Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
(SAGA 168
r 7:71
.0
ol.1
71-1884
ry
....-
'.... .. , 4.
I ., ..,., 0.... : 0 il
1 ..., , . .2` .1. -....t, -....
'
.....v. !,....
1
'17,414,1;
.
.
A;
., .A
''..3,* ....g. 9...,... 1., '. ,,,,,g 4 '
El 0
. .1" N.
A
iI
f ..
i
. 81BL1OTECA ZIARULUI
....., . www.dacoromanica.ro
.,..c,..: ,...:
BUCURE511
ALTA DATA
1871 1884
VOL, 1
A9*--
BUCURESTI
EDITURA ZIARULUI UNIVERSUL' Soc. A o 1 ma
STRADA BREZOIANU, No, 11
1927
www.dacoromanica.ro
0 LAM URIRE
Pe ldngd atdtea reprezentdri noui, rdzboiul eel mare -
nu stiu de ce a de$teptat impulsivitatea publicdrei Me
772 oriilor",
In fiecare zi la vitrina liberarigor din marile centre, ye-
dem un nou volum de .,Men orii". Oamera politici, generali,.
ziari$ti, femei, cu si lard ciorapi albastri", capete odini-
card incoronate, artiste intrate in vdrsta critica, frumuseti
perimate, toate j toti sunt cuprin$i de frenezia publicarei
Memoriilor".
Cele mai multe din aceste monografil, sunt auto-apaz (114
Fo$ti monarhi, diplomati, generali, barbati de slat, simt pared
nevoia de a se justifica in fata eternului tribunal al opiniei
publice. Faptelc lor, fie cd au lost infrdngeri, fie ca au lost
izbdnzi, sunt scuzate, apdrate, talmacite sau numai amintitc
spre a ti scoase de sub pra fat uitdrii sub care erau arnenin-
'tate sd fie inmormantate.
Femeile din campul artei, al literilor sau chiar numai al
Valanteriei, sunt i ele nzuscate de prea cunoscutul $arpe al
'deprtaciunii. Memoriile" femeilor dornice de a deveni ce-
lebre impodobesc vitrinele, $i astfel nesfdi$itza domeniu ci
cunostintelor umane este inzbogatit, astazi, cu un bagaj de
ninticuri agreabile i chiar de lucruri intime, pe care pudoa-
rea femeiascd se silea altd data sd le ascunda cu bigi jire in
discretiei profanatoare a v.leagului.
Astdzi toate aceste precaufiuni nu mai sant lueruri la
pagina" zilei .
Astdzi fiecare vrea sd scrie cdt mai mult despre ddn vi
pentru ca lumea sd aibd zilnic gura plina cu numele sau.
Oamenii vor sd se perpetue, cel pulin sa se prelungeasca
cdt mai mult in cercul constient al omenirei, de aci dorinta
vecinic de$teapta de a nu fi vita fi. .i atunci cdnd simt ca
fuaaciul timp a intim pagina ye care era ins_cris numele Ior
www.dacoromanica.ro
4
www.dacoromanica.ro
IN BUCURETI
La sfarsitul lui August 1.871 tatal meu ma aduse din
Braila la Bucuresti.
Nascut in Capita la la 21 August 1856, pe Dealul Spirei
4mai tarziu strada 13 Septembrie" $i acum strada Uranus")
in casa care poarta astazi No. 32, aveam atunci 15 ani impli-
niti. Copilaria, clasele primare $i 3 clase gimnaziale le absol-
isem in Braila ; acum eram adus sa fiu inscris in clasa IV-a
unui liceu din Bucuresti.
, Am tras la hotel Concordia-Veche, de re strada Germa-
Oa, astazi strada Smardan. Era pe seara. Am pranzit la res-
itaurantul hotelului iar a doua zt dimineata am dejunat la bir-
itul lui Hristodor, cel dintaiu birt din Bucuresti pentru bucata-
rfa zisa orientala. Coana Uta, sotia sa, femee frumoasa $i cu
virtute intransigenta, bucatareasa de mana intai, mana cheap-
ta a barbatului pentru carmuirva fondului de comert si prie-
tena de mana stanga' pentru. multi clienti pe alese, era Ingerul
tutelar al acestui local gastronomic. Acest birt era instalat In-
Ir`o casuta joasa push in coltul stradei Raureanu cu calea Vic-
toriei, atunci ,,Podul Mogowaiei". Astazi casa nu mai este, in
tocul ei s'a cladit o casa cu etaj in care e instalata libraria Bert
Gaud am intrat inauntru am ramas in admiratie in fata
runui nesfarsit galantar asezat in mjlocul salei pe care erau
esezate tavi $i farfurii lungi cu movile de raci fierti, pilaf de
raci, pui fripti, fructe, si alte felurite bunatati.
0 zi mai tarziu tatal meu mi instaleaza in Pensionatut
Bucholter. In fundul unei mari curti se afla casa, darimata &-
cum, care era pensionatul. In dreapta era pensionatul de fete
Gachstater, fost Manalotti, in stanga Curtea de apel. Toate
cestea au disparut spre a face loc Palatului de justitie $i stra-
dei din dosul sau.
Toata regiunea aceea de pe vremuri, a disparut si a lasat
Iocul unor radicale transformari.
Dambovita necanalizata, ingusta, joasrt, murdara, trecea
tot mai jos de biserica Domnita Balasa, insa albia ei era mit
apropiata de strada Carol, apoi cotea la stanga in losul 1 eu-
lui Sf. Sava $i u Ia grtidina din dos a institufului Bucl oltrer.
lAcolo era si un vad de uncle luau sacagii apa, iar no eleN ne
seal lam N ara.
Cheiurile DamboyiWi nu exislau, grklina Biseri ei Dom-
www.dacoromanica.ro
8
www.dacoromanica.ro
9 --
'din spirit 1e solidaritate si impins de acel imbold, care m'a
enimat In totdeauna de a nu'mi prtisi tovarii de luptd, am
ntrat cu entuziasm. In miscare. Era vorba sit se gaseasca ci-
4teva care sti. redacteze o plangere dare director 5i sa semneze
cel dintdiu In capul celorlalti.
Initiatorii ideei, cari erau din clasele superioare deci mai
xrdstnici de cat mine, se codeau. Le trebuia unul care sd
tscoatrt castanele din foe $i sa ia rdspunderea. Atat de tined
totusi aveau acel simt de conservare care, in viata de mai
tarziu se numeste ,,dibacie" $i de$teptriciune".
Omul fu gdsit, acela eram eu. Inert de atunci am av at
curajul faptelor ce stivarseam 5i nu mi-a pIcut sit fiu in dc.
,sul paravanelor. Spiritul de revolta incepea sd insufle-
'teased. Deci am scris plangerea si am seinnat-o cel dintai.
!Apoi am dus-o singur clomnului director Bucholtzer.
Seara, inainte de culcare, era obiceiul ca toti elevii sit
se adune in holul de jos si sit fedi, rugriciunea. Unul o spu -
$i ceilalti, sub privigherea pedagogilor, faceam crucile.
ea
1;in cand In and aparea in capul scarei $i brardnul Buchort.
zer care asista.
In seara zilei in care i-am dat petitia, Bucholtzer apare si,
Idupd ce sfarsim rugaciunea, face semn cu mane crt vrea sii
Worbeascd.
Bucholtzer ne domina de sus, din capul schrei, cu stature
lui erculeand 5.i, fiindati era domnul director. Apoi cu glasul
stiu de bas adanc Incepe:
Cine e Bacalbasa?
Es din randuri si md aria,
Eu., .domnule director.
Tu ai scris petitia asta?
- Eu.
Tu ai cornpus-o?
Da, eu.
Cine te-a Indemnat?
Nimenea, dar.am fost toti de parere.
'Aci nu spuneam adevitrul fiindcit ideea nu era a mea ci
./fusesem Indemnat.
Care va sit zicit tu esti capul bucatelor, tu faci revolutie
;In pension; Vaud a fi venit tu toti erau multumiti de mencare
si acuma tie iti pute. Dar la tat-tu acasa, ce ai mncat? Zicil.
crt.' nu aveti paine destuld, dar painea mull& nu e bund, face
,scrofule;
, intreabd pe doftort Fiindcd tu esti capul bucatelor 51k
Udemni pe itilalti la revolutie, n'ai sa je5j patru Duminicit
Amin.
M'am uitat Imprejur, dar n'a miscat, nimeni, nici un gese
'de solidaritatel
De si eu fusesem Indemnatul, eu treceam drept Indern4
nittorul. Desi eu nu mrt plansesem niciodatit in potriva mn
carei, eu eram cel cdruia mncarea ii pute.
In loc sd gasesc la ceilalti compatiniire, am gasit zefle:s
rneaoa. Care mai de care ma lua in ras:
www.dacoromanica.ro
amlbs 1 0 Ewa
www.dacoromanica.ro
11
www.dacoromanica.ro
12
www.dacoromanica.ro
14
www.dacoromanica.ro
15 --,
Zilei de-a doini cere Camerei s Inehid discutia asupra inter-
pelarei si pune chestia de incredere. Cu 66 voturi contra a
Camera voteaza prelungirea discutiei. In urrna acestui vot Ca-
targiu cere Domnitorului dizolvarea Camerei care i se acorda.
Dar evenimentul de la H Martie atilt atacarea germa-
mlor la sala Slittineanu cat si amenintarea Domnitorului cu
revolutra poporului spre a'l sili sa abdice, aveau o origina
rnai departatil. Dup l. caderea cabinetului Ion Bratianu. la 1868
an contra Domnitorului s'a pnrnit o campanie vehementa si
de .multeori injurioasa; cii incetul Domnitorul devenea tot
mai nepopular.
Oare care evenirnente au contribuit ca aceast 5. nepopula-
ritate sa prinda radacini. Sa ne intcarcem, dar, Inapoi arun-
cand o privire asupra situatiei si intamplarilor polit.ce.
In anul 1870 legenda cuzista nu se stinsese Inca. Patru ani
trecuse nurnai dela detronarea lui Alexanctru Ion I Cuza
spectrul cuzist area agitat de urni politiciani La inceputul ann-
lui 1870, sub ministerul Alexandru Golescu (Arapila , candida-
tura lui Cuza este pu la cokgiul al.1V-lea. care erea colegiul
tarannor, in judetele Doti si Melredinti.
Cine'i pusese candidatura? Pentru ca O. nu fie bilnuiti cit
este opera lor, liberalii ro$ii dupe cum li se spunea atunci
iar albii ereau conservatorii liberalii opun in Doti candida-
tura lui Ion Briltianu candidaturei lui Cuza. Ion Bratianu este
ales. Dar la Mehedinti triumfa candidatura hii Cuza.
In Camera alegerea lui Cuza este contestata, dar nu se g. -
sesc 5 deputati cari sa sustina contestrttia ; singuri doi deputatr
Sefendache si Scafe5, amilndoi mehedinteni, o sustin.
Cuza este validat. Tar pre5edintele Camerei Ii trimite urma-
loarea telegrama la Viena:
Principe Alexandru Cuza,
Colegiul al IV-lea de Mehedinti alegand pe Alteta Voa tra
deputat al sau la Camera deputatilor. comisiunea pentru veri-
ficarea titlurilor si Camera Intreaga a validat alegerea. In con-
secintit am onoare sa rog pe Alteta Voastra sa binevolasca a
Neni sa-si ia locul in Adunare.
Presedintele Adunarei Gr. Bal$
Termenii acestei telegrame dovedesc, nu numai respectul
pentru fostul Domnitor, dar ceva mai mull: multi priveau pe
Carol de HohenzOlern ca pe un Domnitor vremelnic si nu ereau
putmi aceia cart intrevedeau reintoarcerea lui Alexandru Ion
pe tronul perdut la H Februarie 1866.
Dar Cuza declarase categoric si de repetite ori ca nu mai
are nici o ambittune si ca nici odata nu va turbura linistea
4rirei cu aspiratia de a relua tronul. De aceea el refuza sit pri-
measca locul din Camera.
In sedmta de la 27 Februarie presedintele dii citire urrad-
toarei scrisori.
www.dacoromanica.ro
16
'Domini le Preisidinte,
Am prima depesa din 1/13 a lunei acesteia prin care
il-voastra ati binevoit ami vesti cum ca Camera deputatilor,
Homaniei a intarit votul cu care ma, trimite in reprezentatie
trtrei, ca alesul sau, colegiul IV de Mehedinti.
Aceasta incunostiintare m'a patruns, die presedinte, Si
mai antaiu de toate va rog sa_ aratati Carnerei simtirile mele
do recunostinta si sa prirniti pentru d-voastra, prin al carui
organ imi vine, vitle mete multumiri.
Puternice terneturi, insa, m opresc a primi acest onor, mid
facut de colegiul al IV-lea Mehedintean; cu toate ca scumy
imi este a vedea in votul sad si a lui intarire ca tara, in a sal
neataranre stie asi revarsa dreptatea asupra urei si a orbireil
patimilor. Mai este aceasta o dovacla c, dad, am putut face
ceva pentru tare, ea nu a, uitato si tot crede ea, de departe cal
si de aproape, niti o inconiurare nu-mi poate stinge adancar
dorinta.' de a o vedea fericita si in inflorire.
Primiti domnule presedinte, incredintarea inaltei mele
consi clera tiuni.
A. I. Cuza
Dar Camera a primit aproape cu indiferenta citirea acestul
raspuns.
Ziarul cuzistului Cesar,Bolliac Trompeta Carpatilor jubila
'de rnanifestatia tarrinimei mehedintene. In numarul sau de la;
19 Februarie acest ziar sena:
Un mare act de justitie s'a savarsit zilele acestea in Ro-
mania de catre poporul plugar roman, de catre guvern, de
catre Domnitor si de catre Camera legislativa toti impreuna4'.1
Cuvintele de--clitre Domnitor" ar putea parea stranii, taci1
ce amestec putea avea el in alegerea lui Cuza? Aceste cuvinto
se refera la vorbele rostite de Carol de Hohenzollern and m'f-
nistrul preseclinte Pe. raportat ca fostul Domnitor a fog ale&
Carol de Hohenzollern a declarat atunci c aceasta alegere
mug supara de loc, cdl bucura, din flotrivii, fiindcit vede cal
poporul roman stie sit fie recunoscator pentru cei cari'l fac bi-
nele. lar in lealitatea printului Cuza are toata increderea. I
www.dacoromanica.ro
A-- 17
www.dacoromanica.ro
19
TApoi.tirmatoarea telegram i trimid rnaiorului Po liZu ca,
-comanda batalionul de infanterie din localitate.
Bucuresti 8 August 7ore 10 minute M. D.
D-lui major Polizu la Ploe$ti
va.' fac cunoscut ca Printul Carol I s'a detronat ast5
noapte de catre popor. In numele guvernului provizoriu va
,ordon a lua comanda garnizoanei si pe data a supune armata)
?la juramant pentru noul guvern. Tot de o data vit yeti pune
la ordinile prefectului Alexandru Candiano Popescu, veti men-
'tine orclinea iar de urmare veti raporta pe data.
Ministru de rezbel ad-interim Ion BreiNanu"
, Bine inteles aceasta telegrama a fost plasmuita. la Ploestil
-de &are Candiano Popescu cu complicitatea altora.
r Maiorul Polizu n'a voit sa dea crezamant acestei t.le-
igrame, s'a inchis cu trupa in cazarrni $i s'a impotrivit revo-
qutionarilor foarte putini la numar, cati-va hamali, cati-va;
pompieri si un numar de mahalagii.
Complotul a fost descoperit multumita, sefului oficiulu.A
telegrafic din Predeal $i telegrafistilor punctului care, prinzandi
(telegrama trimisa ziarului Albina" la Budapesta cat $i aceea$
,adresata comandantului granicerilor, au comunicat faptul la
Bucuresti. i
( Revolutia de la Ploesti, de si executes'. copilareste, de $ii
iprabusita, dupa cateva ore erea rezultatul sentimentului ce
'cre$tea impotriva Domnitorului. Informatiuni cunoscute cu
!mutt 11-7.1-tarziu au spus ca ceea ce s'a petrecut la Ploe$ti in)
ziva de 8 August trebuia pa izbucneasca de odata in mai multe
'brase din Moldova si Muntenia, insa. Ploestenii nerabdatori
[ sau avand ambitiunea de a fi inceput ei cei dintai, au pornit
mai inainte de vreme.
1"
Valul antidinastic crestea. Ministerul Manolache Costachf
Epureanu, primeste la Camera un vot 'de neincredere pe la
:jumatatea lui Decembrie, iar Domnitorul, de voie de nevoie,)
iinsarcineaza pe liberalul Ion Ghica cu formarea cabinetuluil
Ministerul cel nou se prezinta inaintea Camerelor In formai
pa urmatoare : Ion Ghica presedintia si internele, Dimitriej
Sturza finantele, N. Gr. Racovita cultele, instructia si interim1
ka externe. Dumitrie Berendeiu la lucrari publice, D. Cariagdi,
ljustitia, colonel Pencovici razboiul.
SCRISOAREA CATRE AMBRON
Sub acest minister care a trait mai putin de trei luni, 'di
la 22 Decembrie 1870 la 11 Martie 1871, a aparut intr'un ziai
.din streinatate o scrisoare a printului Carol adresata unui bu
prieten al sau din Germania numit Ambron. In aceasta, seri-
soare principele Domnitor se plange de conditille in care estoj
,silit O. domneasca in Romania si'si exprirna dorinta vie de,
www.dacoromanica.ro
20 '
a se putea reintoarce in iubita lui patrfe Germania. Aceasta
serisoare a fost exploatata multa vrerne de ziarele liberale, in)
special de ziarele umoristice care, pe sub mkna, erau tot ziare
Kiberale.
Iata serisoarea :
Stimabile amice,
Mult timp am traganit Oita sa-ti dau iar semn de viata.
Asi voi sa te vad numai o ora in locul meu ca sa te pktrunzt!
eitt de sfarmata imi este existenta, $i de cate luerari, de ckte
igriji $i deceptii este plink.
Sunt aproape cinei ani cle and am luat hotarirea stator-,
mica a ma Dune in capul acestei tan atat de Barna i cu toate
Acestea atftt de cu imbel5ugare dotata de natura.
Si, and Imi intore privirea ctre west period ce s'a sours.
scurt in viata unui popor, dar lung in aceea a unui om ale
carui aspiratiuni tind neincetat spre progres, trebuie szi-nd
zie ca n'am putut face cleat prea putin pentru aceasta fru-
moasa tara.
M. Intreb adesea a cui e vina ? A mea care nu am Cum.
scut oaracterul poporului, sau a lui care nu vogte sa se lase
guvernat sau nu stie sa, se guverneze ?
Prin numezoasele mele calatorii in arnbele principate pi
prin diversele mete relatiuni cu toate clasele societatei, am
dobtindit convingerea ea aceste imputari flu trebuese adre-
sate nici poporului in general, nici mie personal, ci mai ales
seelora cari, nascuti chiar In Principate, au pus mane, pe gu..
ftrernul bor. Acesti oameni cari, uitnd situatiunea patriet lor;
is'au dus sa-si faca eclucatiunea politica $i sociala in straint-,
Aate, n'au alta in gand deal sa aplice la cltn$4 i fara discer-
tnamant, niste idei admise acolo $i investite intr'o oare care
Torma utopista.
AstfeI aceasta nenorocita tara, care a trait rnereu in ces
mai aspra servitute, a trecut fart nici o tranzitiune dela un
tguvern despotic la Constitutiunea cea mai liberala, o Corr
stitutiune cum nu mai poseda nici un alt popor In Europa.,
onsider aceasta, dunk experienta mea praprie, ea o nenoro.
teire cu atat mai mare cu eat Romanii nu se pot maguli es
posecla virtutile domestice indispensabile unei Constitutiuni
guasi-republicane. De nu mi-asi fi pus toata inima la intere
sele acestei marete IAn, careea s'ar putea prezice In alte cir-
tumstante viitorul eel mai stralucit, asi fi perdut de mull
irabdarea.
Am facut acum cea din urma cereare prin care, trecnd
Ilrept nepasator la prosperitatea Principatelor, nu voi fi corn:,
promis numai In ochii partidelor si ai promotorilor programet
iMarei Romftnii, dar Inca, sacrifiandu-mi simtimintele perso-
irmle, mi se va nimici cu totul popularitatea.
Ar fi lost, insd, o negbjenta din cele mai de osandit sa
mai ascund raul In ethit care ne roade $i sit parCtsesc viitorul
www.dacoromanica.ro
21
www.dacoromanica.ro
23
gii, intra calare prin ettrciumi, chiuind i trosnind din biciu
alopa in fruntea batausilor sai, iar lumea speriata fugea din
,fata lui. Cdnd. pornea Ilie Geambasu la petrecere prin stradele
anarginase se rdspandea teroarea. Ullel, dac a. intalnea vre-un
Adversar sau pe unul pe care avea pica II znopea In bdtai.
Apoi ereau ferneile. Nenorocire pentru aceea. pe care pu-
flea ochiul the Geambasu. Trebuia s'o aibd cu orice pret.
kiola domiciliuril, spdrgea usile, intra, pe ferestre, lua fe-
rr,eia, de ling& barbatii terorizati, zmulgea fetele din casa pa-.
crintilor. i trebuia s le necinsteasca.
Un contimporan povestea cum odata acest celebru btitaus
a rapit pe tndra si frumoasa sotie a unui cdrciumar. A intrat
cillare in cdrciuma insotit de tovarasi calari, a zmuls femeea
W5 la tejghea, a trdntit-o pe ga.tul calului si a esit in strada:
Apoi cavalcada a pornit chiuind de bucurie, slobozind pistoale
ei caii, in fuga nebund, scotand schiniti din caldardm.
0 astfel de fantazie" era cu putinta in Bucurestiul de
la 1871.
Timp de ani de zile a stgpanit marginile ora*ului, a Ingra-
mgdit asupra lui urile nenumgrate pang ce a fost ucis ca un
caine la alegerile pentru Camera in 1875.
Datoritg acestor fapte, conservatorii ereau, oriviti ca niSte
reactionari primejdiosi.
PETITIA DELA IASI
In ziva de 2 Mai 1871. un grup de oameni politici conser-
vatori, in cap cu printul Grigore Sturza si cu toti fruntasti
Junimei literare : Petre Carp, Titu Maiorescu, Iacob Negruti,
N. Pogor, D. Cornea etc. se constitue la Iasi In partici si elabo-
reaza un program, numit petitie-program"-
, Iatti aceasta Petitie-Marofest", adresatit Corpurilor legiui-
toare:
Domnilor senators,
Domnilor deputati,
Noi subscrisii, alegatorii .domniilor-voastre aflarn de a
noastra datorie ad. va propunem cdte-va masuri, a carora nea-
parata trebuintd este simtita de td&ta lumea.
Mai intdi creclem, ca yeti gasi foarte legitim pasul nostru;
caci ca unii, ce sunteti manclatarii tfostri, aveti de datoria a
;tine seama de nevoile tarei si a iud masurile legislative nea-
pdrate pentru vindecarea suferintelor ei.
Sunt acuma cinci ani da ciind se' aplica noua constitu-
Pune. Acesta este un timp foarte scurt in teorie; iar In prac-
CM, cand lucrurile merg ran, cinci aiii de anarhie sunt In
destul pentru a desorganiza si a perde a tara Intreaga.
Gine ar putea zice ca aceasta este o exagerare? Oare nn
am vtizut momentul uncle principele Domnitor era sa part-
seasca tronul, fiindca licenta_si_anarhia domnea In tara?
www.dacoromanica.ro
24
Oare puterile mari garante, cari au ilat patriei noastre
atatea probe de bura-vointA, $i ne-au incuviintat toate cererile
aloastre, oare aceste puteri nu vor perde in fine rabdarea,
,vAzand reaua intrebuintare fAcutA de drepturile ce nt le-ag
consacrat, $i nu vor hotAri ocuparea tArei cu armate strlinel
Ia cea dintai tulburare care ar mai urma la noi?
Oare o asemenea stare de lucruri nu pune In pericol chiam
existenta noastrA nationale? Ar trebui cineva A fie orbit de
patime sau trelllitorul threi, ea sa o tAgacluiasca.
Noi, cari nu aveam altA ambitiune, de cat a trai liberi
ea cetateni Romani In patria noastra, $i a vedea onoarea,
ivieata $i ayerea fiectiruia garantate prin institutiunile tArei,
noi, cart ne-am sAturat a vedea, eA. datoriile Statului sporesc 10
iaceeasi proportiune, in care sporese $i de:rile ce ne sunt im-
puse, suntem nu numai in tot dreptul a vil cere vindecarea
rului, dar suntem lot odatA in pozitiunea cea mai favorabilg,
pentru a vedea $i a judeca lucturile cu nepArtinire si aceasta
pentru urmatoarele cuvinte :
Adunlirile noastre legiuitoare pang acuma au consumat
cea mai mare parte a puterilor lor cu lupte de partid $i tintiri
personale, cari in adunarea din urine,' $i sub ministerul care
avea Increderea majoritAtii ei, au fost- ajun$i la un asa grad
'Cie Inyersunare, in cat daca nu urma disolvarea ei si depa."r-
Urea acelui minister, se fAcea in tara noastra o rAsturnare, a
caret consecinte ar fi fost in Bucure$ti copiarea Comunei din
Paris, iar In Ia$i separatismul.
In fata unor imprejurtiri eat de grave, avem nu numai
ilreptul, dar $i datoria de a vg propune, domnilor deputat4
i domnilor senatorl, noi alegatorit domnillor-voastre, masa%
rile, cari le judecAm neaparate pentru vindecarea rului $i cc-
Nrem de la domnia-voastra, sa vA insusiti aceste propuneri $1 sat?
le prefaceti 4n legi, dacA voiti a avea $i pe viitor increderea
noastrli.
Pentru a propune remecliul, trebue mai Intai a constata
raul. SA vedem dar, domnilor, cari sunt relele cele mai marl
cart rod panA la os tara noastra. /
Mai intat ne afMm fata cu un fapt foarte gray, care tre,
bue sA faca obiectul cel dintai a propunerei noastre. Vocedi
publicA bAnueste, cg," unii din fostii deputati, au brat mitA di
la eoncesiunea drumului ferat, It d-lui Strusberg. 0 asemenea
inculpare 1m/este In modul cel mai gray caracterul si demnil,
4atea repiezentatiunit noastre nationale. Noi cerem, dar, de laj
domnia-voastrA, sti, oranduiti o anchet a. parlamentarg, care sa
eerceteze cu patrundere, dad. in adevar vreunul din fostii de-,
utati a Injosit panA la ma grad caracterul de mandatar al'
tarei. Caci Inaintea unei banueli atat de grele, sau trebueste 5
dovedi el ea este neintemeiata, sau clacd sunt culpabili, se
tf e supusi la twig. asprimea legm. ,
www.dacoromanica.ro
25
Intai de toate de doug lucruri: le libertate, cilei Lira ea nu se
poate desvolta, si de dreptate, caci farit ea se disolva. Egali-
Aatea este o ramura a dreptatii, de aceea ea este 'Duna ilumai
Intru cat este dreapta, precum egalitatea inaintea legii; in-
data insa ce este nedreapta, este rea. Astfel este nedrept, ca
eel ce nu are nimica, sit voteze imposite pe spinarea aceluia
care are ceva, si de aceea aceasta egalitate este rea.
Asa dar, nu ne trebuie faimoasa trilegie revolutionara: li-
bertatea, egalitatea i fraternitatea, cu atat mai vartos ca
tunci amid s'a proclamat fraternitatea, s'au facut despuierile
cele mai nerusinate j macelurile cele mai crunte; ci ne tre-
pue mai presus de toate libertatea si dreptatea. Aeolo unde
dreptatea nu exista, libertatea degenereaza in licenta. Acesta
este cazul la noi. Dreptatea infranatoare lipseste si impunita-
tea este garantata tuturor delictelor si tuturor crimelor.
, Astfel a ajuns la noi licenta presei pana a fi un adevgrat
nandalL Noi nu zicem aceasta pentru a cere in contra presei
Nreo masura preventiva, etici noi suntem pentru libertatea ab-
solutil a rostirii ideilor, dar o zicem, pentru ea voim ca inju.
vele personale, defaimarile i calomniile si batjocurile facute
prin presa, sa fie judecate nu de juriu, care le achitil tot.
'deauna si agraveaza prin aceasta Inca injuria facutit persoanei
atacate,.ci sa fie judecate de tribunalele torectionale, ca in Ut
rile civilizate.
Pentru ca sit adopti aceasta masurit binefacatoare, este in-
aestul s va amintiti atacurile infame fAcute de o parte a pre .
sei noastre nu numai in contra persoanei Domnitorului, dar
si in contra familiei sale, pana si in contra copilitlui din fa&a.
Ptin urmare, propunem ea alineatul al 2-lea din articoIul 24
al constitutiunii, care rosteste: Delictele de presa sunt jude,
cate de juriu", sit fie interpretat in acest inteles.
SA trecem acuma la delicte si crime de o alta naturit,
bin 96 de delapidatcri de barn publici, 92 s'au achitat de juriu.
Prin urmare propunem ca functionarii prevaricatori s fie
ludecati de curlea de Casatiune.
Uciderile cele mai crunte, asasinatele cele mai semete
s'ait inmultit la noi intr'un grad amenintator pentru societatei
'de cand s'a ridicat pedeapsa mortii si de cand juriul, prin in-
Clulgenta se.. le asigurl impunitatea. Astfel am vAzut inteun
sat aproape de Iasi o familie intreaga, WO, mama si trei
copii ,intre cari si un copil de trei sau patru ani, ucisi cu to.
parul. Traupmann nu a facuternai mult, insa la noi crima a
fames nepeclepsitil.
Un membru al clerului mai inalt, un archimandrit, vine
la capul situ spiritual la mitropolit, cu tin revolver in buzunar
si descarca patru foeuri in Prea Sfintia Sa cu premeditat u-
nea cea mai semeata. Juriul achitit pe acest paricid, cam o-
sanda la inchisoare corectionalA de doi ani nu se poate pr vi
1) Asupra Mitropolitului Primal Nifon se facuse o incer re
de asasinat pentru motive intime,
www.dacoromanica.ro
26
ca o pedeapsg seriotisg pentru o asa crimg. St igititfa. puni
vilrf inichitgtii, 11 athitg, dupg, ce asasinul a fost apgrat in fata
juriului si a publicului cu calomnii aruncate asupra victime/
sale. Consciinta publicg, se revoltg in contra unor nedreptitti
atilt de monstruoase.
Un alt fapt de o insemnatate foarte gravg, si care vecleste
sirnptome foarte periculoase pentru tara noastrg, este urmg-\
torul : Un revoltat hacearcg cu arma in mgng a face o 1ovir6
de Stat si proclama la noi republica, pe cancl forma legalg,
Statului nostru este monarhia constitutionald. Acel criminal
este achitat de juriu si in urmg, nu numai primit in sgmu1 0
sau de fosta Adunare, dar incg inggcluit de a o reprezenta
inaintea Domnitorului, ca membrul cornisiunii insgrcinate cal
rgspunsul la rnesagiul tronului. Ni se pare, ca' impunitatea si?
ncrusinarea nu pot sg, meargg mai departe 21::1
Pentru asemenea cazuri, siguranta Statului $i a Cons-.
titutiunii reclamg neapgrat de a se proclama starea de ase-
diu De aceea cerem ca sit se introducg in Constitutiune un')
asemenea articol, care sit rgspuncla la aceastg mare trebuint`a
oricgrei societati constituite.
De cand s'a introdus juriul $i s'a ridicat pecleapsa mortii
pentru asasini, prdclaciuinle si omorurile au luat la noi o in-.
tinclere inspgimantatoare si se produc cu o semetie neauzite
Astfel am vgzut formtlnduse b.ande de dougzeci de hoti chiar,
prin resedinta tinutalg, si ceeace este Inca mai gray, acele
bancle s'au recrutat in parte chiar printre agentii puterii pm,
blice, cari sunt chemati a apgra societatea in contra facgtori.i
lor de rele.
sIn timpul Principelui Mihail Sturza, dupg ce s'a spftnzu-
rat ctiva hoti, securitatea persoanelor a devenit absolutg ii
iu s'a mai produs nici o prgdgciune, nici un omor. Experien-
la este aci mai presus de cat nista teorii a caror consecinte la
moi au fost omorirea calor buni i asigurarea impunitgtii ce
lor rilu.
$1 apoi oare toate statele civilizate, Anglia, Franta, Ger-
mania, Italia, Belgia, nu au astgzi pedeapsa mortii
Si. dacg in viitor natiunea romng va cunoaste, cg, poate
ridica cu totul pedeapsa mortii, Mfg pericol pentru societatei
pare nu poate s'o ridice prin o anurne lege, oriand va voi ?
4nsg..pang. atunci propunem sit se moclifice art. iS din Consti-
tutiune in chipul urmgtor : Pedeapsa mortii nu se va putea
afarg, de casuzile psevgzute in codul penal militar
pi pentru, asasinat".
E Cat pentru juriu, avfind in vedere rgul ce l'a produs la
noi panit scum, mgsura cea mai rationald este de a-1 suspen-
I'da, pana cnd se va forma la noi un spirit public mai constiin-
lcios. Atunci va fi usor adungrilor a reinfiinta juriul prin o a-
1) Candiano Popescu, ales depuiat, dzuse la soit sit repre-
z*nto Adunarea deputatilor cand a fost dugt la Palat Adresa.
o sfidaie pentru Domn din uartea uitimei comere dizolvatl de
Latargiu,
www.dacoromanica.ro
a
nume lege. lar dud nu sear hotdri acum adunarea la clesfiin-
itarea timporar5, a juriului, apoi trebue stt Adopte pentru In-
clreptarea lui cel putin uringtorul corectiv ,Cetncl procurorul
cgeneral apeleazd la Curtea de Casatie in conera verclictului ju-
atunci aceastd Curte are facultatea. sau de a casa, ver-
dictul, numai in interesul legei, sau de a trimite cauza spre o
mud judecare, inaintea sectiunilor unite a unei Curti de apel".'
S. trecem acum, domnilor deputati si domnilor senatori,'
la legea electorald inscrisd in Constitutie. Acea lege, dung, ce
sanctioneazd un principiu salutar, adied acela de a fi repre-,
zentate in adunare toate interesele legitime si vitale ale trii,'
pentru care sfdrsit impArtesc corpurile electorale in patru co-
apoi ir dispozitiunile sale falsified acest. principiu-
I1 falsified, fiinded in colegiul intdt, care trebue srt Intru-
neased, pe marii proprietari, pune si pe acei cu venit de sapte
sute galbeni, care este o proprietate abia de mijloc.
Legea electorald mai falsific inc acel principiu, fiindcd
sub cuvamt de venit funciar vird intre proprietarii de mosii
pe acei, cari au un venit dela o bina sau de la o intreprin-
dere industriald, cand locul cuvenit a1 acestora nu este nici de
cum intre proprietarii de mosii. Pe de and, parte pe posevori,
I(arenda$i), ale cdror interese sunt strns legate cu p'roprietatea,
Ii pune sd, votbze in colegiul oraselor.
Pe urmd cid legea electorald din Constitutie colegiului al
treilea al orasului un clrept abusiv, fiindca nesocotind cu to-
ul pe proprietarii si industriasii mari $i mijlocii de prin era-
se, lasd toed alegerea in mdna celor mai putin impusi. Pen-
tru a se face o justd repartitiune a drepturilor electorale de
prin orase, ar trebui ca aceste trei clase de contribuabili s&
alba o deopotrivd inriurire asupra alegerii deputatilor orase-
aor. Pentru acest sfdrsit v5, propunern mai jos mdsuri, cari le
cunoastem cu totii cd, vor fi foarte eficace.
Vom mai observa in ceeace priveste numdrul de deputati
ci oraselor, ed el este prea mare in proportiune cu interesele
ce le reprezint. Astfel-ar fi destul ca Bucurestii s. dea patru
deputati. Iasii trei, Craiova, Galati, Focsani, Bfirlad si Boto-
slini cte doi ; iar celelalte orase Cate unul.
Pentru aceste cuvinte v propunem, domnilor deputati si
domnilor senatori, urmdtoarele modificatiuni la legea electo-
ran'. inscris5. in Constitutiune :
Articolul 59 Fac parte din intdiul colegiu proprietarii de
mosii, al cdror c5ti anual este dela sante sute galbeni in sus.
Articolul 60. Fac parte din al doilea colegiu proprietarii
de mosii, al eror cdstiti anual este dela sante sute galbeni in
jos pfind la doug sute galbeni inclusiv.
Fac parte din acest colegiu $i toti posesorii (arendasiiY
prunnteni cari fail a avea vreo proprietate, tin in posesie
mosii, al cdror ctiu anual este dela cinci sute galbeni in sus.
,Articolul 61. Colegiul al treilea al oraselor este alcdtuit
din trei clase de alegdtori.
.3Fac parte din clasa intdia toti proprietarii de case, a cd-
www.dacoromanica.ro
28
.ror chine ar fi dela o sag galben in sus. rirsemenea fac parte
-din aceasta clasa si toti comerciantii i industriasii, can pla-
tese patenta de clasa intaia.
Pac parte din clasa a doua toti proprietarii de case, a cik
ror chirie ar fi dela o suta galbeni in jos pang la 20 inclusiv.
an aceasta clasa intra si toti industriasii si comerciantii cani
platesc patenta de clasa a doua.
,,Fac parte din a treia dasa cornerciantii si industriasiii
cari platesc &Are Stet o dare de 30 lei noi cel putin. Sunt scu-I
titi de cens in aceasta dug. toate profesiunile libere, ofiteriil
in retragere, preotii t pensionarii Statului. L
www.dacoromanica.ro
-- 33 -
Commerciul $i 'ndustrid s1 fad sa inflorescat.
Prin construiri gigantice sa 'nalli Architectura
Cu alte pyramide, marimea romtineasci ;
S'o eternisese 'n seculi intocmai ca scriptura.
Sei alluneci pe callea ce-ei dica diplomatic
Cu cloud fecie tallera, cei dica $i limbutie
Sit' nu te "mpingli 'n curs-el s'ajungi Mamamu$i
Ci las'o l'alde Cornea a o cagli
S'o facd cu papard
Unde.'$i fnfarce pull preste hotar a din terra.
Etc., etc.
VII
Ai anima deschisd $i charactera voiosa
Di alba e albulli, frurnosuliti frwmosa
Ci di fi negru 'n negru, hidosului hzdos.
Lu C.. ESARCU
Intelligenta, amorula de arte, de $clinte
$1 eruditie, plus ardentele dorinle
De studiuri profunde vora face a te distinge
ln lumea samenlei $i 'nvidio$1 a 'nvinge.
ii
Currenda $1 meneula te chiam SI dai indna
Unei copile blade ce'a invdtata sit stime
Si arta, $i $ciinla ci limba ei romdna:
Si care-a pusii in tine speranle legitsme.
ill
ln viala conjugate, in viala sociale
ln cercuta sapienfilora, n zursu ierarchiei
scrisa s fit ferice cu-ud sbrte speciale
Si numeleli celebru in fastele istoriei
S'onbre Romania
Cdta te-ama poesia.
Este destul s citim aceste cateva randuri spre a ne Incre.4
ginta cg. Heliade atinsese Pragul decadentei, dici in lipsa prO-t
iductiei valoroase, pentru care pierduse inzestrarea, se deda
(cum la aceste copila"rii menite numai sal distreze pe obicinui-
d seratelor sale.
(I Daa. Heliade scobora, dare Zenit se Malta steaua juf
Ha.sdeu.
. \k Hasdeu criticul, Hasdeu istoricul, Hasdeu filologul, Has-
eu literatorul, Hasdeu autorul dramatic, era puternicul sera-
-tor si polemist in toata" plenitudinea darurilor sale creiatoare
gtunci_
3
www.dacoromanica.ro
34
l3ogdan Petriceicu Hasdeu lupta pe douh' fronturi: lupfo,
pe deoparte ca filolog si glosist, impotriva seratei lui Heliade,
care apunea fiindc a. era nefireaSea,' lupta, Pe de alta parte, urn-
potriva Junimei dela' Iasi, in Special Impotriva influentei cul
turii germane.
Heliadismul avea la obarsie marele motiv national de a
curati limba de influenta de demult a slavonismulu/ ; dar He-
liade mersese prea departe. Exageratia a omorit heliadismut
Lupta impotriva Junimei dela lasi avea acelas motiv. Has,
deu, ca si toll cei cari se puneau de-a curmezisul scoalei ie-1
sene, luptau impotriva reintoareerii la un archaism pe care
ei 11 socoteau e?ragerat dintr'o parte si contrar atat geniulug
linibei cat i marilor interese politico ale hearnului, din altei
parte.
Gaud am venit In Bucuresti. era la ordinea zilei si se fb."-,
cea mare haz In cercurile scolare, de pacalitura pe care Has-
deu o administrase Junimei. Iata articolul publicat si semnat
de Hasdeu. Articolul este intitulat Un rdynd,sag.
La 3 Iunie, in ajunui marei serbari nationale in onoarea
lui Tudor Vladimirescu, mai multi amid se intrunisera, seara
la mine, dintre cari mi-aduc aminte pe d-nii Alexanclru Lu-
pascu, dr. Vladescu, Gregoriu Tocilescu, T. Badulescu, N. Po.
povici si Scurtescu.
In.acel moment ml se acluse numarul Convorbiritor Lite-
rare In care d. Titu-Livius1) Maiorescu, batandu-si joc de
Barnutiu, de Sincai, de Gichindel, de Cipariu, de Sion, de
Bolintineanu, de toate somitatile eugetarei romane si mai alee
de poeti, celebreaza cu emfaza asa numita Noua Direc(ie inau.
gurata risum teneatis de 'd-nii Bodnarescu,. Eminescu.
Iacob Negruti si tutti quanti.
Pentru a arida; cat de ridietile stint criticile in bMe 5i in
rau ale d-lui Titu-Livius Maiorescu, eu propusei atunci "un
rarnag afirmand cu certitudine ca nu este nici o galimatie
pe fata pamantului, In proza sau In versuri, pe care Convor,
birile Literare sa nu se grabeasca a le primi In sanul lor, cu)
singura conditiune esentiala, ca s inu cuprinda nimie ro-
manesc.
Drept proba luai condelul si improvial De boo urmatoa-
rea frivolitate rimata :
EU SI E1V
(Din Gablita
Ca o ir lard sunet
Ca un fulger fdrd tund
Ca un riu lard murmur,
Ca o pasdre tdcutd
Ca o casd ce std mutd
1) Pe Maiorescu 11 chema numai Titu; addogirea L1v1u- era
0 rkkate aJui Hasdeu.
www.dacoromanica.ro
35
Gab litz este :un poet care n'a existat nicieri i niciodata;
inventanct acest sunet nemtese, eu avu.j in vedere predilec,
tiunea Convorbirilor Literare pentru tot ce se acluce de pe la
,
www.dacoromanica.ro
36
Este fara conteitatie c limba romaneasa suferise mune
alteratiuni si fusese oprita in desvoltarea ei fireasca de ciltre
-unii reformatori, atat din cauza influentei lui He liade, in
epoca decadentei, cat si din cauza dascklilor ardeleni. Ace$tit
ieformatori au contribuit ca limba romank scrisa sa nu mail
fie, Cava timp, limba vorbita. Erea numai o limba de compo-1
zitie si de tendinta.
Cu mai multi ani in urma se scria o romaneasca mult
tnai eufonica $i logica de cat limba scrisa pe la MI and am
venit in Bucuresti. Iata, de pada o satirk scrisa pe la i838 de
catre C. Balacescu care avusese mare rasunet la vremea ei st
care erea mca citata de catre cei mai in varsta. Aceasta. sa,
bra era o sarja in potriva nouei paturi de ciocoi r.are se ri-
dice, ciocoi cari ,. ca toti parvenitii din toate epocile, ereau no-
suferiti. Findca fie care transformare sociala si fiecare revo-
lutiune ridica la intaietate paturi noui nefasonate indestul
pentru exercitiul nouei lor functiuni.
Satira lui C. Baliacescu este intitulata: aFtimd, tafd, sa-fi
s -aman sau Cdftoinitul de fard la Bucuresten.
lata cateva strofe:
/In striivechiu mazil de lard.
De multe pilde 'nboldit,
Se hottiri, inteo yard,
A fi fi el un ciilit.
$1, voind sit mai descoasli
Pe fiul sdu (tin Porcesti,
Pdrilsindu-si plug si coca
Plecard la Bucuresti.
Ca sal facet sd priveabcd
Lumea mare cu ai sdi,
S'aibd ce sd povesteased
$i el l'alfi mai nditirdi,
Sii nu mai poatd zapciul
A 1 tracta de bdddran
Nici Kir Trandafir hangiul
A nu'i da 'ndator la han .
lei, dard, Cum sosird
lmbucdnd cdte cevas,
Se cdrpird, se 'nfolird
pornird prin oras.
'Ascultd-md, lonifd,
(Zicea bdtrdnul mneu)
Ce casci gura pe Wild?
Bagd seama, fatul meul
Ca'i sd vezi lucruri ciudate
Cldiri frumoase si marl
Niste intocmiri minunate,
Oameni siniflucili i tari.
Nu te speria deodatd
www.dacoromanica.ro
37
www.dacoromanica.ro
-38
S'asla nu e o povarii
De grumajii fi-te cui.
Trebuie o minte mare
Sii poatit dinuj mereu,
Pe toate s le 'mpresoare,
Nu e lvm, ideal meld,.
Etc., etc.
Aceasth satird este scrisd Inteo Mad purd lipsitd de neoA
logisme, lipsitd de rdtdcirile heliadismului, lipsitd de slap),
nizme supdriltoare,-o limbd in care s'ar putea exprima *i as
Utz, orice scriitor de seam6.
Dar pe eand la 1838 Baracescu scria precum am vdzut iar
Hascleu la 1871 1ntrebuinta limba literard In care se scrie as,
ttizi la anul 1927, iat cum scriau, la aceeasi epoch, ultimii ad,
iniratori ai heliadizmului. InSa mult mitijat.
Reproduc urrnatorul pasagiu din cel mai bine scris ziar
de la 1871:
Vora fi observatd lectorit no$tri cd. s'a petrecutd multe
alegeri generali i parfiali chiar la municipalitate si noi n'am
d,s8. nici-ud vorbd clespre candidati. Auld resistatti chiat $1
totor intrebdrilorti ce ni. s'ati facutti fie pre facia, fie in parti,
cularti. ..' -
. . . . . . , . . . .
Creclemti cd. venind cu o asa idea dupe ce amti Isprvitti
lucrulti, nu pate banui nime c venimil sd.combaternti cutare
sau ciflare candidaturd si -avern martori pre numeroasele per-
soane cart ne-au falcutti onoarea sd ne totil 1ntrebe dilele aces,
tea pre cine s. allgd deputatd in locul D-lui Cost. Negri, cd
cdtre nime nu amd rostitil acestd idea pre care o socotearnti
do prisos s o spunemd la Inceputulti lucrului, $i pre care o
credeamd de prisos s. o spunemti acum cdneld s'a sfarsitil
lucruld`
Ortografia $i mai ales constructia frazei, puse altituri de
fraza 1W Hascleu, din acelasi an aratd. inferioritatea $i marea
mare a heliadizmului intdrziat.
In Bucuresti, pe 1ng Hascleu $i tendinta lui, mai erea
*i cenaclul literar al celor grupati, ativa ani mai tdrziu, in ju-
Iul Jevstei Contimporane. Numele lor erau cunoscute, aceste
nurne sunau: Petre Gradisteanu, Ciru Economu, Mihail. Zam,
firescu, Nicolae Tine, Nicolae Scurtescu, D. Petrino $i altii.
Caracteristica acestui cenaclu, dezbrdcat cu totul de *coala He-
1:ade, erea lupta In potriva Junimei de la Ia$i.
Cati au mai rdmas azi dintre toti acestia?
De la Junimea au ramas Eminescu $i Maiorescu, iria de
dincoace nimeni afard de Hasdeu.
Totusi erea un mare progres de la Endchitd Vdcarescu
peind la Heliade.
Progresele -filcute de limba vorbit ca $i de limba scrisd.
in trecerea unui secol sunt foarte mari. Limba de acum o sutd
de atu$ nu o mai cunob*tem. Influentati, fie de greci, fie de
www.dacoromanica.ro
39
slay?,scriitorif Romani nici mgcar nu aveau Ia Indernana o
limba literara In care sa se poata exprima.
Este interesant sa arat cititorilor care erea limba lui la-
takita Vacarescu. WI cum se exprima in cartea sa: Prima
*gramaticd Rome Ind:
,,Ce este gramatica? si pentru Imptirteala slovelor si pen-
tru partile cuvantului.
Gramatica este mestesugul cuvantului care arata construe-
tia sau syntaxis, adica aIca'tuirea partilor cuvantului si orto-
'grafia cu care O. poata nescine scriere bine si mestesu-
este..Aceasta se imparte in partile cuvantului carele la not
cunt noua. Deci 'Ana a nu arata de aceste parti prin carele se
alcatueste fiesce cuvant, arata sa ern intaiu pentru slove
$i pentru Imparteala lor fiindca acestea sunt acelea ce
'Wand adunare intru una ,arata si termenli si cuvantul la vg-
'dere".
Etc., etc.
CESTIUNEA EVREE
In tara. erea un put,ernic curent antisemit care cretea.
Motivul erea ca, de die ori se ivea prilejul in totdeauna evreii
.ce adresau Puterilor streine ca sa intervina in Romania spre
A rezolva cu autoritate cestiunea evree.
Gaud, dupa detronarea lui Cuza, Constituanta, sub pre-
siunea streinatatei, a voit sa introduca la art. 6 principiul a-
cordarei drepturilor politice tutulor evreilor, adversarii aces-
tor drepturi au rasculat Bucurestii. Poporul din mahalale, s'a
isculat, cu mic cu mare, a inconjurat Camera si, prin atitudi-
nea lui hotarita, a impus Constituantei revotarea art. 0. Apoi,
Taspandindu-se prin cartierele evreesti, a svarsit devastatiuni
Aar sinagoga din strada, Sf. Vineri a asaltat-o, i'a spart gea-
muffle i i-a stricat mobilierul.
t gremieux, evreu francez republican, scrie o brosura in care
cere interventfunea Puterilor in Romania pentru ca sa ia apa-
rarea evreilor si sa impuna Incetalenirea lor. Aceasta brosuri
.este trimisa tutulor cabinetelor si tutulor ziarelor europene.
-Cand a fost cunoscuta in Romania ,ura lnpotriva evreilor a in-
ceput sa creasca.
Unul din cele mai principale ziare franceze: Le Constitu-
tionel scria la 8 Februarie 1870 :
Primiram zilele acestea scricoare de la d-I A. Cremieux
relativa la situatiunea Israelitilor in Romania. D-1 Crmieux,
.fidel generoasei misiuni ce a implinit In curs de multi ani,
apara cauza si interesele coreligionarilor sai din Principatele da-
nubiene. El este in rolul sau si opiniunea publica din Franta
va fi totdeauna cu dansul, pe cat timp va cAuta s sustinli
principiile de libertate religioasa si de egalitate a cetatenilor
Inaintea legei, contra spiritului de netoleranta.
Tns dud vine d-1 Cremieux s. ceara interventiunea Pio^
terilor streine In cestiunea Israelitilor Romani, card s ne in-
telegem. Franta si celelalte puteri mari, oot sa procedeze pe
www.dacoromanica.ro
40
TEATRUL
La Teatrul National sau Teatrul cel Mare" trona M. Pas-
caly. Pascaly erea directorul trupei sale, aid pe vremea aceea
nu exista Inca Compania dramaticit de astdzi.
Repertoriul erea cempu.s din foarte putine piese originate,
majoritatea pieselor ereau traduceri si mai ales melodrama
Genul melodramatic erea genul cel mai plgcut al lui Pascaly,
Dar si in comedia de salon acest aclor se dstingea. Avea un
mare aer de distinctie Si purta fracul cu o rand eleganra.
