1991.

În decursul ediþiilor precedente ale Festivalului, Editura Rediviva ºi Centrul Cultural Italo-Român au organizat manifestãri dedicate apariþiei unor volume în cadrul colecþiilor “Caiete româneºti”, “Memoria”, “Phoenis” ºi “Îþi

româneºti”, “Memoria”, “Phoenis” ºi “Îþi povestesc lumea”, care au adus în prim plan autori,

povestesc lumea”, care au adus în prim plan autori, traduceri din opera clasicilor români, subiecte legate de istoria României, jurnale ºi volume de memorialisticã. Fondatã în anul 2012, în cadrul Centrului Cultural Italo Român din

Milano, ca o asociaþie de voluntariat cultural, editura Rediviva urmãreºte promovarea valorilor culturale româneºti ºi menþinerea interesului viu pentru bogãþia culturalã pe care o prezintã România.

Bibliotecã digitalã dedicatã picturii “Guernica”

Muzeul Regina Sofia din Madrid a inaugurat o bibliotecã online cu acces gratuit în care sunt expuse peste

2.000 de documente ce au legãturã cu renumita picturã “Guernica”, realizatã de Pablo Picasso în 1937, consideratã

un manifest artistic împotriva rãzboiului, informeazã DPA. Noul site interactiv, denumit Rethinking Guernica oferã internauþilor acces gratuit la texte, manuscrise, scrisori, documente, cataloage, afiºe, înregistrãri audio ºi video ºi alte informaþii despre acel tablou celebru. Graþie imaginilor de înaltã rezoluþie, vizitatorul digital poate sã foloseascã funcþia de apropiere (“zoom”), pentru a examina opera de artã în cele mai mici detalii. Potrivit reprezentanþilor muzeului menþionat, documentele expuse în aceastã bibliotecã digitalã au fost preluate din peste 120 de colecþii private ºi naþionale, dar ºi din arhive, biblioteci, institute ºi cinematografe

de artã din lumea întreagã, inclusiv de la Muzeul Picasso amenajat la Centrul Pompidou din Paris ºi de la Arhivele Naþionale de Istorie din Madrid. Cu o suprafaþã de 27 de metri pãtraþi, “Guernica” este consideratã una dintre cele mai influente picturi din secolul al XX-lea. A fost pictatã de Pablo Picasso dupã ce aviaþia germanã a bombardat oraºul spaniol omonim pe 26 aprilie 1937 în timpul Rãzboiului Civil din Spania. Imaginile din tablou prezintã siluete deformate de oameni ºi animale - realizate în negru, alb ºi gri - care suferã ºi sunt cuprinºi de fricã. Opera de artã a fost prezentatã pentru prima datã la Expoziþia Mondialã de la Paris din 1937.

prima datã la Expoziþia Mondialã de la Paris din 1937. Valabilitate Soluþia:
prima datã la Expoziþia Mondialã de la Paris din 1937. Valabilitate Soluþia:
Valabilitate
Valabilitate

Soluþia:

AURITACOLEZIUNIRCATBNLENTENAVODOSCILAVALABILAAUTASRCS

PLAT.PUCAVIONSTOICAALOUSORTOMTAINAMARETRECUTILILAOOSNDI

Stelian-Radu CACUCI

luni, 20 noiembrie 2017 diverse 5 www.ziarulfaclia.ro Oraºul fãrã litere Pe zi ce trece, oraºul

luni, 20 noiembrie 2017

diverse

5

www.ziarulfaclia.ro

Oraºul fãrã

litere

Pe zi ce trece, oraºul de cinci stele – Clujul universitar,

banc.

Un banc la care, însã, hohotele de râs nu vin la sfârºit, ci vin dupã fiecare cuvânt – nu rostit, ci mâzgãlit pe pereþi, dãltuit, din pãcate, pe monumente, pe plãci comemorative ori, în cel mai fericit caz, pe firme oarecare. Fiecare cuvânt se vrea o „poantã”, iar între râsul-râs ºi râsul- batjocurã nu e decât o chestiune de nuanþã. În cazul oraºului cu pretenþii de capitalã culturalã europeanã, e o chestiune de aºezare de LITERE. ªi când spun „litere” mã refer, strict, la acele semne grafice care alcãtuiesc alfabetul ºi care, în mod firesc, compun ºi cuvintele de pe inscripþii. Când literele dispar, ori sunt mutilate, Cluj-Napoca devine „luj- Napoca” sau „Clui-Vapoca”. Dupã aceeaºi schemã, primarul municipiului ar trebui sã devinã „rimarul municipiului”, iar consilierii locali, ”colierii locali” ori, cine ºtie, ”oierii locali”. Nicicând, de la Revoluþie încoace, oraºul n-a mai fost atât de batjocorit ca acum!

academic, multicultural etc. – seamãnã tot mai mult cu un

*** Nu poþi sã nu zâmbeºti zãrind, pe Bulevardul Eroilor, o firmã

de

sã-l punã la loc, îl va pune cândva, nici o problemã, oricum asta

nu scade preþul unui inel sau al unei perechi de cercei. Pânã

atunci însã, dacã vrei sã te amuzi, te poþi gândi cã BI UTERII înseamnã ”uterii de douã ori”, iar ”uteria” poate fi locul în care

se fabricã sau se reparã

Zâmbetul se transformã în hohot de râs atunci când, oareunde tot în centrul oraºului, lângã un magazin de haine second-hand

ºi un atelier de reparaþii încãlþãminte, zãreºti o firmã pe care

scrie

vrei sã te faci (de) oaie? ***

OITORIE”. Sã fie, oare, locul în care intri atunci când

BI UTERII. A picat „j”-ul, probabil patronul n-a avut vreme

utere.

Dacã „Biuteriile” ºi ”Oitoria” sunt râsul-râs, râsul-batjocurã începe, tot în centrul municipiului, atunci când, pe construcþia ridicatã de Federaþia Românã de Baschet pe Bulevardul Eroilor, în spatele Monumentului Memorandiºtilor, ºi dedicatã

EuroBasket, Cluj-Napoca devine

Aproape, pe o placã pe care, de ani (buni!) scria ”SOCIETATEA ACADEMICA GHEORGHE I. BRATIANU”, se poate citi acum

„luj-Napoca”.

I. BRATIANU” , se poate citi acum „luj-Napoca” . ”OCIETATEA ACADEMICA GHEORGHE I. BRATI NU” .

”OCIETATEA ACADEMICA GHEORGHE I. BRATI NU”. Mergând

pe aceeaºi schemã, putem presupune cã, într-un viitor nu prea îndepãrtat, inscripþia ne va vorbi despre ”cetatea academica Gheorghe I. Bratinu” ºi, în final, despre ”etatea academica Gheorghe I. Bratinu”. Cine va fi fost Bratinu ãsta?

Mãria?)

Municipiului Cluj-Napoca la intrarea în Librãria Universitãþii, ne spune cã ”în aceastã clãdire a locuit ilustrul lingvist, prof. univ. dr. Nicolae Drãganu, 1884-1939, decan al Facultãþii de Litere, rector al ALMEI M TER NAPOCENSIS ºi primar al Clujului între anii 1933-1938”. Pentru litera lipsã, (Pri)Mãria Municipiului nu se sancþioneazã

pe sine aºa cum sancþioneazã, cu supraimpozitare, proprietarii de imobile care ”nu ºi-au întreþinut corespunzãtor” proprietãþile. *** S-au isterizat, unii, de „isteria” maghiarilor, dupã ce, cu puþin timp în urmã, monumentul Matei Corvinul a fost vandalizat, iar acum Primãria amenajeazã patinoarul în jurul monumentului. Dacã românii, clujeni, ar fi fost cel puþin tot atât de ”isterici”, monumentul Mihai Viteazul din piaþa cu acelaºi nume nu ar arãta astãzi aºa cum aratã - ca o ruinã. Vine Centenarul, ca un Bau- Bau, ºi Primãria promite reabilitarea monumentului. Pânã la reabilitare, însã, nu se pot gãsi, totuºi, douã litere ºi o virgulã, aºa încât Mihai Viteazul sã nu mai fie domn al ”ÞÃRII ROMÂNEªTI AL AR EALULUI ªI A TOATÃ ÞARA M LDOVEI”?

O altã placã, de data asta amplasatã de Primãria (sau

? O altã placã, de data asta amplasatã de Primãria (sau Dacã, în cazul lui Matei

Dacã, în cazul lui Matei Corvin, smulgerea sau îndoirea pintenilor se cheamã ”vandalizare”, oare cum ar trebui sã se numeascã batjocorirea, trecutã cu vederea de ani de zile, de autoritãþi, a monumentului lui Mihai Viteazul? ªi cu cât ar trebui sancþionatã (Pri)Mãria Municipiului Cluj-Napoca pentru proasta întreþinere a monumentului? ***

Eveniment, în Piaþa Mihai Viteazul: au reapãrut literele pe inscripþia de pe monumentul „Flacãra Veºnicã”! Minune în toatã

regula, sãvârºitã dupã aproape zece ani în care citatul din Mihai Viteazul era un fel de bolborosealã de împleticit limba. Deci, se poate! Doar cã, în graba mare, o literã din citat, care ar fi trebuit sã fie ”î”, a rãmas ”i”: ”am stat impotriva turcilor”.

ªi pentru cã nimic din ce se face nu trebuie fãcut bine pânã la

capãt, pe partea lateralã a monumentului citim, în continuare:

„PRIMARIA MUNICIPIULUI CLUI-VAPOCA 23 APRILIE 2003”!

Sunt

scumpi la litere, edilii noºtri!

Social democraþii clujeni nu ºtiu încã dacã organizeazã manifestaþii

Liderul PSD Cluj, Horia Nasra a declarat pentru Fãclia cã decizia luatã, recent, de Comitetul Executiv Naþional cu privire la organizarea de manifestaþii pe plan local va fi analizatã la prima ºedinþã a Biroului Permanent Judeþean(BPJ). Nasra nu a putut spune când se vor reuni membrii Biroului Permanent Judeþean ºi nici dacã este de acord sau nu cu astfel de acþiuni. ‘’În cadrul primei ºedinþe de BPJ a PSD Cluj vom discuta decizia luatã la Herculane cu privire la organizarea de manifestaþii

ºi vom lua o decizie’’, a spus Nasra. Preºedintele PSD Liviu Dragnea a declarat vineri cã orice organizaþie a partidului din þarã poate sã organizeze manifestaþii publice oricând. “Am decis în Comitetul Executiv Naþional ca orice organizaþie PSD din þarã sã poatã sã organizeze manifestãri publice oricând, stabilind data, locul ºi motivul pentru care vor sã facã aceastã manifestaþie, coordonându-se sau nu între judeþe”, a precizat Dragnea, la Bãile Herculane, la finalul ºedinþei

Comitetului Executiv Naþional al PSD. Întrebat dacã va fi organizatã o manifestaþie mare la Bucureºti pentru susþinerea Guvernului, liderul social- democraþilor a spus cã nu ºtie. “Nu ºtim. Una nu exclude pe alta”, a precizat el. Social-democraþii s-au reunit vineri la Bãile Herculane într-un Comitet Executiv Naþional, pentru a analiza stadiul implementãrii programului de guvernare.

C.P.

Ministrul Educaþiei:

 

Manualele de clasa a V-a vor fi în ºcoli luni dimineaþa

Ministrul Educaþiei, Liviu Pop, a declarat, sâmbãtã, la Iaºi, cã manualele de clasa

“În 17 noiembrie era termenul de livrare cãtre inspectoratele ºcolare. Toate

martie ofertã pentru editarea de manual ºcolar. Luni, la ora 12,00, vom avea un eventual clar la nivel naþional, iar acele edituri, dacã vor fi, eu sper sã nu fie, care nu au livrat manualele vor fi sancþionate în conformitate cu contractul, 0,5% pe zi de întârziere, din valoarea contractului”, le-a

spus jurnaliºtilor ministrul

Educaþiei. Întrebat dacã s-a rãzgândit în privinþa manualului unic, ministrul Liviu Pop a replicat: “Nu m-am rãzgândit ºi nu o sã mã rãzgândesc niciodatã cu lucrurile bune pe care le-am pus în programul de guvernare”.

a

V-a vor în ºcoli începând

inspectoratele lucreazã alãturi de colegii noºtri directori, sâmbãtã ºi duminicã, în aºa fel încât luni sã avem toate manualele la care s-au câºtigat licitaþiile. Dupã cum bine ºtiþi,

de luni dimineaþa, editurile

care nu au fãcut livrãrile urmând a fi sancþionate cu 0,5% din valoarea contractului pentru fiecare

zi

de întârziere.

nu la toate s-a depus în luna

*** Probabil, din acelaºi motiv, Baba Novac rãmâne, în continuare,

CÃTRE. Pãcat cã monumentul nu

este al comunitãþii maghiare. Dacã ar fi fost al lor, se fãcea caz

ucis în chinuri groaznice de

pânã-n lunã de

dispariþia criminalului de pe soclu. Aºa, ne

lunã de dispariþia criminalului de pe soclu. Aºa, ne mulþumim sã ºtim cã l-a ucis sã

mulþumim sã ºtim cã l-a ucis

sã gãseascã soluþia înþeleaptã. Când dispar litere, e una, dar când

dispar cuvinte întregi

*** Chiar aºa, ºi în cazul plãcii amplasate în plin centrul municipiului, în Piaþa Unirii, pe clãdirea unde funcþioneazã UniCredit Bank ºi pe care, dintre câte cuvinte vor fi fost cândva, mai putem citi astãzi: „A Gãrzii Naþionale Române din Ardeal”.