Mateiu Millo. cel mai mare actor al Romaniei de atuncl,
nu erea administrator. de aceea toate trupele injghebate da el
s'au dizolvat repede. Millo juca mult prir orasele din tara iai
in Bucuresti, juca. cand avea trupa, in mica sala Rossel, as-
trizi disparuta. Totusi cate odatb. Millo juca si la Teatrul Na-
tional la vreo reprezentatie extraordinan' cu aprobare spe-
cialli
Am dinainte cateva afise din anul 1871. lata-le:
www.dacoromanica.ro
43
TEATRULIT NATIONALU
Cu autorizatiunea onor. Comitet instituit de guvern
Reprezentatie extraordinard
Se va da In beneficiul
D-lui M: FELBARIAD
Piesa
LIPITORILE SATELORU
Vodevil national de V. Alexandri $i d-I llo
PERSOANELE
Chir Jani Avdelas D-nul Felbariad
Jupin Moise Comino
Vinturd tend Gestian
Ion Teslaru G. Botez
Catrina femeea, lui D-na Dimitrescu
Nitu copilulu loru D-nul Fraivalt
Gavril Sirbu D-nul Magheru
Marinca orfana D-na F. Sarandi
Jupinsa Luxandra ***
-,Subprefectulu. , D-1 Protto
IJu terranu D-1 Mihdilescu
Martin pduraru D-1 Deleanu
Tdrani, Wanes $i soldati.
Scena se petrece la mosia Hararnului.
. _ .
Beneficientulu se crede datoru a multdmi domniloru st
doamneloru artiste pentru concursul gratiosu ce au datu la a.,
ceastd reprezentatiune.
Asemenea multdme$te d-nei F. Sarandi cd. a prirnitu sd.
joace din complesenta rolulu Marinchei.
Preciurile: Benoarele si kilo, I 24 lei nuoi, loja II 12 lel,
stalu I 4 lei, stalu II 3 lei, stalu III 2 lei, galeria I leu nuoi.
TEATRULU BOSSEL
Dumnicd la 7 Maiu 1871
Reprezentatiune extraordinard
deo; de dloara
ALBINA DI RHONA
prima subretd si dUntuitoare a teatrului St. James din Londra
Cu concursul d-lui
COMINO
Se va reprezenta
CAMILA
Farce en I acte melee de danses
PERSOANELE
Otto Photographe D-lu G. Magheru
Lorene son domestique 4-1 Kyriteseu
www.dacoromanica.ro
- 44
Lupesco directeur de theatre -cm Freval
Camila Cameriste d-na Albina di Rhona
In timpul piesei d-na Albina di Rhona
Va exebuta
TERMECAREA SERPILOR
Dane Egiptean
Cu costum national de Harem, executat pentru prima oarrt
inaintea M. S. Sultanului si Vice Regelui din Egipet.
GURA CASCATA
Cantoneta comica de d-nulu Alexanciri executata de x1-1
Corrnino.
Spectacolul se va fini cu
UN TATA IN INCURCATURI
Comedic, en un acte execute en langue Franaise et Roumaine
Morcovescu deputat d-nul G. Magheru
Garguta fiul sau practicant la minister Michaelescu
Char Iota Duval dantuitoare d-ra Albina di Rhona
Lisette camerista d-r a Georgesco
In cursul piesei d-soara Albina din Rhona va executa ur-
matoarele danturi:
PARODIE-POLCA
HIGLAND-FLING
Dans national scotian executat in costu,m national
PAS DE DEUX COMIC
Executat de d-soara Albira di Rhona si domnu G. Maghertg
PRECIURILE LOCURI.LORU
0 loja 3 galbeni, Stal I 4 franci, stal II 3 franci, stal III 2,
franci, galeria I franc".
Atragem atentia asupra obiceiului vrernei de a se ames-
teca vorbele franceze printre cele rornane.
Albina di Rhona a fost o foarte frumoasa dantuitoare, de ea
s'a amorezat Ion I. Heliade Radulescu Wand escese pana ce
a cazut in dementa. Pentru Musa a scris o poezie, ce a starnit
multa curiozitate atunci, poezie in care declinul marelui lit-
rat ,prea foarte accentuat.
Aceasta poezie incepea cu versul:
Esci bella Seraphito, belissima 'ntre toate". EL etc.
SALA ATENEULUI
Societatea Filarmonith Bomdna"
Anul allu II-lea
Duminica la 18 Aprilie 1871
5-lea Concerto Sginphonicu
PROGRAMMA
Partea I
www.dacoromanica.ro
45
T. Uvertura lin Prometen Beethoven
5. Sarghetto( din Simf. No. 2). Beethover
d-1 L. Wiest Mendelsohn
3. Allegretto Scherzando din Simfonia No. 8 Beethoven
Partea Ii
4. Uvertura din Ripirea din Serail Mozart
5. Sarghetto (din Simf. No. 2) Beethoven
6- Simfonia No. 4 in re majoru Haydn
a) Adagio-pressto.
b) Andante.
c) Menuetto.
d) Vivace
Orchestra va fi dirijatit de d-1 Eduard Vachmann, capulti
orchestrei Societtitei.
Preciurile locuriloru: Locul I 7 sfanti, locul II 3 sfanti.
www.dacoromanica.ro
48
www.dacoromanica.ro
57
etaj, stram be, scoase In strada de putei sa le prinzi -de strea-
ting. Altituri casa Petrovici Armis, o vechitura, In colt banca
Poumay.
In celalt colt franzelaria Gagel .cu gradina mai tarzitt
Blancluziei", uncle vara canta orchestra, se mancau
"..,Crrdina
crenvurSti si la ora Ii jum. noaptea aparea intaiul transport cu
cornuri, calde.
Apoi banca Derussi si Posta Centrala.
Intr'o curtO mare o casa veche, o ruing, destul de incapa-
,toare pentru vremea aceea, servea drept directie a postei Si
telegrafelor. Actualul palat al Bursel este construit pe localu,
yechei poste.
Strada Bursei nu exista, dar exista o trecaloare care ducea,
In stanga, la o prbprietate particulara, unde mai tarziu a lost
nstalat Institutul de hidroterapie al medicilor asociati, iar la
theapta strada Vesta
, Localul Maior Mura cat si casa Bilcescu, colt cu strada
Coltei MI, existau. Pe partea cealalta nu exista creditul rural
i nimic din ceea ce se vede : tipografia Gob!, palatul Natio-.
nala, casele dr. Ftgdulescu, casele Caragheorghevici, strada
Caracheorghevici. banca Marmorosch Blank, etc. Totul e nou.
Strada Caragheorghevici nu exista, in loc era o ma.' mare in
care locuia maiorul Misa Anastasievici, administratorul averei
principilor Caragheorghevici, un fanatic partizan al dinastiei
'actuate din Serbia, suspect si exilat din patrie. In locul bancei
liMarmorosch Blank, o mare cash boereasca inteo curte imensg,
casa lui Ion .Cantacuzipo, tatal d-rului I. Cantacuzino si al
A-nei Petre Carp.
Marne bulevarde nu existau, nu exista de cat crampelulp
numit budevardtil Academiei precum am spus. In locul marilort
odificii de astazi, pe dreapta, mergand catre statuia lui Bratia-
Inu, era un lung sir de pravalii Inane cat un om, intr'una din
ele, era instalata iaurgeria unui bulgar numi tHagt Stanof, ce-
ilebru pentru iaurtul, cataifurile si sugiucurile sale. In locul
botelul Bristol, cu intrarea pe strada Academiei, era iarasi o
veche casa boereasca Mtn) curte mare, in care se afla tipogra-
tfia Ispirescu.
Strada Carol, pe vremea aceea se numea Inca Mita frail,
ceza". De fapt tgblitele purtau numele de Strada Carol' insg
botezul fusese de data recentil. $i iata de ce. Aceasta stradgi
fusese numita Strada Franceza", insd, in urma rrizboiului din
1870-71 si a victoriei germane, numele i-a fost schimbat mu
lacela de Carol- I. Publicul, insa, era obicinuit u cellalt nume,
dung, cum multi ani dupg, 1878, calea Victoria era cunoscutg
tot co, Podul MogOsoalei.
Pe strada Carol iargs debtule transformari. Au fost cons-
truite clupti 1872 un numar de case,- precum palatul posteloe
amobilul in care se anti instalatg, Casa Path, hotelul Central:
etc. Actualul Hotel Dacia, era o vechiturg, cu un singur etaj, $1
so numea Hanul Manuc. Cumparat de un domn Lambru
www.dacoromanica.ro
58 ,-
lost tarnsformat, reparat si bOtezat cu un nume patriotic: -Cif-.
rentul nationalist era pe atunci puternic. Piata de flori si
bala actualg din fata, nu existau.
Hale le Centrale au lost clgdite mai tarziu. Primgria era
instalatg intro calea Serban Von. i actualele hale intr'o caste
boereascg a unor Ghiculesti ; cam pe unde sunt astgzi algriile.
Cheiurile Dambovitel au transformat complect regiuni In-
tregi ale orasului. Foarte multe strade purtau nume deosebite
'de cat cel de astgzi. Calea Victoriei era Podul Mogosoaiei; calea
liahovei era calea Craiovel, iar mai din vechime, Podul Galitei;
calea Plevnei: Podul de pgmant; calea Grivitei, era strada Tar-
govistei; strada Smardan era strada Germang.; calea Mosilor fu-
sese numitg Podul Targului de afarg, strada Camoneanu era
*tirbei Vodg.
Trebue sg pui captit acestui capitol .Mi-ar ff greu sg. prelun,
gesc aceastg enumeratie, fiindcg nici nu-mi pot reaminti toate
transformgrile fgcute in curs de aproape 50 de ani.
Cand mg uit inapoi Imi dau seama cat de Insemnate
transformgri au suferit Bucurestii. In alte orase marl din Euro-
pa, intalnesti, pe langg numeroase firme comerciale noui dar si
loarte multe firme vechi. In Bucuresti firmele omerciale apan
si dispar ca p dinaintea unui Caleidoscop, aproape nimic nui
este stabil, totul este Inlocuit. Bucurestii dela 1871 nu-i rna
Intalnesti In nici o directiune.
OTELURI AproaPe nici unul din otelurile dela 1871. mi
mai existg. Ca otel de lux era pe vremea aceea Grand hotel
Broft, In locul otelului Continental. Otelul de Englitera, cu salN
'de restaurant /a etaj, era instalat de-asupra bganiei Dragomir.,
In locul otelului Splendid era un mb otel numit Otel Orient.
Existau pe strada Smardan, pe atunci strada Germana, cola
"doug. concordii : Concordia noug si Concordia veche, ambele
oteluri.
In dosul Lipscanilor, algturi de actualul otel Kiriazi era otel
8imion de mana a doua.
. Actualul otel Victoria din *elari era otel Caracas; mai los
otel Fieschi.
Otelul Dacia de astgzi nu avea decat un etaj.
In Gabroveni era otelul Gabroveni Vechi, otelul Transil/
yania, otelul Bulgaria.
Apoi mai erau otelul Moldo-Roman $1 otelul PrinclpateIe-i
Unite. i
Pe calea Mosilor erau foarte cunoscute: otel de,Londra si
otel de Atena; otel de Atena a fost tgiat cand s'a deschis bule,
yardul Carol. Bulevardul i-a trecu,t drept prin mijloc.
Grand Hotel du Boulevard si otel Union s'au deschis earn
p'atunci.
Langg Mitropolie era actualul otel Avram, apoi sub Mitro,,
polie otel Nem tow ca,
www.dacoromanica.ro
50
www.dacoromanica.ro
60
poate fabrica din ciocolata o prajitura care A semene cu... mi-
za propusa de Conul Alecu, raspunse afirmativ. In adevar Co-
xml Alecu vine la cafenea, propune partida de ghiulbahar si
propune adversarului su sa joack pe miza cunoscutd.
Cella lt raspunde:
Bme, Coane Alecule, primesc, dar s tii, eine 11 ca5ti:.
ga sal manance chiar aci.
Sal mai-Came, ma, raspunde Conul Alecu, crezand cd, e
numai o gluma.
1?artida Incepe, adversarul face tot felul de gre$eli $1 pier-.
de. Pierzand acesta striga:
Sa vie C... al Conului Alecu.
Si chelnerul aduce pe o farfurioara o prajitura atat de bine
imitand... miza, incat Conul Alecu, de $i era un om inteligent,
se Imeala
Furios ia farfuria cu prajitura, o arunca. in mijlocul ca.-.
fenelei si plena urland:
Su,nteti niste mitocanil Am facut rau c11 v'am dat nast
Etc., etc-
Bucure$tiul nu avea pe vremea-aceea, nici un, club. Erau
cateva case de joc si atat. Era un fel de club in tasele Trtilc .
uncle se intalneau $i isi faceau partida un nurnar de batrani'
rofeson, oameni politici, functionari, precum profesorul Za-
lomit, Al. Orascu, Petrache Teulescu, etc., ceilalti se duceau la
cafenea.
0 cafenea foarte cdutata de stuclenti, functionari, tineret In
genere era cafeneaua Fieschi din ,$elari. Vastit incapere, acolo
se juca bihardul. Tinerii licieni debutau la Fieschi.
Pentru liceul Sf. Sava mai era in apropiere, pe strada
Stavropoleos, Mg% Hanul Zlatari, Intr'o casuta, o cafe-
iea micutg cu un biliard i doud mese pentru consumatie. Ca,
feneaua era tinuta de un evreu i purta numele La lancu".
aancu avea i o fan: nostimioara care servea. Elevii mergeau
la Iancu pentru ca sa feel curte fetei.
Sure a'si face publicul o idee de grija ce au pus intotdea-
lina invdtatorii de pe vremuri la educatia morala a tinerimei,
Naiu addoga cum ca. In curtea acestei cafenele era instalata ii
o cash de prostitutie tinuta de o femeie, foarte cunoscuta pe
vremuri numita. Pupaza sail Pica. Autoritatea scolara niciodata
nu a intervenit ca elevii sa nu mai frecuenteze acest local.
0 cafenea cu clientela lumei din societatea de sus, era ca-
feneaua Briol din Pasagiul Roman, mai tarziu cafeneaua Ca-
zes. La Briol se juca bilidul, fiindca era o cafenea dupd, me.
delul francez si avea 7 biliarde. Aci se juca si carti.
Biliargii cei taH ai epocei erau Constantin Campineanu,
Iratele lui Ion Campineanu $i capitanul Varzarti. Acesta era
eel mai tare. Dar sosi dela Paris un domn Papadopolu, student
Intarziat, care juca si mai bine. Era foarte tare, Mesa serii de
ate 100 si 150 de puncte. Acesta a lost profesorul lui Henri
Lazes care, dupa cateva luni, l'a Intrecut.
Aliituri era o mid cafenea uncle se juca mai ales ctirti Si
www.dacoromanica.ro
61
www.dacoromanica.ro
62
$andrama galbend, o cash joasa de-i puteai pune mana pe aco-.
peris, o adevarata ruing umeo1 g. dar cu grading, unde era res-
taurantul La Clopotel". Mai tarziu s'a deschis birtul lui Cons-
tantin care a avut multa vreme vaza pentru buegtruia aleasg
si buna conducere.
Actuala cladire a restaurantului lordache din Covaci nu,
exista. In locu-i tot o *andrama la fel. Intrai inauntru aplecan,
du-te, dar mancarea fiind buna, era lume multa.
Marea valva a restaurantului acestuia care avea bucatd,
Tia curat romaneasca, a inceput din ziva in care umoristul Nae
Oraseanu a compus nostima lui lista de bucate care. in parte,
a, Amiss pang' la noi si se va perpetua.
Iatg, atat cat fini amlntesc, o parte din poreclele lui N.
T. Ord$eanu.
Painea era numitg o abondenta. Ghiata: cremg de Siberia.
Scobitoarea: o baionetrt. Tacamul: un regulament. Tuica: o
idee. Socoteala : protocolul. Carnatii mici: mititei. Carnatit
mari: patriceni. Un ardeiu ro$u: o torpila. Varza acrd: origind.
4:143 Belgrad. Sticluta de vin: o pricing. Ocaua de yin cu borvis
la racitoare: o baterie. Apa: o naturala. Paharele pentru yin;
semi-plutoane. Cafeaua eagra turceasca: un taifas, etc.. etc.
Restaurantul dobandise chiar supra numele La idee; Dar
.,vorba nu s'a pastrat. In schimb: mititeii, bateria $i protocolul
s'au Imparnantenit. Mititeii $i Bateria vor trgi lung& vreme
4n viitor.
Peste patru, ani cand am intratin Universitate, am cunos,
cut si micile birturi pentru studenti $i cu abonament.
Obiceiul era ca abonamentul sa prevadg patru feluri de
mancare : 2 la 12 ore $i 2 la orele 6 sau 7. Dimineata nu luam
ziimie pe stomacul gol. La birt pranzeam fr vin $i fail de-
sert, lar abonarnentul varia intre 30 $i 40 lei lunar, dupg cali-
tatea birtului. La ulicioarala Sf. Nicolaeintre str. Lipscani
*t strada Doamneiera up birt Inca $i mai eftin, se manca
cu 20 lei pe luna.
Dupa rgzboiul din 1877 am facut cunostinta. cu alte hir-
turi mai saltate...
Erea birtul lui Enache de langa Ministerul de Interne In
strada Acaderniei. Am mai vorbit. Intr'o micit odaita, cat se
poate de primitivg, $i cu 4 mese numai, se manca o excelenta
bucatgrie rornaneasca *i eftina. Preturile variau dela 20 barn
portia pang. la maximum 80; cu 80 bani aveai mancarile ex-
ceptionale, precum fripturi de curcan, de epure etc.
Eu dejunam cu 90 de bani si anume: paine 10 bani, 2 oug.
,ferte 20 bani, o fleica 40 bani, 1 mar 10 bani, bac$i$ul 10 barn,
Fara yin. Cu yin -costa 1 leu si 10 bath'.
Birtul Gunther in dosul Pasagiului Roman, strada Cam-
pineanu. unde rnancam 4 feluri pe zi, yin si desert -cu 80 lei
lunar. Birtul lui Madame Mari la biserica Alba, cu firma la:
Mielul AM. Casa a ars $i in loc s'a cladit o alta. Se manca
excelent cu portii foarte mari pentru 80 lei pe lung.
Beraria i birtul cu bucataria gormand a lu Grebert mai
www.dacoromanica.ro
63
!Mgt" Osvald In stra-da Carripineanu colt cu stra-da RegalL
'Portii maH si mancare bung. Dar mai ales bere vestita. Aic" ,
,
*eneau O. bea bere unii fruntasi aibaroului si ai politicei pre-
cum advocatul liberal Tache Giant, Mai tarziu ministru dr
justitrei. ,
www.dacoromanica.ro
64
www.dacoromanica.ro
67
www.dacoromanica.ro
68
www.dacoromanica.ro
69
De si am avut in Bucuresti atatia bacani de frunte, totti$i
aproape nici o firma n'a ajuns pana in zilele noastre. $i .din
acest punct de vedere fragilitatea tuturor lucrurilor $i lipsa
spiritului de continuitate ne deosebeste.
Cel mai insemnat Mean al timpului era Slaicovici. Ne-
gustor de vremea veche, pdnderat, cinstit, constiincios, serios,
-figura impunatoare, pareal vad Inca in no pravaliei de pe
ealea Vietoriei ,intr'un lung pardesiu cenusin, cu ochelarii pe
nas, privind de sus. Era prototipul -negustorului din vremea
aceea, a marelui. negustor cu greutate care insemna mutt.
Staicovici, daca n'a lasat in urma lui bacania, a lasat fabrica
de conserve $i pe fiii sai in frunte cu doctorul Staicovici, ocu-
aistul distins si medic sel al Capita lei. A lost eel dintal roman
care a indraznit sa atace aceasta industrie, $i cel dintai care a
sustras clientela romaneasca birniciei conservelor streine.
Bacani mari mai erau: Paun Popescu in hanul Zlatari,
Martinovici si Fundescu in Lipseani. Salcianu in Carnpineanu
kazi otelul Simplon). Coltescu si Petrache Ion in casele Cre-
iteanu (astazi Palatul Bancei Natiunei). Cavadia, Rietz in strada
Carol. Anghelescu in fata palatului regal, etc.
BISERICILE: Bucurestii au fost un ora$ cu foarte multe
biserici; aproape pe fiecare strada era o biserica; insa multe
din ele au fost daramate.
Pe calea Victoriei numai Intre cheiul Dambovitei i Piata
Teatrului au fost daramate etrei : una era biserica Magureanu
In fata liceului Sf. Sava ; a doua Sf. Ion pe locul unde se afla
astazi Casa de depuneri; a treia biserica Sarindar pe locul squa-
rului percului rnilitar.
Biserica Zlatari a lost eu totul renovata.
Biserica Dtimnita Masa nu era de cat o mica bisericuta.
Mai tarziu a fost refacuta cu totul.
Multe biserici au lost daramate
de am, dar nu am sa, ma ocup de ele.in acest interval de 50
LIBRARIILE: Din toate librariile do astazi dour), singure
eistau la 1871, libraria Socec $i libraria Ioanitiu. Pe atunci
-mai erau: Libraria Danieldpolu in coltul Pasagiului Roman,
libraria Ioanid, libraria Vartha, mai tarziu libraria Haiman.
TIPOGRFIILE: Cele mai insemnate erau: tipografia Ispi-
rescu, Conduratu, Gal. Mai erau inca i attele, precum a lui
Weiss, a lui Cucu, etc.
FARMACHLE: Farmacii tinute de romani nu cred sa fi
tost pe atunci. Comertul farmaciei a fost introdus in Roma-
nia de sasi. Cele mai multe farmacii, daca nu chiar toate erau
ale sasilor. arnintesc mai multe nume, precum : Brus, Thois.
Tiiringher, Risdrfer.
DOCTORII: Nu mai traesc de cat foarte putini medic! de
pe acele vremuri. Doc,torul Maldarescu venise atunci tanar
dela Paris. Mi-1 aduc aminte, fiindea locuind la o ruda in stra-
da Mihai'Voda a fost chemat ca sa m examineze pentru.o ra-
ceala. Mai tile$te $i doctorul Severeanu, cunoscutul chirurg.
Dar merlcii cunoscuti, cu renutatie stabilita. unii batrani.
www.dacoromanica.ro
70
altii in puterea varstei erau: doctorul Carol Davi Ila, cea mac
popular& figura' medicalg a Bucurestilor, doctorul Marcovici.
doctorul Obedenarn, care se ocupa mai mult de literaturg de
cat de rnedicina, doctorul Fotino, doctorul Polizu, doctoruf
F;ala, doctorul Protici, doctorul Atanasovici, doctorul Ca len-
deru, doctorul Teodori, doctorul Felix, doctorul Turnescu, doc-
torul Alexianu, etc.
MAGAZINE: Eine mai poate recunoaste Bucurgtiul? Co-
niertul silu a luat cu totul alt. infatisare.
Lipscanii, unde astrizi doming. aproape exclusiv firmele
evreesli, pe acea vreme era al firrnelor romanesti sau al firme-
lor bulgarilor si ale grecilor romanizati. Imi mai amintesc
numele: Stancu Bechianu, Radulianu, Martinovici. Pg.'un Po-
pescu, Dancovici, Fundescu, Coemgiopolu.
Cele mai mari magazine cu articole de mode erau romane
sEal franceze. Pentru palgrii era Madame Volays. Pentru mg-
tasuri magazinele Aux gales de France si A la yule de Lyon.
AVOCATII: Cei mai insemnati avocati ai epocii erau:
Bosianu, considerat ca cel mai mare jurisconsult al tgrei e
avand cea mai mare autoritate cat Gheorghe Costa-Foru.
Amandoi ace$tia s'au dus la Paris fiind oament maturi.
Au luat doctoratul in drept la o varstg relativ inaintatg.
Apoi se citau numele avocatilor : Vasile si Constantin Boe-
rescu, G. Dameleanu (Danielopolu), care incepea, Gheorghe
Verneseu, Vericeanu, Petre Gradisteanu, Take Giani. Ace$tia
doi din urmg mai tineri, ca $i Gheorghe Cantili, profesorul de
dreptul penal la facultatea de drept
Aspectul Capitalei, ziva si noaptea, era cu totul deosebit,
Tribunalele erau instalate In casele, astgzi pe jumatate
Aramaie, langg Teatrul Lyric, si pe trotuarul din fata ve-
chiul anticar evreul Zwiebel. Acesta era un om foarte cum
se cade. Cunoscut de toata lumea juridicti si mare bibliofil.
A lasat un fiu care face acelat corned, Ins fr dulap pe
stradg.
Cilibi Moise, un tip original, poate eel mai original al Bu-
curesiilor, avea baracg de maruntsuri laugh' podul de la Doam-
na Masa.
CRACIUNUL: Au trecut 50 de ani si par'cg era eri. Aryi
ramas fireste tot ce-am fost $1 mi se pare ca nimic nu este
schirnbat. Vgd, ca $i in copilaria mea, tot felul de oameni cu
tot feluri de varste, $i vad sexele diferite, $i soldati trecand
cu pasul taras si preoti cu barbile lungi si carunte si mi se
par toti cg. sunt aceiasi.
Si cu toate acestea-din cati camarazi am cunoscut In cele
dintai clase liceale, din fostii mei colegi dela universitate, din
cei cati-va cu care am inceput gazeta'ria cat de putini au 'I-
mes!
. Spuneam deungzi unui prieten ca Incep sg mg simg
strain si singur. Aproape toti oamenii generatiei mete si a
generatillor mai apropiate de a mea, fie mai dinainte, fie mai
www.dacoromanica.ro
71
www.dacoromanica.ro
73
Vicleimul, sau BetIeemul, orasul. unde s'a nascut Chris
tos chnd erea complect fiindch. ereau vicleiniuri marl si
yicleimuri mici, erea compus din urmlitoarele persoane:
Irod eimparatul imbracat cu mantle rosie incadiath in
blanh albh, CU, sabie, coroand, etc.
Ofiterul imbrhcat in costumul legionarului roman.
Gei Trei crai, adich Magii CU costume orientate. anurne
Gaspar, Melbior si Baltazar.
Pruncul, copil intre 12 si 14 ani.
Paiata imbracath cu haine strmte si cu diferite petice.
Mosul cu masch, barba Ihnoash cu cojocul si ciiciula in-
toarse pe dos.
Vicleimul, bine inteles, a degenerat. De uncle vicleimul
original avea un dialog inspirat din mistere sau nasterea lui
yristos, cu vremea s'a vulgarizat si chiar s'a trivializat. Ast-
ifel am ajuns la vicIeimul zis Mt perdea", care nu mai are
nimic comun cu vicleimul traditional.
Acum cincizeci de ani vicleimul ca i steaua ereau inch
la.multh favoare. Traditia spunea ch, orichrei case care va
Drimi vicleimul, ii va merge bine, crt orichrei cash care res-
pinge steaua Ii va merge rhu. Se'ntelege ch. acestea ereau ere-
rsuri bine intretinute de cei interesati, dar care aveau credin-
oiosi in oamenii de pe vremuri. Cu incetul, traditia a perdut
inrhurirea i lucrul a degenerat.
Cnd vicleimul erea inch pur, oamenii vicleimului mare
,antrau in case, depuneau cutia care figura orasul Betleem,
lIrod se aseza pe scaun,avand la dreapta si la stnga chte un
soldat, apoi ordona s. i se aduch inainte CeI trei Magi sau
Crai de la rdshrit prinsi pe coprinsul Imphrhtiei lui hod. Cand
trupa pieca intru chutarea lui Isus, corul chnta :
ln orassul --Vitleem
Venifi Cu tOri sif vedem
Ca astazi ni s'a nascut
Domnul cel fara de 'nceput
Etc.
TIPURI BUCUREWENE
Pe vremea inthiei mele tinereti, Craciunul venea in tot-
cleauna .cu purcelul fript, cu sarmalele, cu caltabosul si cu
cozonacn. Ziva inthia erea a meselor in familie, ziva de-a
doua a meselor pe la prieteni, iar ziva de-a treia a vizitelor.
In aceasth privinth, multh schimbare nu s'a fcut in
Bucuresti.
Bucurestii aveau pe atunci chteva specimene. cativa tipi"
cum s'ar spune astrizi, sau chiar cateva ,,numere".
Unul era Cilibi Moise.
Cilibi Moise era un ovreiu nztor de inhruntisuri, im-
povh'rat de o cash, de copii, foarte de spirit dar $1 tot pe atdt
de fhrti. noroc. Cine nu-1 cunostea in Bucuresti 7
www.dacoromanica.ro
74
Cuvintele lui de duh circulau din gurd in gurg ba au
fost chiar st tiparite intr'o brosurica pierdutd, bine Intelesi
pLutru cei de astgzi.
Ca orice vanzgtor ambulant Cilibi Moise era nothad, locul
lui de vanzare era and in usa unei cafenele, cand langa un
pod al Dambovitei, cand in piaca., etc. etc.
O&M, avea masa langg podul garlei dela Doamna Masai
Pentru Mcut reclama articolelor ce vindea avea vorbele lui.
De pil(15.:
,,Doi lei parechea de mdnusi, doi lei 1 In altg parte datil
4 lei ca sg val cgzniti oath doug sgptgmni sg le rupeti, la
mine dati 2 si le luati rupte gata".
Sau :
Un leu ciorapul, un leu ciorapul. Pe 51 de-al doilea 11 dad
gratis !"
Intr'o zi, vara, apare la cafeneaua Fialkovski inctiltat Cu
ghete noug. Cum II vgd, toti 11 iau in primire.
Bre, dar ce frumoase ghete! Dar cat ai dat ?... Dar de
unde le-ai luat ?
Cilibi Moise, rsturnat pe un scaun, ridicg piciorul drept
si-si mitt's; gheata care, In adevgr, era de bung calitate.
Bune si eftine, rgspunde el, fiindcg numai Cilibi Moise
$ie s5, targuiascg.
Dar de unde le-ai luat ?
Dela Steaua Albastrg, in ulita frantuzeascg.
- $i$aseeatlei.ai plgtit ?
$ase lei ? I, exclamg toti intr'un glas.
Pe vremea aceea, magazinul care avea cea mai bung In-
altilminte gata era Steaua Albastrg, iar perechea de ghete de
intaia calitate, marca Porak dela Viena, costa 12 lei.
Mg, nu minti, intrebg cei de fat, mirati ?
Sg n'am parte de copii, sti mor aici pe loc dacg spui o
minciung! Eu am pllitit 6 lei.
Imediat, un numgr de clienti se aruncd, claie peste grg-
math): In doug trgsuri si... mang la Steaua Albastrg. Iar Cilibj
Moise ranjea.
Peste dougzeci de minute ceata se intoarce furioasg. Dar
evreul era impasibil.
Un potop de imprecatiuni izbucneste.
Mggarule t Ti-ai ras de noi ! $i te-ai jurat si pe copii I
Ohetele costa 12 Id ; de ce ne-ai mintit ?...
Stati, domnilor, eu . nu v'am mintit. E adevarat
cg perechea de ghete costh, 12 lei, clar eu cand v'am spus- cg
am pla4it 6 lei nu Vam aratat decat piciorul drept. 0 gheatg
costg 6 , i.
Un alt tip" era Chirmtg". Chinni% nu era numele lui.
Chimitg era numai o poreclg pe care i-o pusese bucuresteniil
din cauzg cal omul. fiind un maniac, si chiar foarte usor de-
ment, c rcula pe striizi imbrgcat cu o elegantg extravagantg,
idicoI si cu aere de grandoare.
www.dacoromanica.ro
75
Porecla Chirnita a rams in limbo. bucurestenilor foarte
multa vreme. Orice om care se imbraca pretentios si lua aere
afectate era un Chirnita.. Astazi vorba nu se mai Intrebutnteaza
si nu mai are Inteles.
Sange-rece" era un alt tip bucurestean. Era dement de-a
binelea. Era neamt de origina si se numea Wentzel. Nu-mi clau
seama cum a dobandit aceasta porecla, stiu numai ca, de Cale
ori esea pe strada 11 vedeam maruntel, imbracat in haine uzate,
,fara guler la camasa si gonind repede. De cum il zareau, copiii,
birjarii, toti oamenii din popor, imediat il luau in primire. Din
toate partite rasunau strigatele i Sange-rece I Sange-rece". iar
el furios, Wand spume la gull alerga sa se sustraga atacuri-
lor ; gonea Cate un Meta* care '1 plictisea mai tare si profera,
cu o iuteala neInchipuita, o serie de injuraturi originale, in-
yentate de el si care Mceau deliciul tuturor trecatorilor.
Si porecla Sange-rece a fost multa vreme intrebuintata $i
se aplica celor cari, in discutiune, se aprindeau peste milsura.
Barbucica" era altul. Acesta era un ramolit, slab de minte
In toata viata, pe care batranetea 11 clasificase drept un per-
sonagiu ridicol. Cand au fost descoperite apele feruginoase dela
Vacaresti, glumetii i'au spus c daca se va spala cu apa aceasta
se va intari ca fierul. Rezultatul a fost ea barba lui Barbucica.
s'a inrosit pentru marea veselie a bucurestenilor.
Ibric" era un tip foarte cunoscut -pentru un viciu rusinos
pe care 11 practica. Fusese de foarte multe ori surprins chiar
In locuri publice, fusese arestat, dar bine inteles, fara urmari.
Era maruntel, slab, purta barbete negre rusesti si era sasiu-
Numele sdu erau Ionescu si profesia : functionar public. De
altfel Ibric era universalmente cundscut. De cate ori trecea ne
strada era privit cu repulsiune si aproape toga lumea 11 arata
cu degetul.
VIATA BUCURESTEANA
Viata bucuresteana era cu totul deosebita.
Pentru societatea de sus can, schimbare ? Cancl intrai in
sala teatrului National in serile de Opera italiana, vedeai in
toate lojile elita sociala tronand. Toate lojile benoare erau
abonate sau mai toate si in fiecare o familie cunoscuta. Flo-
resti, Filipesti, Oteteleseni, Cantacuzinesti; Sutulesti, Vacaresti,
Cretulesti, Manu, Creteni, etc. Din toata lumea acea,..ta n'a mat
ramas nimic sau aproape nimic. Burghezia, care doming as-
Vazi, pe vremea aceea de-abia incepea s. Indrazneaqca. Rar
ate unul..cate un Boerescu, sau vreun alt exemplar ilustru al
clasei de wijloc isi lua locul la banchetul celor mari.
PersOnagiile de frunte cari dominau si politica si viata
sociala erau : un beizade Mitica Ghica, presedintele Camerei,
generalul I. Em. Florescu ministrul de ra.zboi si Inca cativa
din marea aristocratic a -Wei.
Doua saloane bucurestene tineau recordul : acela al doam-
nei Otetelesanu, unde este instalata astazi Terasa Otetelesanu
www.dacoromanica.ro
76
Si acela al Principesei Irina Grigore Sutu in casele din sir.
Coltei, ocupata de biurourile Municipiului Bucuresti.
Salonul doamnei Otetelesanu era cel dintai fiindca o in-
timitate mai mare il lega de lumea elitei bucurestene. i, prin
elita, nu se intelegea numai oameni de sange, ci tot ceea ce
avea un nume sau o situatie In politica, in magistratura, in
barou, in armata. In diplomatie, in finante, in literatura, etc.
Salonul Otetelesanu te. consacra. Spre a fi cineva In lumea
de sus trebuia sa treci prin acest salon si pe sub autoritatea
acestui matronagiu. Aci se lansau fetale in lume, aci se Ian-
sau tinerii, aci se inodau intrigile sentimentale, act se puneau
la cale casatorii, aci se hottirau i mult,e combinatii politice.
Acest salon era deschis intregului Bucuresti din societate",
Un astfel de salon primitor nu mai exista astazi.
Cel d'al doilea salon era al principesei Irina Sutu. Mesta:,
tot atat de larg primitor, era deosebit de celalt printr'o
nuanta de oarecare rezervil mai mare. Dar, de asemenea in-
tregul Bucuresti circula in zilele hotarite.
In salonul d-nei Otetelesanu n'am intrat pe and In salo-
nul printului Grigore Sutu veneam in vizita de douti ori pe au
la onomastice. Protocolul era cunoscut
Printul Grigore *utu, un om matuntel cu mustati lungi a
arnautesti, acurn incaruntite, cu tipul clasic al grecului diq
car catura, in totdeauna elegant, primea in picioare in cel din-
tai salon, aproape la usa holului, pe toti v zitatorii .Si in zilele
de receptie vizitatorii erau gloata. In al doilea salonas princ -
peso. Irina trona pe un fotoliu luxos iar pe dinaintel, in ordi-
n a intrarei, defilau cei care o vizitau.
Te Inchinai, sarutai mana, te opreai mai lung ori maf
scurt dupa cum erai mai intim or mai putin, clupti bum erai
doamna sau clomn ; dupa rang si importanta schimbai doll&
trei cuvinte de politeta, te inchinai si eseai.
In salon multimea era mare, unii veneau, altii plecau'.
Printul Grigore avea cate un cuvant amabil pentru fiecare si
plecai. Toata afacerea nu dura mai mult de zece minute.
Protocolul era acela al unei Curti, cu mai putina rigidi-
tate si cu mai putin fast.
Familia Gr gore Sutu avea un caracter special si era una
din curiozitatile bucurestene.
Aproape In toate zilele cand era vremea frumoasa, dom-
nul i doamna Grigore Sutu eseau la Sosca in echipajul lor
sui-generis.
Intr'o trasura-victoria Printesa stetea drept majastoasa, ar
printul Grigore maruntel, ghemuit intre perne de unde d'abla
11 vedeai ; iar un caine pudel de o talie mare, in totdeauna
bine spalat si pieptanat, stetea culcat la picloare.
Pe capra arnautul in fustanela, cu fesul cu ciucure lung,
cu sabie si cu pistoale in beau. Era vechea traditie si vechnd
fast al curtilor domnesti din perloada fanariota. Arnaut nu
mai erau de cat cativa In Bucuresti, mai aveau si able cateva
www.dacoromanica.ro
77
case, printre ele l rgposatul Petrovici-ArmiTS marele bogatas
al vremei. Astazi, la 1927, acest spectacol s'ar parea teatral.
In spatele trasurei, pe un scaun ridicat. stetea cu mainile
la piept un negru copilandru. Arapul lui *utu era o hinta
popular& in Bucuresti.
Obiceiul de a avea Negri sau Arapi ca un semn de mare
lux nu era pierdut cu totul. In anul 1884, cand am fost arestat
5 zile la Vacaresti In urma miscarilor studentesti, am gasit
acolo pe negrul din serviciul doamnei Petre Gradisteanu, ac-
tuala doamnd Theodor Capitanovici. Negrul, necredincios ser-
yitor, fusese arestat pentru totie.
Am gasit In Bucuresti epoca celei din urma manifestari
conservatoare. Cu caderea cabinetului Lascar Catargiu patru
ani, dupa. aceea $i cu venirea liberalilor, s'a inaugurat, nu o
era; democratick ci inaltarea burgheziei de-asupra vechei boe-
rimi nationalo-fanariote.
Fiindck clack precum am spus, vechile familii boerest f
din neam bdstinas erau Inca puternic reprezentate In infati-
*area de suprafat& a Bucurestilor, inalta societate era impanata
cu foarte multe familii de origina greaca $i fanariotd. Caci nu
toti grecii romanizati erau fanarioti.
Viata publica fiind, cu mult mai putin dezvoltata de cat
astazi. se intelege ca viata de familie era mai stransa. Lurnea
petrecea in cask in cercuri mai mult sau mai putin restranse.
revelionul la restaurant sau chiar pranzurile prin birturi $1 cu
tog& familia erau lucruri absolut necunoscute. De aceea numa-
rul marilor baluri in lumea de sus era destul de insemnat pe
tirnpul erne i.
Infatisarea Capitalei era si cu mult mai nationala de e t
este azi. Pe cand astazi, si mai cu seam& de la razboiu in o ,
Bucurestii au luat infatisarea unui ora$ curet cosmopolit pe
atunci era un ores pur national. Pretutindeni, la spectaco e.
In eafenele, in cofetarii, in birturi, la sosea ori unde, nu erau
de cat Romani. Rare ori intalneal cate un strain, $i and i
vedeai Ii aratai cu degetul.
lata de ce toti ne cunosteam ori uncle iar astazi nu mai
eunoastem aproape pe nimeni.
Un om despre care se vorbea pe vremea aceea, de unii cii
admiratie, de altii cu ura, de altii cu ternere era Ionel Isvoranu.
Ionel Isvoranu fost of Or de cavalerie, descendent dintr'o
tamale boereascd din Oltenia, unchiul lui Alexandru Mar-
ghiloman, erea un fel de teroare a Bucurestilor.
Om de lume, de altfel, insd un chefliu de intaia forth, avea
banda lui cunoscuta. si temuta. Cand intra prin locurile de
petrecere, mai ales prin localurile de noapte $i prin gradinile
din afard de oras, era ingrijorare. La cea dintaiu suparare
Ionel Isvoranu sarea la batae cu intreaga lui companie. Ni-
meni nu putea sd i se impotriveasca. fiincica Ionel Isvoranu,
pe langa prestigiul invincibilitatei lui. adaoga numarul, forta
organizata, o mare indrazneala si o grozav a. agerime in lupta.
Isprdvile lui Isvoranu se eitau cu duzinele, caci nu trecea
www.dacoromanica.ro
18 --
o sIptmn fr sa nu se audd c Izvoranu a mai fault,
Inca una.
0.isprava a fost bataia de la Opera Ha liana.
Din diferite motive foarte copilaresti, Isvoranu si banda
sa. nu voiau sa perrnita unei primadone sa cante. De die
ori artista esea in scena, amicii lui Isvoranu, cu acesta ill
frunte, incepeau sa fluere si faceau atata sgomot in cat repro-
zentatia nu putea urma. In sfarsit, politia fu nevoita sa inter-
yie. Prefectul Hiotu lu ma'suri la viitoarea reprezentatie,
posta In holul Teatrului National. un numar de politisti si!
lndoi posturile de janclarmi
Sala teatrului era plina. Cand,prirnadona aparu pe scend
o furtung de flueraturi izbucni din gala. Atunci politia inter-
yeni i o crancena Wale incepu.
Din ceata lui Isvoranu faceau parte, intre altii, un fiu al
generalului Christian Tell, cat si tenorul Theodor Popescu,
un om de o statura herculeana, foarte puternic i foarte fru-:
mos barbat. Fiincica purta plate fungi, doi jandarmi l'au insfa-
cat de par si numai asa l'au putut domoli. Isvoranu bi.ruit sV
yazandu-se amenintat sari din stal in benoara fostei sale sotiil
.51 se refugie acolo. Acest scandal fu cauza unei agresiuni in
contra prefeetului Hiotu.
Una din plaeerile favorite ale lui Isvoranu era sa iasa
seara pe Podul Mogosoaiei si... sa se lege de fernei, cum se
gpune in limbajul popular. Cateodata el si ceata, luau scaune
de la cofetaria Fialkovsky, le ducea nand. pe trotuarul Podului
Mogosoaei (calea Victoriei) chema cativa vanzatori de ziare pe
can ii comanda, si le da ordin sa ridice poalele femeilor
care treceau. Si, cum pa vremea aceea, cocote erau putine, cele
mai multe victime ale acestor agresiuni, erau fernei mritate,
femei cari de multe ori erau chiar la bratul barbatilor. Dar
eine indraznea sa se opuna lui Ionel Isvoranu?
Ionel Isvoranu intrebuinta de multe ori pe acesti vanzatorf
carera le distribuise nurnele fruntasilor partidului conserva-
tor de la guvern, in special ale ministrilor.
In adevar desele lui conflicte cu politia 11 arunca in opc-
zitie. Una din formele acestei opozitii era aceea de a ridicula
pe ministri, clandu-le numele vanzaforilor de ziare. Acestia,
cand se intalneau prin localurile publice se strigau iu pe
nume, ci pe porecla: era Costaforu, Boerescu, Catargiu, Beiza-
cleaua, etc.
lonel Isvoranu a, sfarsit rau. In anui 1877 exasperancl pe
taranii de pe mosia lui, acestia i-au asediat casa. Isvoranu era
crud4 dar era bray ; s'a baricadat si s'a aparat impuscand in
multime. dar taranimea infuriata a spart usile si l'a sfasiat.
Cand 1mi amintese de epoca aceea si cand ma gandese
cum ca fautele lui Isvoranu, care astrizi ar ridica presa $1 in-
treaga opinie publica, pe vremea aceea erau priyite ca .ino-
cente petreceri ale unui cuconas, nu pot sa nu spun ca,.oricare
ar fi ticalosia oamenilor, vremea are, in rnersul ei mainte,
www.dacoromanica.ro
19
victorii morale pe care ie pretutm numai and ne uiQim
inapoi.
Oare ce vor zice urma$ii no$tri de, dupd o suta de ani, des-
pre epoca In care traim ?
MORAVURI SI PARSE
Pe vremea aceea se Intalnea fined adevarata veselie. Oa
'menii radeau cu, toga inima. Se fdceau farse cari faceau
epoch% Se vorbea de ele ani Indelungati si tot se mai fame, haz;
Traiau pe vremea aceia doi domni Creteanu : unul Ulysse
$1 cellalt Nicu.
Ulysse Creteanu nu era numai un fecior de boer, un om
dnteligent i Indemanatec, o fiinta amabil i placut In socie-
tate, Ulysse Creteanu era o instItutie.
Ulysse Creteanu era de toate : advocat, confident, om de
afaceri, negociator, sti a tot, facea tot, avea toate uile des,
chise, in sfarsit, unul era Ulysse Creteanu.
s Cate nu se citeaza, adica nu se spuneau despre el. Astrid,
, exceptie facand de cativa batrani, nimeni nu mai *tie ca a
existat.
Am spus c. Ulysse Creteanu era $i advocat. Bine inteles
advocat de... Targovi$te.
Dupti cum era advocat sui generis, tot la fel ti erau $i ple
rdoariile Intr'o zi, trebuia sa apere inaintea tribunalului pe a
'cloamna din societate care era acuzata de barbatul ei pentru
adulter. Decal, doamna era tanara si frumoasa iar barbatuL
cam trecut. Care a fost pledoaria lui Creteanu ?
Domnilor judecatort, onorat tribunal. Inchipuitt-va fie
care din dumneavoastra ca aveti acasa o glastra cu o floare de
endrusaim tandra si irumoasa. Pentru ca floarea asta sa creas-
ica, sa traiasca $i se se faca tot mai frumoasa nu-i a$a c trebuie
sti fie udatti in fiecare zi macar odata ? Dad. floarea nu
udata se usuca 5i moare. Tot a$a este si cu noi, onorat tribu-
mai. Crradinarul nostru nu ne uda nici in fiecare zi nici macar,
la cate doud zile $i nici mai rar. Din pricina asta noi ne uscam
$i eram gate sa ne prapadim. Vazand primejdia ne-am ales
un alt grddinar care sa ne ude mai bine $i mai des. Ce rau
am facut eu asta, onorabil tribunal 7...
Se spune ca dibaciul advocat, urmandu-si pledoaria In
mijlocul veseliei, care zguduia de la judecatori pana la aprozi,
a ca$tigat procesul.
Ce vremuri fericite.
Nicu Creteanu era un om Inalt $i de o extraordinara cor,
potent& Era un colos $i. nu umbla nici- odata pe jos.
Odatd prietenii i-au facut una din acele farse cum nu se
mai fac astazi. .
www.dacoromanica.ro
SO-
www.dacoromanica.ro
-- 81
In sfarsit, cu vai cu chiu, omul pranzi,ilestul de copios,
apoi trimise chelnerul peste drum la teatrul National ca sa-i
ja biletuI de Opera,
Nicu Creteanu, fiindca era foarte gras, lua Intotdeauna
No. 3 din randul Intai, cap de Nina.. Apoi avea invoialJ
cu casierul ca sh-i retie locul pang la ora 7 jumatate : decal
pang la 7 $i jumatate nu retragea biletul casierul Ii mites;
vinde.
La 7 jum. punct chelnerul ese din birt si se repede la Casa
freatrului, dar se reintoarce cii mana goala: biletul No. 3 era'
yandut.
Furios, Nicu Creteanu se Imbraca $i trece gafaind strade,
La casa trona casierul italianul Ghelli.
o altercatie urmeaza, : Casierul pretinde ea era In re-
gun: de oarece cuconul Nicu trimisese chelnerul dupa ora
hotarita.
In sfarsit, cui 1-ai vandut, poate c o vrea sa-1 schimbe?,
Nu cunosc, cocoane Nicu, este un strain, II chiama Ne-
groponte...
Negroponte ?!... Spune-mi unde e, ce fel de om e, vreau
sii-1 vad Indata,1
Este un om mare, gross cu favorite negre.
Ai un bilet alaturi ?
Am numarul 5.
Adu-1.
$i Nicu Creteanu ia numrul 5 si infra.
La No. 3 vede o matehala. Un Ala inalf, gros, cu o jilet
eadriIata, cu pantaloni, prazulii, cu niste ghete grosolane ftr
picioare $i pieptanat CU freza barbiereasca.
Se juca Trovatoret
Gaud Nicu Creteanu savura eu mai mult deliciu armonial
vocala, se pomenea cu One un cot al lui Negroponte ca-1 poc-
Bea in coaste.
Nicu Creteanu spumega, Insa, fiindca era om de lume bine
crescut, Inghitia In sec $i nu spunea 0 vorba.
Dar Negroponte Il persecute grozav. and 11 lovea cu cob*
eand se intorcea si Ij tusea in obraz, and 11 ca1ca pe picioare,
Tortura a clurat trei ceasuri.
La plecare omul n'a mai putut sa rabde. Negroponte 11 cal,
ease pe batatura mai apasat ca pang' atunci.
Pardon, domnule, dumneavoastra sunteti domnul Ne-
groponte?...
Ce fel, coane Nicule, nu ma cunosti? Eu sant Tanase I
Prietenii lui Creteanu cari, timp de trei zile, Ii pusese la
cale aceasta farsa, luase pe Mese tiganul, barbierul paca-
aituTui, Ii deghizase si'l trimisese la Teatru ca sa-1 plictiseascie
Acesta era spiritul vremei.
Obiceiul acestui soiu de pacalile exista mai de mull. PKca-
litura chiar pagubitoare, 'era foarte gustai i tinea locul lu-
crului de dult
Pe la 1871 i mai Unit], chiar, se citau curent numeroa-
6
www.dacoromanica.ro
82, - 5
www.dacoromanica.ro
84
www.dacoromanica.ro
85
rail al lui Ion Bratianu, iar pe de and parte era (wan. ta Inta-
tirei sale.
Caci, pe rand Bratianu avea o figura. simpatica, des-
chisa, frumoasa, Rosetti din potriva, cu ochii lui bolbocati, cu
privirea lui taioasa cu uratenia ce'l caracteriza, facea antipath.
Pe la 1871, 1872, 1873 si 1874, curentul liberal crestea me-
reu.si cucerea constiintele. Tineretul in proportie de 90 la suta-
mergea catre liberali, dar, cu toate acestea, pe cat era de iu.bit
Bratianu pe atat nu era iubit Rosetti.
Una din cele cateva cauze era si situatia baneasca a fie-
caruia.
Bratianu avea oarecare avere. La Florica lui din judetui
Muscel producea. Producea unt, proclucea vin, producea tuica;
aar produsele erau toate de cea mai buna calitate, erau foarte
mult cantata pe piata. Deci. Bratianu era eel dintaiu boier"
care punea In comert lucruri fabricate in ferma lui. Acesta era
;um mare merit pentru vremea aceea si crea omului Un titlu
mai mult de democratizm.
Ce document interesant al tirnpului. Faptul ca. Bra-
tianu clevenea negustor si. intra In randurile burgheziei, era
o dovada de democratizrnI
C. A. Rosetti impartasea soarta futulor saracilor. SimpluI
gazetar fr. avere, care totiisi putea trai la Paris cu neN asta
si cu patru copii, nu putea fi un om cinstit. Si de aci ca-
lomnia.
Rosetti, pe care adversarii Ii poreclau Berlicoco era a-
cuzat ca. a putut agonisi averi mari pe care le avea depuse hi
oarecari banci din streinatate. Avea $i castele in Elvetia ba
primea si subventii dela Atlanta IsraelitilM...
Faptul c. Bratianu traia In tara, retras $i modest la via
lui, de si avea oarecare stare, pe rand Rosetti, fara nici o avere
vazuta. putea trai la Paris impovarat de o grea familia. daduse
arme adversarilor. Iata de ce C. A. Rosetti personal nu avea
simpatiile lui Ion Bratianu.
Au trecut 50 de ani de atunci si cat de fundamental s'a
schimbat judecata sociala. Cu cincizeci de ani in urrna Cesar
IBoliac era un mare fruntas al presei romane iar C. A. Rosettil
avea reputatia unui scriitor mediocru. Dupa jumatate de se-
col despre directorul Trompetei Carpaglor nu se mai vor-
O)este, dar C. A. Rosetti a ramas pentru profesionisti $i pentru
lard. unul dintre cei mai marl ziari$ti ai neamului.
Vremea si-a indeplinit, ca in totdeauna, opera. A modelatc
a fasonat, a slefuit. A curatat, de pe reputatia omului tot ce
era fatarnicie, calomnie sau lauda nemeritata, a Pus sufletul
mintea si caracterul celui disparut sub lupa nepartinitoare a
istoriei, i ne-a dat nourt celor de azi si. va tranzmite celor
de maine $i de In totdeauna un alt C. A. Rosetti care a fos ,
_nu numai gazetarul scriitor, dar gazetaral luptator pentru
cauza poporului sau.
Nimic din ceea ce gandim astazi nu gandeau oarnenn dela
1871. Pe vremea aceea ziaristul C. A. Rosetti traia fug, era in
www.dacoromanica.ro
.86
campul luptelor, era judecat dupa toate faptele lui Impreu-
nate, neghina era Inca amestecata cu graul iar ochiul mul-
timei contimporane nu era in stare sa aleaga ceea ce era des-
tinat traiului trecator de ceea ce era destinat eternitatei.
C. A. Rosetti a ramas totusi. Dintre toti ziaristii, dela
1.871 C. A. Rosetti e singurul care a rams. Cu toate ca nu este
opera mai plapanda dealt opera ziaristului si nu este scris
mai efemer si mai lipsit de insusirile vietei Indelungate.
Ziaristulacesta e sortul sail are datoria sa scrie spre
a fi lute les de cei de feta iar nu spre a fi apreciat numai de cei
iyiitori. Insa ziaristul care a putut izbuti s fie si omul zilei
de azi dar i omul zilei de maine acela a fost negresit un mare
profesionist, si o minte superioara.
C. A. Rosetti a fost dintre acestia,
Ceilalti ziaristi: Valentineanu, Basarabescu, Funclescu ett.
nu aveau personalitate, lumea Ii ignora. Ziarele lor d'abia
erau citite. Cesar Bo Iliac a ramas uitat sub pulberea trecutu-
fiindca a fost antisemit. Evreii, Carl desmormanteaza pe
toti ziaristii trecutului si'i acopera de laude daca -au lost 11-
losemiti, fac tot ce pot ca sa fie uitat Cesar Boffin care a lost
pi un mare democrat dar i un foarte mare roman.
Dar mai erau alti oameni ai condeiului care fasareau.
Era Hasdeu, era Laertiu., era Scurtescu, era poetul Zam-
firescu.
Hasdeu incepea sa fie mare dupe cum am mai spus. Prin
scoli se vorbea de Hasdeu. Polemicile lui ca Junimea din, Iasi
erau urmarite cu simpatie. Fiindca junimistii erau politiceste
conservatori si fiind ca la Bucuresti tineretul incepea sa fie li-
beral, aproape toate glasurile erau pentru Hasdeu.
Laertiu, pseudonimul lui Lazarescu, era un critic tea tral
foarte apreciat.
Criticile lui teatrale erau urmarite si citate cu multa de-
ferenta .Criticile lui Laertiu faceau autoritate. Totusi repu-
tatia lui Laertiu a trait Intr'un cerc restrans si nu i-a supra-
yi &tuft.
Nicolae Scurtescu era cunoscut iarasi intr'un cerc margi-
nit. Il cunosteau intelectualii, profesorii, ziaritii, studentiii,
,Institutor in Bucuresti scria in Telegraful si in alte publica-,
rtii, avusese cateva polemick si intrebuinta sttIu declamator,
att de mult la favoare p Vrernea aceea. Dupa urma lui Seur-
itescu a ramas o dramA In versuri intitulata Rhea Silvia si un
yolum de versuri. -
www.dacoromanica.ro
89 --
numele lui mei nu se stie astazi macar. Cine a lost Ion Desliu?..
Nimenea nu'l cunoaste. Ce a reprezentat Ion De$liu? Nimen a
nu stie. Ce idei a avut Des liu, ce a fost Des liu?... Neantul.
A fost numai un opozant de moda veche, un opozant bis-
tematic care combatea toate actele guvernului, toate proectele
de legi, tot ce venea dela adversar.
Bine inteles popularitatea lui Ion Des liu era numai de
suprafata, paturile aclanci ale poporului nu'l cunosteau.
Un orator apreciat de public si de tinerime era G orge
Bratianu, deputat conservator disident din Pitesti, om de ta-
lent, care vorbea frumos. Faima lui n'a durat mult.
Foarte la moda in cei patru ani ai guvernarei conserva-
toare, a disparut definitiv de indata ce au venit liberalii la
carmil in 1877.
In alegerile facute sub ministerul lui Manolache Costa-
che in 1876, George Bratianu a lost combatut si de conserva-
tori cari nu'l iertau ca a luptat contra lui Lascar Catargiu,
si de liberali cari aveau candidatii lor. $i astfel acest om care
nu numai fusese o podoaba a parlamentului, dar care con-
tribuise la rasturnarea regimului conservator, a disparut din
Imena de o data cu regimul pe care'l combatuse.
Nu trebuie s. pierdem din vedere, acest fenomen, arcume
ca cei doi parlamentari cari in Camera si In Senat au lovit
Lmai zilnic si mai tare in regimul lui Lase'ar Catargiu au pient
de o data cu acesta. Cauza am spus-o vorhind de Ion Des liu.
Oamenti acestia, de si aveau unul- un deosebit talent, $i cel'alt
un extraordinar temperament de lupta, nu aveau idei orga-
nice pe care sa-$i intemeieze actiunea.
Conservatorii, atunci la guvern, aveau o puternica plerada
Ale personalitati pretioase. Din punctul de vedere al vaIoarei
personale, al culturei, al talentului, conservatorii ereau mult
superiori liberalilor.
In campul conservator gaseal pe Lascar Catargiu, general
Florescu, Petre Mavrogheni, Beizadea Dimitrie Ghica, Vasile
si Constantin Boerescu, Gheorghe Costaforu, Manolache Cos-
tache Epureanu, Ion Strat, Petre Carp, Titu Maiorescu, ge-,
neral Manu, Alexandru $i Ion Lahovary, Aristid Pascal, Mi$u
tporne, Gheorghe Cantacuzino, general Tell, Ceaur Asian,
Glaeorghe Apostoleanu, etc., etc. Partidul liberal erea mai
same In oat-neut.
Cu toate acestea tot cei cati-va corifei liberali aveau mai
mull& popularitate si inflaca.'rau tineretul. Numele lui Cogal-
(niceanu, de pilda, erea fascinator, iar elotuenta Inflorita a lui
Nicolae Ionescu entuziasma.
Liberalizmul se inalta catre Zenith!
DOCTORUL DRASCH
In anul 1836 a venit In Romania un croat anume Ludovic
Drasch.
De cum a venit a inceput sa exercite meclicina. Era ori jiu
www.dacoromanica.ro
go
era medic, avea ori nif avea diploma, Thvgase ori nu inva-
tase medicine iatg ceea ce -nu s'a putut sti niciodatd. Ceea
ce e cert e ea la moarlea sa nu s'a gasit nici o diploma si nici
un certificat care s5. fi dovedit contactul shiii. cu vre-o scoalg,
de medicing.
Cazul d-rului Drasch este caracteristic, este documentar,
este iiii.kstratia starei de incultura in care se gh'sea societatea
romaneasca" acum aproape un secol.
Doctorul Drasch a venit in Romania asa intocrnai dupa.
cum un explorator scoboarg intr'un continent salbatec. Dup5.1
cum caltorii aduc salbaticilor oglinzi si tot felul de tinichele
poleite pe cari le preschimbit impotriva dintilor de elefant sir
altor lucruri de pret, tot la fel si d-rul Drasch si-a putut im-
pune lipsa lui de cunostinti medicate trecand'o drept o minu-
-natg. medicatie. .
www.dacoromanica.ro
91
www.dacoromanica.ro
92
Istoria a fost cunoscuta.. Si din ziva aceea a luat nastere
,oroa cu Hapurile de ghicit".
In lumea inculta, care a Mut popularitatea d-rului Darsch
faceau mare efect medicamentele acestuia. In special impre-.
siona un purgativ cu materii colorante care colon, In negrv
materiile evacuate. Oamenii simpli, cari vedeau dejectiile no-
gre. ramaneau entuziasmati si spuneau:
Asta donor, iata ce fel de doctorii Iti d, ca-ti geoate
Loath rautatea din trup.- Negreala asta e numai boala.
Cu timpul clientela a inceput sa, nu mai primeasca cu atata
favoare medicamentele lui Drasch, mai ales saburul nu mail
placea. Atunci Drasch a intalnit pe farmacistul B. Welles ca.-
ruia i-a cerut sa-i prepare un purgativ duke dupa turn cer,
clientii. lar Welles i-a scris purgativul ,,citrat de magnesiu"
cu sirop de lamae. Gaud farmacistii au vazut c d-rul Drasch
a inceput sa scrie citrat de magnesiu s'au minunat.
Tot atata surprindere au pricinuit si retetele care coprin-
deau medicamente cu vaselina. Drasch nu intrebuintase pana
atunci de cat untura; numai dupa povata lui Welles s'a ho-
tarat s renunte la aceasta, grasime.
Intr'o zi, stand pe gandrui a spus acestuia:
Daca te cunosteam mai de mult, bunt': treaba am fi fa-
cut impreuna.
Cu cat incultura lui Drasch aparea mai evidenta cu atat si
popularitatea lui crestea mai mult. Ins aceasta popularitate
be exercita numai printre clasele cele mai de jos, printre ser-
yitoare, mahalagioaice, precupeti si precupete, etc.
Maniere le ca si Infatisarea doctorului imprestpnau a.
'dam aceste naturi primitive care nu vedeau decat ap1trenele.
Drasch era . inalt, avea o figura energica, purta intotdeauna
palarie cu marginile foarte largi, avea Un picior colosal de
mare ce era proverbial. Calca apasat si impunator. vorbea ras-
it i cu glas de bas profund, la consultatii era brusc, avea
ton autoritar, nu avea nici odata lndoeli i lasa tuturora im-.
presia ca este grozav de invatat si ca nu se !man: nici odata. '
www.dacoromanica.ro
93
www.dacoromanica.ro
94
www.dacoromanica.ro
- 65
Presa va lupta dar pentru realizarea unui guvern'amnt
romanesc, prin natiune $i pentru natiune, intemeiat pe adeva-
rata libertate nationala.
II
Romania, facnd parte din marea famine 1atin, presa va
lucra, prin toate mijloacele de care dispune, pentru intemeia-
rea celor mai stranse legasturi cu natiunile latine din Occi-
dent.
III
Germanismul amenintl pe LW, tkile Dunkii. Presa va
combate cu Carie orice incercare, directa sau indirecra, de co-
lonizare a tarn cu Nemti. De asemenea va lupta cu energie In
contra iniraziunii sistematice si crescncle a jidovimei, aceastai
adevkat& antegard6. a germanismului.
Presa va cere aplicarea cu rigoare a legilor existente si
luarea de noui $i eficace m'asuri, in interesul ordinei publice
.$i al moralei, contra exploarkii ce fac jidovii in Romania $i la
care este expusa poporatiunea noastr, mai ales in comunele
rurale.
Presa va combate societAtile francmasonice din Romitniag
ca funeste tuturor intereselor nationale.
IV
Concesiunile $i intreprinderile la stralni sunt funeste
tereselor natiunii rornne.
Presa va combate dar toate concesiunile si intreprinderile
jla stedini. Ea va cere complectarea constructiunei edam. noes-,
Are ferate cu lntreprinderi prin romni, $i regia pentru exploagl
:tarea lor.
Presa va combate concesiunea vamilor si. ocnelor, la str6.4
ini sau la pgirinteni, precurn si monopolul tutunului.
V
Presa va lupta pentru neatdrnarea Invataimantului 1)11-
.blo de puterea ministeriard $i administrarea lui de &Ore unl
corp separat si. ales persoang juridich dotat ca fondur.
speciale. Va stdrui ca invdtdmntul general, gratuit $i obli-
`gatoriu, s. deving o realitate $1. sd fie distribuit intr'un modrl
proportional si practic, astfel in cat A. raspunzg la toate tre-
buintele noastre politice, sociale si. economice.
Presa va cere desfiintarea institutelor de educatiune je-
suiticg Sacrcoeur $i altor asemenea, cari s'au infiintat
in tard cu scopul de proselitism.
VI
Autonomia judeteang $i comunald, in limitele unitatii nag
tionale, este o chestinue vita15. nentru romani. Alegerea tutu:j
www.dacoromanica.ro
96
www.dacoromanica.ro
--- 97
Noi datorim tuturor puterilor o egald consideratiune si,
Spre a proba respectul nostru pentru toate deopotriva, nu pu-
tern tolera In Roma'nia imixtiurii politice, jignitoare demni-
ttii noastre.
XIV
Presa va combateorice conventiuni pentru jurigdictiunea
consulard. Nu conventiuni se cer pentru.aceasta, ci simple de-
claratriuni de renuntare-
CongreSul protesteazd in contra stabilirii; in mai multe
din orasele noastre, cle noui consuli austro-germani. cari nau
existat niciodatd, cari n'au mei o ratiune de a ti, fiindcd nu
se intemeiazd pe mci nu clrept ci nuniai pe toleranta arbitrard
a guvernutui, *i a cdror fiint I tard nu poate decat Sd actuca
noui complicatium in iaporLurle noastre publIce.
XV
Congresul presei cleclard cd libertatea electorald. libertatcrt
cuvntului, libertatea presei, libertatea intrunirilor, liberait
invatdmtintului national. dreptul de petitionar2. institutiun-a
juriuli, sunt punctele cardinale, pe care se reazimil edificiul
nostru politic.
Aceste rezolutiuni s'au votat in total, in *edinta congre
sului presei rornne de la 8 (20) Noembrie, 1871.
Emilu Costinescu, reprezentantul jurnalului Romanul".
Al. D. Holban, reprezentantul Uniunii libcrale" din la*i.
George Misail, reprezentantul ,.Gazetei de Bacilli".
Cesar Boliac, reprezentantul Trompetei Carpatilor".
Alexandru Lupascu,. reprezentantul Semandtorului" din
Earlad.
V. Al. Urechia, reprezentantul jurnalului Jfiforrnatiunile".
Pr. Gr. Musceleanu, reprezentantul ,,Biserica-Romnti.".
N. T. Ordsanu, reprezentantul jurnalului Daracul".
G. Dem. Theodorescu, reprezentantul jurnalului Ghirn-
vele". -
Dem. Pandrav, reprezentantul jurnaIului Asmodeu".
Alex. .Ldza'rescu, reprezentantul Inform atiunilor" din
?Galati.
Dr. Dumitru Severeanu, reprezenlantul Gazetei medicof
Chirurgicale".
M. Nerone Popp, reprezentantul Opiniunii Publice".
In timpul cnd functiona Congresul se ive*te un incident
;care face senzatie i agitd presa. Ministrul de externe Gheorghe
Costaforu rostesle in Senat cdteva cuvinte care jicnesc pe
ziaristi.
Ministrul de externe este atacat in Senat de cdtre senatoruI
.opozant Ion Desliu care'i aratd cd majoritatea zlarelor II acuzd
ca este interesat in chestia Strusberg care era la ordinea zilei
pentru rezolvare. Ministrul Costaforu declarase odata" in par-
lament cd intreaga-i av.ere o are plasatd in actiuni ale Com-
?
www.dacoromanica.ro
98
www.dacoromanica.ro
99
,,Va rue= sa binevoiti a satisface legitima noa.stra cerere
pang, n douazeci si patru de ore, considerand tacerea clomniei-
voastre ca o proba despre neveracitatea tUtulor acuzatiunilor
ce ati aruncat in contra presei.
Primiti etc.
Presedinte, AL. D. HOLBAN
Secretar, G. DEM. TEODORESCU
LIBERALIZMUL EPOCEI
Amin cincizeci de ani trifia cu totul o alta lume vorbesc
despre lurnea de idei si de sentimente, despre lumea morala.
Intr'o mica odaita din strada Armeneasca, oclaita mobilata
cu o masa de brad si Mem scaune desperechiate, un numar
de elevi din cursul superior al Liceului Sf. Sava se adunau
constituiti in Societate.
Nu`mi mai amintesc numele, dar imi amintesc scopul. Un
statut, al caruia Intai articol cuprindea atat de stereotipa for-
mula : ..,spre a strange legaturile de colegialitate intre mem-
bri, a dezvolta spiritul si a imbogati cunostintele...", spunea c.
rnembrii acestei societati se vor intruni odata pe saptamana,
in fiecare Duminica, spre a tine conferinte literare Si stiintifice.
Faceau parte din aceasta societate, mai ales elevii clasei
a V-a dela Stanfill Sava, printre cari imi mai amintesc de :
Gheorghe Ionescu, mai tarziu Ionescu-Gion, Grigore Andre-
nescu fost procuror general sau prim procuror In Bucuresti,
cu sumanumele Andronescu-dulap ; tret Macedoneni bursieri
ai. Statului GuliotL profesor dup4 aceea la gimnaziul din Brai-
la, Ionescu si Simota ajunsi telegrafisti, Nicolae Constantines-
cu, un nepot al lui Simion Mihailescu, Mateiu Theodor, In
urma profesor de liceu in Bucuresti, un Pangal, etc., etc,
Bine Inteles, afara de literatura si stiinta, s facea prozeli-
,tizm politic.
Cel mai sprinten i unul din initiatori, era Gheorghe Io-
nescu, Mateiu Theodor a tinut o conferinta in limba latinl pe
care n'ia ascultat-o nimeni. Spre a nu ramane mai pre jos, am
tibut si eu o conferinta ,,Despre Progres", cu care Arilej am
spus multe prostii Colegii m'au felicitat, insa eu simteam eI
plictisisem auditoriul .
Spre a incalzi odaia eram obligati sa aducem fiecare cate
un lernn la subtioara_ Dupa cloud saptamani de activitate, con-
form bunului obiceiu romanesc, am si inceput sa ne certam.
Ne-am impartit in doua particle : In aparenta s'a format o opo-
zitiune In contra corn itetului, in realitate liberalii Si conser-
vatorii s'au luat la harta. Cum biroul era campus din conser-
vatori, liberalii au dat asalt $i Pau rasturnat.
Eu eram din opozitiune si Nevem man'a in mana au
Cheorghe Ionescu.
Conferintele, cu literatura si cu stiinta su rmas pe pla-
rail al doilea si de-acum devenisem un mic parlament, uncle
www.dacoromanica.ro
100
www.dacoromanica.ro
101
www.dacoromanica.ro
102
www.dacoromanica.ro
- 104 -
AWL 1873
'APELE DE LA VACARESTI
La 1 Ianuarie vine vestea mortei lui Napoleon al 3-1eaf
fostul imparat al Francezilor. Napoleon, a murit In ziva de 9
Januarie stil nou in castelul Chislehurst din Anglia.
Ziarele din Bucuresti consacrt articole elogioase i re,
cunosettoare acelui care a ajutat mult Romania si i-a fost in.
totcleauna protector in vremile cele mai grele.
In luna Ianuarie se constitue un cornitet care st stran-
ga fondurile si sal lucreze pentru ridicarea unui monument
marclui literat I. I. He Dade Radulesca.-.Acest comitef e corn-
ris din : Dimdrie Chin, pre$edinte, Mihail Cogrilniceanui
Theo,' )r Aman. Al. Odobescu, B. P. Hasdeu, V. A. Urechit, P,
S. ui Man, St. loanide, C. Boerescu, G. Gr. Cantacuzino-
Dupd ce comdetul hotardste insciiptiile ce vor figura pe
picclestal, decide a se acorda urmAtoarele premil artistilor
caii vor concura : premiul I, 2000 lei noui pentru proectul ce
va fi .acimis spr a fi executart, 1000 lei noui pentru prerniul
al 2-lea si 500 lei pentru prerniul al 3-lea.
_ In luna Februarie izbucneste revolutia in Spania, monar:
hia e rasturnatt si republica e proclamatt. Adunarea nationa
la intruniM special alege noul guvern; se introduce astfel ino .
vaflunea ca toti rninistrii sit *fie numiti direct prin votul par-
lamentului. Nouii ministri sunt : Figueras, Emilio Castelar,
Piy Margall, Nicola Salmeron, generalul Aosta, Juan Zustanf
arniralul Arehgo, Echao, Sorni. Constituanta va fj convocatt la
20 Martie.
Bucurestii au o nouit distractiune si o nout senzatie.
Aproape de inchisoarea Vactiresti s'au descoperit niste isvoare
ferug;noase.'arora le face o mare reclamt un medic ; doctorul
Penescu.
In scud. limp s'au instalat cateva bartai $1 un adapost a-
4!operit cu scanduri, s'a asternut nisip pe o distantt soseluitt
lumea a inceput sa. vie. Mai ales Duminiale Si strbatorile
,rea lume multa, doamnele veneau sit flirteze, tinerii.tot la fel,
,dar mode erea ca fiecare st poarte in mant o cesculitt Wind cu
apt si sit se plimbe, de colo pant colo, aid asa erea prescriptia
ined:calt. _
Durninicile venea sit cante si o muzict militant, tramvaele
cu imperiala pline de lame se succedau, in frunte vagonul cii
muzica. si in urinit trei sau patru vagoane cu public. Pant la
ora 12 dirnineata, petrecerea bucurestenilor era la Apele dela
Vacalresti.
In vremea aceea traia in Bucuresti, un biltrn cam ramo-
lit si eftut in senilitate numit I3arbucica. Am mai vorbit de
el Glumetii Fau convins cd, dacg, Isi va muia de trei ori In fie,
care clirnineatt barba in izvorul dela Va,aire$ti, va intinert.
Asa c si fItcut. Ins5 apa fiind feruginoaSli, i-a rosit barb& Si
astf BArbucicti a umblat catava vreme cu barba rosie der
de be Jitinerita.
www.dacoromanica.ro
105 --
APele de la VgAresti au dat prilej marelui artist Matein
Milo, dar acum in marele declin, ca sb. fad. o piesI cu titlul
,Apele de la Vdchresti". Aceasta pies5. a avut un numtir destul
'de mare de reprezentatii pentru vremea acee& lath., de pita,
afisul pe ziva de 9 Aprilie:
Teatru Nationale
Sal la Bossel
Lu,ni la 9 Apr lie se va reprezenta pentru a cincisprezecea oarti
ingenioasa piesg:
APELE DE LA VACARE$T1
cu 1111 nou adaos
CREDITUL FUNCIAR
sau
SANGELE BERE- NU SE FACE"
TAutorul piesei Mind clasicul nostru artist Mil lo fi titlul noului
adaos fund destul de expresiv i de semnificativ, credern Ca bu-
curestenilor ti s'a asigurat petrecerea -pentru un interval mai
indelungat de acum inainte".
Aceasth pies precum se vede area un soiu de Revistl
In care autorul adaoga scene si cuplete nouil privitoare la eve-
nimentele zilei. -
Piesa In general era slab a". si jucata de cativa actori adunati
la int&mplare.
In acelasi timp este instalat pe Piata Constantin von, (ac-
tualul palat al postelor i telegrafelor) Circul Suhr. Deosebin-
`du-se de celelalte circuri acoperite CU Onza, Circul Suhr
Clestinat sa joace i iarna, este construit tot din leirIll.
Tata de pita, programul de la 2 Iunie.
CIRCUL SUHR
Sdmbiiid 2 lunie 1873
MARE REPREZENTATIUNE .BRILLANTA DE GALA
D-1 i D-na Davene va escela mai tu osebire prin incredi-
bilele sale productiuni gimnastice pre cele trei trapeze In aer.
D-1 Albert Suhr va escela mai cu osebire in productiunea
sa mimicd pe cal, sub titlul: Matrosul pe timpul furtunei pe
mare"-
D-1 Cotaki se va distinge prin miraculoasele jocuri japo-
neze cu membrele pe pic oare.
D-ra Francisca Suhr in positiunea sa mirnic pe cal.
Etc., etc.
In total 16 nu,mere.
www.dacoromanica.ro
106
D-$oara Francesca Suhr, de care se omorezase tin ilomn
Ghica, mai tarzlu secretar general al Ministerului de lucrdri
publice, a fost apoi sotia acestuia $i soacra generalului Nicod
leanu, actualul prefect al politiei Capita lei.
_ In partidul conservator frdmntdrile sunt mari. Doi m1-1
nistri dintre cei mai cu vazd, Gheorghe Costaforu ministru de
externe $i Manolaki Costaki Epureanu sunt siliti s. iasd diiiS
guvern.
Gheorghe Costaforu a lost silit sa pd'rdseascd portofoliul
si guvernul din cauzd cd. era partizan al jonctiunei ailor noas-
tre ferate cu cele austro-ungare, jonctiune impotriva cdreia se
ridicase o mare agitatie in tard. Urma$ul lui Costaforu a fost
Vasile Boerescu.
Aceastd cried. rninisteriald a facut mult zgomot pe vre.t
muri, fiinded, ministrul silit s iasd din guvern era lovit cu
numeroase bdnueli i acuzatiuni.
MOARTEA PRINTULUI ALEXANDRU CUZA
Miercuri la 2 Mai rnoare la Heidelberg printul Alexari-
dru Ioan Cuza. Moartea i-a fost pricinuitd de un anevrizm al
aortei. In tard, $i mai ales in Moldova, $tirea acestei morti pro .
duce o mare ernotie.
Din toate orasele roesc. telegramele de condoleant $i mad.
nifestatiunile de addna jale a cilor cari mai pastrau Inca_ In:
inimil cultul marelui Domnitor.
Toti poetii vremei sem necrologuri rimate. Poetul Gheor
ghe Baronzi, prefect de judet la Britila Ia epoca detroniirei luf
Cuza, scrie. urmMoatele versuri_ intitulate :
DATE NEFASTE
La moartea Principelui Alexandru loan I. Cuza
De pe malurile Senei
Unde-un Geniu infernal
Strabdtea prin focul Ghend
P'un cadavru bucefal,
Spulberand Cu pa$i prOfani
Gloria a mii de ani
Galicul alectrion
Anunfa in departare
Sfardmarea unuz tron
x5i a unui Cesar mare.
De p'al Dunarei mal verde,
Unde .geniul dupnan
Ratdose, pan 'a perde,
Calea divului Traian,
Prin c alle nerdzbite
De maini vitrege urzite.
www.dacoromanica.ro
107
Buciumul lugubru sund,
Anuntdnd ,5z el de sus
Cd'ntra noptei manta brunet
Un luceafdr a apus.
Doamne, mull au fost fatalt
Noptile ce-au reviirsat
0 lumind ca de jale
P'dst piimeint rdscumpdrai
Prin atdtia mafi martini,
Ai duioasei omeniri.
Care tree, fdrii 'ncetare,
Cu at umbrei pas usor,
Ca o stea ce-abia rdsare
Si s'asvdrle inteun nor.
Bldnd luceafdr, dulce socife,
Ale cdrui raze-apun,
Tara recunoscdtoare
Roagd geniul Mu bun
S o faed-a merita
Binecuvdntarea To.
Cci tu esti ce ne-ai chenma
La concordia de frati
Tu esti domnu-adevdrat
'hare Domni adevdrati.
Rai dar zborul catre stele
Rangul intre semi-zei.
Binefacerile Tele,
Parinteasca ta Domnia
Cdt va fi o Romdnie
Cu o inimd ce bate
Ele nu vor fi uitate
Dintre noi orfonii to.
Am dat &ceastg. bucata in versuri ca o mostra a felului in
care se scria la 1873.
Dar moartea lui Cuza d prilejul unui conflict intre cei
doi Mitropoliti ai
Mitropolitul Moldovei trimite urmatoarea telegrama :
Fratelui Miiropolit al Ungro-Vlachiei
RarnAsitele fericitului intru pornenire Alexandru loan 1
primul Domnitor, al Romniei Unite se vor inmormnta la
mosia Ruginoasa Marti in ps Mai. Vila. dar, frteste a va ruga
s4 binevoiti, de VA este cu putinUt, sa luati parte 1. ceremo-
ma religioasa si inalt Prea Santia. Voastra, tar la caz de a nu
putea veni, s'a; delegati doi frafi episcopi din Eparchiile Juris
www.dacoromanica.ro
108
,
dictiunei Ina lt Prea Santiei Voastre, cad credem c e bine ca
la aceasta dureroasa ceremonie, In unire sa ia parte clerul dirt
tuatti Romania Unita sub raposatul Domn Cuza.
Calinic al Moldovei
!Ma raspunsul Mitropolitului Primat :
Prea Sdnfiei Sale lnaltul Mitropolit al Moldovei
Sucevei
Guvernul luand toata dispozitiile cuvenite pentru Inmor,
niantarea fostului Domnitor Cuza,, conform programelor pu-
blicate in Monitorul Oficial, datoria ori carui bun cetatean st
mai cu seama a unui Metropolit. este sa se supuna guvernului.
Initiativa ce ai luat Prea Santia Ta la aceasta inmormantare,
nefiind confo-rma cu spiritul eanoanelor Sfintei noastre Bise-
rici, nu aderez la propunerea ce`mt fad'.
Niphon Mitropolitul Ungro-Vlachiei
Dar Mitropolitul Moldova. raspunde la randul sau :
Cu frateasea in Christos dragoste imbratisam pe Inalt
Prea Sfintia voastra.
Primind telegram& raspunzatoare la invitarea ce Vain
facut de a veni la inmormantarea fostului Domnitor Cuza. mita
sa v dal oarecari .explicari din tare trade luminat yeti putea
veclea c scopul invitarei a fast cu totul departe de usul regre--
tabil ce ati Meta- cu ea.
1) Locul inmormantarii fiind mosia Ruginoasa ce este in
Eparhia noastra, am crezut -ea implinind uzul de distinsa po-
Meta, scutindu-va de- cererea permisiunei dung eanoane, vom
inlatura astiel si dificultatea ce ati avea de a vIt conforma cu
ele, in caz and Fratia Voastra v'ati figura existenta unei su-
-prernath. dupa" cum cbiar tonuLee'l tineti eatre un egal, pare
a insinua.
2) Incat pentru asertiunea c. intreprinclerea noastra ar fi
o rnanifestare contrarie dispozitiundor guvernului, ar fi de
ajuns a O. rechema., ca atitudinea noastra fatil cu el, a fast tot
crauna pentru or eine, In vederea convingerei noastre, ca toota
sliipdnirea este de la D-ze21.
Dar pentru a va arata cit i in cazul de fatit va este putin
protitabila schimbarea earacterului inviLarei Noastre, n'aveti cle
cat sit mai recititi prograrnul guvernului i yeti vedea ca el sin-
gur lasa Bisericei libertatea de as] face programul ceremoniei
xeligioase, rezervand pentru sine ea si In or ce parte a lumei,
_regularea ceremoniei militaro-civile-
Aceasta fiind exacta interpretare a prograrnului oficial,
nu este de mirare cit Fratia Voastra sa intelegeti cit corpul sa
se Inmormanteze la Ruginoasa, iar ceiernorua funebra religi-
oasa sa se celebreze numai ca a panachida. in Catedrala din
Capitala.
Terminand aceste cateva lamuriri neeesarii. este neexpli-
www.dacoromanica.ro
- og --
cabil pentru Noi, a, la o politeta ra'spundeti cu o invocare de
oanoane ce nu exista, si invitarea de a asista la inrnornuinta-
,rea Dornnitorului de la care aveli titlul ca poate va inspira
tonul telegramei, drept recunt*inta u clesfigurati inteu cab-
tiune cu totul streing de Noi.
Al Inalt Pres Santtei \Toast:a in thrtstos frate
Calinic Mitropolitul Moldoviri
Aceast`a polemica, care a intristat mull, pe at ei cart tineott
la prestigiul bisericet, nu avea de cat un gingur motiv. acela al
iiMitropolitului Primai de a nu fi displlicut Donmitorului oi a-
cela al Guvernului care nu voia sg se dna o stralucire prea
mare inmormantarei.
InmormOntarea s'a Mout In fata a cel putin 30000 trtrani
, care au alergat panii si din Bucovina spre a fi de fatd. yi la-
orgmi au curs in ziva ccea.
'Numeroase cuvantari funebre an fosi, rostite, dar cele mai
,insemnate an fost agate ale int Mihail Cocralniceanu, Nicolae
tionescu i Petra Gradisteanu. Dar al lui Mihail Cogalniceanu
a fost un mic Capo d'opera de elocinta, inaltimede cugetare si
perfectiu.ne literarii. De aceea il dam aci in intregime pentru
ca s ramaie ca un model al genului spre uzul calor cari vor
xeni dupg not
www.dacoromanica.ro
111
www.dacoromanica.ro
112
www.dacoromanica.ro
114
punerea culpabilului in neactivitate pentrii Tea credinta, sad
greseli grave In serviciu.
Seful Corpului sau al serviciului, dacg faptul e- $i mat
gray, poate cere chiar numirea unui cpnsiliu de anchetd pen-
tru a se pronunta asupra cazului de reform& a militarului.
2) Dacg afarg din t,oate previziunile politiei militare dueluf
va avea loc, se vor adresa, de indatg, atat luptgtorii cat si mar-
'twit si. diviziunea teritoriald va orandui de urgentg, cuvenita
cercetare spre a se trimite toti imuntea justitiei, conform le-
gilor.
Aceste dispozitiuni se aplicg $i la celelalte elemente ale
puterei armate indat g. ce faptul s'ar fi petrecut intre doi osta$i
0.)e timpul aflgrei lor sub arme".
Ministru de rrizbol GENERAL FLORESCU
Nu-mi amintesc ca dispozitiunile acestut ordin 8.6 fi fost a.
plicate Vreodatg, de altfel dispozitia erea absurdg. Fara. un
4ext de lege, $i numai pe baza unui ordin minsterisl sg. se pro-
ceada, la arestarea martorilor, cari puteau fi si din elementul
civil, erea un lucru copilgresc. De aceea ordinul a cgzut in
desuetudine.
STATUA LUI MIHAIU VITEAZUL
La ordinea zilei statuia lui Mihai Viteazu incredintatd
pentru executie sculptorului Carrier-Belleuse din Paris.
Ministerul de lucrgri publice se adreseazg. Societalli Ami-
cilor belelor-arte spre a-Si spurie cuvantul asupra acestor trei
puncte:
1) Asupra aspectulul $i formei proiectului triads de
sculptor.
2) Inscriptiile.
3) Instalarea in report cu proportiile i caracterul Mo-
numentului.
Comitetul acestei societati compus din : Grigore G. Ceuta-
cuzino, C, Esarcu, N. Grigorescu, A. Odobescu, D. Berendei.
C. Bolliac, Th. Aman, G. M. Tatgrgscu si Ch. Stgncescu, au
argtat pgrerile lor in toate privintele.
In ce prive$te locul a$ezilrei statuei, comitetul a emis ur .
mdtoarea parere pe care o transcriu in original din Procesul,
Verbal Incheiat de comitet :
' ,,Mihai Viteazul a lgsat in Bucuresti numele situ unei ma-
ngstiri pe care la 1598 a clgdit-o cu ziduri intgrite pe una din
Initimile Capitalei. Acea clgdire, Mangstirea Mihaiu Voda,
cade azi In ruine $1 in curand limp ea va trebui data la pg-
plant. Spre a preintampina insg peirea acestui monument in
care numele lu Mihaiu se va $terge poate din coltul Bucu-
restilor ales de dansul, nu s'ar putea oare- doborand acum de
Andatg clgdirile ruinate ale mangstrirei, sa se creeze pe plat-
forma acestui deal o esplanadd mgreatg si frumos notrivitg,
www.dacoromanica.ro
115
pc care locul altarului actual ar fi prefacut /rite() cripta bol-
tita subterana d'asupra camea s'ar inalta monumentul pla,
nand astfel asupra unei mari part a orasului?
In acea cripta s'ar depune si s'ar pastra cu religiozitate.
pe vechiul Iui alhr, capal lui Mihaiu Viteazul, care cu ono-
rurile cuvenite, s'ar transporta aci din mana'stirea Dealului,
uncle nin ic nu asigura conservarea acestei pretioase relique,
Esplanada pe care s'ar inalta monumentul lui Mihaiu Vi-
teazul ar fi, tot de odata, si o mica pia% de arme situata la in-
trarea cartierului militar al Capitalei, ea ar fi ca Propyleele a-
celui $ir de cazarme ce se destind pe dealul Spirei, $i osta.sii
Romani, intrand i e$ind din acel artier, ar avea pururea cll.(
naintea lor monumentul care le-ar aminti despre gloriile mi-
litare ale patriei.
Nici un toe, credem, n'ar fi mai nemerit din punctul do
vedere al pioaselor traditiuni si al efectului moral".
Cand ne gandim la acest proiect avem viziunea aspectului
irnartial pe care l'ar fi avut Statuia lu Mihaiu Inaltata ideasu-
pra dealului unde se afla acum biserica Mihai Voda. Toate
cladirile ce sunt acum de jur imprejur n'ar fi fosL Intregul
Jeren ar fi fost transformat Inteo pia% de arme. strada Mihai
Voda ar fi mars In linie dreapta de la Poclul Dambovitei Walla
In fata statuiei, iar cotitura ce incepe dupe strada Sfintii Apos-
toli ar fi fost Ovitata' Dar domnitorul Carol I a fost de OM pa-(
rere hotArand locul actual din fata Palatului UniversitI
uncle statui se perde in acel boo stramt, fru% perspectiva si fuir
legatura cu imprejurul.
Catre sfarsitului lui Septembrie M. Pasealy deschide
stagiunea la Teatrul National. Iata afi$ul au care anu,nta In
ceperea reprezentatiilor cat $i repertorul. Dau In Intregime
repertorul anuntat pentru ea lumea de teatru de astazi sa eu-
-noasca care area nivelul teatrului la 1873 $i cat de neinsem*
nata erea literatura originala In comparaite cu literatura lii
tra ductie.
PIESE NOUI
Miran Costin drama nationals-
La-puraeanu id. id.
Banul Craiovei Id .id.
Rubedeniile, eomedie localizath.
Yerminatii id. id.
Linqdii id. id.
lidposatul Dumnealui, id. id.
Ce srie satul -nu me, id. id.
De 1.,rumorescu, id. id.
Copii4 drama traductie.
Copii Regimentului, comedie tradusa.
Junetea lui Mirabeau, drama tradusa.
Jean Pastoral, id. id-
Tnisnetul comedie tradusg.
www.dacoromanica.ro
116
Domnilor,
,,Arn primit medalia ce ati bine voit arrn trimite si vg)
rnultumese din inima. Voiu pastrao ca una din -tele mai/
pretioase amintiri ale timpurilor prin care trecurgrn.
Ajuns la capatul carlerei si cautnd sg mg asigur de vii-
torul tarei mele imi place sg'mi arunc privirile asupra tineri,
mei, nu numai a Frantei dar si a popoarelor menite a fi prie-
tenele noastre si cu bucuria speranter o vgd insufletita. da
simtirnante atEt de bune. Junimea romgna este studioasa, sa;
toasa de progres, pasionata, pentru libertgti. 0 felicit dar iata
ce'mi permit a`i spune:
lubiti libertatea nu aceea de azi, clobgndita prin avgn-.
turi violente, ci aceea care se dobgndeste prin ordina, prin
stgruinta, prin progres sustinut si care singurg da'inueste pen-
tru cti singurg, este meritatg. Iubiti independenta, amintin,
du-vg, Ina, in totdeauna ca pentru natiuni ca si pentru indivizi,
nu este nici o sigurantil, de a cauta buna starea sa aiurea de
cat in buna stare generalg; pentru acest motiv respectati pa.
eea lumei atat de pretioasa, mai cu seama pentru popoarele a
cgror independentg este de origing reccra4, cad In timp de
rtizboiu aceasta independenta se pune in joc pe o aruncaturg
/le zar. Fiji uniti, linistiti, studiosi, faceti sg vh," stimeze Eu-
ropa, ceea ce ati si inceput a face, si acesta va fi mijlocul cel
mai sigur de a vg garanta independenta si libertatea.
lertatimi a raspunde simpatii voastre prin sfaturi: aceasta
este rolul obicinuit al oarnenilor care au trecut prin lume .
care o cunosc si au. s'o pgraseascg. Aceste sfaturi vi le datt
t a amic sir-leer al nobilei voastre natiuni, care a primit civili-
matiunea de la Romani -si careea'i place a veni astazi s5, o
caute in Franta. Aveti dreptate sa o cautati la dgnsa catli
credeti, daca, Franta atat de fericita adesea in teribilul joc aT
Thzboialui, n'a fost si In ultima data, nu este fiindca ea nu si-a
pastrat vechile calitati; ea este tot una din natiunile bele mai
luminate, mai generoase, una din cele mai brave ale lumeil
$i va fi in totdeauna din numarul acelora unde va trebui ad
se caute stiinta umang. Ea v5, iubeste, va pretueste i v tri-
mite dorintele si sperantele ei.
22 Septembrie 1874. A. THIERS
STATUIA LUI MIHAI VITEAZUL CAUZA DE TURBURARL
STUDENTESTI
In Noembrie 1874 intr'una-din ealile Universitgtei era
instalata scoala preparatoare de bacalaureat. Inteo bung, di-
mineata un coleg cornunieg, elementelor militante, printre
care ma. numgram, cum cg se pune la cale dezvelirea statuei
lui Mihai Viteazul.
Statuia lui Mihaiu, asezatti pe soclul ei era invaluita In
tr'un sac de pg.nzb.', iar -ziva inaugurarei, fixata de mai multe
ori, fusese in totdeauna arnanat6.
www.dacoromanica.ro
123
In public circulau mai multe versiuni: ba c guvernul nu
inclraznea sa se impotriveasca Turciei care se opune catego-
ric, ba ca aliajul din care era turnat blocul nu era In condi-.
tiunile contractului, ba ca Austro-Ungaria a opus un veto la
sarbatorirea eroului care cucerise Transilvania. Nimic pozitiv,
-nu se stia, dar versiunile se succedau.
0 mama nevnizutk' opera tineretul, era mana partidului li-
beral. Tineretul universitar n'a putut fi atras in actiune de
altfel studenti universitari erau pe vremea aceea destul de
putini deci toga nadejdea era la scoala preparatorie.
Dar conspiratia se facea In gura mare asa ca politia stia
totul.
Planul era urmntorul:
Profesorul universitar Grigore Stefanescu tinea In toate
Duminicile Inteuna din stilile Universitatei cate o conferinta
'din Istoria naturala. Si la toate conferintele vinea lume foarte
multrt. Deci conspiratorii, spre .a nu fi observati, trebuiau s4
se amestece cu publicul conferintei; apoi, esind de o daM cif
acesta, sh' se repeada asupra statuei si scoatn sacul din capk
Planul fusese studiat o saptamang intreaga. Toata grij
noastra era cum sa ne ferim de unicul sergent de stradn care
pazea postul. Tot felul de solutiuni erau date si Inca nu se
hotarase
Cand am sosit la Conferinta pe la oiele 2, am gasit pe
Bulevardul Academiei o desfasurare neobicinuita de forte po-
Aitienesti. In dosul Universitatei numerosi sergenti de oras,
4n cele doua curti din dreapta si din stanga Universitatei,
alte forte politienesti, pe strada Cottei jandarmi clri, pe Bu
Ilevard numerosi sergenti de oras sub comanda tistului Sa-
randi, in juruI statuei si pe trotuarul gradinei botanice agenti
secreti si batausi.
Pe la ora 4 publicul incepe s iasa In valuri de la Con.
lerinta si noi dimpreung cu publicul. Pe peron ne gru,pam.
coloana de asalt si ne repezim.
Atata neobicinuita desfasurare de forte militate si polir
tienesti cat j oare care zvonuri puse in circulatie, atrnsese
iun public numeros de curiosi care _nu Intelegeau nimic. Asa
Ca, atunci cand am esit de la Conferinta, ne-am pomenit in,
mijlocul unei multimi care stationa pe ambele trotuare astep-
tand marele eveniment.
Coloana de asalt se repede In cap cu Vasilache Lambru,
fratele cl-lor George si St. Lambru. Batausii se reped si Malls
in cepe.
Ca in totdeauna victoria a ramas de partea fortei organi
zate. Vasilache Lambru a putut ajunge pans: la piedestalul sta.-
tuei pe care s'a incercat in zadar ca s'l urce, Ins o mann. vi.
guroasa l'a insfascat de pantaloni si l'a dat jos.
A urmat o scurtn, batalie intre agenti, politisti si studenti:
D-1 Trandafir Djuvara, actual ministru plenipotentlar, s'a
apKrat cu un box in contra unui lAtAus.
www.dacoromanica.ro
124
Studenii Vasile Lambru, Nicolae Bulalu, Paul Scorteant1
-$1 Alexandru Serghiescu au fost arestati.
Bulevardul gemea. de lume. Bti, ipete, jandarmi clri
In cap cu celebrul cpitan Tulea, _sarjaza multimea, prefectull
politiei colonelul Blaremberg, socrul lui Nicolae Filipescu,
apare in trrisur6, i d6. ordine, procurorul general Ion Lahovarm
intr In mijlocul studentimei surescitats $i se sileste sb". o li
ni$teasei-
In tot timpul acesta nu s'a aratat nici un frunta$ liberal
pe graft'. Numai dup ri. yotolirea scandalului. doi ziaristi do
ia ziarele liberale. Ghedem Teodorescu si C. Cristescu (Cocris),
1$i fac aparitia $i se informeadt- A doua zi pram_ conserva-
toara invinuia particlul liberal a a provocat dezordinea,
Pa vremea aceea nu exista repaozul de Duminicil a4a, c.
magazinele erau toate deschise sau aproape toate. Ciocnirea
de pe Bulevard se rasYandise ca fulgerul printoate cartierelo
centrale $i o sernnificativrt emotie le cuprinse.
Respimi de pe Bulevard de fortele politienesti, un grup
de studenti, tare de vre-o 30-40 de insi, au plecat pe strado
cntnd ciintece patriotice 5i- Marsilieza. Trecnd prin Lip-
scani din usa fiedirei prviilii primearn salutul i incurajrtrile
negustorilor cari se IngrAmildeau srt ne vadrt. Obloanele fuse-
seed trase in grabri., usile erau pe jumtitate deschise, cad se st
zvoniSe crt este revolutie pe Bulevarcl".
Negustorimea, mai ales negustorimea mai eastirit'a din
Lipscam, era toath liberalrt.
De aceea mi$carea studentilor era privitit ca o mi$care
Impotriva guvernului-
Adevrtrul este cg acest neinsemnat incident, a fost sem-1
nalul curentului care a. Impins tineretul din coli care pare
tidul liberal. Dinteun lucru de nimia, din faptul crt guvernut
Ii indeplinise datoria ca sit menting ordinea pe stradit, not
-am tras concluzii in contra guvernului.., Ciocoilor $i stri-
goilor1"
Pe vremea pe care o descrin Capita la devenea din zi In 4
lot mai mult liberala, rare ori intallneai un partizan al guver-
nului, presa de opozitie izbutise sa." prezinte pe conservatoril
ca pe nite fiinte odioase lipsite de togs bunele Insusiri, lip-
site de natriotizm, lipsite de omenie, de spiritul de dreptate,
lipsite de respect pentru om-
Sentimentul dominant in public $i In rtindurile tineretu-
lui, mai ales, era un sentiment complex, un fel -da eclectizm:
compus din liberalizm, democratizm si patriotizm. Era prin-
cipiul negat'ei fata de carmultori sub toate formele i fru%
nici o cercetare.
OAMENI NOM
Ca in toate epocile ca In toate tarile fie care moment is-
tonic este reprezentat prin unii oameni cari se desprind din
multime si cresc mai inalti de ctit altii- Acest fenomen se ma-
www.dacoromanica.ro
125
nifesta tu o mai puternica intensitate in vremile agitate. Mis..
carea violent& a valurilor sociale inalta pe unii si mghite pe
audI Uni dispar pentru totdeauna, attti apar. vremelmc pa
cuimile intiltate de furtunh.
Cateva nume incep sa umble din gurg in gura.
Mai intal Nicolae Fleva.
Nicolae Fleva, un advocat din Focsani, care se mangos-.
,tase liberal si in potriva regimurilor_conservatoare, luand a-
pararea republicanilor din Ploesti in fate, jurgilor-de Ia Tr-..
"goviste, se arunca tmul dintre cei clintam in lupta.
Temperament clocotitor, om de actiune, cu eapul plin de
toe& frazeologia liberalizmului epocei, ambillos, purtand in
ochi si in toafa firea lui soarele arziitor al Hanel, uncle 'si
Plalcuse studiile dt drept. Nicolae Fleva, en infatisarea lui ex-
traordinar de siinpaticd, clevine repecle eroul zilei.
tin al doilea nume care va incepe s circule este acela al
liii Bonifacru Florescu. Dar rtii deosebire;
Bonifaciu Florescu, venit (1(.1 curand din Paris undo Inva-
tase litertle, om cu multi! lectura., T11 multi pasiune literarg,
, avea temperamentul luptlitorului. De aceea ii vedern crt se a-
sund. cu inflticb,rare In luptIl in contra gnvernului.
Temperament combativ, scria mereu desi nu avea talentul
scriitorului, i tine& ccnferint i se avanta la tribuna intru-
nirilor politice do `si nu avea de loc darul vorbirei.
Era un boom. ,a trait si a murit boom. Cei initiati pre.
tindeau ca era un copil natural al lui Nicolae Balceseu cu care_
avea o mare asemanare de figura.
Un alt treilea nume era acela al poetului bucovinean Di-
mitrie Petrino.
Petrino- nu lua parte la viata publica si la agitatia din
Principat, dar numele -sau era foarte popular in randurile ti-
neretului liberal si democrat din Bucuresti.
AI patrulea nume, un nume care mije$te, acela al poetu.
lui Alexandru Macedonsky.
Epocile turburi, starile agitate au darul de a produce geu
neratii spontanee de eroi trecatori cari pier de o data cu spu,.
ma valurilor efemere. De aceea aproape toti incercatoii de no,
torfetate, toti acesti eandidatti la un bun plasam,nt politic
afara de Nicolae Fleva au plena fara sii poata juca nice
macar un cat de neinsemnat rot in politica Wei.
Insusi Nicolae Pleva, in ciuda rnarei lui popuIaritati, n'a
klat, nici pe de parte, aceea ce Mgaduia i temperamentul $1
marele lui pasionizin politic.
In lumea politica incepe sa circule versiuni nelinistitoa.
re, se spune ca Turcia se opune categoric ea Romania si .Serb.a
sa poata incheia conventiuni comerciale cu statele streine, in
specie erea vorba de ni$te conventiuni comerciale ce trebuiau
sa fieincheiate en Austro-Ungaria. Dar gat Serbia cat $i Ro-
mania se opting $i protesteaza.
Turcia invocit dreptul ei de putere suveranS O. contests
www.dacoromanica.ro
126
statelor tributare capacitatea de a semna conventiuni -ca state
dndependente, ceea ce Indeamna pe Sarbi i pe Romani sa pro-
cedeze de comun acord. De aci zvonul cd o Intelegere mili-
tard a fost inchelata intro ei.
. Ministrul de externe al Romaniei Vasile Boerescu lucrea-
ta cu multd activitate ca stt poata Incheia conventiunea cu
Viustro-Ungaria. Berlinul, Petersburgul si Viena au recunoscut
Serbiei, dreptul de a /riche astfel de conventiuni, acest drept
a fost recunoscut si Romaniei insa cu oare care restrictiuni.