Cãtre. Primãria n-a fost în stare

,

de unde sã le mai iei?

. Primãria n-a fost în stare , de unde sã le mai iei? În mod sigur

În mod sigur Banca nu e a Gãrzii, dar nici placa nu e a Bãncii.

Cuvintele au

ºters-o, la plimbare, oraºul seamãnã tot mai

mult cu un banc, râsul-batjocurã se suprapune peste râsul-râs,

edilii n-au vreme de litere

ºi vine Centenarul, ca un Bau-Bau,

reabilitaþi-vã, oameni buni, imobilele, cã altfel vã

supraimpoziteazã (Pri)Mãria

M. TRIPON

PSD Cluj propune zece grãdiniþe noi în Cluj-Napoca

urmare din pagina 1

prioritate pentru comunitatea noastrã. În acest sens, Guvernul Tudose a alocat 17 milioane lei pentru construirea a douã creºe în cartierul Grigorescu din Cluj-Napoca ºi alte douã în comunele Baciu ºi Gilãu, ambele în valoare de 7,5 milioane lei, fonduri alocate prin Programul Naþional de Dezvoltare Localã. Aceste investiþii în viitor sunt bine-venite însã insuficiente pentru un municipiu care are un buget mare cât al unui judeþ mediu sau mic. Prin urmare, în urmãtorii patru-cinci ani, bugetul generos al municipiului Cluj-Napoca permite alocarea unei sume pentru construirea a ZECE GRÃDINIÞE/CREªE noi (în cartiere în care sunt insuficiente, nu existã sau sunt neconforme, de exemplu, Mãrãºti, Între lacuri, Bunã ziua, Borhanci). Îi solicit domnului Emil Boc sã ia în considerare construirea celor ZECE GRÃDINIÞE/CREªE noi în Cluj-Napoca ºi îl asigur cã aºa cum am susþinut finanþarea celor douã grãdiniþe din cartierul Grigorescu, voi susþine orice mãsurã localã sau guvernamentalã prin care sã asigurãm viitorul copiilor noºtri” a declarat deputatul Horia Nasra, preºedintele social-democraþilor clujeni. Municipiul Cluj-Napoca se confruntã cu o crizã foarte mare de locuri în creºe. Din datele care apar pe pagina de internet a creºelor din Cluj-Napoca reiese cã situaþia locurilor în aceste unitãþi e dramaticã. Ca exemplu, în acest an, peste 1300 de micuþi nu au prins locuri în creºe iar pãrinþii acestora au trebuit sã-ºi gãseascã altã variantã de a-i îngriji.

6

www.ziarulfaclia.ro

artã-culturã

6 www.ziarulfaclia.ro artã-culturã luni, 20 noiembrie 2017 BibliotecaJudeþeanã‘OctavianGoga’ Cluj–Napoca

luni, 20 noiembrie 2017

BibliotecaJudeþeanã‘OctavianGoga’

Cluj–Napoca

Vernisaj “Un vizionar american:

viaþa ºi vremurile lui John F. Kennedy’

Sunteþi invitaþi astãzi/luni, 20 noiembrie, 15. 30, la una dintre cele mai interesante expoziþii, una care readuce în memoria afectivã figura fostului preºedinte John F. Kennedy (1917 – 1963). Al 35 – lea preºedinte al Statelor Unite ºi al patrulea preºedinte american

al Statelor Unite ºi al patrulea preºedinte american asasinat, JFK, continuã sã suscite interes, legitim dacã

asasinat, JFK, continuã sã suscite interes, legitim dacã avem în vedere ºi desecretizarea dosarelor care-l privesc, poate aºa vom ºti ºi noi cine sunt vinovaþii. Revin la expoziþia care va fi vernisatã astãzi, expoziþie itinerantã, organizatã de Wiener Schiller Production în colaborare cu Biblioteca Prezidenþialã JF Kennedy, pornitã într-un turneu internaþional la data de 23 iunie 2017. Cele 77 de fotografii vor fi expuse în centre importante din Australia, Brazilia, China, Etiopia, Germania, Honduras, Kosovo, Polonia, România, Coreea de Sud, Thailanda ºi Venezuela. Expoziþia are la bazã cartea scrisã de Douglas Brinkley ºi Stephen Kennedy Smith (nepotul lui JF Kennedy), American Visionary: John F. Kennedy’ s Life and Times/Un vizionar american: Viaþa ºi vremurile lui John F. Kennedy’. Evenimentul este onorat de prezenþa domnului Ronald F. Hawkins, consilier pentru presã ºi culturã, Ambasada Statelor Unite la Bucureºti. Fotografia din paginã, reprezintã sosirea cuplului prezidenþial la Dallas/Texas cu puþin înainte de fatidica orã 12: 30. Demostene ªOFRON

Jazz Napocensis 2017 20 – 22 noiembrie, 19. 00 • Casa de culturã a studenþilor
Jazz
Napocensis
2017
20 – 22 noiembrie, 19. 00
• Casa de culturã a studenþilor
Suntem practic în faþa celei de a 21 – a ediþii,
una care poartã din nou o semnãturã
inconfundabilã, cea a profesorului ªtefan
Vannai. Aflat în ceas aniversar prin cei 35 de
ani pe care-i împlineºte Big Band GAIO. O vârstã
frumoasã, o vârstã a amintirilor (turnee,
concerte, festivaluri, colaborãri, public,
),
Big
Band – ul GAIO fiind o amprentã unicã în
peisajul cultural local, naþional ºi internaþional.
Nu cred cã greºesc afirmând cã Big Band – ul
GAIO este cel mai longeviv big band din
România ºi poate între prime zece din Europa.
Luni, 20 noiembrie, sunt programate Body
and Soul Treatment by Dr. Jazz, urmatã de o
conferinþã cu o singurã temã, jazzul.
Marþi 21, douã sunt momentele care
intereseazã, Jazz – ul, Muzica Libertãþii, respectiv
concursul debutanþilor în jazz.
Miercuri 22, are loc concertul aniversar Big
Band GAIO, la care îºi dau concursul Funk’ e
Fetish, Din Brasilia, Cristina Petrescu, Jazz
Modul Band ºi La început a fost Ritmul (ScPATJ).
Tot miercuri sunt programate douã vernisaje, În
spatele scenei (graficã) ºi Colours of NIA (desing),
ambele semnate de profesorul ªtefan Vannai.
Moderator este Virgil Mihaiu, voce
autoritarã a tot ceea ce înseamnã
JAZZ !
Demostene ªOFRON

Teatru

Ce reprezintã o familie în ziua de azi? Posibile rãspunsuri în ‘Familii’

luni, 20 noiembrie, Teatrul Maghiar de Stat,

19.00

Ne face plãcere sã te invitãm la spectacolul de teatru Familii din cadrul turneului naþional „Manifest pentru dialog”, realizat de cãtre regizorul Eugen Jebeleanu ºi adus la viaþã de tinerii actori de la Teatrul Naþional „Radu Stanca” Sibiu.

Spectacolul chestioneazã conceptul de familie integrat în actualitatea secolului XXI. Urmãrind evoluþia acestor familii distincte, se pun sub lupã probleme actuale de interes social general, precum homosexualitatea, adopþia, abuzul fizic ºi psihic,

precum homosexualitatea, adopþia, abuzul fizic ºi psihic, Piesa de teatru aduce în discuþie situaþia ºi evoluþia

Piesa de teatru aduce în discuþie situaþia ºi evoluþia familiei într-un context social ºi legislativ tulbure. Pornind de la proiectul de lege prin care se propune redefinirea familiei în Constituþie, regizorul Eugen Jebeleanu aduce pe scenã trei familii – marcate de conflicte, neînþelegeri ºi frãmântãri – ºi ne trece prin tumultul vieþii lor pentru a ne provoca la dialog. Doi fraþi vitregi sunt nevoiþi sã convieþuiascã împotriva voinþei lor, o tânãrã mamã se confruntã cu alcoolismul soþului ei, un frate ºi- o sorã se reîntâlnesc cu ocazia decesului mamei lor, un cuplu tânãr trece prin momente de crizã.

Ce reprezintã o familie în ziua de azi ? Vor da rãspunsuri Ioana Cosma, Oana Marin, Vladimir Petre, Ioan Paraschiv, Gabriela Pârliþeanu, ªtefan Tunsoiu, Iustinian Turcu, Claudiu Urse. Scenografia este semnatã de Velica Panduru; sound design Claudiu Urse, video Andrei Cozlac. „Familii” a avut premiera la 4 octombrie, 2016, înregistrând succesul aºteptat, unul aºteptat ºi în aceastã searã. Tema este de actualitate, scena sibianã una de calibru, sunt întrunite toate elementele unui succes clujean. Demostene ªOFRON

Toamna Culturalã Gherleanã

În fiecare an, în plinã toamnã instituþiile culturale din municipiul Gherla oferã amatorilor

de muzicã noi ºi noi suprize. Nu este altfel nici în aceastã perioadã, când nu trece un weekend fãrã o reprezentaþie. La sfârºitul lunii octombrie

a avut loc ediþia XIV al tradiþionalului Concurs-

festival „Tinere speranþe”, la care au fost prezenþi tineri interpreþi de muzicã popularã din cinci judeþe transilvane, dar ºi o mare speranþã din Dolj, de fapt câºtigãtoarea concursului. A urmat o reuºitã searã de romanþe organizatã de Asociaþia Culturalã „Siminicul”. Amatorii folclorului a avut ocazia sã asiste zilele trecute la „Casa cântecului ºi dansului popular”. În

cadrul acestui spectacol au evoluat pe scenã elevii cursului de canto popular iniþiat de ªcoala Popularã de Arte „Tudor Jarda” din Cluj-Napoca. La sfârºitul sãptãmânii trecute la restaurantul Parc, Cooperativa de consum Gherla a organizat

o „Searã distractivã”. Invitata evenimentului a

fost interpreta de muzicã popularã din localitate, Anuþa Mânecan Nemeº, iar acompaniamentul muzical a fost asigurat de Nucu de la Fizeº. În data de 25 noiembrie Casa Municipalã de Culturã va gãzdui tradiþionalul Festival „Trio Transilvan-Trio Instrumental”, la care au fost invitate cele mai bune triouri instrumentale din zona Transilvaniei. Pe lângã aceste manifestãri culturale trebuie sã mai amintim expoziþia de cartofilie „Fortificaþii sãseºti din Transilvania”, deschisã pânã vineri, 17 noiembrie în sãlile Centrului

Turistic. Tot acolo, începând cu 20 noiembrie 2017 se poate vizita Expoziþia de ceasuri aparþinând colecþionarilor gherleni Boierean Ionel ºi Bereczki Tibor, eveniment de artã în premierã în oraºul de pe Someº. SZ.Cs.

de artã în premierã în oraºul de pe Someº. SZ.Cs. Bogdan Suceavã la Cluj: Istoria lacunelor.