In schimb Anglia si Franta nu vor sa se uneasca cu celelalte
trei puteri.
Guvernul roman &indite la Belgrad 2 ofiteri, pe colonelul
Cerkez S pe capitanul Boldescu ca sa constate starea armatei
serbe. Prezenta acestor doi ofiteri da lot la demonstratiuni si
aa comentarii, presa serba stria articole entusiaste i In aer in-
tepe sli miroas a iarbd de pu*ca.
REVISTA" LA TEATRUL NATIONAL
La Teatrul National cried.. Sala n'a mai fost acordatg
lui M. Pasta ly, ci unei Societati de actori care coprincle pe cei
mai merito*i arti*ti ai epocei: Matei Mi1lo, Demetriadi, tefan
tVelescu, Frosa Popescu etc., etc.
Adevdrul crea e genul melodramatic inferior al lu-VPas
caly nu mai pla,cea oamenilor cu gust *i pricepere cari tereau
o schimbare a directiei si a. repertoriului.
Pascaly este exasperat, el anuntd inceperea Topetitiilor,
spunand, in acelasi timp ea' sada in care va juca va Ii anuntata
la limp. Apot afisul adaoga:
Cauzele care au provocat aceasta procedare se vor expune
In o sedinta publica care se va tine in o sala particulare_
Un mare afi* apare pe zidurile Capitalei, in acest afis
Pascaly anunta c. fiind gonit de la Teatrul Natonal, a luat
,sala Circului Suhr. Pascaly face apel la public ca sag ajute.
tEl stria cli *i Moliere a jucat intr'o baracti *i a limas cel mai
mare autor dramatic al Frantei.
La Teatrul National sau Teatrul eel Mare Artistii aso-
tiati" !map cu piesa Boerii *i CioCodi" de Vasile Alexandri.
La Teatru-Circ Pascaly Incepe cu melodrama ,,Liberi" drama
dstorica in 5 acte, In traductiune.
Prin spirit de opozitiune cat *i din reaua educatiune a
gustului facuta in atatia ani de teatrul melodramatic, publicul
mult putin cat erea atunci, se abate aproape tot titre
Circul Suhr si ocoleste Teatrul National. i cu toate acestaa
la Teatrul National (Teatrul eel Mare) ereau Intruniti toti cei
prnai de frunte actori ai tarei, iar repertoriul area mult supe-
rior teatrului lui Pascaly.
Atat de ocolit erea Teatrul National in cat falimentul nu
mai lasa loc la indoiald. Intr'o seard chiar nu s'a putut Incasa
tc:le cat i2 Tel i 50 din care cauza spectacolul a fost amanat.
www.dacoromanica.ro
12,7 -
A doua zi afi$ele ereau astfel libelate-.
,,Spectacolul anuntat pentru Duminicd 17 Noembrie, a-,
mdndndu-se din cauza rdului timp, se va reprezenta Joi 211
corent $1 care este piesa
LUPTA PENTRU CREDINTA
Drama cu mare spectacol in 5 acte
Adaog ca reatrul cel Mare nu mai atragea pe nimeni, de
4$1reprezentatiile nu se dedeau de cat de 2 ori pe saptb.mana:
Joia $i Dumineca.
Pentru ea actorii si celalt personal sa poata fi plant s'a
recurs la reprezentatii de filantropie.
Asa Luni 2 Decembrie trupa de opera italiand, de sub
.directia lui B. Franchetti a dat o reprezentatie extraordinard
in beneficiul fondului teatral. Afisul anunta cd pima dona,
d-na Virginia Bianchi va dinta din complezentd rolul Adat.-
gisei".
Dar acestea ereau paliative. -Atunci grupul literar coin-
pus din Petre Gradisteanu, Ciru Economu, poetul Zamfirescu
etc. se pune pe munca $i scrie, spre a fi reprezentata la Tea-
trul National, revista Cer Cuvdntul.
In ziva de 8 Decembrie revista a fost citit in comitet, a
placut mult $i a fost primita.
Aceasta a fost cea d'intai revista teatrala in Bucuresti, a
avut in $ir un mare numar de reprezentatiuni cu sdli forte
pline i a salvat Societatea Arti$tilor Asociati".
Mil lo juca rolul protagonist adica ceea ce se nume$te In
Franta: Comperul" iar Frosa Sarandi Comera".
Pe ariile la moda ereau cantata numeroase cuplete. Pretw
tindeni auzeai rasunand cupletul Oismigiului, al Circului, al
'Academicianilor etc.
Ce petrecere frumoasii
E in Cismigiu pe lac
Barca mica si voioasli
Te conduce dupd plae.
lei i colo cdte-un pege
Tot de dragoste vorbeste
lar brotacii toti in cor
Declar broastelor amor,
Oacl Oacl Oacl
Tiri-tiri taml
'Acest succes nea$teptat a dat dovada. ingratitudinei ome-
nPsti, publicul a parasit In massa pe Pascaly pentru revista'
dela National $i acurn Pascaly area cel amenintat de faliment.
In desperare de cauza pascaly a pregatit $1 el in graba o altg
revista cu titlul: .,Ai Cuvdntill", insa, Hind cu mult mai slaba'
'de rat rivala de la National, n'a avut de eat putine reprezen-
to
www.dacoromanica.ro
128
ANUL 1875
Cu capitolul acesta intru inteo noua fazg a vietei buctrt
vestene. Aceasta este faza pregatitoare a marilor eveniMente
cari \Tor schimba fata tarei, vor aduce definitiv la carma
burghezia, vor pune ternehile puterei partidului liberal.
Clasa dominanta a Wei era .inca puternic reprezentata
prin fruntasii particlului conservator.
Liberalti, de $i numarau un numar de personalitati de
yaloare pusi in lumina prin revolut:a dela 1848, totusi nu dis-.
puneau de un personal destul de pregalit ca sa guverneze.
Liberalii aveau oratori, agitatori, fosti revolutionari, pe
cari Ii pusese in vaza, nu calitatile lor de bat bati do Slat, dar
mai mult caiitatile lor de luptatori pentru rasturnarea vechiu-;
lui regiaa. De aceea conservatorii opuneau liberalilor aceleasi
argumente pe cari le opun astazi liberalii noilor particle iesite
din puterea sufragiului Universal, anurne cii nu au stiinta de
a guverna Statul.
Conservatorii se rnandreau ca au oarneni de State oameni
deprinsi a comanda si a carmui, si lucrul era adevarat.
. Se intampla cu conservatorii nostri aceea ce se intampla
astazi cu liberalii: o lune). stare privilegiata Meuse din clasa
:lor o clasa de stapanitori. Iar vechiul si neintreruptul exerci-
itiu al functiunei crease tin tip fiziologic special. De aceea COTE':
servitorii, din toate infatiserile lor, nu pareau a fi oameni ca
toti oamenii ceilalti. Poporul le spunea: Ciocoi.
Asa se explica pentru ce impotriva guvernului lui Lascar
tatargiu se inscr:au, nu numai oamenii cari aveau alte idef
decat ale conservatorilor, dar toti oamenii cari erau din alta
stare sociala. Era toata lumea noua, tot produsul revolutiei de
tla 1848 avand constiinta maturitatei sale politice.
Pe vremea aceea 1874-1878 expresia democratie". de si
'era. cunoscuta, nu era insa o expresie curenta. Nu era Intro-
buintata spre a marca deosebirea dintre partide. Pe vremea
aceea erau numai doua. tabere: Ciocoii si liberalii. Cealalta
expresie albii si rosii" incepea sa d'snara, de si toti oammif
caH aveau pang la 40 de ani o intrebuintau Inca.
Colectivitatile- sociale, Intocmai ca si indivizii earl le corn-
/pun, au o doza de putere activa, care trebue cheltuita in ac--
tune.
In Romania era o foarte slaM activitate literara. activf,
(tatea st'ntifica era si mai nun'', viata public:a era prin ur,
'mare, redusa la politica. Tot ce era om de actiune. tempera,
iment militant, pas'onat pentru lunta trebnia s. faca
Pan g. si elevii din liceu erau coprinsi do patirna care stril,
ibrause clasa ora.seneasca, dela 16 ani multi scolari erau po
iticiani.
In cercurile politice incepea sa se simta, si sa se afle cum
,t.a. se pregatesc evenimente marl in Orient. Rusia cerea Ger-
maniei ca, drept rasplata a pasivitatei sale In razboiul franco.
('geriaan dela 1870, sa i se lase -mana libera impetriva Turciei;
_
www.dacoromanica.ro
129
Wustro-Ongaria se opunea razboiului remo-turc, Insa Bismai
avea angajamente, dacluse fataduiala si era nevoit sa se e-
twecute.
Anglia, pe de o parte isi urma politica ei de protectoare
(t crotinilor supusi Turciei. Partidul liberal englez cerea Tur
Iciei sa se modernizeze si sil schimbe politica fatd, de crestini;
,Insa pe de alta parte nu vedea cu &chi buni agresiunea ru-
eascL Staruintele Angliei pe langd Poarta erau motivate, in
mare parte, din dorinta de a inlatura interventga armata a Re-
siei.
Franta, care era Inca prea slaba spre a face o mare politica
europeand dar in care elocea dorul revansei, visa, inca do pe
se,tuncL la o alianta cu Rusia impotriva Germaniei.
De aceea politica ei era mai mult binevoitaare Rusiei.
Domnitorul Carol era in curent cu cele ce se ventilau, de
rateea lua masuri ca s. creasca puterea militara a tarii.
Atmosfera se incarca zilnic.
Alegerile generale pentru Camera se apropiau.
Incetul cu incetul randurile opozitiunel se ingroase. Mad
noIache Costacbe Epureanu, un vechiu conservator, trecuse in
opozitie i dupd el mai multi conservatori facurd la fel.
Presedintele Camerei, Beizadea Mitica Ghica nu mai era
pin termeni dulci cu Lascar Catargiu, generalul Florescu, de si
iministru de ra'zboi, era nemultumit i intriga. In cercurile
laristrocratiei bucurestem se proecta rasturnarea lui Lascdr
Catargiu si inlocuireajni cu un minister Dimitrie Ghica
si cu general Florescu.
Vasile Boerescu, ministrul de externe, Inclina &Are Bei-
zadea Dimitrie Ghica.
Daca toti acesti conservatori ar fi Ames stransi uniti e de
jpresupus ca opozitia liberala n'ar fi izbutit s rastoarne pe
i,conservatori cart posedau, pecum am mai spus, un mnunchiu
4nsemnat de oameni de valoare. Dar dihonia intrase in parti-
Pdul de la caring.
Clasele dominante au, ca orice organizm, boalele lor spe.
cifice.
Clasele stapanitoare sufera de boala rivalitrditor.
Cu cat un partid posedd mai multi oameni de mare va-
bare cu atat tendinta fiecaruia de a ajunge la locul cel clintaiu
este fireasca. Dad, in sanul maselor rivalitatea politica nu e-
ixistrt, de la individ la individ, motivul e usor de intPles, mo-
tivul este ca in sanul acestei masse nu existd intaietati de re.
yendicat.
Astfel se explica de de partidele, atat timp cat sunt in opo.
titie, isi pdstreaza discipline si nu o perd de cat dupd ce au
ajuns la putere. In opozitie nimeni nu ravneste locul celuilalt
care este un loc de o egald resemnare, pe cand la guvern e eu
itotul alt ceva-
Pe langa disensiunile i geloziile inerente unei guver-
Wciri de patru ani guvernare far4 precedent in Romania
P
www.dacoromanica.ro
130 4
pe tang& setea unora dintre fruntasi de a Itra locul Iui Lascar,
Catargiu, mai erau $i evenimentele din afar% cari se aproptiau.
Se apropia rdzboiul oriental.
Cu un an mai inainte Printul Milan al Serbiei Meuse o
vizita printului Carol la Bucuresti. Bineinteles c. aceastd vi-
zitil, anuntatd nurnai ca. o vizitd de curtoazie, era o vizith. cu
insemnare politica.
Printul Milan, Gate stia a in curnd va intra In luptd. cu
Impdrdtia tureeascd, venea la Bucuresti sd. pipdie terenul.
Ei bine, oameni ea Beizadea Mitia Ghica si generalul
Floreseu nu voiau sd lase lui Lascar Catargiu eel dintAi rol in
ni$te imprejurdri atat de insemnate.
Pe and la Bucuresti se teseau intrigile acestea, In Bal-
cani bandele bulgare Incep sti se miste. far Serbia face pre-t
gdtiri militare.
In aceastd atmosferd se fac alegerile generale pentru Ca .
mud in luna Aprilie 1875.
www.dacoromanica.ro
131
Campania ekctorala se cleschide cu o Intrunire public&
la sala Bossel .Sala nu era prea mare, daca ar fi putut inca-
pe 500-800 oameni. Inauntru mai mult tineret din kicee
si un numar de studenti universitari. Bineinteles ca toata
agentura ro$ie era acolo. Dar intrunirea nu era convocata de
.partidul liberal, ci de Nicolae Fleva personal. Cu aceasta in-
trunire a inceput marea popularitate a lui Fleva, a celui care
trebuia sa poarte timp de patruzeci de ani, apoi, titlul de
tribunul".
Fleva, cu verva lui scanteetoare, cu infacisarea lui foarte
simpatica, frumos, aratos, si plin de o natura vulcanica a elec-
trizat $i a cucerit toata acea lume tanai a care l'a ascultat.
Am aplauclat $i am strigat atat de tare In cat, reintors la
pensionat, am scuipat sange. Dar nu erau cleat rupturi de
rnici vase capidare care au cedat sub ragetele mele entusiaste.
Acum cram In voia curentului si mergeam.
Primisem botezul sangelui politic 1?..
Doi prieteni yin la institutul Heliade uncle eram in
pensiune sa-mi anunte o vesle mare : Poetul Macedonski a
fost arestat la Craiova din cauza unei poezii ofensatoare pen-
tru Domnitor. A doua zi Macedonski trebuia 0, fie adus cu
trenul de noapte.
Mare agitatie toata ziva. Am alergat dupg aderenti $i,
dunk silinte sUpraomenesti, la orela 12 noaptea eram 7 in gara
de Nord.
Peste putin soseste trenul. Gara era pustie. Pe vremea a-
ceea lipsea acel public al manifestatiilor de strada care astazi
ese, nu stiii de unde, de prin toate gaurile si-ti dri un spec-
tacol impunator ; la 1875 $apte oameni hotariti a lnfrunta
-urgia politieneasca nu era lueru putin.
Macedonski scoboara din vagon avand la spate un poll-
tist, si noi ii inconjuram. Poetul, care era destul de vanitos,
se a$tepta la mai mull, se a$tepta la o manifestatie impuna-
toare, ceva care sti semene cu ,,Capitala In picioare" aelaman-
du-1 1 Maceclonski sconta aceasta arestare ca punctul de ple-
care al carierei sale polltice ; se vedea deja omul zilei, acla-
mat, rasfatat si purtat In triumf, Am inteles aceasta din raceala
cu care a primit manifestatille noastre de simpatie.
De altfel arestarea lui fusese ordonata din cauza unui
fapt Ulna nici o valoare, din cauza unei poezii cu intentia de a
lovi in Domnitorul Carol de Hohenzollern, ale carei strofe
sfar$eau cu refrenul :
Vodi Car... Vocli Car...
Crudul Vocli Caragea
Astfel de opozitie era atunci la moda. Firti luptii, far'd,
rilci o jertfa, un om credea ca se poate face celebru, cu cateva
fraze cu talc si cu subintelesuri nublicate ostentativ intr'un
zi ar.
www.dacoromanica.ro
132
COAtITIA DE LA MAZAR-PA$A
Opozitia dela Mazar-Pasa se agita impotriva guvernuht)
4ui Lascar Catargiu.
Ce era opozitia dela Mazar-Pasa ?
Pe locul ocupat astzi de Baia Centre.% din strada Enei
era o cash boereasch in fundul unei mari curti, duph obiceiul
vremei. Aceast cash era proprietatea maiorului Lakeman, fost
ofiter in armata turceasch, sub numele de Mazar-Pasa. Maioruli
Lakeman era liberal, el isi pusese casa la dispozitia coalitieil)
care lupta impotriva regimului conservator. De aci porecla datii
acestei opozitiuni.
Legea electoralh cred ch. am mai spus impartea cor-,
pul electoral pentru Camera in patru colegii. In colegiul
votau marii proprietari, in colegiul al 2-lea midi proprietal
si patentarii, in colegiul al 3-lea profesiile libere si contribua-
bilii cei mdrunti, in colegiul al 4-lea tranii prin delegatiune:
In realitate lupta nu se dedea clang deal numai in cole-
g.ul I-iu si in colegiul al 3-lea. Celelalte douh colegii erau corn.:
puse din elemente prea slabe pentru ea sh poath rezista. Cole-
giul al 2-lea era un fel de zestre guvernamentalkla fel dupa
cum era si colegiul thrhnesc.
De si opozitia dela Mazar-Pasa era compush din mai multe
nuante politice, de si figurau in coalitiune chiar si conserva-
tori precum Manolache Costache Epureanu, de fapt lupta se
dedea intre partidul conservator sau partidul alb, si partidul
liberal sau partidul rosu.
Ce era partidul rosu ?
Partidul rosu era cel mai inaintat partid cunoscut pe a-
tunci In tarh. Era partidul ce avea in frunte pe Ion Brhtianu
$i C. A. Rosetti, partidul cu traditiile in anul 1848, partidul
care fusese revolutionar la Paris si purta Inca ponosul ideilor
rsturnaloare.
Acest partid reprezenta in Romania toga democratia sL
venind la carm duph revolutia din 1866, aclusese cateva refor
me care aminteau opera revolutionarilor francezi dela 1848
Intre altele si garda nationalh.
Un politician, cu mare notorietate electoralh era Gri-4
gore Serurie. Fost revolutionar liberal, a rmas neclintit alh-
turi de dualitatea Rosetti-BrAtianu, a suferit persecutiuni Si
inchisori, si si-a dobandit o mare popularitate in coloarea de
Verde. Sub guvernul liberal de la 1877 era un atot puternie in
partea locului, de unde i se trhgea i supranumele de : Pasa
din Dealul Spirei.
Partidul compus din astfel de oameni fanatich hothriti ne.
.lintiti, reprezentand clasa burghezilor cari lupta sh phtrundh
$i sh fnlocuiasch la lntaietate vechea clash boereasch, era par-
tidul care stetea in fruntea coalitiei, atat prin numhrul mare
'de aderenti care urmau pe sefii eel activi si combativi, cat si
prin puternica sa organizare solidar in intreaga tarh.
Lunto electoraig se annnta drzg. Fiindch nu era numai
www.dacoromanica.ro
133
lupta intre doua sau mai multe partde politice, dar era, mai
ales, lupta intro doua tendinte., intre doua lurni antagonice.
Guvernul lui Lascar Catargiu reprezenta ultima guvernare
a unei oligarhii tare nu mai era inteleasa si primita de nouile
generatiuni. Inv,Itmantul public rodise prea multi oameni
strami de patura privilegiatilor tart se imputinau vazand cu
ochii, asa ea' nu numai o schimbare de guvern se prevedea,
dar se simtea ca alta patura sociald se aseaza la suprafata.
Cu toate acestea nu in alegerile din 1875 trebuia sa se
faca schimbarea, alegerile din 1875 erau sortite sa fie numai
semnalul. Era intaiul asalt respins de puterea guvernului oh-
rhic dar asalt destul de puternic pentru ca fortele invingi .
toare s. ramaie ranite i definitiv atinse.
In Bucuresti toti candidatii opozitiunei apartineau paiti
dului rosu cu slabe exceptiuni.
In colegiul I candida Gheorgbe Vernescu care nu era rosu
Era un liberal moderat, un adevarat reprezentant al burghe-
ziei capitaliste care, prin origina ei ura pe boeri, care prin in-
terescle ei de clasa se temea de rosii. Un candidat rosu, un Ion
Bratianu sail. mar ales, un C. A .Rosetti nu ar fi avut nici UI
sort de reusita la colegiul I-iu.
La colegiui al doilea candida Dumitru Bratianu. Este
Toarte semnificativ cum simtul public stia sa catalogheze pe
fruntasii partidului rosu.
C. A. Rosetti, care In realitate era eel mai inaintat in idei
reprezenta sperietoarea. De Rosetti fugeau burghezn, pe
cand de Ion rBatianu nu se prea temeau. Totusi pe Ion Bra-
tianu II considerau cu mult mai zvapaiat liberal de cat pe fra-
tele sau Dumitru. Inca dela Paris se Meuse deosebirea intre
Bratianu moderatul -si Rosetti inahitatul. Rosetti poreclea pe
Ion Bratianu cu numele de : micul Proudhon.
Marii proprietari cari votau la colegiul I-iu, cu toata re-
pulsiunea kr pentru regimul boerese care nu mai reprezenta
interesele clasei kr burgheze, nu ar fi votat nici odata pentru
Ion Bratianu, nici chiar pentru Dumitru Bratianu. Despre C.
A. Rosetti nu mai vorbesc. Dar proprietarii Tnai mio. proprie-
tarii urbani si comerciantii mijlocii votau pentru Dumitru Bra-
tianu, care reprezenta, pe langa prestigiul numelui sau $1 re-
putatiunea unui liberalizm mai moderat.
La colegiul al 3-lea candidau tinerii liberali viitorii rni-
nistri, viitorii frunta$1 ai partidului : Eugen Statescu, Flex a,
Opranu, etc.
Guvernul avea candidat la colegiul 'Hu pe printul Dimi-
trie Ghica. In realitate guvernul nu-1 sustinea credincios. Bei-
zadeaua daduse prea multe semne do independenta Meuse
dusmani In partidul conservator. De ackea Lascar Catargiu 11
lasase sa se apere singur.
Beizadeaua nu cazuse nici odata la colegiul I-iu de Mow.
de aceea, in ingamfarea lui, spusese odata cum ca-i pare ram
ca n'are un fiu pentru ca sa-i lase mostenire colegiul acesta.
La colegiul I-iu binta a fost linitit. Nici ingerinte vazute,
www.dacoromanica.ro
134 --.,
APoi la desert :
Pentra musizA Gund
S bem imprPund
Dam o baclava
Pentru beizadea
Etc. etc.
Lui George Vernescu j se spunea Guna Vernesou.
Toga noaptea am petrecut'o astfel; am Mut, am mancat.
tm glumit panit ce s'a luminat de ziud.
La 6 ceasuri dimineata ne pomenim cu colonelul Algiu,
rare era comandantul pietei, urmat de o gardd inarmata. Colo-
artelul ne somead., pe toti cei cari flu eram in birou, s esim.
Unii studenti vor &I se impotriveasca, dar presedintele biurou-
lui ne sfatueste s. ne retragern in ordine. Am inteles si am
plecat. A doua zi s'a complectat victoria opozitiei, caci Gund
iVernescu fu, ales deputat cu indoite voturi decat Beizadeaual
In tab ara liberala veselia era mare, i ar dincolo era deprimara
Guvernul isi astepta revansa la celelalte colegii.
Vazand libertatea ce domnise la alegerea colegiului I-iu,
multi credeau ca asa va fi si la colegiile celelalte. Liberalii
scontau i alegerea lui Dumitru Bratianu la colegiul al 2-lea.
Pointagiile acute dedeau o majoritate mare candidatului li-
beral cu conditia ca sa. nu se fac . acte de teroare.
Alegerea colegiului al 2-lea s'a facut intr'o frumoasit zi de
Duminica din luna Aprilie.
Dis de dimineata, noi grupul studentilor militanti ne-am
Clus in strada Carol unde ne-am cumparat bastoane cu maciu-
line de plumb. Ne inarmam pentru luptele pe care le prove-
Ajunsi in strada Carol ne incruciseaza o trasura in care
e afla vestitul Popa Take si alti trei batausi. Popa venea dela
Primarie unde urma sa se fad: alegerea din ziva aceea; acolo
Inspectase posturile de ciomagasi. De cum ne-a vazut In grup,
Popa Take ne-a inteles eine suntem. De aceea ridicand basto .
nul ne-a amenintat striganclu-ne
Sa poftiti astazi 1
Ac,easta vorM Insemna: Eri la colegiul I-iu v'ati jucat
calul, dar azi n'o sa. va mai mearga tot asal"
Bine inteles c am raspuns popei amenintandu-1 cu bas-
toanele la randul nostru. Insa cele ce s'au petrecut dupa, aceea
au dovedit ca. tot sfintia sa avea dreptate.
Cu alegerea dela colegiul al 2-lea a inceput teroarea In
Bucuresti, teroare care a culminat apoi In alegerea dela cole-
giul al 3-lea.
Alegerile colegiului al doilea trebuiau O. se fad cu totul
In alte conclitiuni de libertate fiindca guvernului ii trebuia o
revansa stralucita. Dar revansa nu putea fi luata decat cu mari
presiuni si cu o extraordinaia violenta, Mudd. spiritul liberal
1) Vernescu 185 voturi iar Dimitiie Glaca 99.
www.dacoromanica.ro
136
. .
www.dacoromanica.ro
146 ---
D-1 neva cius ue guvcrn cu alaiu domnesc la judele ins-
'ilructor si la politie, este tinut la secret. Mai toti arestatii au
frziva $i noaptea lacate la celulele lor dela Vdcaresti.
Pentru ca un om ca Nicolae Flex a sa, fie maltratat In felul
acesta, sa fie purtat pe jos $i in pas grabnic intre doua corn-
ppanii de soldati pe strazile Capita lei de colo pana colo, erau
kdoua motive, lntaiul inclarjirea din tabara guvernamentala,
-al doilea temerea ca Fleva sa nu fie liberat de multime.
Ziarul guvernamental Presa, organul lui Vasile Boerescu,
gninisterul de externe intr'un articol violent, aproba arestarea
qui. Nicolae Fleva, numindu-1 cap de banda. Fleva raspunda
Eiprin urmatoarea scrisoare publicata in 1Zomeinul dela I. Mai.
Domnule redactor,
Stiu ca cele ce se relateaza In ziarul oficios al banditilor,
Au merita. nici o desmintire de oarece publicul roman cu.nos-
tea ca tot ce ese din pana acestor constiinti vandute nu este
de cat calomnie si neadevar. Dar indignatiunea nu ma poate
opri de a releva cele scrise de clansul cu ocazia alegerilor din
Capita la in No. sau de azi.
Se zice In acel ziar c In capul a 300 banditi asi fi mers
`dela primarie la culoarea de galben spre a lua urna care fu-
vse, prin forth: si inselaciunea po1ijiei, rapita alegatorilor.
Ceea ce v rog sa faceti cunoscut este ea la galben am.
mers In trasura cu d-1 Carnpineanu, dupg ce acei 300 alegatori
erau acolo, unde s'au gasit indignati ca oricine se vede vie-
/Limb farN. de legei, si c. numai cuvintele de impaciuire ale a-
rnicuJui meu Campineanu au putut s linisteasca si s. evite
varsarea unui sange inocent. Pentru aceasta ma refer la ono&
Tea d-lui Bagdat care era acolo.
Cat pentru epitetul de cap de banda ce mi se arunca dc
pei dela Prosa, daca masa alegatorilor romani au ajuns sa fie
batati astazi ca banditi In tara lor, eu nu pot ravni ra un ti
tlu $i invoca mai mare cinste de cat a fi capul lor si a Im-
Vartasi aceasta onoare cu fiul Campineanului care a ajuns a fi
Wratat $i el de cap de bancla de aeei earl s'au hriinit In graj-
'duffle parintelui sau".
Aceasta scrisoare a facut mare zgomot pe vremea aceea,
'mai ales pentru ultimile cuvinte adresate lui Vasile Boerescu,
despre care se spunea c esise ,dintfo pozitie foarte umilb.
Arestarea lui Nicolae Fleva provoea o mare agitatie In Bu-
ruresti. Intelectualitatea era indignata, tineretul se agita, ma-
Malalele erau in mare fierbere. Tot felul de vesti ,sinistre Ince-
'wed s circule.
Conform legei biuroul electoral de la Primarie fiind
Foul central, acela libera certificateletjalesilor, InSa acest biu.-
rou era In mane. opozitiel. Astfel ca au fost proclamati doug.
tranduri de- deputati: unii proclamati de catre biuroul central,
du -numai in numele coloarei de verde $i de rosu, ceilalti pro-
f
clamati de catre oelelalte 3 seetil.
www.dacoromanica.ro
147 --.
Candidatii guvernarnentali cari au intrat In Camera erau:
Printul Dumitrie Ghica, Const. Blaramberg, Dobre Nicolatr,
.*tefan Ioanid, Gr. Paucescu $i'D. Gherman.
Candidati opozanti proclamati de biuroul central erau;
Stancu Becheanu, Eugen Statescu, Ion Campineanu, N. Fleva,
Remus Opreanu si daca, nu ma insel, G. Danieleanu.
Tineretul nu putea primi arestarea lui Fleva, de aceea o
hotarare aproape generala, fu luata: ea libera:m pe Fleva did
Nacaresti.
lath' cum am voit, In naivitatea noastra, s executam a-
teasta idea.
Conducatorii misearef studentesticari, bine inteles, erau
sgenti ai partidului liberal,ne convoaca inteo seal% in Mei
calul ziarului Alegdtorul Liber. Administratorul ziarului era
'Grigore Serurie. Alegittorul Liber era instalat in casa Kati.
neanu, actuala Casa, Caps&
Imi aduc aminte ea,' am venit eu totii inarmati, care cu un)-
revolver, care cu un pumnal, care cu un box. Eu, de cand cu
hataia de la oclegiul al 2-lea, renuntasem la baston si'mi 1ua4
sem un box.
De afara' veneau zvonuri sinstre. Patrulele de cavalerie se
plimbau pe strazi $i se zvonea ca la noapte va fi revolutieo
ca In mahalale e mare fierbere, ea Dealul Spirei si Tabaci por-i
nese care centru, ca alte masa se indreapta catre Vacare$til
Spre a libera pe Playa.
Din minuta In minuta surescitarea crestea.
Se tineau cuvantgri inflacarate $i se discuta In ce chip
itm putea libera pe Fleva chiar in noaptea aceia.
Imi amintesc e. cel mai inflacarat era un domn Mg,
neseu. Acesta propunea lucruri extreme. El era de parere
ea sa pornim In corpora catre Vacaresti ; el care era un bunt
gimnastic se va urea pe stalpii telegrafului si va taia firel pen,
tru ca cei de la inchisoare O. flu dea alarma. Bine Inteles toata
acestea erau numai copi1rii. Atata Indrazneala ineepu sa deal
'de banuit.
Cu spiritul nostru banuitor am si eonchis c1 riaganesat
sae un spion al politiei. Bine Inteles ca.politia ay. cel putint
un spion printre noi, caei era sigur ca politia avusese eunos-
tinta de Intrunirea noastra. La un moment dat cineva vine sa
ne anunte c. politia misting prin preiurul casei i ea va in
vada Inauntru. Cum in toate multimile sunt $i destui frieNt;
ace$tia sfatuira sa ne retragem cat mai repede.
Grigorie Serurie a inteles din atitudini $i din discutii ca
nu e nimic serios, de aceia ne-a sfatuit s lasam ln local toate
armele ce aveam asupra noastra $i s ne retragem ale unult
Ceea ce am si faeut. Toti ne-am aruncat arsenalul In costa-
sobei $i, apai, I cea mai mare Macre, ne-am strecurat pnir
strada Noua, actuala Edgar Quinet.
www.dacoromanica.ro
- 148 r
ACTIUNEA SI AGITATIA OPOZITIM
Dentisiunile magistratilor curg, dar guvernul le respinge
pe toate- Ziarele opozItiet sunt pline cu telegrame si scrisori
tie felicitare catre magistrati. Se pun la cale banchete, mani-
lestatiuni si organizarea opozitiei intr un mare partici cu un
rogram de acttune si de guvernamant.
Opozitia botarAste sa dea un mare banchet magistratilor
klemisionati. Acest banchet este dat i la el participa toate no-
dobibiblolibe opozit el. precum: Dumitru si Ion Bratianu,
M. Ko-
iilniceanu, Ion (Mica, M. K. Epureanu, Blararnberg, Campi-
ineanu, Statescu, G. Vernescu. Pake Protopopescu, etc,-
Cel dintai toast I.-a ridicat G. Vernescu, fa care a ritspuna
C. Nacu.
D-1. Danideanu. (DailidopoIu) a ridicat un toast pentru
trunirea tuturor blirbatifor pe terend principidor de lihertate
si democratie, la care a aspuns Mihail Ion Kogalniceanu.
Au mai vobit Nkcolae Blaremberg, Bratianu, States.
cu. Cimpineanu, Ion Ghica, etc. .
www.dacoromanica.ro
-- 155
Germania nn va Impie1ica Rusia ca sti-si execute programul
In Balcani. Dar Austro-Ungaria e cu totul de alta parere,
0 izbucnire este iminenta. Dar de unde va veni ?,
ANUL 1876
Spre a se intelege situatia de atunci, sa reproduc cateva din
stirile publicate de ziarele epocei.
In Romanul" de la 1 Ianuarie 1876 era tiptirit la pagina I t
,,So face mare larma de pregatiri militare si de armare sil
cu toate acestea, de un an de zile, de cand s'a decis a se cum-
pare pusci pentru armata, nici panel azi nu s'a adus o singura
pusca, nu s'a felcut macar vreo comanda de pusci; armata este
redusa tot la putinele pusci aduse do mull atacatul st calom-
niatul guvern de la 1868. Ba se mai afirma ca in cestiunea pus-
cilor se urzesc afaceri demne intru toate de curate concesiune
Crawley".
IMPORTANTE TIRI POLLTICE
In No. de la 9 Ianuarie, in locul primului articol, sunt pu-
blioate urmAtharele stiri
,,Austria moblbzeaza toatit puterea sa armata si a che-
mat toate rezervele. *Urea e pozitiva, deoarece supusii austriaci
din Romania, cari fac parte d;n rezerve, sunt invitati a merge
la corpurile bor.
Ungurii cugeta a proclama de rege al Ungariei pe prinl
cipele Rudolf mostenitorul tronului Austriei. *Urea ne este
adusti de mai multe ziare germane, carora ideea le surade
austriace si unguresti.
In fine se asigura cii minthterul impus la noi de inrau4
riri streine in noaptea de 11 Martie 1871, se clatina foarte se
rios tot prin infauriri streine, negresit. Se fac tot felul de corn-
binari si se pun staruinte pe MAIO mai multi barbati politici".
Foarte interesant este articolul publicat In Romanur de
la 10 Ianuarie 1876, sub titlul Basarabia si Dobrogea. Iata.-1.
Cairn in ziarul Le Monde":
,,0 corespondenta adresata din Bucuresti catre Pall-Mall-
Gazette", a produs o senzatie destul de vie. Acea corespondenta
zice in substanta, dar sub forma dubitativil : Generalul Ior
Ghica, agentul Romaniei pe rang Sublima Poarta, este aci.
ftevenirea sa in Capitala ar fi provenind din negocieri relative
la rascumpararea independentei Principatelor printr'o sumg.
de 912.500 franci, data Sultanu.lui. Principele Carol si ministriil
sai au speculat asupra penuriei tezaurului otoman si proectal
for este deja aprobat de Rusia si de Germania. Se asigura insat,
cit aderarea Rusiel, este facuta pe invoiala de a se reda tronuluii
imperial partea rneridionala a Basarabiei din nou incorporalg
cu Moldova in virtutea tratatului de la 1856. Aderarea Germa-
niei ar fi fost cumparatti prin concesiuni favorabile Germanieit
In chestiunea cailor ferate. Insa se mai adaoga ca dand fiecare
www.dacoromanica.ro
156
parte, ceea ce perde principalul creditor pe de o parte, va lua
pe de alta parte multumita inraurirei Cabinetului de la Peters,
14urg, Dobrogea impreuna cu Kustendge".
Si Romanul" urmeaza apoi cu comentariile. Din articolul
acesta reproducem urmatoarele linii
Nu este mai ertat de a se Intreba care ar fi echivalentele
Basarabiei orientale pentru un Roman, de cat ar fi d'a se In,
treba care ar fi echivalentele .Alsaciei i Lorenei pentru uni
francez. Si dac'ar place principelui Carol urmam numail
desvoltarea, unei ipoteze d'a subscrie la vederile ambitioase
ale principelui Gorciacof si ale principelui de Bismark, el au
subscrie atunci propria sa detronare".
Pe vremea aceea pe la 1876 presa nu avea dezvolta-
rea de azi, si nici opinla public a. nu era atat de desteapta fata
de afacerile publice ; de aceea putinele articole- ale ziarelor, a-
supra calor mai vitale chestiuni nationale, ramaneau MA mare
inraurire asupra publicului. Dar acest articol al Romanului`c
dovedeste un lucru, dovedeste c. Rusia n'a prezentat chestia
Basarabiei In chip neasteptat la congresul din Berlin In 1878,
ci o pusese in lumea diplomatic, a tratativelor si a intrigilori
cu cloi ani mai Inante. De unde rezulta ca protestarea de mai
tarziu a printului Carol si a guvernului sau, nu era franca.
Printul Carol child a trecut Dunarea sa dea ajutor rusilou
batuti la Plevna, stia c Rusia pretinde Basarabia, a crezut,
fug.. asa ne Inchipuim, cum ca in urma marelui ajutor,
dat aSa de bine si la timp Rusiei, aceasta, drept gratitudinei
va renunta la pretentia ei.
Faptul real este, Insa, ea Inca de la inceputul anului 1876
se cunostea nu numai in cercurile diplomatice, -dar si In pu .
blicitate, ca Rusia ne cerea Basarabia meridioanala i ca, Ii
Schimb, ne oferea Dobrogea.
Pe cat Imi aduc aminte. In tara, aceasta veste nu produsesiA
aproape nici o emotiune. Poporul roman nu era Inca copt ea sa'
se conduca singur- Masele democratice nu luau Inca parte la
viata publica. Dreptul acesta II avea atunci numal o restransa
oligarhi e.
In Bucuresti exista o trupa de Opera franceza. Marti
la 13 Ianuare, se reprezenta La Dame blanche" de Boyeldieu.
La 14 Ianuarie Lanai. Catargiu, seful guvernului, a fost
atacat, cand a intrat pe clealul Mitropoliei, de catre un fost
functionar anume Paraschivescu, care 1-a lovit, de mai multe
ori cu bastonul.
In sedinta Senatului dela 27 Ianuarie, senatorul I. Desliu
.3i-a desvoltat interpelarea adresatg d-lui Maiorescu, ministrul
instructiunei. cu nrivire la violarea mai multor articole din
legea instructiunei publice-
interpelarea fusese amanata de mai multe on cleoarece Se.
natul se descomplecta $i sedintele nu se puteau -tine.
In ziva de 27. in urma unor cuvantari agresive i mustedri
aelresate mitropolitului primat nentru felul cum a aplicat re .
gulamentul mustrari venite din nni45a nrofesorilor Al. Gras-
www.dacoromanica.ro
157 -e
u. vice-presedinte al Senatului, i a marelui jurisconsult C.
Bosianu, Ion Des liu al-a putut dezvoita interpelarea.
Dupd o 111.110 i. foarte animata dezbatere, care pasionase
intreaga Capital:a, gel tribunele erau peste pline. a luat
cuvAntul Alexandru Dfascu. Dupd un aspru rechizitoriu faint
lui Maiorescu pentru suspendarea profesorulni G. Danieleanu.
a propus urmtaarea motiune:
.,Senatul, ascultnd pe cl. ministru i avand In veclere aba,
terile i cdlcarea legei instructiunei publice, dectag. neincre-
derea sa In d. ministru al instructiunei publics i trece la
prdinea zilei".
Dasi Lase lir Calargiii intervine personal in discutie 5i cere
respingerea motiunei aceasta este votatit, In aplauzele frene-
lice ale majoritatei Senatului si ale tribunelor, cu 31. votug
contra. 21.
In urma acestui vot, Maiorescu si-a dat demislunea si in
locul sdu a fost numit Petre Carp.
Petre Carp, hand poriofoliul instructiunei, vine la Carnet%
pi declard cd va fi in totul, continuatorul lui Maiorescu. A-
ceastd declaratie e privitd ea o sfidare. Antipatia, Impotriva ai
ceea ce se numea atunci ,,aroganta junimiste, creste si mai
mult. In lumea politicd se prevede th," baraca guvernamentald!
nu va putea dura mult.
In Romanur de1a-5 Februarie, B. P. liasdeu publiod o
scrisoare prin care anuntrt pacAlitura trasti revistei junimista
'din 1ai. Convorbiri Literare, odreia i-a trimis spre publican:,
'bucata versificaid en titlul LA NOT ,si, avnd acrostibui: Lai
Convorbiri Literare. Aceasid pc1ithr iscalild. P. A. Gales,
cu" a produs atunci o mare veselie in zercurile literare. Juni,
mistii se bucurau atunci de o nepopularliate foarte Intinst.
In tabrtra guvernamentaId dezagregarea urmeazrt : sa
anuntd cd. generalul Florescu a demisionat tie la ministerut
"de rdzboi, opoi la 1.6 Februarie deutisloneazd printul D. Ghicai
-dela presedintia Camerei.
Cu toate stdruintele puse de titre Lascdr Catargiu Fi se-4
dina publig, care conjura pe beizatleau sd-si retragd demi-
siunea, acesta refug. A doua zi este ales presedinte C. Brdii
IQiU cu 68 voturi contra 26 date lui D. Ghica.
In urma acestei alegeri, Vasile Boerescu 1si anuntii demisia)
dela vice-nresedintia Gamerei.
Tn ziva de 22 Februarie Millo renrezintd la sala Bossel,
cu concursul d-nei Mary Polizu, a lui C. Demetriadi si a ma,
relui viorist Schipek :
,Soldan-Vitcazul" cantonetd comicd de Alexandri, jucaM
de Mills ; Vara la tard." de Deptirdteanu, recitatd tie Deme.
*triadi ; Variatii", executed. de Schipek ; ,,Tu care intreci pe
Venus", roman% natIonald de Ferlendis, cntat tie cl-na PCP
lizu ; Mama Anghiehtsa" de Alexandri, jucald de Millo
.,Cersetoarea" poezie de Ciru Economu, recifetd. de Demetriadi..
.,Steluta" de Alexandri. TAMA ne muzied si eantatli de ti-na
www.dacoromanica.ro
158
Po hut uParaponisitul pus in slujbd", de Alexandri. jucata CM
Vino.
La Teatrul cel Mare, compania dramaticd romdnd joacd,
,,Doud Orfeline" in beneficiul d-nei R. Stavrescu.
La 26 Februarie, in sala Ateneului se da concertul marei
cantdrete italiene Carlotta Patti.
In Camera, dupd. retragerea opozitiei liberale, s'a for,
mat o and Opozitie, in cap. cu D. Ghica, V. Boerescu, Ceaur As-
ian, G. Cantacuzino, etc. care numrd vreo 40 acterenti.
Ziarului Telegraful" i s'a fdcut de guvern un proces
de presa.
In sfdr$it, din P au z a hartuelilor din shnul partidului
sari, Lascdr Catargiu se hotdrd$te s treactt mana opozitiunei. El
dizolvd Senatul mai mult-spre a peclepsi pe conservatorii dizi-
denti : printul D. Ghica, Vasile Boerescu, Al. Ordscu, etc. Ale.,
erile cele noui sunt fixate pentru zilele de 26 si 28 Martie.
CADEREA "CABINETULUI LASCAR CATARGIU
Dizolvarea Senatului insemneazd inceputul sfdr$itului
pentru regimul conservator.
Costache. Rosetti, care refuzase sr), candideze in alegerile
din 1875, vine din Paris; el $tia cd acum regimul conservator,
e star$it $i ca." partidului liberal ii va reveni datoria de a lua
puterea. Dar mai sunt piedici.
La Palat partidul conservator are inch' multd influentd;
apoi sunt motivele politice .din afard: Dupd cum am spus intre
politica Rusied si aceea a Austriei e o prdpastie, dar printul
Carol inclind Cake politica Rusiei fiindcd aceasta este politica
Printului de Dismarch.
In curdnd se va vedea cd presa austriacd va ataca pe prin-
till Carol.
Opozitia se agita $i trimite la printul Carol pe Ion Bra-
tianu ca sa-i ceard ca alegerile senatoriale sd, fie libere. Esind
'de la Palat Ion Brdtianu face stt se publice in fruntea ziarelor
de opozitie urmatoarele rnduri:
,.Am dizolvat Senatul, a zis Maria Sa, pentru ca sd so
deschidd drumul legal al reintritrei in reprezentatiunea na.
tionald.
Alegerile vor fi libere, am clorit-o, o doresc si rispund
cd libere vor fi'.`.
Mud aceste randuri au apdrut in public cu autorizatia
Domtordlui toed lurnea a inteles cii, regimul conservator
era sfarsit.
Pentru intdia ()ail Printul Carol se depairta de la neutra-
,litatea Sa, sore a se prezenta fati$ ca un adversar al guver-
nuhri sdu.
Expresia: rispund ca alegerile vor fi libere" erau fitri
replica% guvernul si regimul conservator erau osanditii.
Alegerile care au urmat si au dat o mare majoritate opo-
zitiei, nu au fost. libere, ideal libere, dar au l'ipsit violentele,
jar opozitia rea.
www.dacoromanica.ro
-4-- 159
-- Din afar% stirile sunt mai rele; in Bosnia si Hertegovina
se prepara o rascoala, in Serbia se fac pregatiri militare pt.
picior intins. Se afla c pe Dunare tree vapoare rusesti cu ma-
terial de ra'zboiu.
Turcii se pregalesc si ei s. concentreze trupe pe granitele
Se-biei si Muntenegrului.
In ziva de 1.6 Ianuarie stil nou, George Clmenceau, ir
calitate de presedinte al Consiliului Municipal al Parisului.
s'a dus la marele Victor Hugo $i i-a anuntat alegerea sa ca
'delegat la Parisului.
In raspunsul dat lui Clmenceau Victor Hugo a spus sit
tirmatoarele elocinte cuvenite :
Functiunea ce-mi daVi este o onoare. Dar ceea ce se nu-
mote onoare in monarchie, se numeste datorie in Republical
Alegerile senatoriale incep. In Bucuresti animatia este
extrem de mare.
La colegiul I conservatorii prezinta pe printul Dumitni
,Ghica, iar opozitia pe Constantin Bosianu. Lupta a lost foarte
tgrea fiinda colegiul I de Senat era un apanagiu al conser-
tivatorilor. In acest colegiu vota pe vremea aceea intreg status
major al boerimei. In acest colegiu Beizadeaoa era foarte tare,'
Pentru colegiul al II-lea Incep sit se manifeste rivalititil
din sanul opozitiei. Rosii vor sa puna, candidatura lui C. N.
Rosetti, dar ceilalti opozanti sustin pe Vernescu. Spre a se lua)
o hotarare alegatorii colegiului II de Senat sunt convocati la o
intrunire pregatitoare in easel() giuvaergiului Carapati peste'
drum de prefectura politiei.
Comitetul studentilor, de si nu avea nici un rol, era in ptir,
la Intrunire. 4\
Mai inainte de a se incepe votarea a fost propagandat
oaptele la ureche, insinarile etc. Noi studentii eram pentru
Hosetti. Gazda era vernescan. Imi acluc aminte cit venind in+
tr'un grup in care mal gtiseam si eu, Carapati ne spune.
Nu zic, bun e Rosetti, bun e la gazeta, bun pentru, pro.
paganda, dar la alegeri nu a bun; la alegeri e mai bun Ver-
nescu.
De ce nu era bun Rosetti, si de ce era mai bun Vernescu,/,
riindca Rosetti trecea drept un revolutionar zvapaiat, frantu-f
zit, si cu idei nepotrivite pentru tara romaneasca, pe and Ven
nescu era un liberal moderat, asezat si mai ales om cu o avere
insemnatd.
Averea a fost in totdeauna cea mai bung carte de reco-
mandatiel
In sfar$it alegatorii prezenti se pronunta, pentru Vernesm
cu o mare majoritate.
La colegiul I, operatia a decurs in liniste, administratia
flu s'a amestecat fatis. S'a votat liber. Si rezultatul a fost pa-
ritate de voturi intre cei doi candidati. Biroul a procedat la !
tragerea sortilor si sortul a faverizat pe Beizadeaoa, dar opo-c
zitia a contestat alegerea aci sortul era contra legei. De altfel
nici Beizadeaoa n'a primit sa, fie alesul sortului si a clemisio:,
nat. Iar colegiul a fost declant Nacant.
www.dacoromanica.ro
160
La colegml al II-lea, s'a votat larilsi In toatil libertatea,
'IA esit Gheoighe Vernescu cu o mare majoritate.
Alegenle colegiului I dau o mare majoritate opozitiei,
Au fost ales': Bolgrad C. Bosianu, Muscel Ion De*hu,
omanati Ion Ghica, Meheclinti Ion Ghica, Romaa M,
Cogalnic anu, Arges Dumitru Bratianu, Dorohoi Ion Bra-
t arm, Baran C .Rosetti-Tescanu, Dolj Colonel HaraIambie,,
Prahova George Cantacuzino, Braila N. Blare'ntherg, Boto-
ani Dr. Iorgu Mavrocorclat, Cahul N. Lahovary, Covurlui Las.
car Catargi, D-mbovita Colonel Haralambe Fa hill Nicu Giu-
vara, Gorj Gr. Saftoiu, Ialomita N. Cgmarasescu, Iasi N. Drosu,
Ismail P. Ma Taxa, Neamtv N. Gridov, Olt N Batcoveanu, Put.
pna Teoclor Gata, R.-Sarat C. Gradisteanu, Sucem a Atecu Ore.
Hreanu Tecuci D. Sturza Teleorman D. Stefanopolu, Tutova M.
Epureanu, Vilhea C. Lahovari, Vaslui I. Em. MicIescu, Vla.sca
ariton Racottf, Buzau G. Vernescu.
Deci 19 opozanti, /3 guvernamentall *i I opozant indepen,
tent.
La colegiuI al II-lea fur& alesi:
Arges Colonel CAlinescu, Bacau D. G. Leca, Bolgrad ll
avercor Tat, Botosani Gr. Holban, Braila_ C. A. Rosati, Bu.
u N. Pacleanu, Cahul G. Dimitriu, Covurlui N. Vlalcu, Dalm.
ovita Isola Lerescu, Dolj G. Chitu, Dorohol P. Casimir, FR-,
iu Colonel N. Iamandi, Gorj T. Moscu, Ialomita St. Petrovich
Iasi Antoniacti. Ilfov G. Vernescu, Ismail Colonel Costaforu,
Mehedinti M. Isvoranu, Muscel Al. Golescu, Neamtu N. Albu,
1t C. Deleanu, Prahova C. A. Rosetti, Putna GhTta Orleanu,
oman Gen. Florescu, Romanati Achil Teohari, 11.-Sarat I.
kceanu, Suceava V. Gugiu. Teruel Tache Anastasiu. Te-
eorman General Plorescu. TutoN a Torgu Rada, Vtacea Stefan
Iesoianu, Vaslui D. A. Rseanu, Vlasca Apostol Grajdanescu.
As fel opozitia hberal-naronala. obtinea 36 mandate, con-
tra. 28 gm ernulul.
Un opozitionist independent: Gheorghe Cantacuzincy si o
elegere nula la Ilfov.
Universitatile au ales: la Bucureti pe Al. Orascu opozant
klin pal tidul D. Ghica far la Iasi pe Nicolae Tonescu seful. frac-
tiunei I berate.
De Inclata re rezultatul alegerilor fu conoscut Lascar Ca-
itargiu s'a dus la Palat *i si-a prezintat cl migunea.
Vineli la 2 Aprilie Romfinul" anunta ca regele a chemat
ve Gheorghe Veinescu spre a-1 ins- mina sI compue cal me-
(WI. A cloua zi Silmbata 3 Aprilie, acelas ziar anunta ca Gh or-
.ghe Vernescu, fiind ins6rcinat sa formeze cabneful, a pre-
zentat Domnitorului lista n-nn steriala urmatoale:
Presedinte si la interne G. Vernesru, Manotacl e Costache
Ila luc ari publice, Ion Ghica la justitie, M. Cogalniceanu la
fafa erle stril ne, Ion 13ratianu Ia ra'zboiu, Dumitru Sturza la
Vinante, Eugen Stuitescu la instructie.
} Domnitorul certincl sa se f -a modificliri in listit G11POr-
the Vernescu si-a denus mandatu,l,
www.dacoromanica.ro
A 1612 Lai
www.dacoromanica.ro
102 -.1fr
www.dacoromanica.ro
169
anornme faceau furori. Acum dadea reprezentatit la Hotel
Dacia intr'o sal& de jos, in tovarasia unui cantaret francez a
nume Charles Valtier si a unei tinere cantarete numita Serapl
Line, mai tarziu o cunoscuta corsetiera bucuresteana.
Pe vremea aceea petrecerile bucurestene de vara se mar-
gineau la gradinile Rasca si Stavri. Soseaua, cofetar'a Capsa
si cofetaria Fialkovsky. Leul i Carnatul, gradina Constantin
(actual Epurescu). Vara boerimea se ducea la Paris sau pe la
rnosii, putina lume pe la Campulung. Teatre de vara nu erauf
Rare ori cate o gradina cu cantareti.
Ziarele liberale publica lista candidatilor guvernamerrk,
tali pentru judetul Ilfov,_ la Camera : Colegiul I, Gheorghe'
Vernesc; colegiul II, Eugeniu Predescu; colegiul III, Gen&
ral Golescu, C. A. Rosetti, Dumitru Bratianu, Stancu R. Be,
cheanu, Eugeniu Statescu. Grigore Serurie, col. IV Nicolae
FIeva.
Anuntarea acestor candidaturi s'a facut intr'o Intruniret
la Circul Suhr. Bonifaciu Florescu, care erea si el dornic de a/
candida, a cerut cuvantul spre a combate candidatura lui Se-
rurie si a lui Statescu. In sala pling de lume a lost un-moment
de zapaceala si mare. zgomot. 0 parte din public sustinea pe
Bonifaciu, dar majoritatea era dincolo. C. A. Rosetti, in per-
&Dana a vorbit Iuand apararea lui Serurie i aratand merfte1e
lui ca luptator si nesiramutat membru al partidului.
. Bine inteles, lista a lost aprobata. astfel dupa cum a fosii
aprobata de comitet.
A doua zi generalul Golescu refuzand candidatura, a foss
inlocuit cu Emil Costinescu.
NOUL REGIM LIBERAL
In alegerile colegiului I n'au izbutit de cat 2 conservai
tori: Printul A. Stirbey si colonel Roznovanu.
La colegiul H din Braila, Nicolae Blaremberg a fost batutir
de Care un liberal rosu C. Giuvara cu 66 voturi contra 581
Blaremberg a fost ales PI colegiul al 4-lea.
Alegerile dau o foarte mare majoritate partidului Rosettf4)
Bratianu. Dar la alegerile senatoriale partiale liberalii sufera 4:(
Infrangere cb:ci la Ilfov, Putna, Buzau i Mehedinti es con.4
servatorii.
. La Ilfov Dimitrie Ghica e ales cu 68 voturi contra lui IonA
Cantacuzino care n'a intrunit decal 10. Bine fnteles rosii Paul
lgssat sa fie ales.
C. A. Rosetti este ales presedinte al Camerei cu 70 voturt
contra 4i date lui Dumitru Eratianu. Pe numele lui Dumitrul
,Bratianu s'au numarat toti liberalii ne-rosii. Vernescanii, in1
dependentii, Fractiunea din Moldova, ai lui Manolache Cosi:
tache etc.
Dovada este acurn facuta partidul rosu este absolut stif.41
pan pe situatie. Incercarea cea mai importanta a tuturor celor-d
lane nuante liberale, aceea de a invinge pe Rosetti, chiar opr4
nandu-j un candidat rosu, n'a izbutit.
www.dacoromanica.ro
170
De acutn situatia se va dezvolta n meta:41c. Toate eels;
lalte personalitati politice : Cogalniceanu, Manolache Costa..
the, Vernescu, Ion Ghica, Dumitru Bratianu, etc., vor fi In!
atit-krate 'sem se vor supune.
E. A. Rosetti nu era in Bucure$ti cAnd a fost ales pre-
4edinte al Camerei. Instiintat de alegere a trimis presedintelui
Vie varstti, generalul Magheru, urmatoarea telegrama:
La dumneavoastra recurg, venerabile, pentru a expima
Camerei, pana sa pot sa implinesc insumi aceasta sacra dato.
Prie, sentimentele mele de gratitudine $i de .devotament cu ress
pect I cu iu.bire".
C. A. ROSETTI
Indata dupa constituire, Camera numeste o comisiune ile
Pancheta parlamentara pentru darea In judecata a mini$trilor
\ponservatori din cabinetul Lascar Catargiu.
Sunt propusi la darea in judecata:
1) Lascar Catargiu, fiindca in intelegere cu colegii sai, ti
,abuzat de putere spre a falsifica alegerile, ea a intrebuintat
kin folosul sau banii publici, ca a oprit pe magistrati de air
tdrideplini datufle, etc. etc.
Petre Mavrogheni, lost ministru de finante, ca a falsr;
icat bugetul Statului, ca scopul criminal de a ascunde acted
warata situatie financaarti spre a se mentine la putere, etc. etc,
3) George Cantacuzino, lost ministru de finante, pentru
acelea$i motive ca predecesoral.
4) Gen3ralul Plorescu aproape pentru acelea$i motive ca si
tascar Catargiu.
5) Al. L thovary fost ministru de justitie pentru ca a in-'
,,fluentat alegenle. a numit magistrati personali, cautand sa
conrupti magisltatura, etc.
6) Vasile Boerescu, fost la externe,.pentru acelea$i motive,
7) Gheorghe Costaforu, id id.
8) Titu M;,iorescu, id. id.
Raportor a lost Anastase Stolojan Cleputat de Dolj.
In raport gasim urmatoarele piese interesante.
.44 Aprilie 1875. Prefectului de PloestiBuzau, etc.
Ardeti toata corespondenta secreta i dictionarul, Grit'
vArind noul minister va da dictionar altul prefectilon
L. Catargi
,,D lui Grigore Lahovari prefect e Mehedinti.
,,Raspund i nota dv. cifrata Am vorbit cu ministru rcle
tfinante, sper Insa ca acesti domni nu vor tocmai astfel vo-
turile dumnelilor. Sa fie dumnealor siguri ca se va face tot ce
se va putea i ca dumnealor NTOP fi preferati.
Ministru, L. Catarg4
.,D-lui LVentura prefect de:Boto$ani.
t ,Scrisoarea d-voastra din 26 Februarie am primit-o si am:
luat disnozitiile de care-mi vorbiti. Tinet,ima In Gwent de tO
www.dacoromanica.ro
171
,ce se petrece acolo *IL pentru inlesnirea cheltuelilor Ara trimit
:un mandat de una mie franc!.
Ministru, Lased?' Catargiu
Confidential d-lui Odobescu, prefect de Dambovita.
Raspundeti Indata dna punanclu-se candidatura genera-4
ului Florescu la Colegiul I va faceti forte a reusi.
Ministru, Lasciir Catargiu
Chintescu, prefect la Magurele.
. ,,Mi se raporta ca alegerea d-lui Efrem Ghermani, n'ar fl
sigura si a se fac dificultati. V. invit a stdrui ca cl. Efrem
Dhermand sa se aleaga negresit.
Ministru, Lasciir Catargiu
Se cere darea in juclecata si a generalului Tell, fost mi-4
nistru de instructie, dar cererea e respinsil cu 46 bile. albe con-,
tra 36 negre. Propunerea n'a intrunit 2 treimi reglementare.
Comisiunea propune ca minriStrii dati In judecatti sa fie
arestati preventiv. S'au Impotrivit Ion Campineanu, Gheorghe
Marzescu, Mihail Cogalnicenu, Manolachi Costachi. G. Ver,
nescu, Insa Camera cu 62 voturi contra 29 aproba parerea co-
mdsiunei.
Apoi Camera alege o comisiune de 7 membri spre a face
instructia fostilor minitri. Sunt alesi; An. Stolojan, N. Tones-
cu, Eugen Statescu, D. Bratianu, N. Fleva, D. Giani i N.
Voinov.
Cestiunea darei in judecata a ministrilor conservatori cal
si a arestarei lor preventive a inasprit raporturile intre guvern
si majoritate. Cu prilejul votarei preventiunei acestor fosti mi-
nistrii, Manolache Costachi vazand c. parerea sa nu e impar-
tasita de majoritatea Camerei, a spus ca se vecle In aceasta Ca.-1
merti ca i un copil orfan. Cu acest prilej si-a anuntat 1iotti-4
rirea de a demisiona.
De altfel alegerea lui Costache Rosetti la presidentia
Camerei era categorica pentru seful guvernului Manolache
Costache Epureanu ; acest conservator care prezida urt
guvern liberal, nu avea in Camera de cat 2 partizani. De aceea,
Intr'un scurt discurs pe care II rosti dupg alegerea lui C. A.
Rosetti, Pau declaratia de mai sus.
Ion Br6tianu Ii raspunse printr'o cuvantare foarte curtel
nitoare aducand laude caracterului integru al lui Manolache
Costache cat si multu.miri pentru serviciile aduse caurei liber
ralismuluh ins Epureanu se retrase iar prim ministru fut
numit Ion Bratianu.
Cu acest prilej cabinetul fu remaniat. Odell cu Epureanu
mad e$ir din cabinet Cogalniceanu si M. Ferikidi. In locul 114
CoglIniceanu veni la externe Nicolae Ionescu, In locul lui Fel
rikidi Eugeniu Stltescu iar in locul lui Epureanu D. Sturza. t
Alegerea lui C. A. Rosetti la presethntia Camerei Rinse
'dovada ca in acest corp era o opozitiune puternica care putea
creste si deveni nelini$Litoare. SI nu uittim cI Eirsetti Intrw.
nise 70 voturi iar Dumitru Bratianu 41, deci Rosetti nu fusese
aleskle cat cu 0 majoritate de 14 voting din 1.11 volanti. Brti-
www.dacoromanica.ro
172
tianu intelegea e blocul opozitionist dobandit prin coalit1u4
nea mai multor nuante liberale, trebuia spart.
Cel mai puternic grup din opozitiu.ne fiind acela al frac*
tiunei libere si independente din Moldova, catre acesta Ii in,
drepta privirile Ion Bratianu. Seful fractiunei fiind Nicolae Io,
nescu, Bratianu Ii oferi portofoliul externelor.
Din comisiunea do ancheta parlamentara demisionand
N. Voinov si Dimitrie Bratianu sunt alesi in locul lor George
Misail si Emil Costinescu.
Vazand ca au fost omisi de la dares. in judecata. fostii mi-
nistrii Theodor Rosetti si Petre Carp au cerut sa fie trimisi si
ei inaintea Casatiei. Bine inteles clorinta nu le-a fost
Petre Carp fusese prea putin timp ministru, el inlocuise
pc Maiorescu la instructie dup'a ce acesta primise votul de
blam la Senat. Primind portofoliul i prezentandu-se in feta
parlamentului noul ministru indispusese de la inceput majo-
ritatea declarand ca el se considera urmasuI lui Maiorescu si.
a operei sale.
Impotriva lui Theodor Rosetti nu se gasise nici o vina.
Carp erea foarte dispus pentru asemenea acte de bravada
easi pentru zeflemele.
A doua zi dupla constituirea Cabinetului Bratiaun, zia.
ristul Ventura Ii intalneste pe Ca lea Victoriei. Acesta Ii spune:
Liberalii rosii s'au instalat definitiv si pentru multa.
vreme.
Carp li raspunde :
Scoate carnetul.
Si dupl. ce Ventura ii intinde carnetul, Carp strie cu
treionul.
Acest regiru nu va sta la carm'a mai mult de 2 sap-
Omani, fiindca in acest guvern nu este nici un om de Stat.
Dar regimul Bratianu a stat 12 ani la putere.
Ministrii conservatorl dati in judecata, chemati ea sa
ilepuie in fata Comisiunei de ancheta parlamentara, refuzand
ati se prezinte, se dau contra lor mandate de aducere. Forta pu-
blic. este insarcinata sa'i aduca. In fata acestei violente toti
fostii rninistri conservatord se prezinta in fata comisiund
ins& refuza sa raspunda la intrebarile ce li se pun. Fostii. mi-
nistrii declara ca contest& legalitatea procedurei si nu recu-
nose membrilor comisiunei dreptul de a-i supune la intero-
gatorii. Comisiunea se gaseste in fata unui punct mort.
Partidul conservator, vazandu-si situatia internA foarte
compromisa mai ales in urma darei in judecata a. tuturor
fruntasilor si a cautat sa sape situatia guvernului in afard.
Atat la Paris cat si la Berlin Viena si Budapesta regimul 6rai-
acuzat ca face o politica revolutionarti, antisemit i rusofila.
Din corespondenta intima a lui Nicolae Ionescu, ministru
de externe, de scurt durata in 1876, se vede cu ce greutati avea
'de luptat guvernul. Finanta evree era atatata ca s. nu dea
concurs guvernului, de si nici un act de antisemitism nu se
produsese in tars._ eft
www.dacoromanica.ro
4-- 173
Dinteo scrisoare din 6 Septembrie pe care_ C. A. Rosetti
trimis extraordinar al Wei la Paris a adresat-o la 6
Septembrie 1876 lin Nicolae Ionescu, reproduc urmdtoarele
randuri :
Reactiunea de la noi, PUTERNIC AJUTATA DE EVREY,
a lucrat si lucreazd, nu numai in Austria si in Germania, dar si
aci. Are cu dansa pe d. Mitilineu, care a comunicat comu-
mica actele mimsterului schimonosite. i chiar ultimul memo-
I,riu personal al lui Cogdlniceanu1). Are pe Charlier, care a
kscris si scrie necurmat la foarte multe ziare d'aci politice st
financiare .Francezul de la legatiunea noastrd d'aci, nu numai
cd nu face nimic de cat, din and In and cate u.n slab articol
In Memorial Diplomatique" (care nu are nici o valoare) dar
ne este ostil lucreazd contra noastr trddand ce stie si ca-
lomniind.
Toate zarele finaciare riisginclesc cele mai infame neadco
.varztri care ne fac mare rim Foarte multe ziare publich articole
contra guverimlui actual spurrand.cd ruindm tara, ci mancalm
banii din Casa de depuneri, tot in Rue ce scrie acolo
Cd darea in judecata a ministerului este provocata numai
Ie ura noastra personald, ed. tara este cu dansull i c'am fd-
cut'o din rilzbunare si ca sa-i inlaturum de la guvern pentru
cateva luni. Ca" Carol face rdu si se pierde ltisand acest mi-
nister, cd demisiunea lui Epureanu, Cogalniceanu si F'eri-
kide a lost cd, nu mai puteau lua rdspunderea actelor neso-
cotite si compromittoare ale guvernului actual. Mai aci un
specimen din Courrier de_ France" (Gentrul stang). Chiar si
L'Evenement" care este din stanga inaintatil si era cu noi,
a cdzut In cursd j ne atacd i ne insultd, c persecutum pe
Francezi, etc.. etc."
Din aceste randuri se vale cafe pante cheltuiau adversarii
guvernului spre a putea avea o astfel de campanie de presd.
Dovadd cd totul se fiitea cu bani ne-o dd tot C. A. Rosettt
in aceia* scrisoare, cand spune:
Remediul sd se facd cu mare grabd. S. ma autorizati s.
angajez palm francezi ca s scrie articole pentru noi, dandu-le
cate 500 de franci pe lung% pe cat yeti fi ia guvern.
S. mg, auforizati sa fee oarecare cheltueli indispensabile
pentru a urni actiunea in favoarea noastrd, cam 4-5 pranzuri
si 4-5 cadouri a ate 1000 franci fiecare".
A doua scrisoare Rosetti o trimite lui Nicolae Ionescu la
17 Septembrie ; din ea se vede cat de grea erea situatia guver-
nului liberal In strindtate i te silinte trebuia sresi dea spre
a o liniti i a'i dobandi increderea.
Paris, 17 Septembrie
Rue St. Honor 390
my.
www.dacoromanica.ro
174 -
Iubite ministre,
telegrafia. azi, Iti -scriu si aceste linii ca expresive.
Nu cunosc Lond.ra, si,- prin urmare, intelegi catit perdera
da thnp pang sg fac cuno$tintrt cu barbatii politici al guver-,
nului si ai opozitiunei.
Cheltuclile acolo sunt mull mai mari cdci trebuie sti stag
la un birt mare si s am $i un salon. Dacti aci am fost silit
sg mg mut si sti am un salon, cu cat mai mutt se core aceastaj
la Londra. Aci am luat apaqamentul pang la 1.1. Octombrie siJ
plgtesc peste tot 700 de franci. Sunt, apoi, silit sa iau .cu mine
un secretar care sg, *tie bine si limba englezti. Am apoi acil
treburi politica, fac ceva. Te rog, dar, inclupleca pe d. Bralianui
a se repezi el care ar face acolo tot cu mutt mai bine de
cat mine.
In Italia am cunoscuti dar in Londra absolut nimic.
Ducele1) mi-a fticut nu numai o primire din cele mai bune
dar mi-a vorbit de toate cum mi-ai vorbi dumneata, adica en
amicie $i cea mai mare incredere.
Voi fi presentat, in curand, Maresa1u1ui2).
In guvern am inceput lucrdrile. Indatti. ce va veni Thier$
11 voiu vedea $i el mrt va ajuta mutt.
Sapttimana viitoare voiu valea pe ambasadori.
Al d-tale cu iubire si devotament
ROSETTI
In timpul acesta evenimentele din Balcani se precipitir,
rgscoala din Bosnia si Hertegovina cat si rgzboiul sarbo-turc,
pun in primejclie pacea in 13alcant. Intrarea Rusiei ii actiune
nu mat este o taint. pentru nimeni, acum diplomatia se strg,
dueste numai ca sg localizeze conflictul..
Rusia incunostiinteazil formal pe prIntall Carol cum cg la
primilvara armatele rusesti vor intra in Romania spre a trece
Dungrea. Situatia erea foarte serioasg. In presa straing aptt-4
ruse $tirea, data cu preciziune, cum cg Rusia cere retrocedarew
celor trei judete basarabene si stergerea ultimelor urme ale
tratatului dela. Paris.
In Romania, fatrt cu aceasta stire, se porneste un curent
sustinut do hrwbati politict seriosi, ca Romania sa stea de
partea Turciei si sti se opung cu armele invaziunei rusesti. Dar
cc puica face Romana cu mica ei ostire de 40.000 oameni ?
Pe de altti parte Turcia, eunoscand pericolul, se adreseazg
guvernului roman intreband.u-1 care'i TS, fi atitudinea in caz
de rtizboiu $i daca este hotrtrit sg, stea leal alaturi de puterea
suzerand.
Nicobe Ionescu, ministrul de externe, rgspunde printeo
notd.ce a fticut pe vremuri zgomot, in care a intrebuintat-o ex-
presiune cgruia nimenea nu i'a putut descoperi intelesul ; Ni
colae Ionescu, retorul cum ii spu1.3a Maiorescuscria ea'
I) Ducele Decazes, ministrul de externe al Frantel,
5 Maresalul Mac Mahon, preedintele Republicei.
www.dacoromanica.ro
-- 175
Kituatia este ae o nedefinit practicti.. In acela$ timp ministrul
postru cerea Portei sa Indeplineasca datoriile sale de Putere
SuZerana. aducand in Romania o armata de 200.000 pameni cu
care sa pnata,fi aparat teritoriul 'roman.
Aceasta not& a Lost foarte mull criticata si zeflemisn, or
mai ales osandita fiindca, daca Turcia ar fi dat ceea ce i se ce-
rea,
. teatrul
. .
razboiului ar fi fost transportat pe teritoriul Ro-
ausines.
Ion Bratianu a socotit mai cuminte sa se Inteleaga direct
.
www.dacoromanica.ro
176
6 razbOiul turco-sarbo-muntenegrean nu erau alt "decal pre4:
ludiul marelui rbboiu, nu erau alt de cat o prefata a agrei7
eiunei rusesti.
Mud so vor publica, mai tarziu documentele secrete ale ep&
cei se va vedea cum ca, Inch. de pe timpul guvernului Catar
giu, au urmat tratative cu cercurile guvernamentale din Bum)
resti, spre a hotari Romania sa,' intre In razboi aMturi de Ru-i,
sia. Dar nu intregul guvern era In secret. Guvernul era Im
partit In duoa fractiuni: de o parte Lascar Catargiu care nu
cunostea In deajuns situatia, de cealalta parte generalul F1o41
rescu care fusese castigat cauzei. De aceea generalul Floreacii
nicea pregatiri nelncetate atat spre a Mari efectivele armateit
cat si spre a dota armata cu materialul necesar. Bine bite lea
ca printul Carol ,pus In curent de la Berlin, cunostea situatiai
si sprijinea lucrarea. generalului Florescu.
Cand au venit liberalii la putere si au trieput marea an1
cheta pariamentara impotriva gestiunei guvernului conservai
tor, unul din capelele de acuzare a fost si acela ca generalul
Florescu fitcuse marl depozite de caciuli dorobantesti cat si
marl depozite de lopeti scurte pentru arma geniului- In eaj
pul acestei strasnice campanii statea inexorabil Dimitrie Stur
za, viitorul sef al partidului liberalcare era camp1onu1
calor mai drastic,e economii. La intrarea In razboiu colonelia.
Slaniceanu, ministrul de razboi s'a pomenit fara caciulile care
'fusesera vandute la licitatie, iar la asediul Plevnei lopetile ro-
mane au facut un mare serviciu, mai ales ca armata ruseasc4
nu le avea.
Rusii, la Inceput n'au cerut concursul armatei roman&
Erau prea mandri ca sa solicite ajutorul micei ostiri romitne,
compusa doar din 40.000. oameni. Tot ceea ce eereau Romaj
niei era_ sa le lase libera trecere prin tail. I
www.dacoromanica.ro
.... 178 ......
www.dacoromanica.ro
179
unde Romania era data drept exemplu ca una din tgrile &re
maA liberate din lume.
Ziarul La France", Intre allele, a scris:
.1:Yana acum am avut obiceiul de a ne duce sa cautarn
termeni de comparatiune, exernple si lectiuni de bung, po1iti4
ch. in Anglia sau In America.
Astazi iata un mic popor nascut de en i poate In ajunui
nunui razboiu spaimantator, care vine la randul sau, sa ne .
arate cum se guverneaza i sa umileasca patriotismul nosbrmi
In momentul cand Ii mobilizeaza armata, Romania proclamIN
ce? Starea de asediu ? Nu I Ea proclama libertatea absoluta 4
presei I".
In luna lui Decembrie 1876 parlamentul a votat apoi si o
lege care desfiinta arestarea preventiva In materia delicteloz
de presa.
Dimitrie Sturza 1st cla demisla din minister din caua
ca nu Impartasea politica antiturca a lui Bratianu.
La statsitul lui Decembrei moare Gheorghe Costa-Foru
lost ministru de externe si de justitie, a fost agent diplomatic In
strainatate, unul din cei mai insemnati jurisconsulti, profesori
de drept civil la facultatea do drept din Bucuresbi.
Am fast elevul lui Costa-Foru In anul intaiu de drept, 5i,
am Inca in memorie unele din prelegerile lui. Era un profel
sor eminent 5i un mare parbizan al drepturilor evreilor..;
Unii spuneau ca are In ascendenta lui origina semita.
Locuia In strada Scaune in casa care a trecut apoi In pro-)
prietatea lui Nicolae Filipescu. Am asistat la ceremonia fune4
bra si la Inmormantare. Acasa cuvantarea funebra a rostit-oi
Vasile Boerescu. Rana la carul funebru l'am dus pe umerii
patru studenti de-ai lui. Eu eram unul din eel. patru. It
Gheorghe Costa-Foru a murit de uremie.
Stirile de peste Dunare sunt rele pentru insurgentii
basniaci si pentru Sarbi. Desi Rusii au trimis Sarbilor mul
material de razboiu, multi voluntari si ofiteri, acestia sunt
invinsi. In ultima lupta dela portile Belgradului Sarbii au &IA
fenit o grea Infrangere iar voluntarit rusi, cari s'au batut cle
mult curagiu, au cazut In proportie de 80 la suta.
La Bucuresti lumea politica este Ingrijorata Mudd. 44
cum nu mai ramane indoiala ca Rusia, spre a nu-si pierder
prestigiul lath', do lumea slava, va trebui sit intro In lupta.
La Budapesta Insa, Ungurii jubileaza. Studentiri univer4
sitari deschid o subscriptie spre a oferi o sable de onoare lui
iAbdul-Kerim-Pasa, comandantul suprem al armatelor turzi
usu.
o delegatie a studentilor pleaca la Constantinopole ca)
sti dud.' sabia, dar In portul Triest sufera o manifestatia ostila
din partea italienjilor, sarbilor i grecilor. 0 mare multime ac
salteaza vaporul si bombardeaza pe unguri cu mere si ouhl
stri Gate.
Dar o mare agitatie cuprinde cercurile volibice din ea&
za evenimentelor politick din Turcia..
www.dacoromanica.ro
180
In Turcia se produce o revolutio Membnii societgtii ,,Suna
ITurcie" rgstoarng guvernul si aduc la putere pe Midhat-Pasa
care vine cu reforme consitutionale.
Midhat-Paa mare vizir, aduce o constitptie noug. care
rIempereaz g. absolutismul, dar, in acelas timp, la articolele
. si 7, educe o gravg atingere suveranitgtei Romaniei. Prin a-
seste artiGole Romania ca si Egiptul si Serbia, sunt conside-.
irate drept provincii turce$ti.
Guvernul intreprinde o puternicg campanie de Impotrivid
rbe fatg de pretentiunile Turciei si de struinW pe rang& ca-
inetele europene ale Puterilor garante.
Cestiunea e senioasg $i arzgtoare. Camera si Senatul tiff
fiLloug $edinte secrete in care guvernul comunicg stadiul ces-
tiunei si intreaga situatie politica% Apoi la Camera, la 22
(Decembrie se tine sedirita publicg in care se discutg o Mo-
tiune prin care guvernul este invitat sa protesteze inpotriva
!nouei Constitutii turcesti in ceeace priveste dreptunile Ro-
rmaniei.
Nicolae Blaremberg, Manolaki Costaki si Petre Gradlistea.,
nu combat Motiunea pentru cestiuni de forma sau de tacticg
1nsg, in realitate, fiindcg acestia erau acum in opozit/ie. Ion
liBratianu, seful guvernului roagil, *frig, Camera ca sg voteze
Motiunea cu unanimitate. Interesul Romaniei este ca parla-
Imentul sg. fie unanim in aceastg cestiune. In sfamit Motiunea
e votatg cu 79 voturi albe si 7 abtineri.
' Dar agitatia este $i afarg. Guvernul prin agentii sgi, pro-
Yoaca agitatia studentilor universitari: Imi amintesc cg. ne-am
saclunat in numgr foarte mare in una din Wile Universitatei_
Discutia a fost foarte agitata. Ion Bibicescu, student la facul-,
itatea de litere $i redactor la Romtinul, rosteste o cuvantare in-
Aflacgratit in mijlocul zgomotului mare. Cum multi dintre
'studenti erau conservatori sau adversari ai rosiilor, Bibicescu
am era agreat fiind banuit ca este agent guvernamental. In
isfarsit, acoperitg de un zgemot ce asurzea si in agitatia febri-
f1a, se voteazg o motiune de protestare Impotriva lui Mihdat-
iPa$a si, in acelas timp, studentimea cerea guvernului ins-,
_tructori militari spre a se preggt pentru apgrarea tgrii.
Ma-se terming anul 1876.
ANUL 1877
La Inceputul anului 1877 presa straina incepe iarg$1 og
scrie in contra persecutiilor indurate de evrei in Ro-
pania. Fiindcg. Alianta israelitg stia c. un mare razboi va
Ozbucni in Europa $i o Confenintg pentru pace se va Intruni,
rcle aceea preggtea terenul din vreme facand sg rgsune lumea
cu barbariile, torturile si celelalte salbaticii" suferite de e5
yreii din Romania.
1- Dar evreii 1ns5i, cei -de bung. credinta si inteligenti --0
protesteaza imPotriva manoperilor Aliantei. Intelegand cg
www.dacoromanica.ro
181
A cloua :
D-lui redactor al ziarului Unirea Democraticii"
In urma necalificatelor calomnii aduse asupra Romaniel
$1 tuturor Romanilor, in general, de catre ziarele streine rau
ivoitoare acestei tari, subsemnatii, In numele tuturor coreli,
gionarilor nostri din Romania care suntem foarte indignati
de neadevarurile inventate de nu stim eine, cum ca am hi
maltratati de Romani in caminurile noastre, mai ra;u decat ar
'fost &Arbil si Bulgarii de Basibuzuci i pentru a se con.:
vinge lumea intreaga, de ce credinta trebue s puna in calom-
niile ce umplu coloanele acelor ziare streine declardm,
ceeace nu poate nega nimeni, c trdim in Romcinga in cea maz
bunti armonie cu Romdnii, lard a ni se cauza nici cel mai mic
rdu, dupg cum insinuiaza acele ziare streine prin esorbitante-
le si intentionatele lor inventiuni.
I Rugam, prin urmare, pe zisele ziare a nu mai produce esti
peaclearuri ,care scandalizeaza, lumea, pentruc a. suM vadite
palomnii date la lumina. de Mee oagneni, cari, pe Ind reaua
www.dacoromanica.ro
182
lor voint4, nu au cel putin, nici cea mai" mica -gee Uespre
Go este Romania si ce sunt Romanii.
VI rugam, deci, d-le redactor, a da ospitalitate acestei de4
claratii, In ziarul d-voastra la care, din graba ce am pus penq
tru a iei publicare, nu am putut aduna mai multe semna.,
turi, dar la care prornitem a adaoga in curand semnaturile
mai tuturor coreligionarilor nostri din Romania i a primi cu
multumiri anticipate, etc_
Avram Leibu, Isac Aron, Lazar losif, Itic Marcovici, eta
in total 27 evrei fruntasi".
Acum iatti Nota pe care ministrul de externe N. Ionescil
a trinais-o reprezentantului Romaniei 1a Constantinopole, 114
Airma votului Camerei:
Bueuregi, 3 lanuarie -1877
Am primit telegrama d-voastra dela 20 Decembrie (t
Ianuarie) prin care-mi comunicati declaratiunile date de Es.?
Sa Safvet Pasa asupra intelesului si scopului art. 7 din chart.%
Constitutionala otomana.
Aceste declaratiuni au produs o impresiune penibila asu4
pra guvernului A. S. principelui Carol.
Capitulatiunile principilor romani cu Sultanii otomani aii
stabilit Intro Sublima Poarta i Principate raporturi bine defiq
nite, care n'au alterat intru nimic pozitiunea lor de Stat su-tt:
yeran. Existents. legala a acestor raporturi a fost consacrata
prin tratatul i conventiunea dela Paris.
Aceste capitu,latiuni fac astazi parte din dreptul public ell?
ropean.
Si tocmai in virtutea acestor drepturi, a indeplinit Rorna4
nia In timp de 20 ani diferite acts politica si de suveranitate
nationala recunoscute de puterile garante i chiar do Sublim4
Poarta.
Orice transformare ar face guvernul otoman In regimul
sau interior prin charta-i Constitutionala, aceasta nu poate_
absorbi individualitatea noastra, politica asigurata prin capIi
tulatiunile noastre i prin tratatele europene.
Charta acordata de M. S. Sultanul supusilor sai nu poate
`du. s'atinga Intru nimic relatiunile stabilite prin aceste acte
-Internationale.
Afirmarea Excelentei Sale Sava Pasa ca. Romania e una;
uin provinciile privilegiate ale Imperiului, e dar, de natura
13,cla cea mai gravit atingere thenturilor noastre seculars. t
www.dacoromanica.ro
--- 183
are: toe:stud a format totdeauna un gal cleosebit -de Pro-
cinciile si posesiunile Turciei $i Suveranul nostru nu poate fit
tomparat cii un Cap de provincie otoman.
Guvernul A S. principelui Carol Indeplineste o datorie
lin cele mai imperioase declarand nule si neavenite dispozi-
Cunile Chartei otomane intru tot ce priveste pe Romania si
Drotestdm in moclul cel mai formal In contra violdrei drop-
turilor neastre gaiantate de tratate.
Rdspunderea i consecintele unei violdri atat de flagrante
-cad cu totul asupra guvernului otoman care a rupt legdturile
pe care Romanii au $tiut sd, le respecte toteauna.
Guvernul A. S. Principelui Carol, tare de dreptul Au $1
Increzdtor in simtimantele de dreptate ale Europei, spell ta
Puterile garante vor aviza a face Ase respecte drepturile
patiunei romane.
VS, autorizez a Idsa copie de pe aceastg protestare atat In
mainile Ex. Sale Safvet Pa$a cat $i reprezentantilor puterio
tor garante.
Ministru, N. lonescu
Aceasta era prefata proclamgrei independentei RomanTel
pare a fost fgcutd peste putine luni.
Ziarul Messager de Vienne publicg in timpul acesta cd
Poarta a cedat protestdrei Romaniei, si aclaugd: Aceasta nu
' e cu totul independenta absolutd, a Romaniei, dar e preludiul
el. Rilbdare. Totul vine la timpul Au",
Un incident la Teatrul Cel Mare (Teatrul National).
Teatrul era acum iardsi Inchiriat lui M. Pascaly, Insd Col
raltetul Isi rezervase 2 seri pe Aptamang pentru a Inchiria
'sea si altor artisti. In una din seri o lnchiriase lui Meet
Wilk), care pusese pe afis, Intre alte piese, $i o satirg politics
intitulatd: Pulsar vechi sau zdrente politice".
, Seara Comitetul interzice lui Millo sd joace satira sub cuo
eint cd este indecenta si slujeste drept pugilat politic.
Dar sala gemea de pnblis., fiind topmai aceast g. bucat6
garnise marea cur. ozitate, 0:',LaTnatiprilort
Dupe ju'carea celor 1 alle!bucatr tdbmw cand publicul ern
mai nergbdb,lor. Millo apatelie snug l anuntd cg i s'a inter4
i j ucarea zdrentelor".
In sald izbucneste un mare huet1 Publicul aplaudd flueo
strigg. si cere ca satira A fie spusg, Dar de oda% sala Ama-
toe In Intunerec, cdci directia pusese sd se stinga policandrul
cel mare Un zgomot asurzitor izbucneste. Millo, apare pe see
frah Intre 2 lumandri aprinse si. spune cg, este sechestrat de
pompieri. Publicul strigg, unii sar din salg pe scend, In sfarsit.
marele Milo este silit sOil sound satira tn feta unel sli oarft
be, Mind, eu dela humanciri aprinae.
www.dacoromanica.ro
184
A doua zi la Camera mare ferbere.
Deputatul Grigore Vulturescu interpeleaza guvernui. utt
nterpelare se asociaza Pantazi Ghica, Colonelul D. Leca, N.
Dimancea, Lased'. Costin etc. Toti spun ca s'a violat Constitui
ia pi cer destituirea membruor din Comitet.
Petro Gradi$teanu, care fcea parte din Comitet, ia apara-.
rea Comitetului, apoi intervine munstrul Cultelor G. Chitu,
si chiar primul ministru Joan Bratianu.
Camera a votat In urma urmatoarea motiune : dupe co
amandoi ministrii au declarat c vor da satisfactie Camerei:
Camera, in. urma explicarilor date de ministru i avandi
rdepling incredere cd se va da depin satisfactie libertlitilor Pu-
blice $i constitutionale lovite, trece la ordinea zilei".
Dumitru Sturza s'a retras din guvernul Bratianu de
oarece erea cu totul protivnic politicei ostile Turcriei. El nul
aprobase protestul in potriva Constitutiei lui Midhat Pa$a, el,
care vedea venind razboiul ruso-ture erea protivnic alto
antei Romaniei cu Rusia. De aceea,pe toate caile lupta, ca sJ
puna Romani In neputinta de a participa la acest razboiu.
Finantele Romaniei erau in rea stare liar Sturza propo-
vilduia economiile la extrem. Asupra acestui subiect adresa
guvernuhii o interpelare In Senat ; cu acest prilej face o lun
g. expunere a situatiei financiare a tarei iar pentru, vindecar4
propus; vanzarea mosiilor Statului pentru plata datorieii
fpublice, restabilirea licentelor bauturilor spirtoase, urcareai
impozitului-fonciar i scaderea bugetului armatei la 8 milioa-,
,me. Mai ales aceasta din urma propunere Insemna desfintared
Fomatei, $i neputinta Romaniei de a lua parte la rzboiul es
o anunta.
Ziarele anunta e Americanul Remington a invents! o
Inasing, de scris. Deci la 1876 s'a inventat Intaia ma$ing, de
scris.
In minister si In parlament sunt frictiuni; mai ales irt
potriva luf Gheorghe Vernescu aunt numeroase nemultumiri:,
Ja.$a fiind pe la sfaraitul lui Ianuarie, o remaniere a ministeriPi
u i se face. Vernescu i Eugen Statescu es din guvern iar till
loud lor intra : Dimitrie Sturza la finante, Ion Bratianu la 1u.7
rri publice $i Ion Cmpineanu la justitie.
Moare Costake Caragiale unul dintre fntemeietorii fea..
trului national. Dupe propunerea ministrului de instructie
Camera voteaza 2000 lei pentru cheltuelile de Inmormantareu
Bugetul pe anul 1877 este votat Pe 1876 cheltuelile ati
fost de 95,555,097 lei iar veniturile de 80,625,336 lei. Bugetut
is'a fncheiat cu un Insemnat deficit pentru epoca aceea. Defici.
lul real al exercitiului a fost de peste 34 milioane lei
Camera voteaza un ajutor viajer lui Cesar Bolliac prai
prietarul si directorul Trompetei Carpatilor. De si conserva.
tor, dar fiind un foarte bun roman, si unul din marii ziari$ti
ul Romaniei, Camera liberall nu pregeta sn-i acorde acest
umagiu.
In luna Martie Comitetul de acuzare al fostilor miniso
www.dacoromanica.ro
185
'LH conservatori isi ilepune raportul, Comitetul mentine sub
acuzare pe Laschr Catargiu, Al. Lahovari, general Florescu,
fritu Maiorescu si Petre Mavrogheni, retrage acuzarea cu PrL-
yire la P. Carp si N. Cretulescu
Lash la aprecierea adungrei In privinta lui George Can-
tacuzino, B. Boerescu $i Teodor Rosetti.
Camera scoate pe Carp, Cretulescu, Cantacuzino si Rosettt
Cle sub acuzatie, dar mentine pe Boerescu.
Rhzboiul ruso-turc se apropie $i tot mai mult prinde
credinta ch Rusia cere restituirea celorlalte judete basarabe-
ne._ Dar guvernul rus, spre a insela opiniunea public& mon-
dialh si, mai ales pe Romania, trimite prin agentia telegrafi,
ch, rush, urmatearea notith ziarelor din strhinhtate :
Ziarele oficioase declard lipsite de orice temei informad
tiunile publicate de Petersburger Herald dupg care ar fi lost
icestiune de abrogarea tratatului dela Paris Si de lnapoierea
lunei phrti a Basarabiei, Rusiei.
Se cleclarit intr'un mod formal ch aceste zgomote au fost
puse in circulatie cu un gand rhu voitor pentru guvernul rus".
In Camera Nicolae Fleva face propunere ca patru din-
tre minietrii conservatori dati judechtei; Laschr Catargi. tie
Meral Florescu, Al- Lahovari i Petre Mavrogheni sh fie ares-
tati din cauza crimelor savdrsite. Dar propunerea o combate
Ion Brtianu seful guvernului. Camera respinge cererea cu
t4 contra 14 voturi-
- Suntem la Inceputul lunei Aprilie iar rhzbolul intro
Rusia $i Turcia este considerat ca $i Inceput, numai formali,
itatea lipseste Inch.
Colonelul Slhniceanu ministru de rzboi ilemisioneag
tin guvern spre a trece In capul Statului major, iar Generalut
Cernat ii ia locul in guvern.
Principele Carol convoach la Palat un mare Coniiliu corn-
pus din membrii guvernului, toti fostii prezidenti ai Consiliu+
aui *i alti oamen de Stat fruntai. In acela4 timp Nicolae Io,
mescu ese din guvern i In locul sAu la departamentul aface-
rilor streine vine Mihail Coghlniceanu.
. In urma hhrtuelilor la care erea supus guvernul la Senat,
In Senatul ales sub Laschr Catargiu, dar care l'a rhsturnat .
acest corp e dizolvet iar alegerile sunt fixate pentru 9 Aprilieq
La Bucuresti liberalii sustin la colegiul I pe Constantin Bo4
sianu iar la colegiul al 2-lea pe Doctorul Severin. Dar la cote-
giul I este ales cu mare majoritate Beizadea Maid. sustinuil
ye sub mng chiar de liberali. Bosianu, de $i ilustru juris-
consult, erea acum btrdn si nu mai prezenta nici un intereg
partidelor. Afarl de asta Bosianu erea un independent pe care
Wei un partid nu avea interes sh-1 misting cu sthruinth
Alegerile dau o mare majoritate guvernului, dintre frun4
fasii opozitiei sunt ale$1: D. Ghica, Lasc6r Catargiu, Vasile Boe
rescu, Manolache Costache, Petre Carp, Generalul Florescu, a4
luns la paritate de voturi cu loan Brtianu la colegiul I de
Vlaca, este batut cu un vot la balotaj,
www.dacoromanica.ro
fr. '180 .1
. torpurile legiultoare sunt convocate in sesfune extract.
ilinard. In taxa insufletirea este mare, un vant patriotic Suf1A-
asupra tarei. ,
cli
yernul da ord.in soldatilor de pe linia DunareT ca s raspunda
,cu gloante.
La 26 Aprilie ziarele anunta cu litere groase c Turcii:
bombardeaza din Vidin Calafatul. Ghiulele cad in Dunh're. Tu-
4purile romanesti au inceput a raspunde.
Editiile ziarelor sunt smulse de trecatori, stradele suni
pline de public, emotia este fara putinta de a fi descrisa.
La 26 Aprilie cele dintai trupa rusesti ajung in gara Tar-
govistei (azi gara de Nord) sit incep sa se inclrepte in gran'
gatr e Giurgiu.
Regele Carol ia comanda efectiva a armatei romane cu
'orrmatorul Comandament :
iSeful Statulm major Colonel Slaniceanu -George.
Dr. Carol Davila inspector general sanitar.
Comandantul Corpului 1 de armata general Lupu George.
Divizia I, comandant. colonel Cerkez Gristoclor.
Divizia II-a Comandant colonel Logadi Ion.
Comandantul corpului II de armata general de brigada
Ittlad oviciAlexandru.
Divizia III-a comandant colonel Anghelescu George.
Divizia IV-a comandant general de brigada Manu George.
Se telegrafiaza din Oltenita ca Turcii au in-ceput born-
Lardarea orasului. Tunurile romanesti au raspuns si lupta de
Artilerie a durat pang. la 7 ore seara. Bine inteles ca la Bucu-
Testi faptul capata cu totul alte proportii, se vorbeste de o de-
tarcare turceasca, de omoruri, de jafuri si incerrdieri operate
kle bandele de Gerkezi si bas-buzuci.
Domnitorul, Insotit de comandantul Corpului 2 de armatii
general Radovici, plead. la Oltenita spre a vizita orasul burn-
bardat de Turci i trupele romane cantonate In apropiere. Dorn-
frdtorul felicita cu deosebire pe oamenii bateriei de artilerie
care s'a distins In lupta contra Turtucaiei.
In Bucuresti Insufletirea ere* si opinia publica cere, cu
glas tare, ca Romania sa declare razboiu Turcier.
, La. 29 Aprilie c...mare zi istorica.
Anastase Stolojan, deputat liberal din Craiova, interpelea-,
&a. guvernul asupra provocarilor repetate ale Turc,ilor si in-
itreaba ce mAsuri va lua Romania spre a-si apara libertatea Si
Iteritoriul. Bine Inteles interpelarea erea faCuta din initiative
..guvernului.
A La Camer6. In vechiul local din clealul Mitropoliei lu-
Tmea umplea pang la ultimul lot Dupa o discutiune cald, cu
-care prilej au rostit marl discursuri Mihail CogAlniceanu si
Ion Bratianu, Camera a votat cu 58 voturi contra 29, urma-
Aoarea Motiune care insemna, de fant, dad nu si In forma,-4
kproclamarea independenfei Romaniei.
www.dacoromanica.ro
- 191 -
MOTIUNE
Adunarea, pe eleplin satisfacuta de explicarile d-lui mi.',
nistru de externe;
Considerand ca TURCIA, prin declaratiunile si actele sale
'de agresiune in contra Romaniel, A RUPT SINGURA VECHI
LE LEGATURI CE NE UNIAU CU DANSA si s'a pus in starel
de rezbel cu ,._, ltul roman;
Luand act de declaratiunea guvernului C. tunul roman tt
raspuns deja la declararea de rezbel facuta de Turcia;
Adunarea nationata recunoaste starea de rezbel creatd R<:i%
maniei prin insusi guvernul otoman;
Aproba atitudinea guvernulth feta cu agresiunea streinq
se razima pe simtul de dreptate al Marilor Puteri garante, care,
de la tratatul de Paris, au luat sub scutul lor dezvoltarea indit
yidualitatei politice a Romaniei.
Avand plina incredere in energia $1 patriotizmu,1 guvef
nului ii da autorizarea ca, cu toate greutatile, sa puna tacit
staruinta si sa ia toate masurile spre a apara si a asigura exis
tenta Statului roman, astfel ca la viitoarea pace, Romania s
iasa cu o pozitiune politica bine definita si natiunea, D i
SINE STATATOARE, sa poata Implini misiunea sa istorica,'`-
Independenta Romaniei erea apropiata.
A doua zi Senatul a votat aceiasi Motiune cu 36 valid
l contra 7 si I abtinere. \
In Camera au combatut Motiunea Nicolae Ionescu fostull
rninistru de externe, pana In ajun si Dimitrie Ghica fiul 10
Ion Ghica, In Senat a cornbatut-o Manolaki CosLki. ,
Faptul important la Senat a foSt acela ca, Motiunea a fosi
prezentata de Beizade Mitica Ghica si sustinuta. atilt de as
cat si de Vasile Boerescu si Alexandru Orascu, toti membri a
disidentei conservatoare. )
Peste putin cu totii vor intra In partidul liberal, Beim!
eteaua va deveni presedintele Senatului iar dupa rezbel, Vasile
Boerescu ministru de externe. I
Acum starea de rezbel este declarata olicial Intre Turf
cia si Romania. ,T
ROMANIA IN RAZBOIU
Domnitorul s'a dus in inspectie la Calafat si a intrat
Intr'o baterie; in acel moment Turcii au inceput sa traga. 0
'ghiulea.a cazut aproape de Domnitor. Acesta, nepasator, a spus
zambind:
Asta-i muzica care-mi place mie.
Pentru a rasplati acest gest de vitejie Consiliul de ministri.
In urma raportului Generalului Cernat ministrul de razboi,
'hotaraste ca sa se .acorde lui Carol I medalia ,,Virtutea Mill-
tare, infiintata atunci.
Consiliul de ministri subscrie urmatorul act :
Astazi 20 Mai 1877, Consiliul ministrilor, &Wind in vedere
Teferatul et-lui ministru de rezbel, decide ca cu totii sa. mear-
ga si sa roage pe Maria Sa Domnitorirl, in numele armatei, ca
in calitatea Sa de intaiul oeean roman. In memoria zilei feri:
'cite in care armata a admirat curagiul Si. devotamentul Suve .
ranului ei pentru patrie si ca un semn de afectiune si solidari- .
tudinea ce Maria Sa a aratat in totdeauna pentru armatil, sa
binevoiasca a accepta si a purta pe pieptUl Sau medalia Virturii
militare.
I. C. Bratianu, M. Cogalniceanu, I. Docan, G. Chitu, T.
dampineanu, Al. Cernat".
cea dintaiu decora.tiune Steaua Rometniei a fost data de
Domnitor Generalului Nicolae Golescu fost locotenent dom-
'nes() la 1866, care de doi ani zacea pe patul suferintei.
Domnitorul i-a pus singur pe piept decoratiunea iii gradul
rele Mare cruce.
13
www.dacoromanica.ro
.4g 194 --e
Marea Crime a lost data apoi Jul Ion Bratfanu si lul
Cogalniceanu.
Ziarele bucurestene publica stiri eronate asupra scufurrr !
darei unor vapoare de razboi turcesti In fata Brailei. Fiinda
la epoca aceea ma aflam tocmai in portul brailean cunosl
toate amanuntele acelor fapte la care am fast chiar martall
ocular.
Intr'una din zilele Inceputului lunei Maiu se aude de o dat&
tunul bubuind. In cateva minute panica cuprinde orasul, ma4
gazinele Incep a se inchide si lumea alearga lngrozita pe straziq
In timpul acesta zgomotele cele mai absurde Incep sa cir
cule. Se spunea cii. un numar de cateva sute de basbuzuci au)
debareat cit macelul populatiei a Inceput, si cii. In acelasi timpA
cateva vapoare de razboi bombardeaza orasul. In realitate eraV
altceva.
Trei Monitoare turcesti de un slab tonagiu s'au aratat pelf
Dunare esind din bratul Macinului; de cum le-a zarit bateriilei
rusesti instalate pe malul brailean au deschis focul asupra lor
Dar tunurile rusesti erau de calitate inferioara avand bittaial
prea scurta ; de aceea toate proiectilele lor cadeau In Dunare'
Cele trei Monitoare au ripostat, dar fiindca Dunarea era agi-
tata In ziva aceea, proiectilele trimise, In lac sa, can asup
bateriilor de uscat, au cazut la Intamplare, ici si colo, gaurin
cateva ziduri vechi dar fara sa faca. explozie. Toata afacere
a tinut vreo 15 sau 20 minute, apoi Monitoarele s'au. retras pe
bratul Macinului.
Rusii hotarira, Insa, sa se descotoroseasca de &caste Montt
toare care erau suparataare.
Intr'o noapte fart bunt, cana pe la I dupit miezul nopteA
cateva bubuituri ma destepta. Si fiindca locuiam aproape de;
malul Dunarei am esit repede ; hist linistea se restabilise. .?"
.A doua zi am aflat evenimentul.
Peste noapte patru salupe cu. abur rusesti au atac,at eel
trei monitoare turcesti care, In toate noptdle stationau de paz
la intrarea canalului Macinului.
In prima salupta nurtand numele Tarevici, se afla locot
nentul Dubasof, In a doua Xenia (numele unei fiice a e
se afla locotenentul Sestacof, In fiecare din aceste salupe s
aflau si alti militari inferiori; pe Xenia se afla si maiorul Mut
gescu din marina romana.
Salupele se apropiara. In tacere &,r sentinela de pe uni
din Monitoare, simtind apropierea, Intreba: Cine e acolo? Du,
basof, care cunostea limba turca, rispunse: prietenil Dar ac4
centul 11 trida iar sentinela date alarma. In aoel moment Dull
basof slobozi forpila care merse sa se isbeasca de vapor. Ex
plozia se produce si Monitorul se scufunda.
Imediat anoi Sestacof slobozi si el torpila In contra altu
Monitor. Efectul fu fulgerator. Monitorul lovit sub linia d
plutire, se sparse si so scufunda. repede. Dar Xema, voind sit se
retraza spre a nu fi atrasa, In valtoare, se apleca pe a(
parte $i prirni apa la naasina. Erea primejdie de Inecare. Mud
www.dacoromanica.ro
195
palorul. Murgescu, CU, pretul vietsi se scoborl In comparti-
mentul ma-sinei si o puse din nou in stare de a functiona.