Bogdan Suceavã la Cluj: Istoria lacunelor. Despre manuscrise pierdute

18:30, la Librãria Book Corner (Bdul Eroilor, nr. 15), Bogdan Suceavã va intra în dialog cu invitaþii sãi, Júlia Vallasek, Petér Demény, Doru Pop, pe marginea volumului recent apãrut. Searã moderatã de Valentin Derevlean. Cît de tragicã e pierderea definitivã a unui manuscris? Dar dacã autorul manuscrisului pierdut a scris alte opere de o valoare inestimabilã? De la Aristotel la Hemingway existã o întreagã istorie a manuscriselor definitiv dispãrute, despre care se crede cã ar fi putut revoluþiona literatura, filosofia, matematica sau fizica. Fie cã a fost vorba despre accidente tragice, precum mistuirea Bibliotecii din Alexandria, despre moartea autorului, cum s-a întîmplat cu I.L. Caragiale, care se pare cã n-a mai reuºit sã termine o presupusã dramã istoricã, sau despre intervenþii exterioare, precum valiza

de manuscrise pe care Gao Xingjian ar fi fost constrîns sã o ardã, toate cãrþile ce nu au mai ajuns la generaþiile urmãtoare reprezintã lacune cu neputinþã de acoperit. Istoria lacunelor analizeazã cîteva dintre aceste pierderi ºi impactul lor asupra cursului istoric al civilizaþiei, mereu pornind de la întrebarea „Ce ar fi fost dacã Bogdan Suceavã s-a nãscut pe 27 septembrie 1969 la Curtea de Argeº. Studii în matematicã la Universitatea din Bucureºti ºi la Michigan State University. În prezent, profesor în Departamentul de Matematicã de la California State University, Fullerton, SUA. Autor al volumelor de prozã: Teama de amurg (1990); Sub semnul Orionului (1992); Imperiul generalilor tîrzii ºi alte istorii (2002, 2003); Bunicul s-a întors la francezã, istorii (2003, 2008); Venea din

Luni, 20 noiembrie, 16:00, la Facultatea de Litere, Universitatea „Babeº-Bolyai”, din Cluj-Napoca, Bogdan Suceavã se va întîlni cu studenþii ºi profesorii cu prilejul apariþiei celui mai nou volum al sãu, Istoria lacunelor. Despre manuscrise pierdute, publicat recent la Editura Polirom, disponibil ºi în format electronic. Moderatori: Mihaela Ursa ºi Alex Goldiº. În aceeaºi zi, de la

timpul diez (2004, 2010, 2014); Miruna, o poveste (2007, 2008, 2017); Distanþe, demoni, aventuri (2007); Vincent nemuritorul (2008); Noaptea cînd cineva a murit pentru tine (2010); Memorii din biblioteca idealã (2013); Scrisori de la Polul Est (2015); Republica (2016). Distincþii literare: Premiul I Nemira, în 1993, pentru nuvela Imperiul generalilor tîrzii; Premiul CopyRo, în 2002, pentru volumul Imperiul generalilor tîrzii ºi alte istorii; Premiul pentru Prozã al Asociaþiei Scriitorilor din Bucureºti pentru Miruna, o poveste. Premiul

I al Reþelei literare pentru Noaptea cînd

cineva a murit pentru tine. Lucrãri de istoria matematicii publicate, între altele, în Historia Mathematica, Notices of the American Mathematical Society, Mathematical Intelligencer.

luni, 20 noiembrie 2017 artã-culturã 7 www.ziarulfaclia.ro G alele M EDICINÃ, A RTÃ, C ULTURÃ

luni, 20 noiembrie 2017

artã-culturã

7

www.ziarulfaclia.ro

Galele MEDICINÃ, ARTÃ, CULTURÃ – 188

Cea de a 188-a ediþie a Galelor Medicinã, Artã, Culturã – eveniment emblematic pentru viaþa
Cea de a 188-a ediþie a Galelor Medicinã, Artã, Culturã –
eveniment emblematic pentru viaþa culturalã ºi academicã a
Clujului, organizat de: Universitatea de Medicinã ºi Farmacie
,,Iuliu Haþieganu’’, Consiliul Judeþean Cluj, Academia
Românã – Filiala Cluj-Napoca, Muzeul de Artã Cluj-Napoca –
a cuprins, în introducere, excepþionala conferinþã a Acad.
Dorel BANABIC, care a fãcut un amplu comentariu asupra
evoluþiei tehnologiilor de la prima la a patra revoluþie
industrialã ºi impactul lor social.

sfârºitul secolului XIX. Specific acestei revoluþii este utilizarea acþionãrii electrice a echipamentelor de producþie ºi realizarea unei producþii de masã

Mai multã flexibilitate ºi adaptabilitate; Transformarea structurilor rigide în structuri de tip reþea; Integrarea pe verticalã a sistemelor de producþie flexibile ºi reconfigurabile; Modularizarea ºi autonomia sistemelor de producþie; Utilizarea unor sisteme de producþie cu structurã fractalã; Optimizarea resurselor prin conectarea echipamentelor în reþea; Utilizarea inteligenþei artificiale în comanda sistemelor de producþie în scopul luãrii unor decizii rapide ºi optime; Dezvoltarea ºi utilizarea unor noi modele de afaceri; Utilizarea aplicatiilor

Acad. Dorel BANABIC: A patra revoluþie industrialã a început. Este pregãtitã România pentru a face faþã

sfidãrilor acestei noi revoluþii? Referitor

la acest subiect,vorbitorul a arãtat, între

altele, cã ,,industria prelucrãrii materialelor joacã un rol foarte important în economia þãrilor din Uniunea Europeanã contribuind cu peste 15% la valoarea adãugatã. Aceastã industrie genereazã peste 80% din inovaþiile ºi 75% din exporturile þãrilor

europene, cuprinde peste douã milioane de companii ºi oferã peste 33 de milioane de locuri de muncã. Ca

urmare, industria prelucrãrii materialelor poate fi consideratã motorul economic ºi social al Europei. În ultima decadã, industria europeanã

a pierdut 10 % în termeni de valoare

adãugatã faþã de þãrile emergente. Ca rãspuns la aceastã scãdere, Europa a iniþiat un ambiþios program, care reprezintã o nouã revoluþie industrialã, denumitã Industry 4.0. Iniþiativa a fost introdusã de guvernul german în anul 2011, în cadrul târgului de la Hanovra, sub denumirea Industrie 4.0. Imediat aceastã iniþiativã a fost urmatã de alte state sub diferite denumiri: Factory of

the Future (Franþa ºi Italia), Catapult (UK), « Smart Manufacturing » în US, respectiv «Made in China -2025» în China sau «Innovation 2025» în Japonia. Termenul a devenit extrem de popular odatã cu iniþiativa Forumului Economic Mondial de a organiza o dezbatere pe aceastã temã în cadrul unei întâlniri la Davos, organizatã în ianuarie 2016.

Klaus Schwab, fondatorul ºi coordonatorul acestei organizaþii, a publicat o carte în care prezintã pe larg concluziile acestui forum. Odatã cu lansarea programului Industry 4.0 ne gãsim în perioada de început a celei de-

a patra revoluþii industriale. Industry

4.0 este caracterizatã de automatizarea,

digitizarea ºi interconectarea tuturor componentelor din procesele de producþie. Pentru atingerea acestui obiectiv foarte ambiþios, Europa ºi-a

propus sã investeascã în acest domeniu

în urmãtorii 15 ani peste 1.300 miliarde

de euro. Provocarea politicã ºi economicã majorã este de a face ca toate sectoarele industriale sã profite din plin de inovarea digitalã în produse, procese

ºi modele de afaceri. Este pregãtitã România sã se alinieze þãrilor europene care au demarat deja programe naþionale/europene pentru a rãspunde acestei provocãri ºi a nu rãmâne un outsider în aceastã competiþie? Pentru aceasta trebuie ca una din direcþiile de dezvoltare strategicã a României sã fie orientate pe domeniul Industry 4.0. Evoluþia tehnologiilor de la prima revoluþie industrialã pânã în prezent. Tehnologiile de prelucrare a materialelor au evoluat disruptiv de la apariþia lor pânã în prezent, putând fi definite patru mari revoluþii industriale (denumite în literaturã Industry 1 pânã la Industry 4). Prima revoluþie industrialã, care a început în ultimele decade ale secolului XVIII, este caracterizatã de introducerea echipamentelor mecanice de producþie acþionate de forþa apei sau a aburului. A doua revoluþie industrialã a debutat la

sau a aburului. A doua revoluþie industrialã a debutat la bazatã pe divizarea muncii. A treia

bazatã pe divizarea muncii. A treia revoluþie industrialã a demarat în deceniul 8 al secolului XX. Caracteristica de bazã a acesteia este utilizarea sistemelor electronice ºi tehnologiei informaþiei în automatizarea producþiei. În momentul de faþã ne gãsim în perioada de început a celei de-a patra revoluþii industriale (Industry 4.0), caracterizatã de utilizarea sistemelor cyber-fizice în procesele de producþie. Revoluþia Industry 4.0 prevede cã produsul care urmeazã sã fie fabricat este capabil sã interacþioneze cu echipamentele de fabricaþie (maºini ºi roboþi) ºi sã transmitã acestora cerinþele pentru urmãtoarea fazã a procesului de prelucrare. Se realizeazã astfel un sistem inteligent de producþie capabil sã comunice ºi sã ia decizii optime în mod

autonom. Conceptul Industry 4.0 este inclus în programele strategice de dezvoltare ale unor þãri dezvoltate din Europa, America ºi Asia. Spre exemplu, Germania a inclus în programul sãu de cercetare strategicã, cu perspectivã anul

2025, domeniul Industrie 4.0. Acesta reprezintã unul din cele 10 proiecte de viitor pentru perioada menþionatã. Totodatã a creat o platformã în cadrul Ministerului Federal al Educaþiei ºi Cercetãrii. Platforma Industrie 4.0 cuprinde deja peste 250 de participanþi din peste 100 de organizaþii (intreprinderi, institute de cercetare ºi universitãþi). În cadrul acestei platforme s-a constituit un grup de lucru care a elaborat un raport care cuprinde un set de reglementãri privind implementarea strategiei Industrie 4.0. Ceea ce caracterizeazã a patra revoluþie industrialã sunt tehnologiile avansate. Acestea sunt: internetul obiectelor (Internet of Things-IoT), securitatea datelor, prelucrarea datelor ºi, mai nou, manufacturarea pieselor în cloud, prelucrarea prin adãugare de material, realitatea augmentatã, Big Data, roboþii autonomi, simularea proceselor, integrarea sistemelor pe verticalã ºi orizontalã. Concluzii. Principalele aºteptãri ale industriei ca urmare a trecerii ei în faza a patra a dezvoltãrii (Industry 4.0) sunt:

“app-store” ºi “cloud” ca noi concepte în managementul cunoºtinþelor etc.

Toate acestea vor conduce la o creºtere

a eficienþei fabricaþiei prin reducerea

timpilor de fabricaþie, reducerea rebuturilor în lanþul de proces, o mai

mare adaptabilitate la necesitãþile clientilor, creºterea calitãþii produselor ºi, în final, la reducerea costurilor produselor fabricate ºi a timpilor de aºteptare pentru consumatorul final. Acest impact uriaº preconizat prin trecerea în noua etapã a industriei prin digitizarea întregului lanþ de proces pentru fabricarea unui produs justificã efortul bugetar al Europei pentru implentarea agendei Industry 4.0. România trebuie sã fie parte activã la acest salt calitativ al industriei europene. Spre deosebire de þãrile avansate din punct de vedere tehnologic, în România discuþiile privind Industry 4.0 au fost abordate cu preponderenþã în literatura de popularizare (ªtiinþã ºi Tehnicã, Ziarul Financiar, Magazin, T&T - Tehnicã