A doua zi seara ofiterii rusi aflati In Braila dedurg un
'mare banchet spre a shrhatori pe eroicii ofiteri. and intrh In
fa.16 maiorul Murgescu toath scala izbucni in strighte de: Jivia
Mur g es ki I"
Peste cateva zile ziva precish n'am notat-o Mare le
Nicolae, comandantul armatelor rusesti sosi in gara Brai-
In acel moment, crucishtorul protejat Lufti Gelil, care sta..
tiiuce
ona mascat pe bratul Mhcinului, arunch cateva proiectile din
, tunurile sale de mare calibru. Douh, din acele proiectile, desti-
nate A'. loveasch. trenul, chzurh, la cativa metri departe de gara,
Uar farh, sh fach explozie. Mare le Duce se apropie de unul din
proiectile si, ardtandu-1 ofiterilor din jurul shu, le spuse: Iath
'inamicul 1 Pe acesta trebuie acum sh.-1 combatemr.
Lufti-Gelil plech in susul Dunarei, peste o zi sau doul
bombards.' Oltenita apoi se reintoarse pe Canalul Mhcinului.
1Intentia turcilor erea asa se svonea in Braila ca sh rhz-
tune scufundarea celor doug Monitoare bombardand orasul,
Brea o zi plinh' de soare si o hime imensh stationa pe lun-
gul mal brdilean.
Bateriile rusesti de calibru mic si de calitate inferioara,
Fix am spus incepura sh tragh asupra crucishtorului, dar
hrh nici un rezultat. La un moment persoane care se aflau
;in apropierea mea si priveau vaporul cu un ochean, spusera
teh Turcii, impasibili p'ang, atunci, au descoperit bateriile si au
(deschis magazia cu. munitiuni- Rush trhsese pang atunci 53
lovituri de tun iar ghiulele lor chdeau, cand prea departe cand
Iprea aproape; aceasta se veclea dung, shriturile apei.
Noi, de pe mal, numgram loviturile. Lovitura 54 e trash. Si
In aceiasi cliph auzim o groaznich detunhtuth ei vedem un vul-
can Urias Inhltandu-se spre cer. Si, peste un minut, nimic. Crud
t ishtorul disphruse. Lufti Gelei, in mai putin de un minut se
scufundase. .
, Din echipagiul de 200 oameni nu a schpat atunci de cat bu-
,,chtarul pe care Intamplarea a voit sh'l arunce intr'o mlastiriti
fcle pe mal. _
www.dacoromanica.ro
'Q.-- v
Tiico lona mandru zboar4
Peste fii de eroi,
Domnullarei '1 desfd$oar4
Cu el fifi, cad e cu tioui
E viteaz, inim are
,Si-$i iubege-al san popor,
E ctin Frederic cel Mare
45i va fi invingator 1
Romdne, $i ia arnu
Pomnul tarei-a dat alarmal
www.dacoromanica.ro
201
www.dacoromanica.ro
202
In acelasi timp, prinelpele Carol, otire se afla in captil ar4
Inatei romane in ziva and a trecut Dunarea, a rostit pentru
trupe, urmatoarea cuvantare:
Osta0,
A trecut anul de and lupta de peste Dunare Intre Tura
$i crestini pune in primejdie hotarele.noastre.
Pentru a le apara, tara a facut apel la yob La glasul el
y'ati parasit caminele cu avantul oamenilor oari au constiinta
ca, de la devotamentul lor, atarna fiinta statului roman.
Pe cat timp ostirile operau in departare si noi nu ereaft
Ytmenintati de cat de navalirile unor oete do jefuitori ne pu-
team tine numai la apararea tarmurilor. Acum, insa, rezbe+
Itul se apropie de hotarele noastre si, daca Turcii ar fi inviu
gatori, este invederat ca ar navali cu totii, asupra tarei adu41
etnd cu dansii macelul, pradarea si pustiirea. In aceasta po-
mitiune ca sa scaparn tara de salbataciile navalitorilor este de
datoria noastra s mergem sal combatem pe chiar tarmul tor,
Ostasi Romani, voi stiti cat de mult a suferit patria voas-
Ira in timp de peste 200 de ani In care vi se rapisera mijloa
cele de a mai apara barbateste, pe campurile de bataie, drep-
tulle ei.
Asta'zi aveti ocaziunea do a arata din nou vitejia voastra.
51 Europa intreaga sta cu ochii tintiti spre voi.
Inainte dar cu inima romaneasca st lumea s ne judece
Clupa faptele noastre.
Reincepem, ostasi, luptele glorioase ale strabunilor alatu-
Tea cu numeroasele si bravele armate ale uneia din cele d'antaif
puteri din lume. Armata romana, de si mica, se distinge, sunt
sigur, prin bravura si disciplina ei. Ea va reda astfel Roma-
niei rangul de alta data ce i se cuvine intre natiunile europene.1
.Aceasta este si credinta Augustului imperator al tutulor,
rusilor, d'aceea nu numai romanii vor lupta alaturi cu ru+
pii, p'acelasi camp si peatru acelas scop, dar Inca comanda+
rsuperioara a ambelor armate despre Plevna imi este Incre-
dintata Mie
Aceasta este o onoare care se refrange asupra tarei, asu,
pra voastra.
Faceti, dar, sa falfaie din nou ru glorie drapelul roma.
nese pe campul de bataie, unde stramosii vostri au fost, se+
cob Intregi, aprUorii legii i ai libertatel.
Inainte dar, ostasi Romani, inainte cu barbatie i tn cu4
rand va veti Intoarce In familiile voastre, In tara voastra li
berg prin voi Iniv, acoperiti de aplauzele Intregei natiuni,
Carol
Atinata raspunse cu un ura rasun'ator si, in aceiasi clipa
soldatii Romani, cu drapelele clesf6surate si In sunetal mu-
trecura Durarws
www.dacoromanica.ro
203
.Generalul Cernat, noul comanclant, seful. armater romane,
Ttrecu in urmg cu intreaga cavalerie.
Rusii, care pang la dezastrul lor de la Plevna, nici nu
yoiau sa audg de cooperarea armatei romane, acum se ple-
eau. Stransi cu usa ofereau totul; cooperarea, conditiile ce-
, rute; Domnitorului Romaniei comanda suprerng la Plevna,
chiar si asupra trupelor rusesti, toate onorurile. Numai mane
thrgptireata de-asupra Basarabiei nu si-a ridicat-o.
De oaece toate fortele militare active au fost trecute
peste Dungre, guvernul a dispus ca garda civica sg tread, sub
legile si regimul militar.
In sfarsit yin luptele de la Prna, de 1a29 $i 30 Au-
gust.
Rusii nu aveau incredere in rornani, ba ii si batjocoreau.
torespondentul ziarului rus Go los stria : ,,Romanii isi dau un
aer ingamfat si rdzboinic cand aunt in Romania, dar pe ca in-
put de bgtaie vitejia, si bgrbgtia lor se sehimbg in frica".
In Bucuresti emotiunea este culminantd. Cele d'intai sari
tsupra bgtgliei de la 30 August sosesc. Se aflg ea' regimentul
de dorobanti (curcanii, cum ii botezase soldatii din celehlte
larme, fiindc5, purtau la ca'ciuli pene de curcani) din judetul
Naslui a fost glorios, de asemenea si bateria de artilerie do
tub comanda cgpitanului Alexandreseu.
Tarul Rusiei a acordat trupelor romane care au luat re-
rkluta Grivita, vreo 40 Cruci Sf. Gheorghe, iar Domnitorul de-
toreaza drapelul regimentului 13 de curcani cu ,Steaua Ro-
tnaniei". In aceastg Milne s'a distins si regimentul 5 de in-
h.nterie.
Ion Docan a iesit din guvern si in locul sail a intrat
P. S. Aurelian.
Cabinetul e compus acum numai din 5 ministri: I. Bra-
tianu la interne si ad-interim la rezbel, M. Cogalniceanu la
externe, G. Chitu la instructie, I. Campineanu la justitie, P.
S. Aurelian la agriculturg, cornert si lucrgri publice.
Din Paris vine stirea ca A. Thiers, liberatorul terito-
rului francez a murit. Cogalniceanu trimite o telegramg de
tondoleante vaduvei marelui disparut.
Batriliile din jurul Plevnei aduc stiri numeroase zia-
relor.
D-1 Lackman, corespondentul ziarului Bund din Berne
ti al Gazetei de Chicago scrie ztaruhri Romdnul asupra ac-
tiunei regimentelor 13 dorobanti si 5 de infanterie:
,.In ziva de 27 a fost ziva ceremoniei botezului infanteriei
romane. Nici odat 5. n'asi fi crezut s. vc1 atata bravura' la o
trupg care pang acurn n'a. cunuscut focul.
Astazi am forma convingere cil armata romang merit5,
t fi pusg langd ori ce alt5, armata a Europei si ori cane neate
Si mandru de soklatii si ofiterii ei care au dat probe gat de
stralucite de viteiie.
Nu mai mentionez artiteria, cud valoarea ei este destu,1 de
eunoscutu".
www.dacoromanica.ro
204
In adevr artileria romant era atat de supeheaYa at
tileriei rusesti si ca material i ca indemanare, in cat nu oda%
la Plevna, comandamentul rusesc, a cerut ca 2 baterii rusd
^care trageau, aproape fdra foths, st fie inlocuite cu o singurd,
baterie remand.
Vine stirea mortei maiorului Sontu, a cdpitanului ValLei
Mtraicineanu. ranirea maiorului Lipan, etc.
Regimentul 14 curcani a intrat cel d'intai in reduta Gz1L%
vita.
Afart de cdpitanul Martcineanu regimentul al 8-lea del,
infanterie a perdut pe cdpitanul Pant Alexandrescu, pe sub4
ba.La
lo,cotenentii Berea. Ulescu, lama. si Marcovici.
Din regimentul 5 capitanul Roman Mihail si sublocota,,
pent Botescu.
Numtrul ranitilor e mare.
Bucurestiul este In ferbere si cu ingrijorare asteaptd sit)
rile de pe campul de bdtaie pe care editiile speciale ale ziaree
'dor le aruncti In public.
Grivita a fost luat un drapel turcese de cttre vandtorl
atalionului 2 comandati de A. Candiano-Popescu. Acest dr
pel este adus In Bucuresti do ate maiorul, sergentul, capo
ralul si soldatul taxi l'au luat.
In ziva de 6 Septembrie drapelul a fost condus la Arse-,
nalul armatei cu mare solemnitate militaM, pe urnittorul par.'
curs:
La ora 3 ci. a. a plecat de la Cotroceni, a trecut pe soseaual
Francmasonilor, calea Targovistei, Pddul Mogosoaiei el atm:
da Mihai Vodd.
Pe intregul parcurs populatia Capita leI erea In picioard
Pe unde trecea drapelul cu bravii lui cuceritori erea o furtunl
de urale si strigte tie Trdiascd, I" De pe la ferestre lumeao
arunca cu flori, cu mici clrapele tricolore, etc,
Seara a fost la Teatrul National o reprezentatie festival
Sala geme de un public care exalteazt de entusiasm. Dui)*
adamant si euvantdri ocazionale apar pe scent eroii cart auff
cucerit steagul.
'roan: sala e in picioare i mu.zica cantt himnul nationatA
fAclamatiile vuesc ca o furtund, doamnele din Ioji In picioar
aplaudd, unele Isi smulg giuvaerurile si le croneS pe smug,
Nici odatt un public roman nu a fost atat de mare.
Lista ofiterilor morti sporeste neIncetat. in groaznica bit
Mlle de la 6 Septembrie au calzut morti: Maiorul Nice lae Io
(15 dorobanti); Cdp.tan N'astase N.; Cdpitan Bogdan 3 valid-
tori Locotenentul D Calinescu N. Sublocotenent Dduescu 15
dorobanti; 15 ofiteri rans(i.
La Grivita armata romana (14 dorobanti si 2 vanatori) al
cucerit de la turci 3 tunuri.
Printr'un ordin de zi Domnitorul hotted's-Le ca 2 sd fie
sezate langl Statuia lui Mihai Viteazul iar unul Aiwa' corputl
42, garda de la Palatul Prindar,
www.dacoromanica.ro
205
'In saara -de 11 Septembrie & sosit fn CaiSITtila drtibelul luau
'de cavaleria romand de la Cerkezi.
Sosese 5i cele 3 tunuri lode de la Turci. Sunt debarcate
In gara Targovi5tea 51 aduse pe Podul. Mogosoaiei pang la sta..
tuia lui Mihai.
Acolo asteaptg Doamna Elisabeta, care a prezidat insta.
Area tunurilor, in mijlocuI unei multimi enorme si. a unei
(mari Insufletiri. Cel d'al treilea tun a lost dus la Pa lat-
Tunurile ereau insotite de sublocotenentul Harteb, Doara-
gia ii aferi un buchet de flori iar Domnul 11 decord cu Virtu lea
La mijlocul Iui Septembrie Eugeniu Sttescu, lilted In
guvern luand portofoliul justitiei. Ion ampineanu ramble
titular la finante.
Garda imperiald. msg. superbtl, oameni cu Infd'ti5are
imartiald 5i toti de statur5, erculeank avtind cai colo5i, delft-
thug. in fata Doamnei Elisabeta. In aceia..5i zi garda pleact
1961re Plevna.
Viata bucure5teang, ia o mare dezvoItare de Indatti ce
fintr'd ru5ii in Bueure5ti.
www.dacoromanica.ro
206
lonescu a cultivat cupletul de actualitate, patio si social fail'
autoril acestor cuplete ereau Pantazi Ghica, Ion Mosoiu, N. 71
Oraseanu, etc.
In 1877 I. D. Ionescu erea In apogeul carierei sale. Gill
dina Union Suisse erea prea mica. spre a putea cuprinde pal
toti cei cari veniau s asiste la reprezentatie. Mese le erau (Ise !
rate pang aproape de trotuarul strazei iar in fie care sears
ereau refuzate, din cauza lipsei de spatiu, intro 200 si 300
persoane.
Ionescu avea canttmetele lui de mare succes.
Sabra in potriva unuii bulgar cantata pe o arie Potiu lark,
Sa vezi na Petrana noastra:
Cana ese na porta,
Cum se strange lume tott
$z se face rota.
Sau:
Cu o botina
De cea mai find
Si c'un picior
Foarte mar
bolo 'n gradina
V ad o blondina,
Ca un amor
De dansa mor,
Ionescu castiga ce voia la Union Suisse. In fiecare sapi
tamana se ducea la Galati si-si depunea economiile la o bana
iar In fiecare seara, dupl. reprezentatie ,un sir de 5-6 teal
suri lua drumul Herastraului vechiu : erea I. D. Ionescu cil
amanta lui si cu un numar de prieteniIntotdeana aceiasi
cari in toate noptile petreceau pe socoteala artistului.
I. D. Ionescu putea face avere cad rare ori un actor ro-.
man a avut un prilej mai prielnic, dar a fost rating. sparta;
1-a placut prea mull petrecerile si a avut prea multi prietenil
dintre aceia pe cari francezii li numesc: pique-assiette.
Dar Ionescu nu era singur la Union Suisse, avea o trupti: 14
www.dacoromanica.ro
207
toncert intra safirid si...cantand. $i una Tn ele sare pe genuri-
'chit lui Dimitrie Sturza pe care 11 prinde de gt si-1 sgrutg.
Sturza, care era pudicitatee. pe picioare, s'a rosit, s'a zapg.-
pdit. a pus ochii In pginiint si a rgmas mut de groazg. Iar toti
iiceilalti se prtipgdeau de res.
Aceasta fusese o bung farsg. urzitg, de Mihai Cogglni-
maul],
- In scurt timp Bucurestiul se umple de parale. In fie-
,tare zi vedem o noug frumusete rgsturnatg intr'o birjg lu-
ixoasg sau chiar intr`o trgsurg de cash. Fete dela modiste $1
proitorese, servitoare fru.musele, cocote foarte modeste se inal-
itg deodatd, au parale si au lux.
Allele. femei cunoscute, vgduve, femei mgritate, lucrgtoa-
tire sau cocote dispar deodatg.. Toate acestea urmeazg pe ate
lun ofiter rus, peste Dungre In Bulgaria sau in vreun ores de
\pe marginea Dunrii. Rusii pltesc bine, polii imperiali se
hrld in toate mainile.
Petrecerile bucurestene urmeazg si se desvoltg. Iatg
programul grgdinei Union-Suisse din strada Campineanu
ipentru 26 Julie :
Trupa de sub directia Fanelly va da,- in beneficiul d-Lut
Ercole Carini o frumoasg si variatg reprezentatiune, dupg
airmgtoarea programg :
, 1. Parte : Trifouillar le Brasseur, Athend-moi-z-y; Chan-
0.on Russe ; Ho 1 Y a ho I; Moda din ziva de astgzi, romanta
2. Parte : Une lune de miel Nonnande.
3 Parte : Cliquot. Fantaisie (Lombard). Le "cliampagne,
Anusique de Mr. Carini ; Romance, Steluta (romanta), La Gail
iarde, polca mazurca de Mr. Carini.
4. Parte : Deux beautes d'autrefois.
In grgdina Guichar din dosul palatului regal juca Pas-
, caly In teatrul numit : Teatrul de vard.
La 22 August se juca: La sdnul mamei; Filosofia bitrba-
filar iar Teodor Popescu, va cants, intre acte aria lui Topes,
loperotg nationalg Fata dela Coma de Eugen Caracla. Preturile
2 si i leu.
*
* *
www.dacoromanica.ro
208
mai apdrut un ziar liberal. In genul Rzboiului lu Weiss, cll.
numele Darobantul. Deci 9 ziare cotidiane.
Nici unul din aceste ziare nu mai trdeste astdzi.
* * *
www.dacoromanica.ro
204
putin in presh dar foarte mult In cercurile politice at gi In:
public, nenorocirea era comentat'd cu vehementti.
Conservatorii cereau sa*, se ridice comanda colonelului An,
ghelescu spre a fi dat In judecatg.. Colonelul Alexandru An,
ghelescu era, si el, un liberal categoric.
Dar liberalii rdspandirg zvonut c. atacul nu fusese res.,
,pins din vina colonelului Anghelescu, ci din vina maiorula
lacob Lahovary, ofiterul de stat-major Instircinat cu recunoas,
terea terenului. Lahovary era conservator.
In public se spunea c. maiorul Lahovary, fiind Insarcis
nat cu recunoasterea terenului, nu mersese mai departe de
Grivita No. 1 *i nu descoperise c, dup5. Valea Plangerii se anti
o altg. redut6 Grivita No. 2. Bine trite les, se adgoga a.Laho-
Wary nursi indeplinise insrcinarea, din lasitate. Deci, cand
soldatii romani, in asalt, au ajuns in fata obiectivului, au fost
tra'zniti de focurile incruci$ate ale celor doug. redute.
Afacerea veni In parlament In urma struintelor lui Ni
,colae Lahovary, tatAl maiorului. Inteo $edinta a Camerei Ion
Bratianu respinge acuzarea adusd maiorului si-i aduce laude
pentru priceperea $i curajul s'au.
Victoriile de la Plevna i eroizmul dorobantilor din re,
gimentul 13 de Vaslui inspira," pe Vasile Alexandri care pur,
ilic atunci Penes Curcanyl.
In lauda vitejilor din regimentul 13, Alexandri scrise ne..4
peritoarele lui versuri
Plecat'am nouli din Vaslui
Si cu sergentul zece
Si nu'i erea, zliu, nimanui,
In piept inima rece!
Poeziile epice ale lui Alexandri str6bat tara $i renase su*
Delete. Neamul, Ingenunchiat de atatea veacuri, ridia capul
.si fiecare roman Incepe A, se cunoasa $i stt dobandeasa in
prederea pierdutg de-alungul restristelor.
Alexand-ri este marele bard al romanizmului.
Am citit un numar de critice acute literaturei lui AleK
xand4 am auzit pe multi Intreband care dintre Alexandri sau
tEminescu, este mai mare ? Dar opera lui Alexandri nu poate
'Ifi supusg examenului comparativ fiind a nu poate fi juded.
'catal numai de pe valoarea ei literarg, ci mai ales din punctul
ide vedere moral si national.
Istoria nu cea de asta'zi ci Istoria de maine si de poi.4
maine va spune g. Alexandri a. fost marele poet al ceasuluit
pare a cantat gloria neamului sgu In cea. mai Incantatoare lim
)136 litrar. Istoria va snune a a fost singurul bard care a can4
tat epopeea din 1877-78 si a antat-o In versuri de o frumu,
sete epia' necunoscutg Iimbei romane nici mai 'nainte nie
dung aceea. 8i. totusi. in dictionary] lui I azKr eineanu niCt
Ani,ear nu se pomeneste desnre ppera h1 Alexandri de 18;
14
www.dacoromanica.ro
.;,..- 210 --a!
ar/7-78. Se pomeneste ilespre Doine. rdespfe Page luri. s.1 'des,
tpre Despot Veda, dar nici un cuvant de Fantana Blanduziei,
tCantul gintei latine si poezia Inaltatoare si nemuritoare care
'a cantat vitejia doteptatoare a neamului romanesc la 1877.
WI de ce spun ca alti istorici In alt viitor vor trebui sO
ludece pe Vasile Alexandri.
..,.. Clipa de la 1877 a fast redesteptatoare pe toate tart1.-
;mune. Superioara zilelor pe care le traim, a facut ca razboiul
de la 1877 sa, fie urmat de o perioada de optimizm obstesc,
Toate ranile razboiului din Bulgaria au fost indurate cu stoi-
cizm si voiosie. Bucurestii aveau infatisarea unui ora$ pur ro-
manesc $1 fericit. Infatisarea Bucurestiului de astazi, in
urma marelui razboi care ne-a dat intregirea aearnulut mur-
dar, bastard, fru% constiinta marei glorii nationale dobanditei
mumai cu preocuparea lucrurilor mici, $i a astigurilor marif
era necunoscuta. Bucurestilor de la 1877 si 1878.
In acelas timp se impune si Eminescu Bucurestilor.
Eminescu era cunoscut la Junimea din Iasi unde avea a-d., -
rilTratorii sal, dar nu era de cat spre a Intrebuinta un ter-
men preferit ast'azi un poet regional. Cu ..Scrisoarea a 3-a"
in care poetul a pus toatg. patima lui politica si toata ura in
potriva liberalilor, se releva si se impune. De aci Inainte Erni-.
nescu rarnane, cad este consacrat mare poet national.
' AlatUri de cei doi mari poeti de geniu, apare, (land multe
13perante pentru viitor, poetul capitan Carol &rob.
Cine cunostea pana atunci pe Carol Scrob? Aproape ni.
meni. Intr'o bun dimineata afilim, din gura lautarilor, ca un
.oarecare poet Carol Scrob a scris doua bucati care Incep sO
zboare din gura in gull,. Aceste doug cantece aunt:
ril$i dori din piept siemi scot
Inima cu dor cu tot,
$i s'o pun in pieptul tdu
Ca a simti, precum simt eu
Al doilea:
Luna doarme, luna croarme,
Gratioasd,
Peste dealuri, peste dealuri
Si cdmpii
,
Aceste doug bucati plac mutt bucurestenilor, aceste '1ou5,
cantece devin cantecele la moda; nu eSte petrecere la Her,
trau, la Leul $1 Carnatul sau prin celelalte grildini unde lu-
arii so, nu canto si sa nu repete neincetat operile lui Carol Scro;
Dar poetul. ar cledea atatea sperante, s'a oprit aci; nimic din
ceea ce a mai-teris dung aceea n'a mai placut 5i n'a mai pa.
4isionat.
Asediul Plevnei se prelungeste si Incepe s'a oposeaseg
(opinia publica. Incep murmurele, iar increderea In destoinicia
I129,ilitarg. a comkadamatuJui rus slabote. J.,a J311 c um ti , ca gf
www.dacoromanica.ro
211
to aue orase ale Wei, dose conflicte izbucnesc prim localurile
fpublice intro militarij rusi si publicul roman.
Intrarea Romaniei In rezbel a pricinuit la Budapesta tui
numai deceptii dar si o mare turburare. Ziarele evreo-ma-.
ghiare sunt pline de obraznicii la adresa Romaniei. Unul diilj
aceste ziare ia in zeflemea armata romana, spunand ca este
o armata de iepuri, pe care numai doug, regimente de honvez
funguri ar fi de ajuns spre a o arunca pe toata In Dunare.
Dar acei corespondenti ai ziarelor streine care au asistati-
aa crancenele batalii din fata Plevnei sunt cu totul de alta
iparere.
Corespondentul ziarului londonian Daily Telegraph, scrie
tiarului sau chiar din Budapesta:
Soldatii Romani s'au condus cu o bravura demna. de,
cele mai bune elogiuri mergand de- mai multe ori la asalt, clef
.$1 respinsi sub focul omorator al impuscaturilor Turcilor. Mail
multi fur a. ucisi chiar pe parapetul redutei pe care o esca1ada-.1
sera cu atata curagiu i tenacitate.
Daca se va tine in socoteala ca acesti soldati ereau la In.&
lceputul carierei kr si ca se luptau in contra unor lucrari pu
'ternice aparate de o armata redutabila, trebue sa se recunoassca!
ca s'au batut intr'un mod remarcahil.
In ceea ce priveste artileria romana rusii Ii fac un elogiut
inemarginit. Cavaleria n'a fost Inca angajata Intr'un mod se-
rios in foc, cu toate acestea atat oamenii cat si caii s'au tinui
Inteun mod perfect In mijlocul zgomotului luptelor. Infante:
Wia a mers cu hotarare in foc Si a aratat o energie rat% in im-
Jprejuedri Inteadevar extrem de dure pentru o armat tanard siI
ate o data. rau dirijata. Perderea a 2000 oameni din 7000, adicai
10 a treia parte din cei cari ereau angajati, este -o proba incon-
testabiI. c. Romanii nici n'au ezitat nici nu s'au dat Inapoi
rdinaintea pericolului. Ei au dat prin aceasta o dezmintirek
prognosticurilor nedrepte de care a fost p1in. presa austro-:
aingara si germana in aceste din urma luni, care aruncau ca4
domnii asupra acestei tinere armate.
Romanii s'au batut si Inca. s'au Mtut cu bravura. In ziva
'de Sft. Alexandru ei au tinut postul kr cu onoare cazi aveauF
Sa se lunte la postul cei mai periculos".
Ziarul Le Temps din Paris, vorbind despre atacul Ro
rnanilor de la 19 Octombrie asupra redutei Grivita No. 2:
'spune:
..0fiterii superiori rusi j streini cart sosesc de la Plevnal
flfac mari elogii bravurei trupelor romane. Ei raporteaza cg. '
a.upt.a de la 19 Octombrie, dung un prim atac fara succes facu
ispre miaza-zi contra redutei- turcesti dinaintea Plevnei, co-
mandantul diviziunei a 4-a a reinceput iarasi atacul pentru
tda satisfactie dorintei soldatilor caH luasera deja parte la In-
taia lupta.
Romanii luara santurile j se luptara corp la corn ci.V
Turcii cari puneau silinte desperate mare a' ()PH de a esc841
aada parapetel%
www.dacoromanica.ro
-= 212 --
Romanii efau gat de inversunati hi caf s hibtara astfelj
timp mai bine de o ora. Para a slabi contra unui inamic bine4
adapostit $i superior la numar".
La inceputul lunei Noembrie moare Ulysse de Marsillac
profesor de limba franceza, la facultatea de litere din Bucu-i
Te$ti. Marsillac erea un distins literat si publicist, el facea sT
apara. ziarul siiptamanal Le Journal de Bucarest.
Fostul circ Suhr, este transformat In sada de featrir;
reprezentatiile Incep cu spectacole variate, tombola etc.
La Teatrul National se reprezinta pentru 1ntaia oardl
ta 8 Noembrie urmatorul spectacol:
PROLOG
OSTENII NOSTRI
1877
Mesa. nationala in 6 tablouri si un prolog
(Episod din rezbelul actuall _
Lucrata de Prederia Dame si Dem. C. Olanescu
.d-1
PROLOG
Poema, dramatica in versuri de d-1 Frederic Dame.
Tradusa de d-1 * * *, muzica de c1-1 A. Caure.
Persoanele prologului
Dochia D-na E. Popes=
Romania d-soara M. Vasilescui.
CADEREN. PLEVNEI
In Bucuresti prelungirea asediului Plevnei face ca e;
Ihervarea populatiunei sa creasca zi cu zi. Pe de o parte se de-:
deau asigurari formale ca zilele Plevnei sunt numarate, iai
Ipe de alta se invita lumea ca sa' BAN. rabdare.
Romanii aveau alte succese, ocupau Nicopole, Lom Pr-4
tvka, biruiau la Rahova, insa Plevna nii cadea.
trite() zi Q bomba: Ziarul lui Frejeric Dame_ Naikateci
www.dacoromanica.ro
213
Tonidnii publicg o lelegrama din T.-11,450refe cum cg, Plevna
a cazut. A fost ca o scanteie electrica. Masinele tipografice nu
anal pridideau ca sa traga, publicul as dia intrarea tipogr eu
t$i cerea foi, instantaneu se scot drapel le, grupurile de
manifestanti se succed ca valurile marei, orasul este In clan)
Insa, dupe. cateva ore, o stire sinistrg strabate multimea 2
'Mina ziarulin Nafiunea Remand nu erea exacta, Plevna rid
'Azusa.
Aceiasi multime, care doug ceasuri mai 'nainte n'avea
Llestule laude pentru ziarul care $tiuse sg dem. cel d'intgiul
ericita noutate, acum alerga sit spargli geamurile redactiei.
A doua. zi guvernul a impus lui Frederic Dame sa Ince4
teze aparitia acestui ziar
* *
www.dacoromanica.ro
214
bort In Curtea Palatului. trecu In revistg, Corpul de garatt Si
11 saluta de trei ori.
In Bucuresti Imparatul a fost prirnit de Doamna, fiindcri
pornnitorul erea In Bulgaria.
La 10 Decembrie a murit Nicolae Golescu lost locote-
nent Domnesc, mare patriot roman, acela care a lost cel clintai
4:lecorat cu Steaua Romdniei in gradul de Mare Cruce.
Dou g. zile mai tarziu vine stirea mortei lui Victor Emanuel,
acela caruia i se spunea 11 Re galantuomo, acela care Meuse.
runitatea Italiei.
In tot timpul anului, de la declararea razboiului, s'au
cleschis In toata tara subscriptiuni pentru cumparare de arme.,
(nate consiliile comunale si judetene au subscris sumo insemq
nate; de asemenea t foarte multi particulari.
DOUA CRIME CELEBRE
0 telegramg, din Brasov anuntt c. asasinii din strada
CRenasterei din Bucuresti au fost osanditi la moarte prin $treang.
Dar ce era asasinatul din strada Renasterei?
In luna lui August 1876 Bucurestiul a fost Ingrozit de o
crima petrecuta in plin centru al Capita lei si In timpul zilei ;.
o doamna Orascu si fiica sa Cleopatra au fost gasite In pimnitt,i
moarte prin strangulare.
Tata cum s'a petrecut crima:
Doamna Orascu locuia cu fiica sa Cleopatra si avea In
serviciul sau un Willi servitor roman i o serc itoare Ungu-
troaica anurne Rosa. Servitoarea Rosa se invoi cu amantul ei,
run ungur $i cu un alt ungur, prieten al aceluia, ca sg. omoare
je amandoul femeile spre a le prada.
In ziva crimei Rosa a Indepartat pe Icatranul servitor tn.
metandu-1 in Lipscani ca s. aduca pentru stapanele sale nista
mostre; dupa plecarea servitorului, Rosa a introdus pe cei do
unguri in pimnita, apoi a chernat pe domnisoara ca sa-i arate
Th pimnita ceva. Servitoarea mergea in urma. Cand fiica doarn-
mei Orascu ajunse jos cei doi unguri se repezirti asupra ei Si 0
Iprinsera de maini si de picioare iar Rosa li arunca dupil gat o
granghie cu care o sugruma. Apoi servitoarea se duse iarsi
sus $i chema grabnic pe doamna Orascu spunandu-i ca dom-
pnsoara si-a rupt piciorul. D-na Orascu alerg 5. dar and ajunse
In gura pimnitei 1st vazu fiica 'tilting, jos moarta. Se Intoarse
Prepede Inapoi tipand si chemand ajutor dar servitoarea Iii
ktrunott $'1 ei latul dupti gat si cu ajutorul celor doi unguri o
rtarira in pimna
Asasinii au fost prinsi la Brasov dung, scurta vreme.
_ La sfar$itul lunei lui Decembrie, precis In noaptea Ct-
icumulm, pe o vreme viscoloasb." cu multa zapadit, s'a intamplat
vestitul furt al Closcei cu pui de la Muzeul de antichitati.
Muzeul de antichitati era instalat In palatul Universitatii.
De ru ziug un Lamar numit Pantazescu, s'a ascuns intr'una din
sillile Senatului, situata tocrnai deasupra Wei In care se afia
www.dacoromanica.ro
215
vitrlha Closcel cu pul. b santinela se plimba In tot cfauna leo
coridorul de jos, pe dinaintea ferestrelor acestei sali.
Pantazescu incepu operatia cand viscolul sufla mai tare ;
tie tavanul si facu o gaura atat de mare cat sa poata intra o
umbra% Inchisa. Din cauza viscolului sentinela nu auzi ea-
derea micilor bucati de tencueala. Apoi deschise umbrela et
largi gaura atat cat sa poata trace corpul su. Acum bucatile
cele mari din tavan cadeau In umbrela si nu mai area mci un
pericol ca sa faca zgomot.
Cand deschizatura fu destul de mare ca s. poata. trace un
om, Pantazescu trase umbrela sus, lega o franghie de piciorul
uneia din mesele cele grele, apoi, fiind un tare gimnastic, sco-
ibori in Muzau. Dupg, ce 1ut toate piesele Closcei se urea din]
nou cu puterea bratelor, introduse piesele In ambii pantalonil
pe care ii lea jos iar a doua zi, dis de dimineata, esi din Palat.
Lucrurile furate le-a dus acasa la dansul si le-a ascuns
In piano. Locum. in strada Italiana intr'o mica $i veche casutay
care a Mout loc mai tarziu casei doctorului Nicolae Tomescu.,
'Una din piesele Closcei a vandut-o unui bijutier-ceasor-
nicar din strada Serban Voda, care a topito.
Descoperit, din cauza indiscretiilor sale, Pantazescu a fost
osandit precum si ceasornicarul. Acesta din urma $i-a facial
anii de osanda la penitenciarul Vacaresti, iar Pantazescu la
penitenciartil Cozia din judetul Ramnicul Valcei.
Mull mai tarziu, tocmai cand era aproape de termenul li:-
berarei, a voit sa fu ga. si a fost impuscat. 0 versiune foarte acre.
klitata a pretins c Pantazescu a fost asasinat: unii spun din
ordin superior, altii pretind de catre directorul Inchisorei eh.
Tuia, Pantazescu Ii Incredintase secretul unor ascunzatori fic
tive uncle s'ar fi aflat produsul numeroaselor lui furturi.
ANUll 1.878
www.dacoromanica.ro
216 tt-e
411.
www.dacoromanica.ro
217 a
Dioara E. Teodorini concerteazg la Teafrul National
In z:ua de 16 Ianuarie.
Au dat concurs la serata : Dloara Niculescu Aman, d-na
Pianetti, d-nii Gastagna, Fattori, L. Wiest Si Bianchi. Bene-.
Ecienta, intre allele, a cantat Hora Grivitei de Vasile Alexandrit
muzica de Grigore Ventura.
0 mare stire artisticg. pentru Bucure$ti : Marele artist
tragedian Rossi vine in Bucuresti pentru o eerie de 14 repro-,
tzentatiuni. Intaia reprezentatiune a lost cu Othello in zimt de
20 Ianuarm. Este de prisos sg spunem marea impresiune pro,
'dug de jocul artistului neintrecut al Italiei.
La Senat Dimitrie Ghica (Beizade Maid.) interpeleazI
guvernul In urma zvonurilor ce au Ineeput sg circule cum el
Rusia pretinde Romaniei Basarabia.
Iat5, interpelarea anuntata in urma comunicarei fgcute irf
Camera Gomunelor de Mrs guvernul englez cum c, ntra
conditiile de pack ale Rusiei, este si : ,,Independenta Romania'
cu inJemnitate teritorialg suficientg".
,,Subsemnatul interpelez pe domnil ministri:
1) A face cunoscut Senatului dac g. a participat, Intru catvai
a tara poastrg ca beligerantg la formularea acestor conditiuni.
2) Dacg acea conditiune este de naturg a Ingriji pe Ro-
i.mani, si (keg guvernul ne poate asigura a integritatea teri-
torinlui patriei noastre, a$a cum este astgzi, are sg fie respectatg:
Si mentinutg."
La Camera' profesorul Vas& Alexandrescu Urechia face o
anfernelare /a fel.
Bine Inteles aceste interpelgri ereau anuntate din initiative;
'guvernului, care voia sg sileasc g. pe rust asi da pe feta jocul.
In ziva de 20 Ianuarie, dupg propunerea lui Mihail Goggl-
nickanu sustinuta de Ion Brgtianu, se tine o $edintg secretg ai
Senatului la care participg si deputati. In aceasta sedinta gu-
yernul a comunicat actele privitoare la intrarea Romaniei Iii
rezbel alaturi de Rusia Cat $i tot ce erea in legaturg cu aceastg
alianth.
Sedinta secretg se tine trei zile in sir si dezbaterile sunt
loarte pasionate. Afarg tot felul de stiri Ingrijitoare eircuM
Emotiunea popularg e mare, oame.ni, cari spun cg. sunt foarte
,bine informati, afirm c. Basarabia ecte pierclutl qi cg I ng-i
ratul Alexandru, or care i-ar fi bunavointa, este silit, de guver-1
nul sgu si de vointa armatei, ea sg nu facg. Romaniei conce-I
siuni pe aceastg. chestie.
Dupg trei zile de o mare si legitimg emotiune Senatul, 111
pedinta de la 26 Ianuarie, dupg ce Dimitrie Ghica Idi dezvoltgi
interpelarea si ii rgsnunde ministrul de externe CoggInickanu*
Voteazg cu apel nominal, pe fatg si eu unanimitafe de 46 voturi,
trmatoarea Motinne semnatg de Dimitrie Ghick, Dimitrie
turza si Vasile Boerescv
www.dacoromanica.ro
218
.MOTIUNB
Ascultand explictrile ministerului in privinta) dispozitiu-
nitor ce a aratat guvernul rusese de a lua o parte din teritoriul
Romaniei in schimb cu pamanturile de peste Duntre ;
Avand in vedere c. integritatea teritoriului Romaniei estii
garantatt de Manila Puteri europene ;
Avand In vedere c, prin Conventiunea de la 4 Aprili6
1877, Rusia in special a garantat din nou accasta integritate
pin art. 2 in coprinderea urmatoare: ..Pentru ca nici un in=
convenient sau pericol st nu rezulte pentru Romania din faptuF
trecerei trupelor ruse pe teritoriul stu, guvernul Majestatei
Sale Imperatorului tuturor rusilor se obligt a mentine si a face
a se respecta drepturile politice ale Statului roman, astfel cum
rezulta din legila interioare si tratatele existente, precum si a
rnentine si a antra integritatea actuala a Romaniei".
Considerand ea Romania si'a indeplinit cu fidelitate obli-
gatiunile ca decurg din acea Conventiune si este deplin con-
vinsa de sentimentele de Malta dreptate ale Maiestatei Sale
)Imperatorul Rusiei ;
Considerand marele sacrificiu si chiar sacrificii de sange
'Mute de tart pentru pastrarea integritttei si pentru consoli.
darea independentei sale ;
Considerand cit o Romanic independenta si omogena rag-,
pupde, atat la interesele vecinilor sai cat si la aeelea ale Eu,
ropei intregi ; .0
Senatul declara :
Cd este hotarit a mentine integritatea teritoriului tarei Si
ti nu admite o instreinare din pamantul ei, sub nici o denu-
Vnire si pentru nici o compensatiune teritorialt sau dezdtunare
In aceiasi zi Camera, in urma interpelarei lui V. A. tire,
cilia, a votat aceiasi Motiune cu unani,mitate de 93 voturi.
Motiunea a fast prezentata de Gheorghe Vernescu, care a
tleclarat *
Mich' poate fi salvata Basarabia cu averea mea, o dau
Watt. Wei".
Indata dupt votarea Motiunei Ion BrAtianu a cerut Came=
rei ca, In interesul patriei si al infratirei romanilor in aceste
ktmprejurari atat de mari, st scoata de sub acuzare pe fostii
ministri conservatori.
Fara discutiune si cu apel nominal, Camera, cu 64 voturi
contra 6 si 3 abtineri, voteaza ridicarea acuzatiunei.
Prin urmare acum chestiunea e lamunitt. Rusia ne cere
'cele 3 judete baaarabene ce ne-au fost restituite prin tratatul
'de la Paris.
Div ceasul aef sta prietenia Romanilor pentru Rusia este
sfarsita. In tart naste, de o data, simtirea antirust Rusii sunt
de acum, priviti, cu racealt sau cu dusmanie. Conflicte zilnice
se Intamplit i toata tara cu militarii rusi. Ingratitu,dinea run
www.dacoromanica.ro
4, 219
seasca cat $1 calcarea fgrg pudoare a angajamentelor luate fot.
mal prin Conventiunea de la 4 Aprilie, revolta toate suflef
tele ron:anesti.
Cauza Rusiei in Romania este perdutg pentru totdeauna..
I.e. 31 lar uarie se Inchele armistitiul Intre turci si toti
beligerantii; termenuI de renuntare la armistitiu e de trei zilew
* * *
www.dacoromanica.ro
is25
\VI-a onaorat sotia si-copii. Dar juratii l'au osandlt si a primit
per.de_apsa muncei silnice pe viatd.
*
* *
Aargi in Bulgaria.
7.' La Bucurmti o parere idenrca Isi face aparitia. Nicolae
Cretulescu, un fruntm lam politic, da la.lumina o brura, prin
r
`-
ese slatueste tocmai acelas lucru: Renuntarea la, Basarabia si
ratative directe cu Rusia spre a obtine castiguri insemnata
te Dunare.
Dar opinta romaneasca respinge cu indignare acest targ
nedemn en pretul parnantului stramosesc.
fT Bratial u si Cogalniceanu resuing si. ei propunerea ma ca
delegatia lomana pdraseste Berlinul.
* *
www.dacoromanica.ro
2-26
www.dacoromanica.ro
227
,Tratatul de pace s a tiparit pe 23 pagini si are 04 articote.
Dupa Intoarcerea de la Berlin, Ion Bratianu este vie-,
lima unu,i accident de trasura. Esincl de la palatul Cotruceni'
uncle prnzise, caii de la birje in care se afla s'au speriat. Tra-
is.ura rasturnandu-se, Ion Bratianu se lovi cu capul de un &alp
si'si perdu cunostinta. In starea aceasta a fost ridicat de doc-
torul Davila si dus la el acas6.
Dar rana ce primise la cap nefiind prirnejdioasd restabl-
lirea a venit repecle.
Curentul anti rusesc crestea astfel in tat% in cat rusii
ingrijorati cer guvernului roman s. ia mrtsuri, iar ei iau ma-
suri militare spre a preveni orice atac nealteptat.
Din Basarabia yin stiri nelinistitoare pentru rusi. Zi-
relor se comunica urm'atorul cantee pe care au incenut sJ
'c"&nte Uranii acolo:
Frunz-le verde baraboi
Ne-a Mew maica pe doi1
Unul Mercuri altul Joi
5'a umplut lumea cu noi.
,S'am avut o surioara
Ce-a umplut lumea de pare4
,Maicce s'a luat prin. ford
Sli ne stran(Ile gramcizioarti
Sci ne dea in .13a lti1) la scoald
(Mai bine-am muri de boala)
Muscaleste sa 'nvatcim
`,$i Ut oaste s& intram.
9Muscale1te-oiu invieta
,Cand eu limba mi-oiu vita,,
:Cand o creste grdu in tinclo,
'S'o ajunge papa 'n grinda
Cdnd o creste grdu in cask
So ajunge pan% 'n masal.
In urma recunoasterei independentei Romaniei Prim.
cfPole Carol se hotaraste ca s. ia titlul oficial de altet5, regaltThi .
www.dacoromanica.ro
228 'a
Programul a fost iirmatorul:
.La ora 8 dimineata 2i lovituri
La ora 12 Maria Sa Regard. Domnul si.Doirmii-au'venit;
la Baneasa uncle. in mijlocul trupelor, erea un altar de campL!
imprejurul altarului ereau, trofeele luate de la inamic.
Mitropolitul primat .a oficiat.
La capul soselei Kiselef a fost ridicat un arc de trium
iar la dreapta si la stanga tribune pentru torpul diplomatic;
autoritatile inalte etc.
Dupla terminarea serviciului divin M. S. Regan', Domnul
s'a pus in capul trupelor. a trecut pe sub arcul de triumfi
si a intrat in Capita la. Aci a fost intampinat de catre primarull
Capita lei si delegatiunile judetelor si comunelor.
Garda oraseneasca si Societatile de tir ereau lnsiruite in
bataie pe ambele lature ale Soselei.
Domnul a prmit defilarea pe Piata Teatrului. Domnul
condus insusi defilarea. Iata ordinea:
Un pluten de gendarmi afar/.
Ttanitii si
ndecorati.
Drapelele luate trofee, duse de sergetil
Maria Sa Regala Domnul.
Statul major domnesc.
Comandantu,1 superior al trupelor.
Statul sau major.
Musicele de la toate regimentele de infanterie.
Drapelele si stindardele armatei de linie si teritoriale.
Gomandantul diviziei I de infanterie
Batalionul de geniu.
Batalionul I de vanAtori.
Batalionul II de vanatori.
Tunurile luate trofee conduse de pomnierl.
Regimentul mixt de dorobanti.
Regimentul 2 de linie.
Regimentul 3 de linie.
_Regimentul 2 de artilerie. .
www.dacoromanica.ro
234 ::=1
www.dacoromanica.ro
ANUL 187R
Anul 1878 s'a inchis- asupra unei marl. deziluizii *I cif o'
In semnata ingrijorare.
Romania nu. primise targul ce-i oferea Rusia. Generalul Ig-
natief, fostul ambasador al Rusiei la Constantinopole, fusege
trimis de catre Tar cu o scrisoare pentru regele Carol. In aceastg
serisoare Tarul Ricca, staruinte ca Romania sa inapoieze Rur4
mei de bung, voie cele trei judete basarabene, in schimb dedea.
Romaniei or cata intindere de pamant ar fi dorit in Bulgaria.
Dar oferta a fost respinsa de toata lumea.
Raingsese acum pe spatele Romaniei chestiunea evree.
Alianta israelita tinuse la Paris o intrunire in prezival
Congresului din Berlin ; subiectul: drepturile politice ale e-1
vreilor in Romania *i Bulgaria.
0 ciclegaliune fu trimisa la Berlin, care vizita, pe rand,1
(pe toti plenipotentiarii Puterilor i pe langa toti staruirg cu
mijloacele pe care aceasta Alien% stia s le intrebuinteze. Re-'
zultatul a fost ea acest Congres a. dat drepturi depline evreilor.I
De altfel Cougresul din Berlin n'a multumit pe nimeni pe
afarg de Anglia care, dupa spusa unui diplomat ,,pa-
i jc Rusia *i pe intreaga Europa".
*
www.dacoromanica.ro
= MS.
www.dacoromanica.ro
240 --t
puns atunci, inteo mile kle articole bin-edo-eimiditte, ziarut
A ugsbuiver Allgemeine Zeilung.
Camerele se intrunesc i incep discutia asupra revizuireA
Art- 7 din Constitutie. La Camera se prezinta cloud propuneri7
una care admite revizuirea cu conditiile aratate in text, cea.ii
lelta care*declara ca cat pentru acum, nu este loc pentru revil
zuirea Art. 7 din Constiututie".
Aceasid propunere este semnatg, intre allii de Nicolae 131a\-,
remberg, Jacob Negruti si filosoful Vasile Conte.
Este interesant de transcris aci o parte a motivatiei aces.t.
tei propuneri :
Considerand in fapt c evreii pretinsi persecutati, de-.;
departe, o mai repetam, de a emigra din tara noastra'
ca sa fuga de pretinsa persccutiune, din contra numarul lorj
creste neincetat prin multirnea ce navaleste zilnic aci, para;
sind chiar si acele tali in care ei se bucura fie toate drepturilq
civile si politice, si prin aceasta ernigrare cla Insii ei cea mail
formala $i mai eclatanta desmintire calomniilor de netoleranta)
religioasa a Romani lor, sisternatic raspandite in Europa.; '
Considerand cal nurnele do Evrei nu este numai acela aJ
unei secte dar si a unui neam care, de si raspanclit pe intreagal
suprafata a globului. are, insa, trecutul, traditiunile i aspire-
tiunile sale proprii, la care n'a inteles nici o data sa renuatei
precum o dovedeste experienta, chiar in tarile uncle ei nu sunk
de cat inteun.nurnar cu, totul restrans, necum la noi, uncle pej
alocurea, ei reprezinta doua treimi din numarul total a
populatiunei ;
Considerand c un Stet, pentru a fi bine constituit, trebuie
sit alba cetateni din o singura rasa, sau cu dispozitiuni de,)a.
se contopi pentru a forma un element omogen; fp\
Considerand ca Evreii stabiliti in Romania se aflb.' in con-,
ditiuni morale care'i impiedica de a se asimila $i contopi cul
natiunee. romana;
Considerand ca Evreii din Romania, prin numarul lor
zdrobitor, prin imigratiunea lor neincetata, prin tendinta lor
de a forma in Romania Stat in Stat, prin solidaritatea lor c
toti Evreii din celelalte pa'rti ale lumei cu care conspira pen-4
tru formarea unui Stat ebraic pe malurile Dunarei, amenintS,
de a subplanta natiunea romana, in loc de a se asimila cu
clansa, ceea ce constitue pentru noi un pericol de distrugere sil
ea slat si ca natiune ;
Corsiderand ea: in fata acestei tendinte de a se constituil
ceva distinct si a invaziunei continue si uria$e la care suntem
expusi din partea acestui neam, suntem, fata de dansul, im
cazul de legitimd anarare a neamului nostril, bazat pe dreptul
ce'l are ori ce flint& individual& sau colectiva de a.pune pro-1
pria sa viata mai presus de eat poftele altuia;
Considerand a a admite aceste pretentiuni ale aliantel
universale israelite si aceea ca lezile ce ni se imnun din afaraY
www.dacoromanica.ro
.243
16,
www.dacoromanica.ro
tm.- 242 -he
In moos tulip Larnerele sunt prorogate pentru o funa;
pang la 11 August.
_ In timpul prorogarei, numai presa mai particip ti. la lup-
i,ele politico. ministrul de externe Vasile Boerescu plead. in
misiuno in strainatate spre a pleda cauza Romttniei pe 11:4)0,
Cabinetele (atropine.
***
Inainte de intrarea lui Cogdlniceanu in cabinet, fgcuse
senzatie si fusese rnult exploatat6 de opozitiune o acuzatie
indreptate. Impotriva lui si a lui Simion Mihdlescu, fruntas li-
beral si fost prefect de politic In seara istorid de 11 Martie
IR71, acuzatia era cum ca ar fi fost pltiti de ce.tre un oarecare
antreprenor rus, anumo Warsafsky spre a'i pune la dispozitie3
prin rechizitie, vreo 300 care trnesti.
Denuntarea o face un oarecare Moldoveanu care declad;
'prin ziarele opozitie , cum d el instksi a pltit mita. Afacerea
iajunge, fireste, la parchet, dar... rezultatul anchetei se perde
ii noaptea timpurilor.
La Teatrul Dacia un fenomen apare. Este americanul
lames Lwone care, inteun aquarium plin cu apa limpede,
ntrit, -se scufundii, scrie, bet). rriNnftnd si fumeaz, timp de 5
--tainute. Care era otrucul" acestui scufund'ator care a izbutit s6
tumeze in arid, nirneni nu a putut afla.
, La teatrul de sera Guichard, joacri Pascali In drama
Wrmanul artist.
. * *
www.dacoromanica.ro
2 41 ---,-
Pe TarrumlIa-Rantit Septembrie AIexandru de BareitiFerg
Nine in Bucuresti spre a face o vizith. Printujui Carol.
* *
www.dacoromanica.ro
An-ul 1880 'este.anul in care liberalifincep .sa fie atal
eati pe chestia afacerilor si a imbogtirilor ftir muncd. Doi
oameni stau in fruntea calor loviti, acestia sunt: Anastase Stet,
aojan, ministrul justitiei *i Emil Costinescu primul redactol
al Romdnului.
Rdscumpttrarea edilor ferate a fost votata de Cameril, nu
mai in urnia presiunilor hid Brdtianu, altfel p'ar fi trecut nic.
,odath. Dovadd e votul: din 120 votanti, majoritatea fiind 62-
Regea n'a putut intruni de cat 72 voturi; 42 au, votat contra
4ar 12 deputati s'au abtinut.
Opinia publied spunea cul raseumpararea erea necesari
'-dar cd afacerea nu este euratd.
.*
4, Dar lumea acum petrece.
_L In tara si in Transilvania au fost mari inundatiuni, do
aceea serbdrile de binefacere se succed.
La Teatrul National se da un mare bal de binefacere sub
patronagiul Mdriei,Sale Regale Doamna. Balul e dat din ini-
ftiativa (.1-nei Pia Brdtianu, sotia primului rniuistru,.
Dam, ea lucru interesant, preiurile vreniei aceleea: iij
itrarea unei persoane jo lei, lojile I *.i II 50 lei, loja III 25 lei
Sunt 47 de ani de atunci.
La Teatrul National se reprezinta piesa originala a lui
Ventura: Peste Dundre. Este mai mult un succes de stimd
'de cat un mare sueces real.
Altfel Teatrul National a jos de tot; se joadi melodrama
Don Juan de Marana *i feeria Pala Aerului. Teatrute in tot
iteauna gol pe trei sferturi iar in loji nici odattt nimeni.
Daca n'ar fi inchirierile teatrului la trupele streine $i ba
Iurile maseate actorii ar muri de foame.
Dar iald cul sose*te *i marele tragedian Tommasso Salk
vini, rivalul lui Rossi. Intaia lui reprezentatiune este Moartedt,
Succesul lui Salvini e mare, dar amintirea lui Rossi n'a
putut-o dobori. Incontestabil artist superior, unul din eel mai
icovar*itori ai Europei de atunci, insd pared. tot Rossi intrur
ia Tele mai rnulte sufragii.
t Critica la noi ruclimentara, atunci s'a marginit a lauaa
.$i a inalta Meul a dovedi de ce inaltul i laudd.
La teatrul Dacia" I. D. Ionescu a adus o trupa de 30
zulu*i dantuitori numita trupa tribului Beni-Zug-Zug.
Mult,4 vrerne s'a vorbit- in Bucure$ti despre ace*ti Beni
!Zug-ZUg.
Afara de marele Louis Wiest vioristul atat de-popular,
11 tit lir esti i Inca aveau un mare muzicant, vioristul Frantz
+Shipek.
Ereau trei frau Shipek, cehi de arigina. muzicanti de in-;
Itaia mama, insa Frant, eel Int.i ndscut, erea cu mull -superiQr
!fratilor sai din urmiL
www.dacoromanica.ro
247 -a-
FATIff Shrp-ek- si fratii si, dimpreuntt
.,bostru Constantin Demetrescu, concellau in quartet la Ate-
eu undo alerga s asculte muzict aleas6, tot Bucurestiul oa-
menilor de gust. .
II
Premiul Societatei de incurcajare alergare de iutealti, pen-
tru manzi de 3 si 4 ani nascuti in Romania. Distantti 2000
metri. Premiul I 3000 lei, pr. II 500 lei.
III
Premiul vice-prescdintilor Jockey Clubului, alergare de
iutoalti pentru cai de ori ce provenientd,, distanta 2000 metri,
pr. I 2000 lei, oferiti de d-nii generali Ion Em. Florescu si ge-
heral G. Manu, pr. II intrgrile pan6, la concurentti de 500 lei.
IV
. Marele premiu al Jockey Clubului, alergare de fond pen-
tru cai de on e prevenientbi, pe 3000 metri. Pr. I 3500 lei, pr..
.41, 500 lei, pr. III 200 lei.
fl Alergare militara pentru ealtirasi pe 1500 metri, pr. I 500
lei oferiti de d-1 *tefan-Petrovici Arnais, pr. II 200 lei. or. II
'100 lei. -
1 Premiul al 2-lea nu se ac6Tda de cat atu,nci and alerpj
tTau cel putin 5 cai.
Mai-ele sportsman al vremei'Ve atunci erea Constantin
Blaremberg, el erea cel dintaiu posesor de grajd, caii lui cIts-
tigau.cele mai Multe premii. Ninnai and. mai tarziu, apttru
Wiexandru Marghiloman steaoa liri incepu sa pleasca.
*
kuvernului.
Gel mai paternic dintre contra candidati erea Ion Proco-
pat Dnmitrescu care a intrunit la intiul scrutin 1192 voturi
pe 'rand Emil Gestinescu nu ntrunise de cat 1075 iar D. Bil-,
*mem 862_
Censori au fost aIesi Stefan Ioanid, Menelas GhermaN
Hine/ Manoah si.C. Angelescu.
Guvernator al Bdricei Nationale erea numit loan Cam;
ipineanu.
e* *
www.dacoromanica.ro
5, 253 a-
AWL 1881.
To-ifBratiaTinTera, un maestru in arta cte a ctezorganiii
O Pozitia. On do cafe ori vedea ca so -organizead un centru a;
kpozitionist ii cucerea, ori de cate ori un out do valoare se ma.-
nifesta impotriva guvernului, ii lua in minister. Astfel a pro-
cedat cu Nicolae Ionescu in 1876, astfel cu Gheorghe Vernescu;
-astfel cu Vasile Boerescu si Dimitrie Gbica; tot la fel va proa
ceda mai tarziu cu junimistii si cu disidentii eseni.
i.- In ultimul an so formase la Iai un grup de 9 intelectuali,
D rofesovi universitari, toti oaraeni de mana intilia ; din acest
'grup politic faceau parte Gheorghe Marzescu care era sefut
profesorul Brand:, fratii ,5endrea, filosoful Vasile Conta etc.
prupul. incepu sa fad' opozitie si deveni suparator. Brtitian
antinse cursa ademenfitoare i prinse in capc,ang, grupul de I
Iai numit in zeflemea Grupul lui -,opt i eu branza nouti".
Aproape toti membrii grupulul primisera cte o atentinn
J4ar sfarsitul arritlui 1880 il gaseste pe Vasile Conte, ministrW.1
al Instructiunei. .
VIATA BUCURESTEANA
6untem in epoca lu,i Claymoor.
Redactorul cel mai popular al ziarului trancez L'Indepenz
`dance Roumaine erea Misu VAcArescu care, sub pseudonimul
tlaymoor, scria cronicele mondene" ajunse repecle la moda".
Claymoor devenise un fel de arbitru al elegantei, croniceM
hil erau foarte apreciate de &Are Mate doamnele din elitgo,
and dupg vreun bal sau dupg vreun spectazol vreuna din;
ele fusese trecutd cu vederea, si nu fusese numitg cu amnunl
tido tookteLstLigthe_1agu1jI sail,___C11,:tOtLatentia._erea__9.
www.dacoromanica.ro
-255
*.
* *,
, La. inceputul lunei Marti& Curtea eu jurati iudecil si
oridarnuii pe atentatorul la viata lui Ion Brbianu $i pe mini.:
licii s'ai- Procesul a atras la Curtea eu jurati a Multime
are. Nici un membru. al partidului national-democrat n'a.1.
uat apgrarea vinovatilor.
Petraru a. fast osandit la 20 ani de munch.' silnicK, prafe-Ti
rul Phtescu $i. diaconul Cdrlova., complici, Ia. ate 9 ani req
luziune.
* * *
*
1
www.dacoromanica.ro
In derdmile politice se stie acum, aproape sigur c Ro-
mania
.dat, va fi ridicaUt la rangul cle regat. Toate Puterile si-au
se spune, adesiunea. Singurd Austria ar face greutati, citci
ea iai subordoneaza consimtiimantul, consimtmantului Ro-
-rnaniei la pretentille austriace in chestia Dunarei. In curand
oheatia Dundrii va clevent arzatoare pentru Romania,
www.dacoromanica.ro
258 1,
Dupd cateva cuvinte ale senatorului Glieotglie Lem Dumr.i'
tru Ghica se scoala $i striga :
Traiasca Majestatea s Catol I, regele Romanieil
Toti senatorii in picioare si publicul din tribune aplaucla,
furtunos.
Raportor al legei votata a fost la Senat Ion Ghica.
Au vorbit George Cantacuzino, Lascar Catargiu $i Vasil%
1Alexandri aducand asleziunea lor. A vorbit i $eful guvernului.1
Legea a fost votata cu apel nominal $i cu unanimitate de,
710 voturi.
Ministerul care a semnat actul acesta erea astfel compus:
Ion Bratianu prim $i ministru de finante.
,B. Boerescu externe.
Teriakiu interne.
General Slaniceanu rezbel. I
Colonel N. Dabija, agricultura, comert $i lucrari puMice..,
B. Conta, instructia $j. cultele.
D. Giani justitia.
Pentru cateva zile patimile politice $i polemicele acre lasti.
Iocul entuziasmului pentru marele act national savarsit.
* * e
www.dacoromanica.ro
259
Aceasta lege provoacd o mare miscare de protestare, dar
tint& lumea con*tientd Intelegea calegea este impusk de Rusia.
*
www.dacoromanica.ro
260 --
All fost bdtute medalii de aur, de argint $i de bronz.
Serbarde incorondrei s'au Malt cu un fast deosebit
ajutate de asentimentut, entusiazmul si insufletirea generala.
La J.8C6, adicd cu 15 ani ma. inainte, Printul Carol de Ho-
henzolern fusese primit de o locotenenta domneasca' compusd
din : generalul Nicolae Golescu, Lascar Catargiu si colnnelul
N. Haralambie, lax minibterul erea astfel compus :
Ion Ghica prim ministru si externele.
Dimitrie Ghica, internele.
Petre Mavrogheni, finantele.
C. A. Rosetti cultele i instructia
D. Stur za, lucrari publice.
Dimitrie Leca, razhoiul,
Ion Cantacuzino justitia.
Acum la putere erau nuinai liberali nuanta zisa yo$1e,
dar nici la 1866 nici la 1881 pentru serbarile incoronarei Ion
l3ratianu nu a fost in guvern.
Pentru serbgrile incoronrei au sosit in tara printul Leo,
pold, fratele regelui si cei doi fii ai sai Ferdinand $i Carol.
Printul Ferdinand erea mo$tenitorul tronului.
Nu voi face descriptia intreaga a serbarilor, voiu da nth
mai o idee generala.
La ora 10 ese de la palatul Cotroceni cortegiul.
Regina este intr'o trasura de gala.inhamata a la. Daumont
deschisa $i capitonata cu catifea purpurie ce cade in falduril
peste tot. Capra era un cos de Boni, in locul scarilor o mare
coroan a.
Regina era imbracata Inteo rochie de brocar alb, gule,
rul Valois cu perle de toate culorile, o trend, nesfareita garni-
site cu dantele, pe umeri o manta& de satin alb pe margine
cu zibelina, pe /ap diadema de_ perle oferita de orasul Bucu-
re$H la casatorie.
Opt cai bogat inhamati, cu pene si egrete albe sunt Inca-
lt..cati de jockey imbrkati in uniformele ro$u $i argint; de
rartea fiecarei portiere ale 2 lachei in livrele de mare tinutd.
Inainte dot picheri calari pe cai cu panase tricolore. Printul
Leopold in mare tinuta de general prusian sta aldturi de re-
gina. clinainte printii Ferdinand $i Carol.
Regele Carol calare, merge inaintea trasurei regale. In
jurul regelui o stralucita escorta de generali si de ofiteri su-
periori calari.
Duff). serviciul divin oficiat la Mitropolie care a fost core-
monia incoronarei, a urmat defileul din sale, tronului.
La plecarea de la Cotroceni cortegiul a urmat calea Gri
vitei, Victoriei, stradele Lipscani, Selart, Rahova si Bibescu
Voda ; la intoarcere acela$ parcurs pang. la palatul regal din
Calea Victoriei.
La Mitropolie, dupa oficierea serviciului divin. primul
ministru a prezentat regelui actul incorondrei Pe care l'a sem-
nat dimpreuna cu printul Leopold...
www.dacoromanica.ro
261
www.dacoromanica.ro
262 =
Regele $i Regina primesc defileul a stafula ha MAIM Vi-
teazul, iar carele simbolice au lost concentrate la *osea de uncle
scoboara dealungul Ca lei Victoriei.
fed cortegiul :
Membrii comitetului executiv, studentii, mai multi Dom-
nitori din trecut, Traian impdratul, un $ef insotit de soldatii
lua imbracati in fier, un stindard turc $i soldati turci In Ian-
turi, cinci tdrance tinere ducand pe pernd de catifea o coroand
regala, scoli etc.
Apoi carul agriculturei, al Teatrului National, al corner-
ciului reprezentat printr'o corabie, steagurile cdilor ferate,
tL rut artelor grafice, bijutierii i ceasornicarii, florarii. Pe
cal ui florarilor o splendidd coroand de flori. cand a trecut ca-
rut in fata Reginei i s'a oferit coroana. Carul tesatorilor si al
boiangiilor, cismarii, croitorii, plrierii. brutarii. Carul bra,
tarilor e tras de 8 boi mdreti. Pe car brutarii fabrica painea
$a o arunca multirnei de jos st luniei de pe la ferestre. Carul ca-
retasilor tras de cal de lux. Carul barjarilor muscali, inhdmat in
troica este dintre cele mai reu$ite. Carul tramvaielor tras de
cai foarte frumosi caldriti de surugii in costume pitore$ti. Ca-,
rul Societatei de tragere la semn, al vandtorilor, l israeliti-
lor, marea lojk rnasonica nationald romand. Societdtile ger-,
mane, Societatea ungard, carul bduturilor spirtoase, berdriile
Op ler $i Luter, rncelarii. Acestia vin cu 6 boi: 4 albi $i doi
negri, dar atat de frummo$i c zmulg aplausele pe toata tre-.
cerea. Lautaria, pescarii. Aplause numeroase salutd caru con-.
siructorilor rornani. Ldcatusii, topitoria Lemaltre, Societatea
cle bazalt artificial, tamplarii, dulgherii, tapiterii, pldpumarii,
fabrica de bazalt artificial, sdpunaria, fabrica de bduturi ga-
zoase. -Carul foarte frumos a fast desenat de pictorul Amara'.
Dintr'un basin tasnesc in ploaie valurile de apd gazoasd $i
publicul aplaucld frenetic. Fabricantii de chibritu,ri lucreazd
in mers. Tabacarii urmeazd. Apare un car monumental
tras de 24 boi reprezentand noua match' a Dambovitei. Dar
carul e atat de inalt $i voluminos iar atelajul atat de numeros
an cat, cand ajunge in fata marelui otel de Bulevard $i boii;
vor s coteasca la stanga spre statua lui Mihaiu, varful se a-
catd de balconul otelului, de asupra fostei librrii Alcalay,
pe atunci fiind .nstalat acolo magazinul de covoare Haas, ac-
tualmente in Lips^ani.
Un moment de emotie, o parte a carului se rupe, scan-
clurile cad. dar boii carrnesc la stanga si tree. ,
Apoi carul fabricei de efecte militare, in sfar$it Crucea
rosie.
Acest clefileu a fost un mare succes atat pentru organi-
zatorii serbdrei cat $i pentru arti$tii cari au desenat carele
sau le-au realizat. Industria romand a meritat, tot la fel, toate
laudele.
4ceasta serbare a la'sat cele mai frumoase imnresiunl
www.dacoromanica.ro
263
aci a lost, in adevgr, stralucita din toafe punctele de ve-
'dere.
In zilele noastre mai ales din cauza scumpetei tutulor
materialelor, o serbare ca aceea nu s'ar mai putea organ za.
La 12 Mai trebuia sa fie defilarea armatei, insa din cauza
ploilor ce cadeau necontenit, a fost amanata pentru 13 Mai,
CESTIUNEA DUNAREI
Serbarile incoronarei trecand, vine la ordinea ztlei ces-
tiunea arzatoare a Dungrei.
Acum incepe sa se lamureasca pentru care motive s'a re-
Iras Ion Bratianu de la guvern si de ce a plecat si Vasile
Boarescu de la departamentul externelor.
Austria erea singura putere care mai punea piedici ridi-
narei Romaniei la rangul de regat; Austria facea un ontaj,
Tagaduia c va consimti la cererea Romaniei dar pretindea
,concesiuni in cestiunea Dunarei. Spre a obtine acest consim-
itgmant, care erea esential, Boerescu a fkut Austriei concesiuni
pal mari de cat ar fi trebuit.
La o intrunire tinuta la clubul liberal cu parlamentarii,
Dumitru Bratianu seful guvernului a aratat ca noul guvern se
gaseste aproape in fata faptelor implinite, de aceea situatia
'este foarte gingasa. Adunarea a telegrafiat Iui Ion Bratianu
cerand sa vie in Bucuresti spre a da 15.muriri.
Agitatia parlamentara ce urmeaza, are acum si o parte cu
iledesubturi: amicii lui Ion Bratianu vor s rastoarne gayer-
nul pe aceasta chestie a Dungrei, sustinand c. guvernul Du-
mitru Bratianu este incapabil, ca nu stie sa apere interesele
Romaniei, ca este inferior guvernului trecut. In fata acestor
hartueli Dumitru Bratianu face declaratia ca' cestiunea a foss
compromisa de guvernul care l'a precedat.
Dar in cercurile initiate creste credinta cii ministerul
Ion Britianu s'a retras tocmai spre a rasa locul altui guvern
care, in cestiunea Dungrei nu erea legat de nici un angaja-
ment. Erea Romania legata inpotriva intereselor sale in ces-
tiunea Dunirei prin nedibicia guvernului Ion BratianuVa-
sile Boerescu? Iata care erea intrebarea.
In fata agitatiei care crestea in cercurile parlamentare, In
presi si In public, C. A. Rosetti presedintele Camerei a pue
sii se afiseze urmitorul avis In culoarele Camerei:
In fata celor ce se spun, se scriu si se colporteazg in ces-
tiunea Dungrei,
In fata acuzatiunilor adversarilor nostri;
Amicii nostri din majoritate sunt rugati sa se intruneasca
asta seara la clubul liberal spre a se conculla aqupra acestei
cestiuni.
D-1 Ion Brgtianu a flicut cunoscut prin telegrami ca va
veni Insusi spre a da limuririle trebuincolge.
Dnxnnii ministri var aiL la intrunire
C. A. ROSETTI ,
www.dacoromanica.ro
264
Cestiunea Dunarei care agita cercurile politico de mar
bine cie un an de zile erea in rezumat urmatoarea Art,
5,.)al tratatului de la. Berlin, instituind o- comisiune euro,
p ana a Dunarei cu autoritatea de a administra fluviul de la
vol. vie de fer pan& la gurile lui, acest regim convenea Ro,
mantel, dar Austro-Ungaria, vrand s puie stapanire exclu,
siva pe Dunare, a obtinut de la comisiunea europeana insti,
tuirea unei delegatiuni purtand nurnele de Comisiunea
n xia", care in realitate dedea Austriei suprematia si punea
Ilornama in pozitie de subordonanta.
Agitatia e mare- Opozitia indreapta, loviturile in contra ca,
binetului precedent Bratianu-Boerescu, iar liberalii, precum,
6heorghe Chitu, N. Fleva si altii, ataca pe Vasile BoeTescu,
a .uzandu-1 a a primit instituirea Comisiunei mixte, pe care;
de altfel. o combatuse delegatul Romaniei in comisiunea du,
nareana-
Interpelari sunt dezvoltate la Senat si Camera iar din dez,
bateri ese cam micsorat Vasile Boerescu.
Ion Bratianu simtIndu-se atins de toate aceste imprejurari
$i mai ales de faptul ca. fratele situ Dumitru actualul pre,
$edinte de consilm nu a luat cu caldura apararea guvernu,
lui sail in aceasta cestiune, isi diii demisiunea de la conduce-.
rea partidului si din mandatul de senator
Mahnirea lui Ion Bratianu vinea si din faptul c nici ma-(
-ear un singur membru al majoritatei din Camera sau din Se-
nat nu a luat cuvantui spre a'i sustine politica in cestiunea.
Dunarei si spre a raspunde atacurilor lui - Alexandru Laho-
vary si lui Nicolae Ionescu.
Mare ferbere in partici! 0 delegatie din Camera si din
Senat se duce la IVIagura, unde se retrasese Ion Bratianu, ii
convinge sa se reintoarca, sa ia parte la lucrarile Senatului
ti sa aduca patina liniste in partid.
Dar Ion Bratianu erea atunci prea mull .cleasupra tutuIor
situatiilor si a tutulor oamenilor politici pentru ca sa stet
prea mult t mp afara de guvern. lar intrigue i manoperila
pe dedesubt urmau inainte
. .
La 10 Mai Regele iscaleste decret-ul prin care se insti-
tuia a doua decoratiune romana: Coroana Romdniei.
* *
* * *
www.dacoromanica.ro
-- 267
* *
,,Ed n'am nici tin merit, tot merituI revine cefor cari m'au
inconjurat ; Singurul meu merit este ch am fast cu voi".
La ora 7 a inceput banchetul in sala Teatrului. Erau trei
anduri cle mese aranjate de arhitectul Munteanu. Masa a fost
'servith de restaurantul Hugues.
Intaiul toast a fost rastit de primarul Capitalei, apoi Emil
ostinescu a citit o scrisoare a regelui.
Banchetul a lost foarte impungtor, la el au luat park+
peste 300 persoane.
Au toastat : Ion Bratianu, printul Dimitrie Ghica, I. Cam-
pineanu, G. Chitu, lahtranul artist Matei Millo, etc.
S'au spus i un numh'r de glume.
'4 Pe Menu erea, intre altele si Filet de Plevna". Cand cei
.00 chelneri ai lui Hugues aparurh cu farfuriile pline de acest
Vett, erea parch o armath care trecea. Atunci un musafir
spuse :
Ia priviti defileul fileurilor de la Plevna.
, La mash erea si V. A. Urechia, ministrul instructiunet
,De o data se aude o voce care seamang cu a sa. Unul din co,
meseni Intreabh:
Vorbeste Urechia ?
Nu, rhspunde vecinul shu, Urechia nu' vorbeste nici
O data, ascultht
C. A. Rosetti a spus:
(- Daca am izbutit s. conduc un ziar timp de o jumg-
de secol, datorez aceasta redactorilor mei. Intre altii
,r'tate
domnului Bratianu, acestui domn Brhtianu pe care il vedeti
acum alaturi de mine, si care, sub articolele sale punea In
totdeauna va urma", lush' urmarea nu o dedea niciodath.
Bine Inteles au fast marl hohote de ras in sala.
Sfarsind. Rosetti s'a adresat tinerimei spunandu-I:
sa nu credeti c. noi am facut tot ce erea de facuE.
DacK noi am cucerit liberthtile de care ne bucuram astaizi.
celor viitori le revine ca sh le pastreze. Si, de multe ori, e
niai greu s. pastrezi de cat sa creezi.
Sfarsind Rosetti a Mut pentru presa de toate nuantele.
* *
* * *
www.dacoromanica.ro
274,
raseste portofoliul justitiei. Ministrul plenipotentiar e panir
atunci, Calimaki Catargi este inlocuit pentru ca a fault oars
care indiscretiuni pagubitoare tdrei,
Dar iata. i un conflict direct cu Austro Ungaria. In dis-,
cursul tronului de la 15 Noembrie, Intre allele, sta scris cunf
ca Austria, sub pretext de epizootie, a inchis granitele pen-
Iru vitele noastre. Expresia sub pretext" indispune guver,
'nul de la Viena care da ordin contelui Hoyos, ministrul Aus-
triei la Bucuresti, s. Inceteze relatiile diplomatice cu guver-
-hul roman si s. ramaie numai -spre a expedia afacerile cu
rente.
Cestiunea Dunarei se complica, insa, zilnic pang ce i
proportiile unui scandal.
Calimaki Catargi, fostul ministru al Wei la Paris, acu.,
tat cd n'a stiut s apere interesele Romaniei in aceasta ces,
tune, face sa apara o bro$ura in care pune toata corespondenta
*diplomatica pe care a avut-o cu guvernul din Bucuresti Ii
aceasta cestiune.
La Camera Nicolae Ionescu se urca la tribuna si voeste
s. citeasca din coprinderea ei, dar Camera nu'l lasa ad xi,
leasca. Scandalul ia proportii in tara, iar cu guvernul se puns
cestiunea darii in judeGata a lui Calimaki pentru divulgarea
To le secrete de stat. Ziarul L'indpendance Roumaine, al carui
'director erea Constantin Stoicescu viitor ministru liberal, re-
produce thee actele din brosura. Acestea sunt scrisorile schim-
bate Intre Calimaki Catargi de o parte $i Ion Bratianu-Vasile
Boerescu de alta. In toate scrisorile lor atat Bratianu cat siY
a3 oer es cu sfatuesc pe Calithaki s. stea n defensiva. iar nu sa
ia ofensiva, in nici un chip sa nu devie agresiv fata de Austria:
Sub acuzdrile ce i se aduc si sub amenintarea de a fi dat
rjudecatei, fiindcd ar fi divulgat secrete de Stat, Calimachi Ca-
targi trimite o scrisoare de apdrare ziarelor. El se apar spu-'
nand e. n'a publicat corespondenta de cat dupa. Ge a lost
ncuzat de Ion Bratianu c. n'a stint apara interesele fiei pe
langa guvernul englez, unde fusese trimis In misiune extra-
ordinara.
Conflictul cu Austria Se aplaneaza In urma unei Note de
rexplicatiune"(?) Care nu: erea de cat o Nota 'de scuze. Iar
conflictul cu Calimaki Catargi nu are alte urmairi din cauza
ca nu aveam o lege care sa pedepseasca o astfel de vina.,
In urma guvernul a facut ca parlamentul s. voteze o lege
speciala. . . . ,
www.dacoromanica.ro
282
bine, oamenii sa (lea Cu oalele de pitmant si sa le auda
pocnind ca un pistol. Aceasta traditie nu avea la origina de
cat un interes higienic. Caci, daca oalele ar 'fi ramas pe Ice
negustorul le-ar fr curatat $i le-ar fi revandut ca noui, la vii-
aa viitoarea_petrecere.
Imi ath-intesc de o scena comico-Eragica petrecuta In 1886
a doua sau a treia zi de Paste.
Scare le incepuse sa scoboare i grupurile mai multe
mii de oameni se indreptau catre poarta. De o data o mare
miscare se produce, strigate, injuraturi $i ropote de oamenii
venind catre ie$ire. Eu eream langa poarta. Ca fulgerul tree
prin fata mea vre-o 20 de macedoneni pietrari, toti oamenV
inalti, bine legati, voinici in toatit puterea cuvantului. Mace-
donenii fugeau de mancau ptimantul, iar dupa iei cateva miii
cle oameni din popor Ii goneau de foc.
Goana s'a sfarsit tocmai in soseaua Kiseleff, unde lumea
Ca risipit.
Conflictul izbucnise de la o femee. Unul din macedoneuf,
,,s'a legat" de nevasta unui cisrnar si de aci iurusul.
* *
www.dacoromanica.ro
283
un hohot fe ras, toti spectatorii se indesau ca s vadd tabloul,
baci adevaratul spectacol nu era acum, sus pe scena. ci jos
In gradual
Athanasiade a Inteles lovitura, iar dupa actul I-iu parasi
gradina.
In F'evruarie 1880 dansul a parasit directiunea acestui
ziar care trecu unui alt cocosat puma Ion G. Isvoranu. Atha-
nasiade se puse in frunLea ziarului umoristic haul nand
in Octombrie 1884.
* * *
www.dacoromanica.ro
284 --
giului roman. Pentru eel dm inalta societate care mai rh-
rnaneau in Bucuresti, nu erau de cat Capsa si Soseana Kiseleff.
ye vremea aceea acum 40-45 ani vara Bucurestiul
'era aproape pustiu. Seara Calea Arictortei era goala, cei eativa
Muscali cu birjile luxoase incruci$au mereu prin fata lui
Lama rugandu-se de cei catira cunoseuti cari se plictiseau
pe trotuarul cofetarului ea sh fach un tur' la Sosea pen,
tru 5 lei.
:e vrernuri!?..
Pentru circuit, cu oare care dare de manh, erau gradinile
de arard: Herastraul vechiu, Vila Regal, Avedic si Sans
&um
Aceasta din urinal era tinuta intfo vreme de care Papa
,Gilet antreprenorul restaurantului Frascati dar area 5i pre-
turi piparate. De aceia eine'va facuse un joc de cuvinte asupra
scumpetei: On y ciure sans souei, on en sort sans siz sous",
(Intri fdra nici o grija $i iei far para chioaral_
Acestea erau vremurde and cu 3 $i 4 lei puteai -mama
nn pranz bun la once restaurant de mama intai, afar& de
Cap$a $i de lingues unde trebuia s. rnergi pang la 7-8 lei.
In toate birturile rornane5ti la Iordache, la Constantin, la
Enache pe strada Acaclemiei, la cele de mama a doua precurn,
,Leul i Carnatul, Zdrafcu, Purcel etc. o fleich costa 40 de
.bani, o vrtibioarh 80 de bani, un carnat patrician 40 cle bani,
un fel de mancare en sos intre,40 $i 80 bani, cele de 80 bard!
fiind manchrile de pashri, vanaturi. peschrie. Puiul de ghinh
'se cumphra In pia% cu 40 bani. thilogramul de peste ell 60
,si 70 bani, chilogramul ci e vin '60 de bath, stiela do yin ,,cral
lui Bratiamf eel mai scump ti mai fin vin romanese, 2 lei,
Cu pret fix de .5 lei de cap se mama nun pranz complett cu
cafea i vin Ia restaurantele en buchthrie occidentalh precum:,
Frascati si Hotel Union.
La birtul ,.La Mielul AM" tinut de chtre Madam Mari
Popovici Ingii biserica ATh Intfo cash care a ars, se manta
foarte bine, cu portii man, cu fripturi restite, cu vin si cafea,
pentru 80 lei pe lunh abonamentul.
Ad mancau aproape toti parlamentarii rnoldoveni in cap
en generalul Leca si. Ion Agarici presedintele .5i vice-presedin-
tele Camerei.
Barsisul la clielneri era de 10 bani, numai -chiaburii isi
ierfau luxul a 20 bani. Cam' vedeai pe until care On 211 llani
te uitai cu invidie la el.
Si nu sunt de cat 40 de ani de-atunci....,.
www.dacoromanica.ro
285
www.dacoromanica.ro
28o
La inceputul lunei August Ion Bratianu ii remaniazd
iarg$ cabinetul. Erea a 20-a sau, a 30-a in curs de 6 ani. Ion
Bratianu trece de la interne la razboi, Chitu de la justitie la
interne, Statesci4 de la externe la justitie, Dimitrie Sturza mm
tra in guvern la externe, V. A. Ureche ese din guvern $i Iii
aocul Ban vine P. S. Aurelian. Eliminat a mai fost $i generalul
D. Angelescu, ministrul de rezbel.
Procesul San Marin-Blaramberg s'a judecat pe la in,
ceputul lunei Septembrie.
Nicolae Blaramberg este a- ..itat de avocatii: George Ver-
nescu, Aristid Pascal, Take Ionascu, Mi$u Cornea, Nicolae
Fleva, Tache Giam.
Apararea o fac advocatii Petre Gradisteanu, Grigore Pau-
cescu, N. Cratunescu, Grigore Ventura, Vladescu, Radu Sta-
nian, Pretor, Schina, Stoica $i D. Ionescu.
Tribunalul e compts din: M. Ciocarclea, pre$edinte, ju,
ilecgtori Triandafil $i Ghimpa.
Procesul a durat mai mlte zile $i a dat 'nastere la mai
multe incidente violente. In salti publicul este in humar extra-
ordinar de mare $i numat cu multi-"), greutatea gendarmii pot
mentine ordinea..
Nicolae Blaremberg s'a aparat $i el de $i au pleclat pen-
tru dansul atati advocati marl.
Afarg in stradg multimea statibrieazg In numar mare $1,
do cate ari se deschide u$a sglei dg navala pre a infra.
In timpul dezbaterilor s'au mai asociat, spre a lua apg-
rarea lui Blaremberg, si aclvocatii I. Lahovary, Nicolae Ionescu,
C. Disescu etc.
Dupg nesfar$ite pledoarii, tribunalul condamng pe briga-
Ilierul George San Marin la 2 ani inchisoare $i 2000 lei a,
mendg, iar pe Constantin Stoicescu la 3 lund inchisoare.
Femeei Anica Scorteanu, pe care San Marin a bgtut-o i i-a
stricat obiectele, ii acorda. 1000 lei despagubiri.
Atat osanditii cat $i N. Blaramberg au facut apel.
In apel C. Stoicescu a fost achitat iar pedeapsa lui San
Marin scazutg la 1 an inchisoare, 10.000 lei despagubiri pen-
tru Blaramberg $i 300 pentru Anica.
Mare senzatie In lumea politica. C. A. Rosetti, printeo
scrisoare pe care o pubiic In Romdnul, declarg ca se retrage
thn viata po1itic. Motivul era cg, fata de miscarea marilor,
ilproprietari, Ion Bratianu, nu vrea sg sustde reformele demo.1
tratice ale lui Rosetti. De altfel majoritatea in partidul liberal
era ostilg lui Rosetti, iar Ion Brgtianu Inclina catre dreapta.
Plecand din politica. $i din tara, Rosetti scrie In "Rom&
nul", acIresandu-se liberalilor: 0labifi oporul, iubifi pe J
rii
www.dacoromanica.ro
287
Un uric Incident care face placere lumei gastronomice
Ji high-life. Restauratorul la moda dela otelul Hugues anurne
4Baptistin Mars, a angajat un bucatar celebru din Paris. Aces-
ta este Trompette, bucatarul lui Leon Gambetta, pe care Fa
parasit la caderea sa dela putere.
Intaiul Menu,.la Hugues, a fost urmatoruli
Soupe brouillee au scrutin de lisle.
Sole a la presidence.
Salmi de becasses a la Gembetta,
Dindonneau. en tribune.
Petits pois a regyptienne.
Salado a la Leon.
Poires francaises, raisins de Ville d'Avray,
.
In 15 Octombrie, Camerele sunt convocate in sesiune
extraordinara, dar framantarile din partidul liberal sunt foar
te mari.
In sedinta Camerei dela 21 Octombrie este calla demi-
siunea lui C. A. Rosetti care e prinait, Imediat Dimitrie Bra,
tianu demisioneaz a. dela preseclentia Camerei.
Alexandru Lahovary deplange hotarirea acestui om ne-
partinitor impotriva caruia nimeni nu are sa. se p1ng6..
Demisiunea lui Dimitrie Bratianu e primita cu 44 voturi
contra 22, iar generalul Leca e ales presedinte al Camerei.
Astfel Incept marea sciziune care va slabi neincetat oar.-
tidul liberal, clesi el va mai sta la carma Inca 6 ani.
s
La 18 Decembrie vine stirea mortei lui Leon Gambetta
tLa Camera presedintele general Leca pronunta cateva cuvinte
de ocazie iar Nicolae Blaremberg urmeazil cu un scurt dis-
curs in care face elogiul defunctului. Discursul sfarseste cu
strigatul: Traiasca marea natiune Tralasca Franta I"
1
www.dacoromanica.ro
288
pea sg se piece spre dreapta de and multi Ain membrii si
se imbogatiserg.
In cele din urrng si Ion BrAtianu primi ideea revizuirei
din cauza primejdiei ce o prezinta pentru partidul itheral
colegiul I.
Reformele democratice ale lui C. A. Rosetti, In special
Iegea tocrnelilor agricole, ridicaserg pe marii proprietLri im-
potriva guvernului ei-i impinsese cgtre partidul conservator.
Colegiul I era dar, aproape pierdut. Trebuia ca acest coIegiu
sa fie inecat In massa ajegAtorilor colegiului al II-lea, ceea
ce s'a si fault.
* *
ANUL 1883
VIATA BUCURETEANA.
Obiceiul de a face reveliouul In restaurante nu este de
astdzi, nu este nici post-belic, nu este nici de cand s'a deschis
in Bucuresti Casinoul -de Paris, este cu mull, mai vechiu. Este
astdzi aproape o jumatate de secol de cand Qumea cea bund"
mergea la restaurant pentru revelion. Claymeor ne spune a,
ceasta In L'Indepenaance .lioumaine dela 3 Ianuarie.
La miezul noptei s'a revelionat mai poste tot, in cerc in-
tim, in lumea mare ca si la carciumd.
Cateva doamne mari (grandes dames) au trecut dela
teatru la restaurant uncle, inteun cabinet particular, si-au
muiat rumenele lor buze lute() cupd, de Mumm frapata".
Iatal singura deosebire : pa and astzi lumea revelionea-
zi In salile mari ale restaurantelor, intr'un general amestee
si in sunetele Iazzbandului, pe vremea anului 1883 se reve,
liona discret in cabinete particulare.
* *
www.dacoromanica.ro
290
Scarlet Ghica, Constantin Duca $i I. Ghica. TrehuTa de facuE
de doua ori inconjurul lacului fr s ti se fi luet drapelul
din mana. Premiul a fost castigat de Tilica Orascu dupa
multe peripetii, lupte, caderi $i situatii cornice.
A patra cursa de fond; trei ori Inconjurul lacului, a fosf
castigat usor de N. Cutarida. Tilica Orascu al 2-lea.
Publicul era foarte Pasionat dupa aceste intreceri sporti4
ve. la 9 lanuarie s'au inregistrat 1700 intrari platite, ceeace
era foarte mult pentru vremea eceea.
* *
www.dacoromanica.ro
2g2
Pe vremea aceea existau Inca actizele compnale. Accizele
fusesera arendate unei asociatii particulare. sub presedintia
I-rului Balanolu. Dar tocmai In anul 1883 primria, luase
cautarea in regre a acestor yenituri.
Directorul serviciului era Apostol Aricescu, fratele poetului
Constantin Aricescu care era tatal pictorului nostru de astdzt
$i a colonelului Tudorica Aricescu din cavalerie.
In anul prim al regiei veniturile au fost mai mari, fireste,
clecat ca$tiga comuna de pe urma antreprizei, Irma tot nu au
fost la Inaltimea consumatiei. $i WO. de ce: Gaud antreprenorit
au fost in ultimul an al concesiunei au oferit bacanilor, angro-
sistilor. carciumarilor, etc. sa le reduca taxele la jurnatate, 0
chiar la un sfert daca vor voi sa se aprovizioneze pe mai multi!
ani. Fireste ca cei mai Triulti au prima, iar antrepriza a Inca-
sat sume Insemnate. De aceea In anul care a urmat incetarea
antreprizei, Capita la era saturatd cu mare parte din articolele
de consumatie. .
Apoi era contrabanda organizatd pe o scara Intinsa.
BucurestiuI, avand o raza foarte Intinsa si foarte multe
locuri deschise sau mascate cu vii, paza era extraordinar de
grea. In special era greu de tot de pazit extremitatile Capita lei !
din spre Vitan, Vacaresti, Be lu, etc.
Pe vremea aceea erau cartiere intregi care traiau de pe
urma contrabandei, In special de pe urma contrabandei spir-
tului. Fiindca spirtul era un articol foarte sus taxat 7 lei Ia
decal itru.
In Intelegere cu fabricantii; ale caror fabrice erau instalate
afar& din raza si raionul orasului. sefi contrabandisti aveau sub
ordinele lor echipe Intregi de mahalagii de pe la Vitan, Be lu,
etc. care nu se ocupau deal cu contrabanda. lar contrabanda
Je aducea ca$tiguri Insemnate.
Bucurestenii de astazi nici nu-si pot inchipui ea, In chiar,
capitala Romaniei, pe la periferie, se petreceau scene si lupte,
pe care astazi le Old numai In filmele cinematografice. Dar nici
chiar bucure$tenii de atunci nu cunosteau misterele noptilor,
din unele cartiere.
Manoperile acestor contrabandisti ereau nesfarsite.
In calitatea rnea de sef al biuroului accizelor, am vdzut
numeroasa instrurnente care slujiau la introducerea spirtulut
pr n barierele orasului, pe dinaintea perceptorilor $i contro-
lorilor comunali.
Tata o parte din aceste metode:
Gdzarii : Acestia aveau garnite cu doud funduri. Deasupra
era petrolul iar in fund spirtul, romul sau cognacul.-
Geamgii : Punatorii de geamuri aveau cutiile lor msluite
In peretele de jos era practicatd o deschizatura In care era in-
trodus un tub de tinichea continand spirt.
Lemnaril : Cdrutele cu lemne de la padure treceau bariera
inctircate, ca de obiceiu. Dar printre aceste lemne ereau cateva
www.dacoromanica.ro
293
trunchiuri mai groase, scobite in tot lungul lor, iar Inguntru
arg4i tuburi de tinichea cu spirt.
Inmormantrile : Un convoiu mortuar trecea bartera catre
run cimitir din oras. In cap era popa care citea, in dosul cos-
ciugului femei care se jeleau etc. In realitate era o banda de
contrabandisti. Popa era un contrabandist, femeile ereau din
band'a, iar dud ridicai capacul cosciugului gaseai cutii de tini-
chea pline 01 spirt.
Femeile bortoase : Zilnic treceau prin bariera cateva fe-
mei cu panticile la gurk Intr'o build zi un controlor mai
curios a pus mane,: pantecele nu era altceva cleat o cut e de
tinichea piing cu spirt si fasonath astfel in cat sa se adapteze
corpului si sa simuleze sarcina.
Trsurile de Hereasca : Sunt cunoscute acele trasuri zise
,,de Hereasca" cu coviltir acoperite. Ei bine, acast coviltir, bine
ecoperit si bine cgptusit. cuprindea in toatd intinderea o mare
cutie de tinichea plin. cu spirt.
CArutasii : Am valzut cdrute al ca'ror fund era clublu, ar
inguntru aceleasi cutii cu spirt. Am vgzut o cdruta de chins-
tigiu a caruia osie era gurit'a si Inguntru tubul cu spirt.
Butoaiele cu dublu fund: La control se declara
pill, fiindcLvinul era mult mai usor taxat, dar butoiul avea
dousa duble funduri in douti part sau .un singur dublu fund
an aceste compartimente era spirt, ram sau cognac.
Daa cotarul comunei era de rea credintk fiind cump6rat
de contrabandisti, afacerea mergea strung $i contrabanda tre-
cea. Dar dac4 cotarul era cinstit prindea imediat frauda. Cotul
nu intra in butoi atat de adanc cat trebuia.
Citrutele cu fan : Butoaiele cu spirt erau ascunse In mijlo-
cul fanului. Aceste care erau sondate -cu niste tepe lungi si
ascutite. DacI controlorul era mituit declara c totul e in
regulk
Femeile cu copii : Foarte ingenios mijloc. Femei cu copii
de Mg in brate treceau dela tark la oras. In pachetul din brate
care nu era altceva decat un butoias cu spirt special se
Afla asezat un instrument ingenios: cand femeia batea cu
palma peste spatele butoiasului, acesta scotea un tip6t de copil.
.Spiritul, totdeauna Vanuitor al controlorilor si perceptorilor,
a desCoperit si aceastg fraudL
Luptele : Dar, In afarg de toate aceste fraude aScunse, erau
si contrabandele Mtise.
Am spus c, unele extremitilti ale Cap'talei, fiind d schise
sau avand ascunzatori, paza era foarte greu de Mcut. Prin a-
ceste locuri, destul de bine cunoscute de altfel, treceau
contrabandele In mare. Pe aci treceau cgrutele Incarcate cu
butoaie sau contrabandisti, brbati si femei, venind In 5fruri pi
purtand in spinare ate un butoias.
Bine Inteles c. in afart de guarzii clri 'i pedestr'l. di-
rectia accizelor se slujea si ne spioni. Acesti spioni aduceat n-
'formatiile si denuntau locurile ne unde trebuia s. treaca ne-
gresit contrabandi$tii.
www.dacoromanica.ro
---- 294
Se specifica banda care trebuia sa lucre2e, cat si noapted
ora.
De cele mai rriulte or: denuntarile erau opera contra%
bandistilor, caci, se dedea Directiei o pista fal$6; pe cand 11.-,
www.dacoromanica.ro
295
De ode mai multe ori denunturile lui erau exacte. Fitnaa "
Sevilio, ca om destept ce era, avea un intreit scop and denunta:
1) C. lua parte din prima: cuvenita destainuitorilor unei
cohtrabande ;
2) Fiindca punea bete 'n roate concurentilor sai, in con-
Iratanda, contribuia ca sa fie desfiintati si ramanea el sin-
gurul contrabandist In ramura spirtului.
13) Fiindca departa ba.nuelile de la dansul.
]Sevilio era foarte dibaciu. $1 iata cum : dug, afla, In mod
cert, ca o contrabanda mai insemnata trebuia sa se faca intr'o
noapte anumita si anume In ce diectie, venea irnediat la Di-
rectia accizelor si facea denuntarea. Dar, In acelas timp punea
Ia cale o alta. contrabanda insemnata de spirt pe cont proprim
in aceiasi noapte, la aceiasi orb: si, bine inteles, pe la un alt
punet de trecere. Cum Directia clispunea de foarte putine
;forte de pea acestea fiind aproape Mate concentrate In punc-
tul pe unde aveau s tread, contrabandistii denuntati, punctul
de trecere al lui Sevilio ramanea pustiu.
De altfel Directia stia bine a Sevilio face contrabanda ; 11
pusese chiar In urmarire insa, inchidea de multe ori ochii,
Iiindca aducea servicii clestul de bune. Era unul din spionif
dibaci ai administratiei comunale.
E cunoscut numele acelor fabricanti de spirt cari, papa la
rdesfiintarea accizelor, s'au imbogatit de pe urma contrabanclei.
Aceasta este una din fetele Bucurestilor de alta data care
a disparut definitiv.
PETRECERI ARIS CCRATICE
Teatrul National schiopta mereu. Publicul nu venea la
rreatrul National. Malta societate nici nu vrea s'aucla de piesele
si de actorii romani. Femeile din aristocratie nici nu prea stiau
rornaneste, toata educatia lor, tot sufletul lor, era strein. Ochii
si mintea si inima Mr, ereall pironite asupra Parisului. Aceasth
*ARA., Instrainata de neamul ei, vorbea, scria, citea, canta si
petrecea frantuzesta. 0 gresal de limba franceza in aceasta so-
cietate era discalificarea si ridicolul pentru vecinicie. 0 gre .
eala, de limba romana o delicioasa gluma.
Dar Malta societatea este miloasa, aceste femel Mr% slim.'
ambitiune nationala, condescind s. villa In ajutorul Des
paurres aeteurs roumains, cu ofranda Mr generoasa.
0 reprezentatie de gala fu pug sub patronajul Inaltei so-
cietati, biletele se \Ind In societate" cu preturi urcate, toti
znobii se bat dupa bilete, fiinda toata aristocratia va fi acolo.
Poporul, care uraste pe aristocrati, n'are cu toate aceste,
'deign% rhiA Tie de cat sa-i imite i sa le intre in suflet.
In Per:mat-irk se da o mare reprezentatie de gala la Teatrul
National.
Sala este stralucitoare do toata lumea aristocrata j bogata
a epocei.
- Mai intai a cantat la pian printesa Bibescu.
www.dacoromanica.ro
296
Apoi a apdrut frumosul si. talentatul 15atiton in-Es-nevi rOrgu
Cavadia, care cu vocea lui armonioasd, a cantat Santa Maria.
de Faure cat $i Unde esti? versuri de $erbdnescu, muzica de
Cavadia, cat $i Epistola de Grigore Ventura.
Apoi teatrul : Dupd Kleftul de Abraham Dreyfus s'a jucat
U.n leu si un zlot, comedie localizatd dupd Les 37 sous de Mow
sleur Montocloin. Piesele au fost jucate de amatori.
Un leu sti un ziot a fost jucatth. In mijlocul rasetelor nebunei.
de cdtre Grigore Paleologu., mai tarztiu lnalt magistrat, d-na
Ana Marian, mama talentatului nostru artist diletant Lick Mc.-
rianu A. de Lert$, Alexandru Erdiloiu, Constantin Grank
domnisoarele Burelly $i In sfar$it cl-nii Docan i Alexandru
Marghiloman, viitorul rninistru i e de partid.
* * *
CAMERELE DE REVIZUIRE
Lupta electorala pentru Camerele de revizuire este boar-
te vehementd. Partidul conservator, intelegand cg, revizuirea
legei electorale i desfiintarca restransului colegiu I Inservw
neazd o grea loviturd pentru el, face mari sfortgri ca A' bi-
ruiasc8
www.dacoromanica.ro
297
Pentru intaia oara de duct au venit liberalii la putere, In-
treaga opczitie se coalizeaza *i retrage lui Ion Bratianu lucre-
Terea. Rana aci aproape toata lumea politica erea de acord cum
ea omul situgunei este Ion Bratianu ; acum, insti, se da lupta
;de rasturnare.
Ion Bratianu Incepe sa fie numit clictatorul", vice regele"
pi Vizirul". Toate ziarele opozitiei iau tonul violent $i chiar,
injurios, Insi E Independance Rournaine, cum am mai spus,
trece .de la tonul moderat *i curtenitor de opozitie, la tonul vio-
lent al ziarelor romanesti.
Opozitia *tia bine ca.' nu va dobandi majoritatea in alegeri
'er voia s ia lui Bratianu putinte de a dobandi cele 2 treimi
ecesare spre a face revizuirea.
Alegerile se fee in mijlocul protestarilor zgornotoase ale
ppozitiei care se plange de ingerinte.
Colegiul I de Camera din Bucure*ti e luat de guvern cu
cea mai mare greutate, Ion Campineanu, candidatul guvernu-
lui trece oil 223 voturi contra lui Gheorghe Vernescu candid
datul opozitiei care intrune*te 220. Dar la Seriat Vernescu
ales la _colegiul I cu mare majoritate impotriva lui Beizadea
Mitica Ghica fostul pre*edinte al Senatului.
La Ia*i opozitia biruie aproape pe toita linia, opozit'a mai
ia cateva locuri in restul Wei dar guvernul dobande$te o ma-
Joritate zdrobitoare de cel putin *apte *eptimi, astfel ca revi-
zpirea este asigurata.
Acum opozitiei nu'i mai ramane de cat sa, recurga la arma
atat cle obicinuita in luptele noastre politice : retragerea din
parlament.
Din aceastd cauza lupta se va (la In amandoua Comerelei
numai Intro cele cloud fractiuni ale partidului liberal fractiu.i
nea radicala a lui C. A. Rosetti *i fractiunea conservatoare a
Iui Ion Bratianu.
Dumitru Bratianu, Cana la Camera, este ales la colegiul
.2 de Senat din Arges pe lista guvernamentala. Dumitru Bra.-
tarn; adreseaza o scrisoare alegatorilor sai spunandu-le ea, ales
In aceste condituni, nu poate primi mandatul. Si Dumitru Bra-
tianu, nu va face parte din Camerele de revizuire. Iar din cea-
sul acesta fratele mai mare al primului ministru va devenii
in zi In zi, tot mai ireductibil opozant.
Dona amanunte ale acestor alegeri : inriul este acela at
-Gheorghe Panu, mai tarziu director al ziarului Lupta i ef al
partidului radical, este ales pentru Intaia oara deput 1. El e
tr:mis In Camera de catre colegiul al 4-lea de Ia*i i va ura
Th grupul inaintat al lui C. A. Rosetti.
Al doilea amanunt e c. generalul Dimitrie Leca, pr * dn
tele foste Camere, cade In judetul sau la Bacau, a*a ca guver-
nul e silit sa-1 aleaga la colegiul al 4-lea de P ahova.
Opozi 'a ese sfliramata din alegeri, ea nu oate obt.ne de
c^t 13 mandate la Camera $1 11. la Senat. Intelegand ca nu maD
poate juca mci un rol activ In Camerele ace tea *i cI rev zui-
rea legei electorale nu o mai poate Impedeca, ea se retrage atat
www.dacoromanica.ro
298
dlin Camerg, cat si din Senat, trei zile Clup 6. deschiderea. par.