ºi Tehnologie etc.) nefiind încã un

domeniu abordat în revistele sau conferinþele de specialitate, cu câteva excepþii. Domeniul Industry 4.0 este promovat foarte intens de companiile multinaþionale localizate în România (Siemens, Bosch, FESTO, Vodafone etc.). Din pãcate, încã nu se observã un interes al companiilor româneºti pentru agenda Industry 4.0. Referindu-mã la domeniul academic, menþionez faptul cã doar Universitatea Politehnica din Bucureºti a introdus o specializare la masterat în domeniul sistemelor cyber- fizice cu aplicaþii în domeniul sistemelor de fabricaþie. Primele cercetãri în acest domeniu au fost demarate de Profesorul Ioan Dumitrache, care iniþiazã în anul 2012 o serie de workshop-uri în domeniul sistemelor cyber-fizice sub egida Societãþii Române de Automaticã ºi Informaticã Tehnicã (SRAIT) ºi a Secþiei de ªtiinþa ºi Tehnologia Informaþiei a Academiei Române. Workshop-urile se organizeazã anual, fie ca evenimente independente, fie în cadrul unor conferinþe mai ample, ultimul având loc în luna mai 2016’’. În continuare, Acad. BANABIC a

prezentat avantajele ºi dezavantajele României în agenda Industry 4.0 a Europei precum ºi câteva propuneri pentru promovarea acesteia. ,,Punctele tari (selectiv): Existenta forþei de muncã înalt calificate în domeniul IT; Existenta unui sector IT foarte performant, cu competenþe în domeniile esenþiale pentru Industry 4.0:

inteligenþa artificialã, securitatea datelor, Big Data, reþele de comunicaþii etc.; Existenþa unor centre performante în câteva domenii importante pentru Industry 4.0: informaticã, calculatoare, roboticã, automaticã; Existenþa unui masterat în sisteme cyber-fizice în cadrul Universitãþii Politehnica din Bucureºti; Existenþa unui workshop cu tradiþie în domeniul Sistemelor Cyber- Fizice organizat anual de Universitatea Politehnica din Bucureºti împreunã cu Academia Romanã; Existenþa unor nuclee de cercetare în tehnologii specifice pentru Industry 4.0 (Aditive Manufacturing) sau în domeniul simulãrii avansate a proceselor de fabricaþie (multiscale modeling, stochastic modeling); Implicarea unor colective universitare în proiecte europene din domeniul Industry 4.0; Existenþa unei diaspore româneºti foarte active în acest domeniu; Existenþa unei infrastructuri de internet foarte performante; Existenta unei industrii în plinã dezvoltare, ceea ce o face atractivã pentru atragerea de investiþii în facilitãþi noi de producþie; Existenta unei industrii de furnizori pentru industria auto dezvoltatã ºi cu o dinamicã

accentuatã, acest sector fiind unul din cele mai atractive pentru Industry 4.0. Punctele slabe (selectiv): Lipsa unui program coerent al guvernelor României în domeniul Industry 4.0; Lipsa unei eficiente ºi competente reprezentãri în foruri internaþionale unde se discutã agenda Industry 4.0; Lipsa participãrii (cu câteva excepþii) a cercetãtorilor români la conferinþe internaþionale în care se dezbat problemele Industry 4.0; Lipsa vizibilitãþii cercetãtorilor români din domeniul tehnologiilor de prelucrare (cu câteva excepþii) în literatura de specialitate relevantã pentru

materialelor, organizarea producþiei etc. Dacã analizãm atât punctele tari cât ºi pe cele slabe prezentate succint mai sus putem rãspunde la întrebarea din titlu:

România nu este pregãtitã încã pentru a face faþã sfidãrilor celei de-a patra revoluþii industriale, care a început deja de cinci ani ºi care nu se reflectã încã în realitãþile þãrii noastre. Ce este de fãcut ? Înfiinþarea unui Think-Tank în domeniul Industry 4.0 care sã cuprindã specialiºti din universitãþi, institute ale Academiei Române, Academia de Stiinþe Tehnice din România, industrie, firme de IT; Definirea unei agende Industry 4.0 a României; Introducerea în Strategia de Dezvoltare a României a unei agende Industry 4.0; Introducerea în Programul National de Cercetare, Dezvoltare ºi Inovare 2015-2020, PNIII, spre exemplu în Programul 2, Creºterea Competitivitãtii economiei Româneºti prin Cercetare, Dezvoltare ºi Inovare a domeniului Industry 4.0 ca domeniu prioritar; O promovare mai accentuatã

a conceptului Industry 4.0 în mediul

academic, de cercetare ºi industrial din

România etc. Din cele de mai sus se poate concluziona cã, în acest moment, cu toate iniþiativele insulare menþionate, România nu este încã pregãtitã sã se integreze în agenda Industry 4.0 a Europei. Consider cã întârzierea demarãrii rapide de acþiuni va duce la scoaterea României de pe harta agendei europene din acest domeniu, cu repercusiuni negative pe termen lung pentru companiile româneºti. Este necesarã o campanie activã de conºtientizare ºi sprijinire a acestora pentru adaptarea lor la tendinþele europene ºi mondiale de digitizare a fabricaþiei’’, a mai precizat Acad. BANABIC. *** Ca o încununare a serii moderate de Prof. dr. Nicolae HÂNCU, reputatele artiste de la Opera Naþionalã Românã Cluj-Napoca, Liliana NECIU (mezzosopranã) ºi Lelia SERAFINCEANU

Liliana NECIU (mezzosopranã) ºi Lelia SERAFINCEANU comunitatea ºtiinþificã internaþionalã; construcþii

comunitatea ºtiinþificã internaþionalã;

construcþii de maºini, mecanicã, ºtiinþa

(pian) au susþinut un microrecital care

Lipsa resurselor financiare a

a

cuprins: canzonetele Santa Lucia, Non

intreprinderilor româneºti din

ti

scordar di me ºi Torna a Suriento,

domeniul prelucrãrilor mecanice; Lipsa interesului bãncilor româneºti în finaþarea activitãþilor specifice acestui domeniu; Lipsa specialiºtilor în organizarea producþiei; Lipsa calificãrii forþei de muncã în domenii interdisciplinare; Lipsa unor specializãri interdisciplinare (calculatoare- senzoricã-tehnologii mecanice-

precum ºi douã piese româneºti: Cântec de adormit Mitzura ºi Revedere. *** Urmãtoarea Galã, a 189-a, va avea loc, în mod excepþional, marþi, 21 noiembrie 2017, cu începere de la ora 18, în Sala Tonitza a Muzeului de Artã Cluj-Napoca. În programul aºezat sub genericul SEARA DE LÂNGÃ INIMÃ:

materiale-organizarea producþiei), cu excepþia specializãrii de sisteme cyber- fizice menþionatã anterior; Calitatea slabã a studenþilor în unele domenii esenþiale pentru Industry 4.0:

Dorel VIªAN – Omul ºi taina lui; Horia BÃDESCU – Transilvania mea. Moderator: Prof.dr. Nicolae Hâncu. A consemnat Michaela BOCU m.bocu@ziarulfaclia.ro Foto: Ioan Mircea Corpodean

8

www.ziarulfaclia.ro

SUBREDACÞIA TURDA - tel. 0737-023.577

publicitate

SUBREDACÞIA DEJ - str. 1 Mai nr. 2 orar: L-V: 8-13; tel/fax 0264-216.075

DEJ - str. 1 Mai nr. 2 orar: L-V: 8-13; tel/fax 0264-216.075 luni, 20 noiembrie 2017

luni, 20 noiembrie 2017

BULETIN INFORMATIV În vederea efectuãrii unor lucrãri de reparaþii la reþeaua de alimentare cu apã

BULETIN INFORMATIV

În vederea efectuãrii unor lucrãri de reparaþii la reþeaua de alimentare cu apã, lucrãri pentru care nu se pot asigura modalitãþi alternative de alimentare, Compania de Apã Someº S.A. va întrerupe furnizarea apei potabile dupã cum urmeazã:

MARÞI, 21 NOIEMBRIE 2017 Între orele 09:00-15:00

1. Localitatea Cluj-Napoca: str. Sitarilor între str. Sitarilor nr. 11 ºi str. Gheorghe

Sion; str. Gheorghe Sion; str. Vlãdeasa; str. Beliº; str. Valea Drãganului str. Spicului între str. Spicului nr. 23 ºi str. Gheorghe Sion; str. Viile Dâmbul Rotund; str. Argintului; str. Mugurilor; str. Diamantului; str. Ametistului; str. Topazului; str. Safirului; str. Smaraldului; str. Privighetorii; str. Dropiei; str. Dealului; str. Cucului; str. Mierlei; str. Constantin Brãiloiu; str. Onix; str. Rubinului; str. Lãstunilor;

Rugãm Clienþii Companiei sã ia mãsuri de stocare a acelor cantitãþi de apã care sã le acopere necesitãþile pe perioada anunþatã. În vederea remedierii evenimentelor accidentale (avarii) la reþeaua de alimentare cu apã, care nu pot fi prevãzute, Compania de Apã SOMEª anunþã de regulã întreruperea furnizãrii serviciului în fiecare dimineaþã la posturile locale radio-Tv. În cazul avariilor de o urgentã ºi/sau amploare deosebite, pentru care este necesarã o intervenþie neîntârziatã pentru a evita efecte colaterale nedorite asupra sistemului sau bunurilor, este posibil ca anunþul sã nu mai fie posibil. Lucrãrile programate se anunþã cu cel puþin 24 de ore înainte ºi prin presã. Mulþumim pentru înþelegere.

Serviciul Comunicare ºi Clienþi

(CP 253)

(CC199)
(CC199)
Comunicare ºi Clienþi ( C P 2 5 3 ) (CC199) SUBREDACÞIA TURDA tel. 0737-023.577 SUBREDACÞIA
Comunicare ºi Clienþi ( C P 2 5 3 ) (CC199) SUBREDACÞIA TURDA tel. 0737-023.577 SUBREDACÞIA

SUBREDACÞIA TURDA

tel. 0737-023.577

SUBREDACÞIA DEJ

str. 1 Mai nr. 2 orar: L-V: 8-13; tel/fax 0264-216.075

str. 1 Mai nr. 2 orar: L-V: 8-13; tel/fax 0264-216.075 Agenþia Agenþia de de publicitate publicitate

Agenþia Agenþia de de publicitate publicitate

a a ziarului ziarului FÃCLIA FÃCLIA de de Cluj Cluj

preia preia anunþuri anunþuri de de publicitate publicitate

(licitaþii, (licitaþii, citaþii, citaþii, vînzãri, vînzãri, pierderi, pierderi,

matrimoniale, matrimoniale, diverse), diverse),

ºi ºi în în ziarul ziarul ADEVÃRUL. ADEVÃRUL.

aºteptãm aºteptãm la la sediul sediul din din Cluj-Napoca, Cluj-Napoca,

str. str. Clinicilor Clinicilor nr. nr. 33. 33.

Informaþii Informaþii la la telefon telefon

0264-450.707; 0264-450.707;

0788-476.727 0788-476.727

ºi ºi 0788-307.324. 0788-307.324.

DIVERSE

• Mureºan Victoria solicit aviz gospodãrire apã pentru realizare iaz agrement loc. Braisoru nr. 55, jud. Cluj. Informaþii: 0722-408.454.

(41113)

• În conformitate cu O.U.G. 195/2005, privind protecþia mediului, aprobatã prin Legea 265/2006 cu modificãrile ºi completarile ulterioare ºi Ord.1798/2007, Fundaþia “Ajutaþi Copiii România” anunþã începerea demersurilor în vederea obþinerii autorizaþiei de mediu pentru obiectivul “Spãlãtorie de haine” din localitatea Cluj- Napoca, str. B-dul 21 Decembrie 1989 nr.131, ap. 167A. Eventualele sugestii ºi reclamaþii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanþilor nr.99, în zilele de luni între orele 9.00-16.30, marþi-joi între orele 9.00-14.00, vineri 9.00-12.00. (39848)

• Porumb Cãlugãr, titular al proiectului “Construire anexã gospodãreascã pentru exploataþie agricolã (spatii de cazare temporarã, spaþii de depozitare, garaj pentru utilaj agricol)”, propus a fi amplasat în extravilanul municipiului Turda- cãtun Petrilaca, jud.Cluj, anunþã publicul interesat asupra luãrii deciziei etapei de încadrare de cãtre Agenþia pentru Protecþia Mediului Cluj, în cadrul procedurii de evaluare adecvatã, respectiv cã proiectul nu necesitã parcurgerea celorlalte etape ale evaluãrii adecvate. Proiectul deciziei etapei de încadrare ºi motivele care o fundamenteazã pot fi consultate la sediul APM Cluj, Calea Dorobanþilor, nr.99, în zilele de luni, între orele 9.00-16.30 ºi marþi-vineri, între orele 9.00- 14.00, precum ºi la urmãtoarea adresã de internet:

www.apmcj.anpm.ro. Publicul interesat poate înainta comentarii/ observaþii la proiectul deciziei de încadrare în termen de 5 zile de la data publicãrii prezentului anunþ.

(41123)

• SC LUKOIL ROMANIA SRL

anunþã publicul interesat asupra luãrii deciziei etapei de încadrare de a nu solicita efectuarea evaluãrii de impact asupra mediului ºi a nu se supune evaluãrii adecvate pentru proiectul “Recompartimentare ºi refaþadizare cabinã staþie, adãugare pompã carburant, extindere copertinã, amenajare spãlãtorie cu autoservire (1 boxã), amenajare terasã ºi amplasare container tip pentru depozitare” în comuna Apahida, sat Sânnicoara, str. Clujului, nr. 4, judeþul Cluj. Informaþiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul Agenþiei pentru Protecþia Mediului Cluj, Calea Dorobanþilor, nr. 99, în zilele de:

luni între orele 9.00-16.30, marþi- joi între orele 9.00-14.00 ºi vineri între orele 9.00-12.00 ºi la punctul de lucru SC Lukoil Romania SRL în com. Apahida, sat Sânnicoara, str. Clujului, nr. 4, jud. Cluj. Observaþiile publicului se primesc zilnic la sediul Agenþiei pentru Protecþia Mediului Cluj în zilele de luni-joi între orele 8.00 – 16.30 ºi vineri între orele 8.00- 14.00, în termen de 5 zile de la publicarea anunþului în ziar.

(41125)

de 5 zile de la publicarea anunþului în ziar. (41125) DECESE COMEMORÃRI (40768) • 18 noiembrie

DECESE

COMEMORÃRI

(40768)
(40768)

18 noiembrie 2017, o

zi tristã, încãrcatã cu multã durere. Este ziua în care am pierdut-o pe nepreþuita noastrã mamã, soþie, fiicã, sorã, mãtuºã AVRAM ORTENZIA. Aceasta îºi ia rãmas bun de la fiul Avram Iuliu, soþul Avram Iuliu, mama Mureºan Maria, surorile Iepure Victoria, Mureºan Aurica, Ardelean Viorica cu

familiile ºi de la toþi prietenii ºi rudele. Înmormântarea va avea loc luni, 20 noiembrie, ora 12.00, la Cimitirul Central. Dumnezeu sã o odihneascã în pace.

(7111903)

• S-a stins ca o lumânare admirabilul OM ing. SAVU DUMITRU ªTEFAN, fost director la FMR Cluj. Sincere condoleanþe familiei îndoliate. Nu te vom uita niciodatã! Fam. Vasile Rusu. (7111901)

Un ultim omagiu d-lui

ing. SAVU DUMITRU

ªTEFAN, admirabilul OM care a constituit pentru noi un adevãrat exemplu de înþelepciune. Sincere condoleanþe familiei greu încercate. Odihneascã-se în pace! Fam. Ioan Raþiu.

(7111902)

Se împlinesc 19 ani de

când dragul nostru IOAN COROIAN (BABI) din Turda, trãieºte doar în amintirea celor ce l-au cunoscut ºi iubit. Dumnezeu sã-l odihneascã în pace. Fiica Elena Hossu cu familia.

(1111703)

celor ce l-au cunoscut ºi iubit. Dumnezeu sã-l odihneascã în pace. Fiica Elena Hossu cu familia.
luni, 20 noiembrie 2017 economia EURO 4,6400 lei LIRA STERLINÃ 5,2076 lei DOLAR 3,9322 lei

luni, 20 noiembrie 2017

economia

EURO

4,6400 lei

LIRA STERLINÃ

5,2076

lei

DOLAR

3,9322 lei

FRANC ELVEÞIAN

3,9662

lei

9

www.ziarulfaclia.ro

EXCLUSIV FÃCLIA

Agrosel Câmpia Turzii - miracolul seminþelor autohtone cu valoare biologicã ridicatã

urmare din pagina 1

Este singurul laborator de acest gen din sectorul privat din þarã, care a fost atestat de Asociaþia de Acreditare din România - RENAR. De la înfiinþare, în 1998, Agrosel a ameliorat, înregistrat ºi brevetat în Catalogul Oficial al Soiurilor de Plante din Uniunea Europeanã, aproape 100 de varietãþi legumicole. Ameliorarea pe care o face Agrosel nu se bazeazã pe

Aceºtia se confruntã, în munca lor, cu diferite boli ale plantelor, cu dãunãtori. Ei trebuie sã fie rentabili, pentru cã trãiesc efectiv din culturi agricole. Preþul legumelor s-a menþinut, în ultimul deceniu, la valori aproape constante. Dacã producãtorii nu ar avea soiuri ºi hibrizi performanþi, care sã producã mai mult pe aceeaºi suprafaþã de teren, nu ar mai putea rezista financiar”, spune directorul general al Agrosel.

rezista financiar”, spune directorul general al Agrosel. modificãri genetice, seminþele de legume modificate

modificãri genetice, seminþele de legume modificate genetic fiind interzise în Uniunera

Europeanã. În schimb, Agrosel are, din 2016, ºi o gamã de seminþe bio - cu tomate, ardei, rãdãcinoase. Pe piaþa de seminþe

Legumicultorii doresc varzã cu frunze subþiri, tomate cu gustul de altãdatã, ori ardei galben- verzui de dimensiune medie ºi gustoºi. Potrivit managerului Levente Széll, zona Câmpia Turzii-Luduº-Mureº este cea

condiþiile pedoclimatice ºi de tehnologia din România. „Este un mare avantaj sã putem selecta cei mai productivi hibrizi ºi soiuri legumicole”, spune Levente Széll, adãugând cã producãtorii cer plante cu rezistenþã

amelioraþi, de geneticã autohtonã, vom avea ºansa ca ºi nepoþii noºtri sã cunoascã ardeiul Kapia de la noi ºi nu pe cel din alte pãrþi ale lumii. ”Este foarte important sã ne pãstrãm tradiþia de consum. Iar noi, compania Agrosel, avem

tradiþia de consum. Iar noi, compania Agrosel, avem ridicatã, cu productivitate, ºi fructe de formã

ridicatã, cu productivitate, ºi fructe de formã tradiþionalã, cer, de pildã, ca ardeiul- gogoºar, ardeiul Kapia ºi ardeiul gras sã fie de mãrimea celor obiºnuite ºi nu mamut. Totodatã, la ardeii Kapia ºi gras se doreºte culoarea galben- verzui tipic româneascã, cu pulpã groasã, în avantaj faþã de cele de culoare galbenã. În România, ca ºi în întreaga zonã balcanicã, se consumã un anumit soi de ardei: gras galben. Acest soi este, în micã mãsurã, în preferinþele occidentalilor, ei vor ardei verde ºi roºu, precizeazã managerul companiei. Pentru Levente Széll nu este de lãudat faptul cã românii

obligaþia, ca, dupã 20 de ani de activitate în horticulturã, sã încercãm sã pãstrãm aceste valori. Occidentalii nu o sã investeascã pentru tradiþia noastrã”, susþine directorul Levente Széll. Referindu-se la adaptarea soiurilor ameliorate la schimbãrile meteorologice tot mai frecvente în România, Levente Széll a arãtat cã tot ce este ameliorat se adapteazã mai bine factorilor de stress ºi legumele au suficientã vigurozitate pentru a rezista chiar ºi la agresiunile luminii solare. Legumicultura are nevoie de condiþii specifice - spaþii protejate, sisteme de irigaþie, spaþii încãlzite,

protejate, sisteme de irigaþie, spaþii încãlzite, microambalate din România, Agrosel a ajuns la o cotã de

microambalate din România, Agrosel a ajuns la o cotã de

38%.

„Mã trag dintr-o familie de producãtori de legume. Am lucrat, din copilãrie, alãturi de pãrinþii mei, în legumiculturã. Aºa s-a nãscut ºi pasiunea mea ºi a fratelui meu, Alexandru, - suntem împreunã administratori ºi asociaþi la aceastã companie -, pentru seminþele de calitate, la fel ºi dorinþa de a aduce mai mult pentru legumicultura autohtonã ºi nu numai. Am început ca distribuitor de seminþe. Apoi, din 1998, a venit provocarea de a ameliora, de a perfecþiona. Ameliorarea este o cercetare în scopul de a crea soiuri ºi hibrizi noi, care sã rãspundã solicitãrilor cultivatorilor.

mai caldã a Transilvaniei,

propice legumiculturii. Aceasta

a fost raþiunea pentru care, în

anii 70, în acest perimetru au

fost construite sere de legume.

ªi Staþiunea de cercetare Iernut

a fost înfiiþatã din considerente

similare. „Câmpia Turzii se preteazã, aºadar, perfect activitãþii pe care o desfãºoarã firma noastrã, Agrosel”, spune Levente Széll. El a arãtat cã profesioniºti interesaþi de ºtiinþa ameliorãrii au fost dispuºi sã se mute, de la sute de kilometri, la Agrosel Câmpia Turzii. Puþine companii se ocupã de ameliorarea soiurilor legumicole, cele mai multe preferând sã reprezinte branduri puternice, olandeze sau occidentale, cu tradiþie considerabilã. Agrosel amelioreazã în funcþie de

considerabilã. Agrosel amelioreazã în funcþie de o legumiculturã performantã. Pe de altã parte, managerul

o legumiculturã performantã. Pe de altã parte, managerul companiei subliniazã cã pentru un gust bun este preferabilã cultivarea în sol, nu pe

fertilizare, pe o suprafaþã de 5.600 mp, dar ºi a unui nou depozit, pregãtind, totodatã, funcþionarea a încã unui laborator de cercetare-

funcþionarea a încã unui laborator de cercetare- substrat, precum se procedeazã în multe þãri din Europa.

substrat, precum se procedeazã în multe þãri din Europa. În România, legumele

dezvoltare. Compania din Câmpia Turzii exportã seminþe profesionale, de peste 16 ani, în þãri din Europa ºi din afara continentului. Agrosel a participat la nenumãrate târguri ºi expoziþii din þarã ºi din strãinãtate. Levente Széll susþine cã este nevoie de sprijinul autoritãþilor, al Guvernului, pentru prezenþa firmelor din România, de talia Agrosel, la târguri internaþionale. De regulã, la aceste manifestãri, standurile expoziþionale sunt plãtite de guvernele þãrilor participante. Este, astfel, facilitatã, prezenþa internaþionalã a companiilor. Agrosel ºi-a plãtit întotdeauna cheltuielile pentru participarea la târguri ºi expoziþii. „ªi pentru exporturi ar trebui sã fie gãsite modalitãþi de sprijin. Autoritãþile române faciliteazã, mereu, importurile, nu ºi exporturile”, a subliniat managerul Agrosel.

nu ºi exporturile”, a subliniat managerul Agrosel. fertilizare, anumite tratamente, protejare de insecte etc.

fertilizare, anumite tratamente, protejare de insecte etc. Ca sã produci legume 10-11 luni din an este nevoie de anumite tehnologii caracteristice. Fãrã investiþii în tehnologie nu se poate practica

se cultivã direct în sol. Agrosel a investit, în acest an, 1,5 milioane de euro, din fonduri proprii, pentru construirea de noi solarii, dotate cu sisteme automate de încãlzire, iluminat, irigare ºi

importã mai multe produse agricole decât exportã. Din

punctul sãu de vedere, importurile, ajung, în timp, sã modifice obiceiurile de consum

ale populaþiei. Dar dacã vom

cultiva hibrizi româneºti

ajung, în timp, sã modifice obiceiurile de consum ale populaþiei. Dar dacã vom cultiva hibrizi româneºti

10

www.ziarulfaclia.ro

sport

10 www.ziarulfaclia.ro sport luni, 20 noiembrie 2017 Fotbal   Liga 3 – etapa 13   Universitatea

luni, 20 noiembrie 2017

Fotbal

 

Liga 3 – etapa 13

 

Universitatea Cluj, liderã la finalul turului

• „Studenþii” au spart fortãreaþa Cugirului ºi au provocat Metalurgistului prima înfrângere pe teren propriu din acest sezon, ajungând la ºase victorii la rând în campionat. De Black Friday, trei din cele patru echipe clujene au obþinut victorii la promoþie. Era imposibil ca toate patru sã fie victorioase, în condiþiile în care CFR 2 Cluj ºi Unirea Dej s-au aflat faþã în faþã, pe terenul feroviarilor. Aceºtia din urmã ºi-au onorat statutul de gazde ºi s-au impus cu 2-0, prin golurile marcate de Kereki ºi Hamed, în minutele 36 ºi 58. Unirea Dej nu a obþinut nici un punct în mandatul lui Flaviu Bãieºu ºi a contabilizat a ºaptea înfrângere consecutivã. Cu Ceaca în mare formã, autorul unei duble, Sãnãtatea Cluj s-a impus pe terenul celor de la Gaz Metan 2 Mediaº cu scor de forfait, înregistrând a doua victorie consecutivã, dupã cea cu Unirea Alba Iulia. Este pentru a doua oarã în acest sezon când „viruºii verzi” antrenaþi de Casab Kis ºi Dan Matei marcheazã trei goluri într-un singur meci. S-a mai întâmplat în prima etapã, în disputa cu Avântul Reghin, câºtigatã de clujeni cu acelaºi scor. Dealtfel, Sãnãtatea Cluj ocupã abia locul 11 în într- un clasament al atacurilor din Seria 5. Universitatea Cluj ºi-a trecut în cont a ºasea victorie consecutivã în campionat ºi echipa pregãtitã de Adrian Falub a devenit principala favoritã la promovare. În ultimul meci al turului, dar nu ºi al anului, „studenþii” au dispus, în deplasare, de Metalurgistul Cugir, pe un teren greu, pe care nimeni nu s-a mai impus în acest sezon, cu golurile experimentaþilor Dorin Goga ºi George Florescu, din minutele 14 ºi 62. Pentru gazde a punctat ªaucã, în minutul 23. Partida nu a fost lipsitã de scântei, iar la finalul acesteia, jucãtorii celor douã combatante s-au luat la harþã. Gazdele au acuzat arbitrajul, solicitând douã penalty-uri. Încasãrile de la acest meci, aproape 7000 de lei, vor fi donate fostului jucãtor Cristian Coroian. În urma acestui rezultat, Metalurgistul a rãmas la ºase puncte în urma liderului. Cu un parcurs impecabil pe teren propriu pânã la acest meci, patru victorii din tot atâtea partide, cugirenii au suferit primul eºec.

Rezultatele înregistrate în Seria 5

 

• Unirea Alba Iulia

– FC Avrig

 

2-0

• Gaz Metan 2 Mediaº

– Sãnãtatea Cluj

 

0-3

• Metalurgistul Cugir

– Universitatea Cluj

1-2

• CFR 2 Cluj

– Unirea Dej

 

2-0

• CS Iernut

– Performanþa Ighiu

0-3

• ACS Comuna Recea

– Viitorul Ghimbav

 

3-0

• Avântul Reghin

– Unirea Tãºnad

1-0

• Industria Galda de Jos a stat.

 

Clasament

 

1.

FC Univ. Cluj

12

9

2

1

33-8

29(+ 11)

2.

Performanþa Ighiu 12

8

3

1

27-12

27

(+ 9)

3.

Industria Galda

12

7

3

2

25-13

24

(+ 9)

4. Metalurgistul

12

7

2

3

20-14

23

(+ 8)

5. Comuna Recea

12

7

1

4

23-12

22

(+ 4)

6. Unirea A. Iulia

12

6

2

4

20-9

20

(- 1)

7.

Sãnãtatea Cluj

12

5

4

3

15-9

19

(+ 1)

8.

Avântul Reghin

12

6

1

5

14-18

19

(+ 1)

9.

Unirea Tãºnad

12

5

3

4

17-15

18

(- 3)

10.CFR 2 Cluj

13

4

4

5

16-16

16

(- 2)

11.

Gaz Metan 2

12

4

2

6

16-23

14

(- 1)

12. CS Iernut

12

1

4

7

18-28

7 (- 11) 7 (- 14) 7 (- 11) 3 (- 18)

13. FC Avrig

12

1

4

7

11-25

14.Unirea Dej

13

2

1

10

10-28

15.

Viitorul Ghimbav

12

1

0

11

13-48

Etapa viitoare

 

Vineri, 24 noiembrie

 

• Performanþa Ighiu

– Unirea Dej

 

• Sãnãtatea Cluj

– ACS Comuna Recea

 

• Universitatea Cluj

– Avântul Reghin

 

Sâmbãtã, 25 noiembrie

 

• Unirea Tãºnad

– Industria Galda de Jos

 

• Viitorul Ghimbav

– Metalurgistul Cugir

• FC Avrig

– Gaz Metan 2 Mediaº

• CS Iernut

– Unirea Alba Iulia

 

• CFR 2 Cluj stã.

 
 

Cristian FOCªANU

Rugby

Universitatea Cluj, învinsã greu de Steaua

În etapa a 3-a a Cupei României, Universitatea Cluj a întâlnit, în deplasare, Steaua Bucureºti, lidera la zi a competiþiei ºi totodatã în clasamentul Superligii Naþionale. Meciul din cupã nu a semãnat deloc cu cel din campionat, desfãºurat pe aceeaºi arenã ºi câºtigat de „roº- albaºtri” cu 45-8. „Studenþii” au evoluat curajos ºi au cedat în final cu 17-29, dupã o partidã echilibratã, mai ales în prima reprizã, câºtigatã de gazde cu 14-10. Amfitrionii au sprintat din block-start ºi au marcat douã eseuri în primele minute, prin Porojan ºi Doroftei, ambele transformate de Melinte, ºi se pãrea cã vom asista, din nou, la un galop de sãnãtate ale bucureºtenilor, dar nu s-a întâmplat întocmai. Universitatea s-a trezit din ºoc ºi a rãspuns la timp cu eseul marcat de Petru Dinu ºi transformat de Ionuþ Mazãre. Acesta din urmã a mai pus trei puncte în dreptul echipei sale dupã ce a reuºit un drop-gol de senzaþie. ªi repriza secundã s-a derulat dupã acelaºi scenariu, cu Steaua forþând în prima jumãtate ºi reuºind sã se desprindã decisiv la 29-10 ºi asigurându-ºi nu doar victoria, dar ºi punctul bonus ofensiv. Finalul partidei le-a aparþinut oaspeþilor, care au mai reuºit un eseu prin Claudiu Curcã, transformat de acelaºi Ionuþ Mazãre. În aceeaºi etapã, CSM Bucureºti a dispus de Timiºoara Saracens cu 16-12, scorul la eseuri fiind 1-0, în vreme ce Dinamo a învins Politehnica Iaºi prin neprezentarea moldovenilor, scor 5-0. Dinamo a ratat ºansa de a-ºi trece în cont ºi punctul bonus ofensiv.

ºansa de a-ºi trece în cont ºi punctul bonus ofensiv. România, victorie în testul cu Samoa

România, victorie în testul cu Samoa

„Stejarii” ºi-au început seria meciurilor test ale toamnei cu o victorie în faþa samoanilor, de care au dispus cu 17-13,

revenind de la 3-10, scor stabilit

la pauzã. Disputatã la Bucureºti,

pe stadionul „Arcul de Triumf”, pe o vreme rece, partida a avut douã reprize diametral opuse.

Dacã prima a fost dominatã de oaspeþi, care au reuºit eseul prin Motu Matuu, partea a doua s-a aflat la discreþia României, care

a pus pe tabelã 14 puncte.

„Stejarii” au marcat douã eseuri, prin Andrei Rãdoi ºi Ionel Badiu, transformate de Florin Vlaicu. A fost abia cea de-a doua confruntare dintre cele douã

reprezentative, prima fiind consemnatã în 1989. La sfârºitul acestei sãptãmâni, sâmbãtã, 25 noiembrie, România înfruntã, pe acelaºi stadion, Tonga.

Rezultatele înregistrate în partidele test disputate la sfârºitul sãptãmânii trecute

• Italia

– Argentina

15-31

• Þara Galilor

– Georgia

13-6

• Anglia

– Australia

30-6

• Spania

– Canada

27-37

• Tonga

– Japonia

6-39

• România

– Samoa

17-13

• Scoþia

– Noua Zeelandã

17-22

• Irlanda

– Fiji

23-20

• Franþa

– Africa de Sud

17-18

Programul meciurilor test de sâmbãtã, 25 noiembrie

• Scoþia

– Australia

(ora 16.30)

• Anglia

– Samoa

(ora 17.00)

• Italia

– Africa de Sud

(ora 17.00)

• România

– Tonga

(ora 17.00)

• Þara Galilor

– Noua Zeelandã

(ora 19.15)

• Irlanda

– Argentina

(ora 19.30)

• Fiji

– Canada

(ora 22.00)

• Franþa

– Japonia

(ora 22.00)

Clasamentul la zi al competiþiei

1. Steaua Bucureºti

3

3

0

0

103-63

15

2. CSM Bucureºti

3

3

0

0

106-47

13

3. ªtiinþa Baia Mare

2

2

0

0

66-24

9

4. Dinamo Bucureºti

2

1

0

1

25-36

5

5. Tim. Saracens

2

0

0

2

19-24

2

6. Universitatea Cluj

3

0

0

3

66-122

1

7. Politehnica Iaºi

3

0

0

3

29-98

0

Etapa viitoare

Sâmbãtã, 25 noiembrie

• Universitatea Cluj

– Dinamo Bucureºti

• Timiºoara Saracens

– Steaua Bucureºti

• ªtiinþa Baia Mare

– CSM Bucureºti

• Politehnica Iaºi stã.

Anglia a demolat Australia

Într-un clasic al sportului cu balonul oval, Anglia, deþinãtoarea la zi a titlului în Turneul Celor 6 Naþiuni, a mãturat „Twickenham” cu vice- campioana mondialã Australia, într-o partidã test, disputatã la Londra, cu tribunele arhipline. Englezii s-au impus cu 30-6 ºi au ajuns la cinci victorii consecutive în faþa „Cangurilor”, toate fiind obþinute în partide test. Dupã o primã reprizã fãrã eseuri, gazdele s-au dezlãnþuit ºi au

culcat de patru ori „ovalul” în terenul de þintã advers, prin Daly, Joseph, May ºi Care. Noua Zeelandã, campioana mondialã en titre, a avut parte de un meci greu împotriva Scoþiei, în faþa cãreia s-a impus cu 22-17. Dupã duºul rece cu Irlanda, de-acum o sãptãmânã, Africa de Sud s-a mobilizat ºi a învins Franþa, la Paris, dupã o partidã ce a stat în permanenþã sub semnul echilibrului, dovadã ºi scorul final, 18-17 în favoarea reprezentativei „Springboks”, care nu s-a mai impus pe terenul „cocoºilor galici” din 2013. Cristian FOCªANU

A1/m – 9

Ploieºti - “U” Cluj 3:0 * CSM Bucureºti – Unirea Dej 3:1

 
 

Greu în

deplasare

dejenilor ridicându-se la nivelul gazdelor. Etapa a 10 – 1, 25 noiembrie : “U” Cluj – Dinamo ºi

Unirea Dej – CSS 2 Baia Mare, cu ambele echipe clujene favorite la cele 3 puncte puse în joc.

Volei

Nici etapa a 9 – a nu ne mulþumeºte, mai ales cã toate cele trei echipe clujene au

internaþional. Mai precis Dushkov, Jorna, Stulenkov, Darlaczi, Milivojevic, Kullo,

Carrasco, plus Licã, cãrora este greu sã le faci faþã. CSM Bucureºti – Unirea Dej 3:1 (-20, 21, 23, 22) într-o partidã în care, dupã început cel puþin, se pãrea cã Savan, Catrina, Coasã, Didorciuc, Grigoraº, Suson, Lantor/libero, Marius dascãlu ºi Szilagyi Tibor vor da lovitura. Puþin a lipsit, jocul

A1/f – 6

   

înregistrat înfrângeri. Tricolorul Ploieºti - “U” Cluj 3:0 (13, 12, 21) într-o partidã în care studenþii – Someºan, Tofan, Dãineanu, Pop, Mucileniþã, Voinea, Borota/cpt, Neag/ libero, antrenori Rãzvan Parpalã, Romeo Lotei – au avut de înfruntat un team

Dinamo - “U” NTT Cluj 3:1 (11, -19, 16, 16)

Un set în fieful celor de la Dinamo este ceva, sã recunoaºtem acest lucru. Semn cã lucrurile stau bine în curtea fetelor “U” NTT Cluj. Etapa a 7 – a, 25 noiembrie, UNTT Cluj – Penicilina Iaºi ºi UNTT poate obþine primele puncte în campionat. Demostene ªOFRON

luni, 20 noiembrie 2017 social 1 1 www.ziarulfaclia.ro Un important proiect, pentru învãþarea tehnicilor

luni, 20 noiembrie 2017

social

11

www.ziarulfaclia.ro

Un important proiect, pentru învãþarea tehnicilor tradiþionale, a fost implementat la ASDR Dezmir

Asociaþia pentru Sprijinirea Dezvoltãrii Rurale Dezmir devine, oarecum, emblematicã prin acumulãrile faptice înregistrate în cei 12 ani de

activitate neîntreruptã pentru promovarea ºi învãþarea tehnicilor tradiþionale din milenara istorie

a gospodãriilor satului românesc. ªi cum recuperãrile

nu sunt deloc uºoare, la Dezmir, o mânã de sufletiºti au gãsit suficiente poteci ale trecutului de unde au adus în micuþul atelier – muzeu, amplasat în douã sãli ale ºcolii din localitate, nu doar efigii ale trecutului, ci ºi tehnologiile îndepãrtatului timp, adicã meºteºugurile ce au generat modernismul de azi. ªi cum interesul doamnei prof. Viorica Rusu ºi a colaboratorilor sãi pentru iniþierea de proiecte menite sã reînvie ºi sã transmitã tinerilor tradiþiile,

obiceiurile ºi îndeletnicirile vechi ale satului, nu poate

fi dimensionat decât prin fapte, în ianuarie a c, a fost

lansat proiectul: ,, Promovarea ºi învãþarea tehnicilor

tradiþionale de þesut, olãrit ºi picturã pe lemn”. Acest proiect, co – finanþat de Administraþia Fondului Cultural Naþional, a fost implementat prin

asociere cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei ºi Inspectoratul ªcolar Judeþean Cluj ºi a oferit elevilor din clasele 1 – 8 ºi cadrelor didactice posibilitatea de

a participa gratuit la atelierul de lucru, la ºezãtori ºi tabere organizate la Atelierul de Meºteºuguri al Asociaþiei pentru Sprijinirea Dezvoltãrii Rurale Dezmir. Obiectivul principal a constat în promovarea a trei meºteºuguri tradiþionale în rândul participanþilor prin facilitarea transferului de cunoºtinþe de la meºteri vârstnici, cu multã practicã ºi experienþã în atelierele de þesut, olãrit ºi picturã tradiþionalã pe lemn. Pe parcursul implementãrii, Asociaþia a colaborat permanent cu ºcolile din Apahida, Dezmir, Sânnicoara, Borºa, Ciurila, Feleacu, Jucu, Baciu, Petreºtii de Jos ºi Ploscoº. În aceste unitãþi de învãþãmânt s-au desfãºurat campanii de promovare a acestor meºteºuguri tradiþionale, urmate de ateliere practice de lucru la rãzboi, de modelat lut ºi de picturã pe lemn, la care

la rãzboi, de modelat lut ºi de picturã pe lemn, la care au fost prezenþi 640

au fost prezenþi 640 de elevi ºi 35 de cadre didactice din cele 11 ºcoli nominalizate. Din prezentarea fãcutã vineri de preºedinta ASDR Dezmir, doamna prof. Viorica Rusu, la finalizarea proiectului, unde a fost prezent ºi primarul comunei Apahida, domnul Grigore Fati, care a felicitat ASDR

– ul pentru împlinirile de pânã acum, am reþinut cã

pe lângã migãloasele activitãþi de promovare a patrimoniului cultural rural, Asociaþia a lansat în ºcoli

un concurs de eseuri ,, Obicei tradiþional din satul meu”. Acest concurs a fost evaluat de specialiºti ai Muzeului Etnografic, iar premianþii au beneficiat de

o tabãrã de cinci zile desfãºuratã la atelierul ASDR.

Pentru cadrele didactice implicate, a fost organizatã

o ,, ªezãtoare” de relaxare. De asemenea, reuºita proiectului a fost sintetizatã prin editarea celor trei ghiduri de Þesut, Olãrit ºi Picturã pe lemn, în conceperea lor pornindu-se de la

cunoºtinþele moºtenite, s-au consultat cãrþi ºi

materiale disponibile ºi s-au analizat materialele filmate, pozele fãcute pe parcursul activitãþilor cerute de acest proiect. Putem concluziona cã prin eforturile echipei de implementare a acestui interesant ºi util proiect coordonat de Viorica Rus ºi avându-l ca instructor la olãrit pe meºterul ªtefan Þucudean, la þesut pe Virginia Damian, picturã pe lemn Ana Kelemen, responsabil beneficiar Livia Filip, responsabil financiar Lucia Pop, animator tabãrã Alexandra Dobra ºi Cipriana Sas la comunicare, mulþi tineri ºtiu, acum, sã frãmânte ºi sã dea forme lutului, se pot convinge ºi ei cã aforismul conform cãruia singurul rãzboi din care umanitatea a avut de câºtigat rãmâne rãzboiul de þesut, iar pictura pe lemn, dacã îl citãm

un amestec de culoare cu o dozã

pe Blaga, poate fi

,, de suflet”. Dumitru VATAU

Peste 900 de candidaþi la examenul de rezidenþiat la UMF

Peste 900 de candidaþi au susþinut, duminicã, examenul de

rezidenþiat la Universitatea de Medicinã ºi Farmacie (UMF) “Iuliu Haþieganu” din Cluj-Napoca. Reprezentanþi ai UMF au declarat cã au fost scoase la concurs

507 locuri ºi cã cea mai mare concurenþã este la specialitatea

Farmacie, aproape patru pe un loc. “Ministerul Sãnãtãþii a organizat, duminicã, examenul de intrare în rezidenþiat pe post ºi pe loc în domeniile Medicinã, Medicinã Dentarã ºi Farmacie în centrele universitare Bucureºti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaºi, Târgu Mureº ºi Timiºoara. Concursul

s-a desfãºurat sub formã de test-grilã cu 200 de întrebãri pentru fiecare domeniu. La UMF Cluj-Napoca au fost scoase la concurs

507 locuri - 441 la Medicinã, 45 la Medicinã Dentarã ºi 21 la

Farmacie ºi s-au înscris la rezidenþiat 946 de candidaþi: 692 la Medicinã, 168 la Medicinã Dentarã ºi 86 la Farmacie. Cea mai mare concurenþã, de aproape patru candidaþi pe un loc, este la specialitatea Farmacie”, au menþionat reprezentanþii UMF Cluj- Napoca. În urma concursului se va face câte un clasament pe þarã pentru fiecare domeniu.

Amenzi de 2,5 milioane lei, aplicate de poliþiºti sâmbãtã

Poliþiºtii au derulat, sâmbãtã, peste 330 de acþiuni ºi 2.700 de intervenþii la evenimente, ei constatând în cursul zilei

peste 600 de infracþiuni ºi aplicând peste

7.800 de amenzi, în valoare de aproape 2,5

milioane de lei, informeazã un comunicat

al IGPR transmis duminicã AGERPRES.

“În cadrul celor peste 330 de acþiuni ºi

2.700 de intervenþii la evenimente, poliþiºtii

au constatat peste 600 de infracþiuni ºi au aplicat peste 7.800 de amenzi, în valoare de aproape 2.500.000 de lei. La data de 18 noiembrie a.c., 7.883 de poliþiºti au acþionat, în toatã þara, pentru prevenirea faptelor antisociale ºi menþinerea ordinii ºi

siguranþei publice”, precizeazã sursa citatã. Activitãþile au fost desfãºurate împreunã cu celelalte instituþii cu atribuþii în asigurarea ordinii ºi liniºtii publice. În cadrul acþiunilor desfãºurate, poliþiºtii au constatat 638 de infracþiuni, dintre care

163 au fost constatate în flagrant delict.

De asemenea, au fost depistate 11 persoane urmãrite naþional sau internaþional, iar în cauzele instrumentate au fost dispuse 28 de mãsuri preventive. Totodatã, pentru neregulile constatate, poliþiºtii au aplicat 7.835 de sancþiuni contravenþionale, în valoare de 2.566.135

de lei, ºi au fost confiscate bunuri în valoare de 48.000 de lei. De asemenea, poliþiºtii rutieri au desfãºurat activitãþi pentru prevenirea accidentelor de circulaþie, fiind constatate

128 de infracþiuni la regimul rutier. Au fost

reþinute 412 permise de conducere ºi au fost retrase 111 certificate de înmatriculare, mai precizeazã comunicatul IGPR.

Bãrbat reþinut pentru ucidere din culpã ºi pãrãsirea locului accidentului

Poliþiºtii au identificat ºi reþinut pentru 24 de ore conducãtorul unui autovehicul care a accidentat grav un bãrbat, dupã care a pãrãsit locul accidentului, încercând sã inducã în eroare organele judiciare. „În seara zilei de 16 noiembrie, poliþiºtii din cadrul Poliþiei oraºului Huedin au fost sesizaþi de cãtre personal medical cu privire la faptul cã un bãrbat a fost adus la unitatea de prim-ajutor din Huedin, acesta fiind gãsit cãzut pe marginea pãrþii carosabile, în stare criticã, cu leziuni în zona capului. Ulterior, a fost constatat decesul acestuia. Poliþiºtii de investigaþii criminale au demarat de îndatã verificãri, iar la faþa locului au fost gãsite urme specifice unui accident rutier. Astfel, poliþiºtii rutieri din Huedin, sub coordonarea Serviciului Rutier, au continuat cercetãrile, stabilind cã bãrbatul, în vârstã de 56 de ani, din Valea Drãganului, a fost victima unui accident rutier al cãrui autor a pãrãsit locul producerii acestuia” – informeazã IPJ Cluj. Potrivit sursei citate, în cursul nopþii de 16/17 noiembrie, poliþiºtii au reuºit sã stabileascã identitatea conducãtorului auto implicat, fiind vorba despre un bãrbat de 31 de ani, din Valea Drãganului. „Din cercetãrile efectuate s-a stabilit cã, la data de 16 noiembrie, în jurul orei 19:40, ºoferul, aflat sub influenþa alcoolului (la momentul identificãrii avea o concentraþie de peste 0,30 mg/l alcool pur în aerul expirat), în timp ce se deplasa cu un autoturism pe raza localitãþii Valea Drãganului, ar fi accidentat grav pietonul, care era cãzut pe partea carosabilã. Dupã producerea accidentului, conducãtorul auto ar fi încercat sã ºteargã urmele evenimentului rutier, plecând de la faþa locului. La scurt timp, acesta a revenit la locul producerii accidentului, fãrã autoturism, încercând sã inducã în eroare organele de poliþie” – se aratã într-o informare a IPJ Cluj În baza probatoriului administrat, bãrbatul a fost reþinut pentru 24 de ore sub aspectul sãvârºirii infracþiunilor de ucidere din culpã ºi pãrãsirea locului accidentului fãrã încuviinþarea organelor de poliþie, fapte prevãzute de Codul penal. Cercetãrile continuã. D.S.F.

A început traficul cu pomi de Crãciun

În judeþul Cluj s-au înregistrat deja primele cazuri de furturi de brazi pentru Crãciun, a anunþat Biroul de presã al IPJ Cluj. Astfel, în cadrul unei acþiuni a poliþiºtilor din Mãriºel ºi Beliº privind combaterea infracþiunilor silvice a fost prinsã o persoanã care transporta 15 de brazi argintii în valoare de 10.000 lei. ‘’În zona denumitã popular Valea Leºului, poliþiºtii au depistat un bãrbat, de 49 de ani, din Gilãu, care transporta brazi, pe care i-ar fi tãiat fãrã drept din acea pãdure’’, a arãtat IPJ Cluj, precizând cã bãrbatul va fi cercetat sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de tãiere fãrã drept ºi furt de arbori. De asemenea, în cadrul acþiunii,

poliþiºtii au mai prins o persoanã din Mãriºel care transporta peste 7 metri cubi de material lemnos (grinzi, dulapi etc.), în valoare de circa 3.800 de lei, pentru care a prezentat un aviz nevalabil. Bãrbatul a fost sancþionat contravenþional pentru nerespectarea prevederilor Legii 171/ 2010 privind stabilirea ºi sancþionarea contravenþiilor silvice. De asemenea, autoutilitara a fost confiscatã, conform prevederilor legale. Poliþiºtii clujeni au anunþat cã vor intensifica în perioada urmãtoare acþiunile de prevenire ºi depistare a tãierilor ilegale de brazi pentru

Crãciun.

S.P.

în perioada urmãtoare acþiunile de prevenire ºi depistare a tãierilor ilegale de brazi pentru Crãciun. S.P.

12

www.ziarulfaclia.ro

ultima orã

12 www.ziarulfaclia.ro ultima orã luni, 20 noiembrie 2017 Octavian Bour ZEXE! Gunoiada urmare din pagina 1

luni, 20 noiembrie 2017

Octavian Bour ZEXE!
Octavian Bour
ZEXE!

Gunoiada

urmare din pagina 1

cele mai grave la direcþie, sistemele de rulaj ºi catalizatori, ruginã pe patru roþi, dar cu nume pompoase, firme de firme. (Cele câteva excepþii nu întãresc regula. Cãci first class e doar parte din reclama care este, nu-i aºa?) Pericol public! Pânã acum, anul 2017 a înregistrat mai bine de 426.000 de autoturisme second hand, cu 70 la sutã mai mult decât în perioada similarã a anului trecut. Din acest motiv, vânzarea de autoturisme noi a scãzut cu 11 la sutã. Mai

e nevoie sã explicãm câte acþiuni nocive pentru sãnãtatea

noastrã se ascund în spatele acestor cifre? Nu cred. Cred

însã cã guvernanþii au încasat comisioane babane pentru

a îngãdui un asemenea dezmãþ. Pentru cã – hai sã fim

serioºi! – aici nu poate fi vorba despre incompetenþã. Nici

despre neºtiinþã. Ci pur ºi simplu de vânzare în totalã cunoºtiinþã de cauzã a intereselor unui popor. Am fãcut, în acest fel, curãþenie în ograda celor care, ºi aºa, au o infinit mai mare grijã faþã de sãnãtatea cetãþenilor lor. „Afarã” maºinile se schimbã mult mai des

putirinþã financiarã. Dar de ce

sã arunci, pur ºi simplu, o maºinã lovitã sau rulatã 3-4 ani? Sã plãteascã prostu’? ªi sã înghitã toatã mizeria scoasã pe eºapament! Aºa se face cã autoritãþile vânzãtorilor de autoturisme de pe continent anunþã cã, în vestul european vânzarea de maºini noi a crescut cu mai bine de 4 la sutã. A crescut numãrul maºinilor electrice sau hibrid, se eliminã tot mai mult folosirea maºinilor pe motorinã ºi se valorificã, superior, tot ce devine gunoi, prin vânzarea lor amãrãºtenilor din est. Cu „E” mare, desigur.

decât la noi. Chestie de

Cu titlul: UNIUNEA VATRA ROMÂNEASCÃ CLUJ Organizeazã: CONFERINÞÃ PERICOLE ªI DEZASTRE CARE AMENINÞÃ LUMEA

Cu titlul:

UNIUNEA

VATRA

ROMÂNEASCÃ

CLUJ

Organizeazã:

CONFERINÞÃ

PERICOLE ªI DEZASTRE CARE AMENINÞÃ LUMEA CONTEMPORANÃ Prezintã: Prof. Dr. TARBA CORNELIU Conferinþa va avea loc în data de de 21.11.2017 la orele 11 00 în sala de festivitãþi a U.V.R. Cluj situatã în municipiul Cluj Napoca, str. Eroilor nr.2

Meteo

Meteo PROGNOZA ZILEI DE MARÞI, 21 NOIEMBRIE 2017 4°C -1°C - Cer noros ºi ploi slabe.

PROGNOZA ZILEI DE MARÞI, 21 NOIEMBRIE 2017

4°C

4°C -1°C

-1°C

4°C -1°C
4°C -1°C

- Cer noros ºi ploi slabe.

- Soarele rãsare la ora 7:36 AM

- Soarele apune la ora 4:45 PM

Prorectorul UBB Daniel David a fost ales preºedinte al Asociaþiei Psihologilor din România

Prorectorul cu cercetarea al Universitãþii ‘Babeº-Bolyai’ (UBB) Cluj-Napoca, Daniel David, a fost ales, cu unanimitate de voturi, preºedinte al Asociaþiei Psihologilor din România. Daniel David a declarat cã îºi propune ca

în mandatul sãu sã reconstruiascã excelenþa

ºcolii româneºti de psihologie, în beneficiul ºtiinþei ºi al societãþii româneºti. “Psihologia din România a trecut prin momente complicate în ultimul an, ca urmare a problemelor din cadrul Colegiului

Psihologilor din România (CPR). În paralel cu încercarea de clarificare a situaþiei din acest Colegiu, încercãm însã sã reclãdim ºi sã întãrim prestigiul ºi credibilitatea profesiei prin Asociaþia Psihologilor din România (APR), organizaþia fundamentalã

a psihologilor al cãrei preºedinte am fost

ales cu unanimitate de voturi. APR, cea mai veche organizaþie profesionalã a psihologilor din România, este re-startatã. Motto-ul mandatului meu de preºedinte (2017-2021) este - Tradiþie ºi Excelenþã. Îmi propun sã reconstruim excelenþa ºcolii româneºti de psihologie, în beneficiul ºtiinþei/profesiei noastre ºi al societãþii româneºti”, a spus Daniel David. Potrivit acestuia, psihologia din România

a avut o istorie complicatã ºi fascinantã care

s-a confruntat inclusiv cu întemniþarea ºi persecutarea liderilor în perioada comunistã. “Înfiinþatã în anul 1964, APR a continuat prin membrii sãi fondatori de atunci tradiþia

academicã precomunistã (Societatea de Psihologie - înfiinþatã de Florian ªtefãnescu- Goangã în 1931 ºi Societatea de Cercetãri Psihologice - înfiinþatã de Constantin Rãdulescu-Motru în 1934), a asigurat supravieþuirea psihologiei în anii de restriºte din perioada comunistã ºi a stimulat dezvoltarea psihologiei ca ºtiinþã

ºi profesie dupã Revoluþia din 1989”, a

subliniat Daniel David. Preºedintele APR a menþionat cã îºi propune reconectarea asociaþiei cu instituþiile naþionale ºi internaþionale unde este deja membrã, lansarea unui newsletter lunar cu focalizare pe evenimentele naþionale ºi internaþionale de interes pentru psihologii din România ºi informaþii noi utile psihologilor, consultarea psihologilor pentru a stabili nevoile comunitãþii profesionale, demararea procedurilor de suport profesional pentru psihologi cum ar fi ghiduri metodologice, ghiduri de bune practici, planificarea unei reviste proprii. “În ultimul an de mandat sper sã avem o organizaþie profesionalã (APR) cu un statut naþional similar cu al American Psychological Association ºi al Association for Psychological Science în SUA, într-o relaþia de strânsã colaborare cu CPR, bine integratã internaþional”, a conchis Daniel David. Daniel David este profesor „Aaron T. Beck” de psihologie clinicã ºi psihoterapie (ºtiinþe cognitive clinice) la Universitatea

psihoterapie (ºtiinþe cognitive clinice) la Universitatea Babeº-Bolyai, director fondator al Departamentului de

Babeº-Bolyai, director fondator al Departamentului de Psihologie Clinicã ºi Psihoterapie din cadrul UBB, preºedinte al International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health, iar din anul 2009 este profesor asociat ºi la prestigioasa instituþie medicalã Icahn School of Medicine at Mount Sinai, New-York, SUA, precum ºi directorul programului de cercetare la Albert Ellis Institute, New York, SUA. Din 2016 este prorectorul UBB pentru cercetare, competitivitate-excelenþã ºi publicaþii ºtiinþifice ºi directorul executiv al Institutului STAR-UBB. Daniel David a fost consilier al ministrului Educaþiei ºi Cercetãrii, vicepreºedinte al Consiliului Naþional al Cercetãrii, precum ºi vicepreºedinte al comisiei prezidenþiale pentru educaþie ºi cercetare.

Peste 10. 000 euro la Balul caritabil al Institutului Inimii !

La cea de a 4 – a ediþie, Balul caritabil al Institutului Inimii ‘Profesor dr. Niculae Stãncioiu’, “Împreunã pentru Inima Transilvaniei”, a fost sã fie din nou un eveniment de înaltã þinutã. Unul desfãºurat sub umbrela celor 25 de ani de existenþã continuã, jalonaþi de succese

profesionale. ªi asta, cu toate lipsurile materiale ºi financiare, “merit”

incontestabil al

guvernanþilor noºtri, interesaþi de ei ºi mai puþin

de sãnãtate, culturã, educaþie. Dar acesta este un alt discurs Peste 200 de persoane au onorat cu prezenþa lor balul Împreuna

200 de persoane au onorat cu prezenþa lor balul Împreuna pentru Inima Transilvaniei, în urma tombolei

pentru Inima Transilvaniei, în urma tombolei ºi a licitaþiei strângându-se, ca sã-l citez pe conf. dr. Adrian Molnar, director medical, “peste 10. 000 de euro. Dupã decontarea tuturor cheltuielilor vom ºti exact suma cu care rãmânem. Suma din anul acesta ºi cea din 2016 o vom direcþiona spre achiziþionarea toratoscopului video, instrument necesar nouã pentru practicarea chirurgiei minim – invazive pentru adulþi ºi copii”. Vineri, 17 noiembrie, a fost sã fie ºi seara semnãrii Protocolului Institutul Inimii ‘Prof dr Niculae Stãncioiu’ (manager Florin Ioan Criºan; director medical conf dr Adrian Molnar)– Rotary România District 2241 (Guvernator Milian Sopoian)– Spitalul Clinic ‘Grigore Alexandrescu’ Bucureºti , protocol ce are în vedere chirurgia pediatricã cardiovascularã în cadrul proiectului Salvaþi inima unui copil (început la Piteºti în anul 2009). Mai trebuie menþionat faptul cã în licitaþia silent au intrat lucrãri semnate de Flaviu Pop (picturã), Adrian Molnar (artã fotograficã), la care se adaugã albumul ‘Clujul în imagini. 1859 – 2017’ de Veress Ferenc. A fost, trebuie sã recunosc, o searã deosebitã. Una care atestã un singur ºi mare lucru, ‘Generozitatea când e împãrþitã, toatã lumea are de câºtigat !’

Demostene ªOFRON

Liberalul Oros sperã cã moþiunea împotriva Guvernului sã fie votatã ºi de parlamentari PSD

Deputatul liberal clujean Adrian Oros

a declarat duminicã, într-o conferinþã de presã la Cluj, cã are semnale potrivit cãrora moþiunea de cenzurã împotriva Guvernului Tudose va fi votatã ºi de parlamentari din PSD. “PNL a depus

vineri moþiunea de cenzurã al cãrei text se va citi luni în Parlament, dupã care se va stabili data când va avea loc votul. Am depus acum moþiunea pentru cã, de 3-4 luni, guvernarea nu are legitimitate,

a câºtigat pe promisiuni mincinoase care

nu pot fi onorate. Preocupãrile principale ale Guvernului sunt de a acoperi prin ºmecherii fiscale o parte din

promisounile electorale ºi de a reforma

justiþia, astfel încât unii lideri ai coaliþiei

PSD -ALDE sã scape de dosarele penale.

Avem semnale cã moþiunea de cenzurã va

fi votatã ºi de o parte din parlamentarii PSD care au curajul sã ridice capul ºi vor vota alãturi de noi. În mod individual s-au purtat discuþii cu parlamentari ai PSD care sunt nemulþumiþi de Liviu Dragnea ºi care îºi dau seama cã partidul are o problemã de imagine din cauza problemelor penale ale

lui Dragnea”, a menþionat Adrian Oros.

Liberal clujean a mai arãtat cã o o mare parte a parlamentarilor PSD, mai ales cei

din Transilvania, sunt nemulumiþi de faptul

cã PSD a numit în poziþii guvernamentale

cheie, în ministere, doar apropiaþi ai lui

Liviu Dragnea din judeþele din zona de sud

a þãrii. Adrian Oros a subliniat cã

modificãrile la Codul Fiscal, iniþiate de PSD, sunt o agresiune asupra mediului de afaceri

ºi

economiei româneºti, iar modificãrile

la

legile justiþiei vor fi votate de Guvernul

Tudose înainte de sãrbãtori. ‘’Aceste modificãri fiscale au bulversat tot sectorul economic. Aproape toatã lume va pierde ºi foarte, foarte puþini dintre angajaþi vor câºtiga ceva în plus. Totodatã, aceste modificãri fiscale pun în pericol investiþiile multor autoritãþi publice locale. Numai la Cluj-Napoca se pierd 30 de milioane de euro’’, a spus Oros. El a mai menþionat cã textul moþiunii va fi citit de reprezentaþii PNL ºi în faþa Prefecturii Cluj. “Luni, la ora 18,00 când se va citi moþiunea de cenzurã în Parlament, se va citi o sintezã din textul

moþiunii ºi în faþa prefecturilor din þarã”,

a mai precizat vicepreºedintele PNL.

Pentru ca moþiunea de cenzurã sã treacã este nevoie de 233 de voturi.

C.P.

Pentru a vã asigura în continuare un abonament la ziarul Fãclia vã puteþi adresa la • S.C. DONATH MEDIA S.R.L. - Tel. 0741 627075 • Factorul poºtal ºi Oficiul Poºtal de care aparþineþi • Serviciul Difuzare “Fãclia”: str. Clinicilor nr. 33.

TIPARUL EXECUTAT LA

“Fãclia”: str. Clinicilor nr. 33 . TIPARUL EXECUTAT LA Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105 tel/fax: 0264-41.40.54

Cluj-Napoca,

Str. Fabricii nr.93-105 tel/fax: 0264-41.40.54