Iamentului in ziva de 10 Mai, mai Inainte chiar de alegerea
biurourilor.
Retragerea din parlament este motivata de faptui ca ale4
gerile nu au fost libere.
Actul de retragere este semnat de Nicolae Blaremberg, Las-
car Catargiu, N. Drosu, A. Gheorghiu, Al. Lahovary, General
G. Manu, Lascar Rosetti, George Vernescu, Christian Tell, M.
Cogalnic,eanu, D. S. Cesianu, Gr. Peucescu.
Junimistii nu s'au asociat acestora si au rilmas In parla.i
ment. Tot la fel nu s'au asociat nici fractionistii mokloveni In
cap cu Nicolae lonescu fiindca ereau revizionisti.
0 MANIFESTATIE IREDENTISTIk
La Camera, in comisiunea cle revizuire sunt alesi : General
D. Leca, Iancu Sturza, N. Gane. Agarici, Berendeiu, N. Voinov,
P. Cazotti, C. A. Rosetti, Anastase Stolojan, C. Nacu, Al. Papa-
dopolu Calimachi, I. Poenaru-Bordea, Nicolae Ionescu, Emil
Costinescu $i V. Lascar.
Gheorghe Panu, raMas in balotaj cu V. Lascar, este &Mut
la al doilea scrutin si nu intra In Comisia de revizuire.
Majoritatea Comisiunei nu este favorabila unei revi-
zuiri radicale, nict colegiului unic sustinut de Rosetti, nici!
unei legiuiri de presa prea largi. Camera este mai mult aple,
cata sit faca o revizuire pe baze conservatoare. De aceea ale-
gerea membrilor comisiunei care sa redacteze proiectul noueil
Constitutii, e semnifiretiva. In adevar, pe cand generalul
Leca, care cu cateva zile mai Inainte rostise un discurs vio-
lent Impotriva socialistilor care ,,mananca biftec si beau sam-,
panie" aluzie la fii lui C. A. Rosetti este ales cu 87 vo-
turi. C. A. Rosetti presedintele Camerei nu trece de cat al
optulea pe lista cu 70 voturi Inaintea lui, du mai multe vo-
turi, sunt alesi oameni fara nici o insemnatate precum P.
Cazotti si altii.
Situatia se desemna In Camera; in curand C. A. Rosetti
ya fi pus in minoritate hotarita.
Un incident care emotioneaza. La Iasi este inaugurata
statuia lui Stefan cel Mare, la care solemnitate asista si re-
gele. Cu acest prilej senatorul Petre Gradisteanu rosteste un
cliscurs spunand ca, din Coroana de otel mai lipsesa cateva
pietre nestimate ; ureaza regelui Carol ca sa le. ca$tige. Bine
.Inteles Gradisteanu Mcea aluzie la provinciile subjugate.
La Buct.resti mare emotie, la Viena i la Pesta emotie
Inca $i mai mare.
Ziarele conservatoare eigploateaza inaidentul iar L'Inde-
pendance Roumaine care e castigata cu desavarsire politiei
rusofile, ataca Austria si toarna, untdelemn peste foe..
La Iasi au vorbit : Nicu Ganea membrul din Comitetul
statuei, Leon Negruti orimaxul Iasilor, C. A. Rosetti. presedirp!
www.dacoromanica.ro
299
tele Camerel, D. Sturza din partea Academiei, Nicolae lonescu,
tare singur nu'si citeste discursul, B. P. llasdeu din partea
tineretului oltenese.
Cuvantarea lui Leon Negruti a fost foarte apreciata, aceas-
ttra cuvantare a inceput cu vorhele,: Marirea de fata saluta
mdrirea trecutr.
La banchet au vorbit mai multi oratori iar seria toes-
- turilor a Incheiat-o Petre Grddisteanu care a spus c bea
pentru toti absentii, pentru Regina mai intai, pentru prese-
dintele consiliului si pentru toti ministri care nu sunt de
feta 0, In sfarsit pentru provinciile surori ale regatului nos-
fru, precurti Bucovina, Transilvania si Banatul care, din ne-
norocire, llpsesc Coroanei regale, dar care nu vor lipsi poate
dn. iotdeauna".
Apoi, adresttndu-se regelui, i-a spus: .,Coroana Majestatei
!Tale e frumoasa, .Sire, dar ii Lpseso cateva perle; fie ca Inteo
zi sd, le aibr.
Regele a ciocnit paharul cu al lui Petre Graclisteanu,
apoi s'a dus i i'a strans mama in mijlocul aplauzelor, furtu-
noase a 500 oaspeti.
, Inteo scrisoare adresatrt ziarului Romdnia Liberd, Gra-
-disteanu rectifica darea de seamd a ziarelor addogancl cd a
vorbit astfel :
,,Sire, sunt multi earl lipsesc de la aceasta masa si
care ar fi dont sa fie, acestia vd iubesc, Sire, ca si noi toti
caci ei vad In Majestatea Voastra, nu pe Regele Romaniei ci
pe Regele RomanHor. Si cu ajulorul lor Majestatea Voastra va
rrecuceri pietrele nestimate ce lipsesc Inca. la Coroana liii Ste-
fan cel Mare".
Aceste cuvinte au provocat o furtuna' mare in toate ziarele
austror-ungare. Nu este ocara pe care aceste foi sd nu o arunce
asupra Romanilor, cele mai sovine ameninta cu pedepsirea
Romaniei; altele cer o interventiune diplomatica energicd.
.._ In sfarsit interventia diplomatica 3e race, iar guvernul
este silit s publice un Comunicat In care spune c. vorbele lui
Gradisteanu n'au fost rostite astfel precum le-au reprOdua
ziarele, c Gradisteanu nu avea nici 0 calitate oficialg la acet,
banchet, ca toastul acestur clomn nici n'a fost reproclus In Mo-
nitorul Oficial" $i c afacerea este, atatatd numai de ziarele
dusmane Wei".
Si, In adevar, peste cateva zile, Emil Galli proprietarul
tiarului L'Independance Roumaine este expulzat din tarn.
Dar relatiile noastre cu Austria nu sunt de loc buned
zilnic ele se Inraesc.
Mai intai avem chestiunea Dunarei care nu e Inca rezol-
vata. Avem apoi toastul lui Petre Gradistcanu la Ia$i, avem
tin incident de granita la Itcani unde grgnicerii austriaci.
mai multi la numgr, au atacat grgnicerii no*tri, i'au lovit si
i-au arestat, avem In sfnsit cazul. generalului : elgian Briaji
mont.
- Generalul Brialmont, o autoritate In materie de fortig2
www.dacoromanica.ro
300
catii, chernat de guvernul roman. a venit In l'tomania spre
redacta planurile fortifiedrei Bucurestilor 5i alte fortificatit:
Imediat mafe emotie in Austro-Ungaria. Austro Ungaria in-
tervine la Bruxelles si intreab& dee& guvernul belgian a au,
torizat pe generalul Brialmont care erea militar in activi-
tate s rneargsa in Romania. Waspunsul e cS, generalul
Brialmont a lucrat ain't s ceara voia guvernului s&u. Si ge,
neralul e pedepsit fiind pus in disponibilitate.
* *
EPIGRAMA
Un X... pretins poet acum
a dus pe cel mai jalnic drum,
L'a$ pldnge dacd 'n balamuc
Destinul sv n'ar fi mai bun.
Cdcz,pdnd erz, a fost vuc
Sz nu e azi de cat nebun.
Indignarea in cercurile literare $i zlaristice e mare. Ori-
gore Ventura public& in L'lndpendance Roumaine o seri-
soai e de dezaprobare intitulatti 0 infamze.
Atunci aceastti. afacere a provocat indignare, dar ereag
multi can credeau. ca si Macedonski, um c. Eminescu e un
prams poet. Erea patima politics. care lovea In Emmescui
reactionarul si redactorul Timputui. Gine ar mai putea In-
diazni astazi acelasi lucru?
*
ANUL 1884
www.dacoromanica.ro
304
Un fapt picant si edificator pentru reghnu,1 electoral
cenzitar al epocei.
In urma retragerei lui Gheorghe Vernescu din parlas
ment, a ramas vacant colegiul I de Senat din Ilfov. Colegiut
fiind convocat Vernescu face un apel care alegatori ca sa so
abtie: candidatul guvernului este un domn Solacolu. Dar Ja:
vot, din 200 alegtori inscrisii,'agentii nu pot aduce de cat 12
alegatori din care 8 voteaza pentru Solacolu si 4 voteaza alb..1
Colegiul I de Senat din Capita la Wei, a ramas atunci represi
zentat de catre un domn care intrunise 8 voturi din 200 in-.
scrisi.
Si tot mai erau oameni cari nu prirneau reforma legei e,
lectorale propusa de C. A. Rosetti.
Bine inteles cetateanul Solacolu n'a putut fi senator Hinds
ea nu putuse 1ntruni quorumul cerut de lege.
*
www.dacoromanica.ro
305
cniant, wide erau inmgazinate atatea lucruri de valoare, mu,
Peril de antishitati, 5coala de Bele Arte etc. etc., locuiau mai
toti servitordi cu familiile, cu bucntnriile, cu sp1.toriile i cu
toed neglijenta culpabiln de la noi. i afar% de asta, in.acest
palat nu erea nici macar o gu,ra." de apn,
*
www.dacoromanica.ro
306
Maiorescu conwate redactarea IntrelAdd ce cauth. Dunk
rea aci.
A .vorbi de Romania de dincoace si de dincolo de Du-
Mire, asta insemneaz ca am renuntat la Basarabia. Deputatul
Ijunimist propune o alta redactiune care ge yoteaz g. cu una-
nimitate de 123 voturi, mai puitn votul Iui Iepurescu de la
iVla$ca. Noua redactie este :
Regatul Romniei si districtele sale de dincolo de Du..
niire formeaz g. un stat indivizibil"..
Discutia asupra revizuirei se opreste In loc cncl vine In
ilezbatere chestiunea cea graytt a libertatei presei. Aci ciocni .
rea se produce direct intre C. A. Rosetti, care e partizanul celei
mai largi libertati, $i Ion Bratianu care core ingradiri.
Vacanta Pa$telui d Cateya zile riigaz luptktorilor.
* *
www.dacoromanica.ro
-307 --
corpului de gardd... Au ilefilat toate trupele prezente in Capita
din Corpul 2 armatd. ,
Regina si arhiducesa au primit defileul de la una din fe-
yestrele palatului.
Balul de la Teatrul National a fost organizat cu, o intentie
ileosebitd; toate doamnele ereau in costum national romanese.
In vestibul printul Dimitrie Ghica inconjurat de unii din-
tre ministri si alta demnitari, a primit pe regele care dedea
bratul arhiducesei, iar regina erea la bratul arhiducelui.
Regina ca si arhiduceSa ereau in costum national romal
nese Aceastd punere In scend avea de scop s facd pe arhiduce
simpatic in Romania si s. ameteasch pe romani spre a uita
si chestia Dundrei i soarta romanilor subjugati In Austro-
Vngaria.
Zadarnice incercdri cari nu puteau insela pe niment.
'Arhiduc,ele Rudolf, de altfel pici n'a domnit cdci a avur
un trist sfarsit la Mayer ling.
* *
www.dacoromanica.ro
308
MISCAREA STUDENTILOR
La Facultatea de medicina din Bucure$ti o miscare de ne-
multumire se manifesta. in contra unora chntre profesori, mai
ales in potriva profesorului doctor Grigore Romniceanu, A-.
ceasta prin anti 1883-1884.
In acelas timp p'Strund in facultate $i ideile socialiste. Este
fcle notat c medictrn$tii au fost aceia cart furs mai intaiu
bifluentati de socialism.
Medicinistii se plangeau In potriva mijloacetor aeestui
profesor. Elevii earl rur 5tiau rdspunde repede $i bine, atat la
eursul dela facultate cat si la clinica spitalului, erau ofensati cut
lapostrofe violente. Se spuneasi acesta e bine de cunoscut
c a document al epocei,ca, pe la anul 1883 i pe la 1884, stu-
dentii universitart cari raspundeau gresit i dovedeau lene sau
bpsa de inteligenta la stucliu, erau sco$i din bane& si pusi la
genunchi intr'un colt al saki. Este demn de notat, nu numat
pentru ca se puteau gtisi profesori capabili de a-si. Injosi astfel
elevii, dar, mai ales, fimdcti se gaseau studenti call so lasau
pedepsiti in feinl acesta. Da, studenti universitari aveau la$i-
tatea de a se aseza pe genunchi in fata colegilor lor, iar cei
ralti studenti tolerau Mr sa protesteze.
Mai este Inca ceva de notat, anume ca pe portita pe care
au patruns ideile socialiste in facultate, a plitruns si sentimen-
tut demnitatei st spiritul de revoltS. Inteo buna zi studentii
au Inteles sa nu mai tolereze acest ire lament $i s au pus in
greva.
Greva in contra profesorului Grigore Romniceanu. all-
nut in agitatie facultatea timp de mai bine de un an. Un nu-
mar de studenti erau personal tintiti iar unii din eh precum :
tlurnitropolu, Thedor Crinescu, Emil Frunzesccu, etc., au fost
siliti sO paraseasca facultatea. Unii s'au dus la Paris ca sti
obtina diplome, altii tau trecut It facultatea de drept.
Studentii facultatii de medicin g. se adunau acum de mai
mune ori pe saptamana, unde veneau st multi studenti dela
alte facultati. Agitatiunea o intretineaelementul socialist din
Juniversitate, precum i un numr de studenti conservatori
agitand In contra profesorului Roniniceanu, agitau im-
votriva guvernului Bratianu. Aceasta fiindca d-rul Romniceanu
pra deputat $i corifeu liberal.
Intrunirile so tineau la sediul Societtii studentesti UM.
rea". strada Coltei No. 30, acolo rosteau cuvantari fulgerli
toare studentii: Stauceanu, Spiroiu, Inotescu, Bianu. Frun-
tizescu, Ghica-Simonescu., Costica Illescu, Jano Iancovescu,
Paul Scorteanu, Gogu Florian, CosticA Radulescu, N. Maima-
rolu, autorul acestor randuri, etc. etc.
Pe langa studentit convinsi 5i indignati erau $i studentif
agenti ai clubului conservator. Fiinclea trebue sa se ti ca.
pe vremea aceea, cele doug partide de guvernamant intro-
buintau, rand pe rand, pe studenti ca element de agitatie in
www.dacoromanica.ro
309
tontra guvernelor. Si In agitatia in contra d-rului Romniceam
tu clubul conservator jut-a un rol activ.
Pe vremea aceea la clubul conservator actiunea era con-,
dusa, cum am spus, de printul Gheorghe Bibescu.
Agitatia studentilor medicinisti se complica, In timpul
acesta, i cu alte elemente de agitatie. De asta data opozitad
conservatoare puse mana pe o chestie nationala pe care o spem
cula contra guvernului prm canalul studentilor. Iata despre
ce fu vorba:
La Cluj se intamplase o ciocnire Intre studentii romani sil
studentii unguri. Studentii unguri, In majoritate, batura pe
romani, si-i izgonira din universitate; o parte dintre romanA
fura eliminati, iar cealalta parte Impedicata de a frecventd
cursurile. Injuriile, batjocurile, loviturile asteptau pe fiecare
student roman care se arata.
Studentii si publicistii ardeleni, Secasanu, Ocasanu, Drocm
Banciulescu si altii se pusera in capul agitatiunei. Studentii
dela toate facultatile se miscara de asta data.
0 intrunire publica, atatata, fireste de la clu.bul conserm
vator. fu convocata. Aceasta agitatte facea parte din actiuned
extraparlamentara a opozitiei retrasa din Camera.
Studentii conservatori, cart primeau instructiile $i chiail
-subsidiile de la clubul conservator din casa Mandy, Impingeau
in totdeauna la -violente. In seara aceea consemnul erea ca,
studentii, dupa intrunire, s iasa In strada, sa tread. pe lad
legatia austro-ungara, sa huiduiasca si s. sparga geamurile.,
Dar politia, care, si ia, avea printre studenti spionii ei, stia ea
so planuise, de aceea pe de o parte a vestit Legatia din stradd
Vienei astazi strada Wilson ca sa inchlda mai de vreme
portile, apoi forte politienesti au fost aduse In apropiere sore
a interveni la nevoie i imediat.
Intrunirea s'a tinut in sala Carpati, acolo s'a votat o Mom
tiune de protestare contra color petrecute la Cluj, Motiune ce
a fost, in urma, semnata de sute de studenti. Apoi studenti-,\
mea a redactat urmatoarea adresa care studentii Romani did
Cluj:
Fratilor nostri,
Studenti Romani -din Cluj,
Stirea 1aului atentat indreptat in potriva voastra de atm,
sngrumatorii neamului romanesc a umplut de amaraciune sit
de indignare inima tinerimei universitare din Bucuresti-
Dar sa nu va coprinda desnadejdea, cad loviturile dus,
manilor vostri nu vor avea alt rezultat de eat sa grabeasoci
ziva cand vom trece muntii spre a lupta alaturi de voi sprel
a sfarama jugul- ce v apasa, dupa cum voci- ne-ati trimis pe
Gheorghe Lazar spre a lupta Fang& noi pentru regenerarea Rom
maniei.
Dar pang ce ne vom putea da mama pe deasupra Carpam
tilor, pang, ce vom putea tese pe stindardul romanismului cu-=
www.dacoromanica.ro
310 --
vantul: ,.Dada iddependentil.", panh atund fratilor scumpi
inimiIor noastre, luptati fare.' incetare. Nu obositi, nu v4 des,
curajati, aphrativh, drepturile $i phmntul ce vi s'a luat, cu
orice armk, de vreme ce toate armele sunt bune In minile
apastitorilor.
Faoeti din fiecare cash o cethtue, din fiecare femee o eroi-.
nh, din fiecare copil un Juntator. luptati, luptati fhrh preget
0, chnd cea din urmh cettue va fi luath, cand eel din urma
,voinic va chdea, cnd ultima armh va fi frhnth, femeile $ti
copii sh, se urce pe culmile muntilor ca.
Luand fulgerul din nouri
Si de sus din inhltime
Sal arunce 'n ungurime.
Comitetul studentilor bacure$teni
r. M. Iancovescu-Smeurat, Vasile Chrlova, Constantin Ba,
calba$4 Emil Fruntescu. Theodor Canari.. Ghica Simidnescu,
Const. Iliescu. .
Din acesti 7 studenti au murit 4. Asthzi 10. 1927 mai trhesc
dol: Emil Frunzescu, avocat, eful, stenografilor SenatuluLtsi
autorul aoestor rnduri. ,
Legatia Austro-Ungarg. a protestat energic pe lAngh-gu-.
vern Gerand sh se ia mhsuri in potriva studentilor cari au sem-.
nat protesturile In potriva faptelor de la Cluj. lmediat mknis-
trul instructiunei a cerut rectoratului ca studentii vinovati sk
je eliminati din Unversitate.
In capul semnatarilor celorlalte manifeste, eream eu.
De acum agitatia meclicinistilor in contra d-rului Roma.
ceanu.,s'a, contopit cu agitatia nationalistilor.
Spre a potoli fierberea care sporea, si tot mereu cretea,
rdectorul Romniceanu hothri pe d-rul Severin, decanul facul
teL do medicinh, $i senator liberal, sh convoace pe studenti
In marele amfiteatru al facuithtii de drept spre a Incerca sh
punk capht agitatiei.
La ziva hothrith amfiteatrul gemea -de stuaenti. Bhncile
rEin fata erau pline cu studentii dela medicinh, lush, bhncile
'din fund erau ocupate de studenti de la celelalte faculthtil
rau ac toti militantii si toti agitatorii.
Decanul dr. Severinporeclit de meilicini.$ti cu numele
ide ,,Mos ThbArch." intrh leghnkndu-se, chci era scurt sit
paortos urmat de secretarul universithtei, si se urch la. -Erb
!bung. Dar n'apuch s spuie Inthiele cuvinte $i un zgomot dr h.=
tesc 1zbucne$te:
Jos, Mo$ March!
Afarat...
Hool...
Si o ploaie rde pleznitori, aruncate din fundul Ale& incep
g se spargX Irkperetele din spatele tribunei.
Ingrozit, zhphcit, bietul mos 'March scobori repeile calm,
'dra $i fugi pe -ustt, urmarit de huiduielile, tipetele i pleznito-
www.dacoromanica.ro
311
www.dacoromanica.ro
312 =
Fierberea create. Politica, nelipsita, ca in totdeuna, 'din
rniacarile studenteati, Intretine agitatia.
In timpul acesta in parlament se discuta revizuirea Cons-.
titutiei, iar agitatia se Intinde din cauza dezbaterilor asupra
Jegei de presa.
Atitudinea lui C. A. Rosetti, influenteaza malt pe o parte
'din tineret, pe toti aceia cu idei Inaintate. C. A. Rosettii, sus-
tine libertatea deplina a presei, el cere ca toate delictele de.
presa sa. fie judecate de jurati, el cere ca atacurile In contra
Ifamiliei regale ai a suveranilor straini sa nu, flie judecate de
catre tribunalele ordinare. Camera da dreptate lui. Rosetti. /
La Senat ideea contrarie lui C. A. Rosetti triumfa.
Impotriva parerei rosetiste, adica a principiului liberta-
tei absolute a presei, se ridica cel mai cu autoritate jurist al
partidulni liberal, Eugernu Statescu. El, impreuna tu Befiza-
de Grigore Sturza propun ai fac sa se voteze un amendament
tare trimite atacurile in contra familied regale ai a suverani-
lor straini la tribunale. Teza contrarie o sustin senatorili; Miau
ISchina, Nicolae Fleva ai altii.
La Camera discutia asupra acestui amenclament provoaca,
ifurtuna. C. A. Rosetti 11 combate ai face apel la Ion Bratianu,
taeful guvernului, ca s. apere libertatea presei. Ion Bratianu
tspunde In mod evasiv. dar convingerea sa este pentru a-
anendament. Atunci C. A. Rosetti, simtind ca Adunarea va;
4vo1,a amendamentul Senatului, demisioneaza din Camera ca
o protestare.
Acest eveniment ne aruncase si pe noi, studentii cu icWi
tra-dicale, In tabara opozitionista.
Pentru ziva inchiderei Camerelor care trebuia s. ving,
peste cateva zile la 6 lunie , se pla'nueate o manifestatie
an contra lu Ion Bratianu.
Era o zi de Duminica plina do ware. Un numar de cateva
sute de studenti, ne adunam la societatea Unirea", unde SG.
rostesc discursuri aprinse In contra guvernului.
Pe la orele if jum. ieaim In masa at ne revarsam catre
Piata Teatrului, unde trebuia sa, se petreaca manifestatia...
Pe pliata gasim lume mult., lar balcoanele i ferestrele
Iclubului conservator gemeau de fruntasi ai partidului si alti
rnembri. Aceatia erau initiati i astcptau scandalul. Clubul con-.
Servator era instalat atunci In casa Mandy, acolo unde acum
un club de joc de carti. Bine Inteles politia i bataua'i erau
In par.
Ion Bratianu apare In trasura alaturi de generalul Dim
brie Leca, presedintele Camerei. Un huiduit prelung isbuc-
Mate.
Bratianu opreate trasura ai chiama un ofiter Ae goblin
tb,ru'a ii d. un ordin; pe loc bandele, serg ntii, a entii so na.-
ipustesc asupra studentilor si znopeala 1ncepe.
Unii studenti, precum Costica Radulescu de la P't ti
Gogu Florian, au fost arestati pe loc. Costica Iladulesecu a fast-
batut mar.
www.dacoromanica.ro
313
Eu am fost arestat peste ateva ore fn cafeneaua Regal,
sub hotelul Regal.
Doi agenti de polik m'au condus In cabinetul directo,
rului do politie, pe atunci Alecu Lahovary. Procurorul An-
ghel Solacolu m'a anchetat. Am lost intrebat cati bani am
,asupra mea. Am aratat a am 60 de lei.
Alecu Lahovary observa:
Ciudat, si la ail'alti doi s'a gasit aceiasi surnk.
Eram banuiti a am primit bani de la clubul conser.
valor.
Lahovary stia bine a eu nu eram conservator, dar avea
In contra mea motive de Ordin intim ca s. spue o mica o-
brasnicie.
Dupa ancheta suntem urcali in duba si condusi la VI-
aresti.
Eram inauntru cinci: Costia Radulescu, Ion lancovescu,
Vasile Car lova, Gogu Florian si cu mine.
In jurul dubei galopau jandarrnii &Cali. De teama mani-
festatiilor studentesti am fost condusi pe cheiurile Dambovitei.
Costica Radulescu, care era o natura de farsor, s'a vai-
061.4 in tot timpul parcursului, stand cu gura Ia crapatura
dubei i strigand:
Sariti, fratilorl c ne omoaral Sariti de ne sapatil.
Suntem studenti romanil... etc.".
In sfarsit ajungem la Vaaresti.
Duba e descuiata, suntem scoborati. Unul cate unul sa.
rim sprinten, afara' de Radulescu care, facand pe mortul, ur
mead sa se vaite si este dus pe mainiI
Poarta Vaarestilor se deschidel
*i intrdm...
In cea dintai curte vedem o mare desfasurare de forte.
Postul de garda este intreg in picioare, soldati In core si net
arma la mama, d. director si d. grefier Luca Manovici. Acesta
un tip despre care voi mai vorbi.
De ee aceasta desfasurare de forte militare? Iata ce se in-
tampiase.
Nu stiu prin ce mijloc do comunicare detinutii de la W.-,
caresti aflasera ca in Bucuresti studentii au facut revolutie. si
se mai aflase c'd o mare parte din acestia, fiind arestati, vor
fi adusi la Inchisoare. $i detinutii erau hotarati ca. In mo-
mentul in care studentii vor intra pe poarta Vacarestilor, sa
se revolte si sa incerce o evasiune general.
Luca Manovici,' care era foarte destept i iret, prinsese
"de veste. De aceea, pe de o parte, inainte de a fi adusi la ir-
chisoare, toti detinutii fura inchisi prin dormitoare, iar noua
ni se facu onorurile unei primiri ce nu era banala.
Dup a. formaliratile de rigoare la cancelarie, cu scotocelile
prin buzunare, luarea banilor, etc., am -lost pusi la secret
fiecare in ate o cgIu1. Si in seara aceea am pranzit cu cate
.0 bucata de paine cu 0 bucatti de branza telemea. Iar pentru
www.dacoromanica.ro
314
Vistractie Luca Manovici ne-a gratificat cu romane franceze
de clasa III-a.
A cloua zi de dimineatg ni s'au deschis celulele. Cella lti
arestati, afard de Costicd Radulescu ei de mine au fost dusi.
aa tribunal spre a depune ca martori In chestia dr. Romni-*
ceanu-Emil Frunzescu; eu m'am dus in celula lui RdcluIescu
care Inca zticea pe coaste spre a dejuna.
Dejunul fusese comandat la o Carciumg, din fata temnitei.
0 cutie tu sarclele este deschisd. Trabue s'd fi fost din alt se-
col ctici untdelemnul era ranced. Apoi yin patru oug fierte.
Intiul pute, al doilea este putred, din al treilea apare un pui
mort. Carciumarul, neavncl oug proaspete, ne vnduse oudle
r'dcite de la o closcd.
In urma ordinelor venite ,,de sus" suntem stoei de la
secret ei instalati in cloud camere mari. Eu sunt intr'o ca-
mera cu 4 paturi Impreund cu Iancu Iancovescu, Gogu Flo-.
rian ei C. Costaforu.
Aci este ei sala de mncare a celor 7 detinuti fiindcg, cu
Costicd Radulescu, Vasile Carlova ei Christescu suntem, eapte.
Peste zi ms- vine ei un mosafir, acesta este Milone Lugo-
rpirescu care In ziare iscalea Baba Novak. Ce cduta Baba No-
vak care nu luase parte la miscare nefiind student ei nici
nu fusese arestat? El spunea cd a venit sg, ne tie de urgt si
cd a fost introdus pe furis de directorul pe ore 11 cunostea
bine. Ins5. unii 11 bdnuiau de spionaj. Adic. l'am bdnuit toti
fiinda aducerea lui la Vdcdreeti i instalarea In a doua ca
mera, impreund cu prietenii nostri, era racutd ca s fie MI
ntritd.
Am stat 5 zile in temnita. Dar ce temnita veselg?...
Fruntasii partidului conseiwator in cap cu.printul Gheorl
he Bibescu, ne-au trirnis imechat sumedenie de build-Mi.
Chil?grame de icre tescuite,eunci, prdjituri de la Capea, pui
Tripti. oug proaspete, sticle cu yin, duzini de butelii cu ani-
pnie
. 'La ora dejunului ei la- ora pranzului o mare Massa erea
:intinsd In camera mea fiindcti erea cea mai mare si act
nadncam cu totii plus doi militari condamnati carrei fdceau:
osanda 1a Vdcgreeti, plus Luca Manovici, prieten al nostru
31 tutuiora.
- Am spus cg Luca Manovici erea un tip. Foarte inteligent,
Tharte istet, foarte boem, foarte original, dar $i fckarte vitios.
Nu fdcea sat nicgeri, ori In ce slujbd erea numit. nu tracea
mult ei trebuia sg facg o boroboatd. Erea ceeace se chiamd,
tin adevdrat papugiu de Bucuresti.
Pargsind de vrerne gimnaziul pentru ea, s hoingreascg
prin cafenele, matclanuri, ei alte localuri clandestine ale ora-
sului, Incerease de toate: fusese actor, ziarist, functionar etc.
iVorba lui numai popti nu fusese.
Bine inteles c5, a sfdreit prost rgpus de mizeria fiziologicg;
a murit tuberculos. Dar mai 'nainte cu cativa ani, de aei da
www.dacoromanica.ro
315
obstescul sfarsit a avut grija sd se insoare yi sa feed si unr
cop il.
Luca Manovici, in calitatea lu.j de secretar-contabil al in-
chisoarei, ducea de nes pe director, care erea un om blajin
si foarte de treabd. Luca ii spunea gogosi si ii fdcea farse.
Am constatat imediat cd, din fiecare duzind de butelii de
sampanii, ne Vdmuia Cate sase. and l'am tras la rilspundere
ne-a rdspuns:
,
Regulamentul Inchisorei nu permite consumarea briu-
turilor spirtoase. Si atata cat v. dau e numai, pe rdspunderea
mea.
Dupd masa de seard jucarn cdrti, fdceam o partidd de
Chemin-de-fer. Regulat Luca ne castiga pe toti. Dar cum ve-
dea c. norocul i s'a oprit si indata, ce'si Meuse portia, se
scula, scotea pe streinii din odaie i ne incuia, spunandu-ne:
Regulamentul inchisoreil...
Peste ora 9 nu mai pot lase., usile deschise".
Noi radeam si inghiteam.
De alifel eream serviti de minune. Aveam, nu mai putin
de trei servitori.
Un grec, osandit nu sliu peotru ce, ne facea cafelele tur-
Cesti. Eseau toate ci caimac si Neticibase.
Un negru, fost in serviciul doamnei Petre Grdisteanu.
arestat pentru furt, ne servea, la masa. ne vtiesuia ghetele at
jie peria hainele.
Un alt detinut mature, oddile si fdeea paturile.
Cand am esit eream buimapitii
Efectele deprimante ale detentiunei au fost de mull cons-
fatate. Intemnitarea celulard dezorganizeazd sistemul nervos.
topeste energiile, sleieste puterea de rezistentd a vointii. Chja
o intemnitare de scurtii vrerne si in conditiuni de quasi-li-
bertate lasd. urme. Numai dupd cinci zile de sedere la Vilcd4
resti, and am esit pe calea Victoriei eream pared strain intro
strdini.
In urma scandalului din Rata Teatrului am fost destituit
'de la primdrie. Primarul Nicolae Fleva, cunosoutul tribun al
poporului. titlu ce i ie da mai mull in zeflemea nu mri.
avea la stomach, de oarece. m privea ea pe un protejat al
rivalului sail la postul de primer. d-rul Sergiu ceeace nti
era adevarat. Dupd scandalul din Pieta Teatrului, a profitat
Lie ocazie spre a md inlocui.
Atunci s'a infiintat Societatea Caputinistilor" cu sediul
la Cafeul Regal.
Ce era Societatea Caputinistilor?
i" Din aceastd Societate Riceau parte toti acei student! lio .
siti de ocupatiune, eari n'aveau asiguratd hrana zilnied. Si
eu, ca unul care din Iulie 4884 si pand in Februarie 1885 cand
a apdrut ziarul Drepturile Onrului, n'am avut slujbh, eram
de drept membru at acestei societal,
Presedinte al acestei institutit a fost ales profesorul de
www.dacoromanica.ro
316 --
matematici, Nicolae Chirilov, un boem incorigibil, si un tem
perament nedisciplinat. Secretar fusese ales Luca Manovici.
Luca Manovici, prieten cu cei mai multi dintre noi, n'a
mai putut trdi Inchis cu slujba lui la Viicaresti, dupd. ce am
plecat. Spiritul revoltat al nostru convene-a de minune na-
turei lui fdra disciplind, de aGeea cum am plecat noi, a ple-
cat si el. A venit dupa noi, de si era sdrac lipit, si s'a ins-
talat la Cafeneaua Raga la tinutd de care un evreu Roth, mai
tarziu administrator al mai multor ziare.
Rolul lui Manovici era s constate gradul de inanitiune
aT membrilor societdtei si dreptul br la un caputiner cu un
corn, lath. procedarea.
Gaud un membru se prezenta la c,afenea si cerea un ca-
putiner gratuit lama Manovici era insdrcinat sh-1 cerGeteze
corporal. Adicd Ii descheia jiletca, ii aplica urechea pe sta.,
mach si 11 bdtea cu cloud degete: dach suna a sec avea drep-
till la un caputiner cu un corn, iar dacd suna a plin cererea
era respinsd". Fiecare membru avea dreptul la 2 caputinere
pe zi. AGeste caputinere erau pllitite dinteun fond format prin
cotizarea membrilor cu dare de mand, mai ales acelor can
aveau familia In Bucuresti.
Din aceasta societate faceay parte, dung cat Imi mai adue
aminte, pe lngd, Kiri lov, Luca Manovici si eu mine, si stu-
dentii: Nicolae Maimarolu, Costicd Iliescu-Olt, Paul Scortean%
Emil Frunzescu, C. Ghica-Simionescu, Jeano Iancovescu, Gogut
Florian, etc., etc.
Pe labga caputinisti erau si Inimile generoase".
Inimile generoase erau scat stuclenti cu dare de mama,
rare apdreau, din Gaud in Gaud. pe la Regal si ne invitau la
masd. Cand o inima generoasd, bine eunoscutd, se ivea In ma
tafenelei, era o furtund de aplause i daclamdri. Apoi, fdr a
maipiercle timp, luam inima" pe sus si intram cu ea busna
In Gate un birt de mama a doua ori a treia.
Imi amintesc cum odatd Nicolae Maimarolu, apare CU um
prieten al sriu anume Borcdnescu. Era un Mat timid, bun
bdiat de altfel si cu parale. Maimarolu Ii cam pusese In cu-
rent cu situatia and l'a aclus la Gafenea. Ti spusese cd va tre-
bui sd. invite la, mash pe cativa caputinisti, fiincicd asa e tra-
ditia. Boranescu a primit conditia cu bund-vointh. Dar nu
credea c I se va Intampla ce I s'a Intamp lat.
In ziva In care s'a ivit el la Regal era sedintd mare, toti
taputinistii erau In pdr. Astfel and s'a aflat despre apar tia
unei inimi generoase exGeptionale, toatd lumea aceasta s'a so-
'rota invitatd. Si In adevdr, bietul Borcruiescu. s'a pomenit In
birtul modest din strada Academiei unde am intrat, Inconjurat
de 25 de caputinisti care i-au mncat si urechile.
Pentru cafegiu Societatea caputinistilor a fost b calanatd
late.
Sedintele se tineau de mai multe ori pe zi n furul uneT
mese mari rotu,nde iar zgornotul era infernal. Vnul ate unul
www.dacoromanica.ro
317
clienlit au Orbit cafeneaua, asa crt, In cele din urml, tim
famas numai noi.
Intr`o zi, cam pe la ceasurile 10 dimineata, apare In sfarsit,
-an neamt ca de vreo -50 de ani, cu parul lung si cu ochelariti
dupa urechi.
Omul cere o cafea cu lapte 51 se aseaza Ianga o fereastra
cu Nene Freie Presse" In mana. Insa noi eram In sedinta asa
ca un zgomot nebun izbucneste. Bietul neamt a rabdat catva
timp In tacere, clan In cele din urma, razbit, a trantit cornul
pe tava, si. lasand caputinerul pe jumatate nemancat, a fugit
pe u$A injurand.,
Acesta a fost ultimul client al cafenelei Regal, cat timp a
mai durat Societatea caputinistilor.
FARSE STUDENTESTI
Tata cateva anecdote din viata studenteasca.
La spitalul Filantropia era un centru atudentesc foarte ye-
sel. Studentul Sabin si altii isi faceau zilnic farse. De pilda:
daca un bolnav era adus la spital, internul de serviciu era a,
bligat sa iasa inainte, sa-1 primeasrca. si sa-1 instaleze intr`o
camera. De multe ori, tocmai In timpul dejunului, rasuna clo-
potul care anunta aducerea unui bolnav. Atunci internull
trebuia sa se scoale de Indata dela masa si s. primeasca pe
noul venit.
Insa ceilaIti camarazi, Ii facceau, mai intotdeauna tarn
de a-i manca friptura. Sabin gasi Intr'o zi. mijlocul de apii-
rare : era tocmai de serviciu cand de odata, rasuna clopotul.
lash' friptura de abia fusese pusa. pe masa. Atunci Sabin avui
o inspiratie geniala, trase un scuipat deasupra carnei .fripte sii
lati scuipatul cu cutitul, apoi se duse linistit la datorie.
and s'a Intors friptura ii era neatinsa.
S. povestesc *i farsa cu palaria lui Olchovsky".
Olchovsky, doctorand pe vremea aceea, era unul din cdE
mai veseli si mai inteligenti studenti.
Mai tarziu, ca doctor de boale interne, era foarte apreciat.
LI este fundatotul qanatoriului din calea Calarasi.
Intr`o seara din luna lui August, ne aflam, vreo zece ca
marazi In gradina Alcazar pe strada Campineanu. Dupg, un
sir de randuri de halbe de bare, nimeni nu mai avea parw
chioara. Numai Olchovsky avea o hartie de 20 lei, pe tare, In-
sa, o pastra, ca ochii din cap, spre a-si cumpara o paldrie. Sih
avea ambitia ca sa-si cumpere o palarie de /ntaia calitate, de
la Infaiul Warier din Bucuresti, francezul Paul Martin.
Paul Martin avea magazinul instalat sub Grand Hotel;
-actual Hotel Continental, iar pretul celei mai scumpe palara
era de 20 lei.
Deci Olchovsky nn voia s'e, se atieg4 de poltp
www.dacoromanica.ro
; 318 -L-
www.dacoromanica.ro
-- 319
VIATA STUDENTEASCA
-- M. oprese un moment spre a spune cateva cuvinte
rdespFe viata studenteasca intre anii 1879 $i 1884. Fac, deci, o
usoara intoarcere Inapoi.
Studentii de astazi vor face o apropiere Intro ce era si ce
este.
Nevoile banoti, destul de mari si pe atunci, Impingeau
pe studenti ca sa ia functiuni publice ; cei mai multi eraui
functionari prin ministere, altii pe la diferitele autoritati iar
dela o vreme-, intrau si in politie.
Colonelul Radu Mihai, prefectul de politie, Gel mai vestit
prefect al lui Ion Bratianu, voind s reformeze politia st sad
Intinereasca cadrele, a numit un numar de studenti In pos-
turile de comisari. Printre acestia, imi amintesc de unii stu-
'denti foarte distini, precum Teodor Canari de- fel din Bar-
lad, mai tarziu avocat la Iasi. Canari era un tanar foarte
simpatic si foarte inteligent. La Iasi se inscrisese In partidur
junimist i ar fi avut un frumos viitor politic, caci avea una
din mintile cele mai bine echilibrate, dar din nenorocire a ne-
'frita tu forma grava' l'a omora.t prematur.
Studentii dela celelalte facultati afar% de medicinisti,
tr&-iau mai ra'zleti, pe cand mediiniUi, multumita faptului
ea erau concentrati prin sprfaluri erau stransi legati. Gru-
pul de studenti In medicina care traia In mare camaraderie
era compus din : Stauceanu, mai tarziu dbctor, tatal ingineru-
lui cunoscut In Bueuresti, Al. Spiroiu, vesel camarad si bun
medic, mai tarziu doctor, mort "n pling tinereta dintr`o in-
toxicatie cu alimente, Petre Ino,escut doctor, mort deunazi.
la Buzau, Stefanescu, fest subdirector al serviciului sanita;
molt probabil, Uziel, evreu, mai 1.1rziu doctor la Ploesti a
murit infeetandu-se pe and diseca- un cadavru. Era un bun
roman, excelent camarad si bun medic. Sicriul, pang la mor-
mant a fost urmat de o mare multime de ploesteni. Olkovski,
mai tarziu doctor, a fundat Sanatoriul din ealea Calarasi. E-
minent practician, mort %War zosit de o board, mizerabila. E-
mil Frunzescu, a pra'sit medicina pentru ziaristica, apot pen-
tru stenografie si pentru avocatura. Sabin, doctor actualmenta
la R.-Valcea. Nae Tomescu distins medic de copii, mart- dupl
razboi luat de un erizipel. Manicea a murit fara, sa ajunga doc-
tor; Chiriac IonescU., actualul chirurg, a fundat Sanatoriul dirt
strada Sft. Ionic Popovici, cred ca a murit undeva prin Moto
dova. Bianu. fratele d-lui I. Bianu, dela Academie, mai tar,
ziu doctor. Bianu era umoristul baddei. Cuvantrile sale cow
mice dela diferitele agape inveseleau i placeau mult. Avea
umorul fizi Mit trivialitatile astazi la moda. Nu stiu pe undo
se ascuncle acum.
Mai erau $i altii mai tineri precum Nae Brdescu. Rau-
toiu etc., acestia, insa, nu faceau parte din camaraderia de
toate zilele, a cdor de mai sus.
www.dacoromanica.ro
320
Eu, de i nu eram medicinist, mi-am ales tovarasil 'do
yiata, pi-ultra ace$tia, $i mi-am trait cativa anj ai tineretei
prin spitalul de copii, pe la Co Ilea $i pe la Filantropia. Aveam
pentru. Olkovski o prietenie deosebita, aproape nu era zi sa
na-1 vad. Era o minte subtire, avand rasa polonezului rafinat,
11 In afara de medicina lui, cunostea perfect farmacia, citise ft,
aozofie, muzica, literatura, de toate.
and I-am cunoscut era farmacistul spitalului de copiC.
Neavand bacalaureatul nu putea obtine doctoratul in medici,
n. Era numai licentiat in medicina $i in farmacie. Dar a tre,
cut examenul de bacalaureat si a devenit doctor.
In aceiasi categorie eta $i Chiriac Ionescu, actualul chirurg
rdoctorul Chiriac. Cand 1-am cunoscut era telegrafist i licen-,
tiat in medicina. Caci n'avea bacalaureatul. Mai tarziu s`a pus
In regula cu regulamentul facultasei de medicina si a.. putuf
atm doctoratul.
Mai tartar putin era $i Obreja si Inca' si mai tanar actua-
lul doctor G. Marinescu, specialistul de boale nervoase, pe care
Cam cunoscut in treacat, pe la spitalul de copii.
Pe langa medicinisti aveam si alti prieteni printre stip
elentii dela drept, acestia erau: Paul Scorteanu, despre care
am acris alta. data.; Ion Iancovescu-Jano; Grigore Golescu, fost
."director al Bancei Agricola, etc. Toti acestia erau dintre cei
mai inteligenti i buni camarazi dTh. facultate.
In grupul : Goleseulancovescu-Nae Papadat, Misu Ale-
xandrescu -Guranda, Marinescu dela Ploe$ti si Inca vreo doi
am petrecut ani de zile, anii incepatori in studentie.
In coltul stradei Pictor Grigorescu cu calm Victoriei, in-
"iata farmaciei Kihaescu era un birt saracalcio& tinut de Ma-
dame Caliopi i sora sa. Madame Caliopi fusese frumoasa in
tinerete, dar acum, nu mai avea de cat nista famasite pe care;
totuai, cauta sa le pue In valoare. Gael madame Caliopi avea
In totdeauna un amic, de obicei un sergent major din interr
'denta sau un fost agent de perceptie.
La madame Caliopi pIateam 30 lei pe luna pentru 4 feluri
'de bucate t 2 la dejun st 2 la pranz, Cu paine dar fara, yin $i
eafea.
Madame Caliopi avea atentiuni deosebite $i pentru unii
rdin tinerh studenti din grupul nostru. and a doua zi vedeam
ca unul din noi primea portiile mai aratoase intelegeam, nu-
'mai de cat, cum ca nu era lucru curat la mijloc. Colegul e
amicul nostru Grigore Golescu, de -pita primea eie mai'mo-
ammentale portii de varrI act% cn costitele de purcel ce nu So
vazusera vreodata sub tavanul lui Madame Caliopi,,Zonn:
soit qui mal y pause".
Uncle s'or fi odihnind astazi necajitele oase ale acestei mi
lostive restauratrica
Mai tarziu ne-am reslatit. Cad mai toti din grupul acesta
rde studenti in drept ba chiar toff_ afarrt de mine, aveau
www.dacoromanica.ro
321
Mei conServatoare. Pe mine m'au impins ideile Inaintate ektre
inedicinisti spre care m'am dus cu Paul Scorteanu.
Am spu.s ca viata studenteasca era grea pentru multi. Eui
tpe la 1879-1881, cram un simplu copist la ministerul de in.+
Istructie de unde primeam 88 de lei lunar. Cu ee sa plate.sti
chiria, cu ce sit mannci, cu ce sa be Imbraci, cu ce attea. s!,
tatnea ? Rezultatul era o Viet& de expediente. de Imprumuturt
Ia eamktari, neindeplinire de angajamente ektre proprietark
ibirtas etc.
Pe langa fiecare minister foiau un numkr de elmatari
care ne lmprumutau 611 leafa pe o tuna nici odata mai
(mull si CU dobanda de 2 lei la napoleon opriti dinainte. La
?darea lefurilor trebuia sa platesti. fiindck ne executa mandal
tarul. Pentru ca s. at cu ce trki, trebuia s te Imprumuti imek
idiat la alt eamatar. Si tot asa pkna Ge nu te mai alegeai cu
mic din leafa
Pe vremea aceea nu se votase Inca legea lui Petre Grkdisk
tteanu care apara salariile de popriri. Trebuia, dar. sk trkeso
cu 58 de lei si 35 de bani.
Intr'o zi birtksita unde mncam pe credit tot madama
Caliopi a dat faliment si a inchis birtul. In ajun Ii platisem
ce-i datoram, adick tot ce aveam In buzunar.
$i astfel am rkmas pe drumuri, flirt para chioar i Wit
putinta de a mai gksi bani cu Imprumut.
Dar tineretea este plink de Incredere si de nepasare. Ce'mi
sa cl eram fkra franci pe eata vreme aveam atata viito
Inaintea
* *
www.dacoromanica.ro
322
ma, wiiticii, imprumuta-ma Cu 10 bani. Vreau, s5, mi
duc la Itasca si n'am pentru intrare de cat 90 baniTi-I dau
maine negre5it.
Operatia se repeta de patru ori cu acelas suatses. Aveam
acum 40 de bani pretul unei paini.
Am spus c rolurile noastre ereau impartite. Eu, pentru
nimic Th lume n'asi fi cerut cuiva bani cu imprumut, iar Doi-
cescu, iaras pentru nimic in lume, nu ar fi intrat Intr'o bru-
ttirie ca sa cumpere o paine. Fiindca Doicescu era un elegant,
In totd auna era irnbracat dupa ultima moda, puria Mustata,
o mustata mare si frumoasa ra'sucita in sus, in totd'auna
ras, in totd'auna mirosind frumos.
Asteptam panti la ora I noaptea dud esea painea din
cuptorul intaiu. Alaturi de noi p strada Piata Amzei era o
brutarie. Doicescu sta la distanta respectabilk ferindu-se ca
s. nu'l banuiasca cineva crt e prieten cu mine de si era
ceasul unu dung, miezul noptii. Eu intram curajos in brutarie,
cumparam painea $1 porneam repede spre casa, fiindca iiu
inancasem de 24 de ceasuri. In urma mea Doicescu, uitandu-se
in dreapta si in stanga ca nu cumva stt se compromitk"intra
busna dupa mine. 5i intram tn odaia, care, nit Int/ales, era
cufundata In intunerec. De uncle bani pentru gaz ?
Par`ca revAd scena. 0 fasie din lumina lunei albea, In
parte ,odaia. Eu rupeam. In daub: painea care-mi ardea degetele
si dedeam o jumatate lui Doicescu. Fiecare stand pe marginea
patului su mancam in tticere-, i cu lkomie painea.oerc fu-
mega si care la 23 de ani nu.prea adea greu la stomach....
Apoi luam cana, mergeam pe sala unde se afla o putina cu
spa de Hut hatuta cu piatr aer, si ma Intorceam in odaie.
Eu. btiusem la putink Docescu bea in odaie, garaind si band
Inch: oclatk Apoi, cu burtile pline de apti, si de rock amandoud
ealde, ne culcam.
A doua zi faceam acelas lucru. Campania de lucrua tinut
15 zile.
Intr'o zi un prieten dela R.-VaIcea Castica Vlticlescu cum-
natul lui Grigore Goleseu veni proasplit din provincie. Bine
Inteles ne-a poftit pe Golescu, pe Iancovescu si pe Iancu Zo-
grafos, un alt camarad din Valcea. la o inghetata la cofetaria
Badulescu sub Otel High-Life, Otel Mane pe atunci. Eram ne-
mancat de 9 zile si grozav asi R luat. in schimb, o cafea cu
lapis. Insrt, de si prieten intim cu Vilidescu, mi'a fost Tusine
si am mancat inghetatu pe stomaeul gol.
and. dunk' 15 zile am dat de bani 58 de li $: A 1-- a
'chi $1 Doicescu de cele dourt treimi din leafa 1ui..51 atunci
ne am repezit la un hint mai... scrimp.
Acest birt mai scump care nu erea de nastul nostru, stu-
Clenti suraci lipiti, era firma La Ochiul liii Dumnezeu" $1 era
asPzat In fata Palatului regal langti Otel Metronol. Erea o
carciumrt-hirt-sirnizerie, cu -on mic roll de curt^ itetezat5. ,.gri4-
'dinrt" uncle in totd'auna putea a latrinr. Portia de mancare
costa 40 de bani dar se serveau si iurnatati de_portii cu 20 bani,
www.dacoromanica.ro
323
Dna 15 rile de post ne-am luat inima In dinti i ne-am
hotarit pe lux : haidi la Ochiul lui Dumnezeu 1
0 capatana, de miel la tavg.1
Era eroic. Capatana singurd costa 60 de bani. 0 capatand
'de miel in luna lui Iulie nu era banal tie loc.
Dar n'am inteles nimic dinteinsa fimdca, In urma curei
'de 15 zile, pierdusem cu desavarsire, simtul gustului. D'abia
dupa, cateva zile l'am recapatat
In sfarsit gasA un alt birt. Pe stracla Lipscani, langa
casa unde este instalata Banca Agricola, era o intratura si peste
`druict tipografia P. C-ucu. Acolo era, instalat inteo odaita bin
tul pentru studenti tinut de &Ore macedoneanul Costache Be-
limace.
Costache Belimace era un tip, inflacarat patriot roman.
adversar al lui Apostol Margarit, om cu idei destul de inain-
tate pentru cultura lui, Insa om foarte energic si foarte inteli-
gent, dupa cum era si foarte afabil i simpatic-
Anii de care imi adue aminte cu cea mai mare placere din
toata tineretea mea, sunt acesti ani In care, in birtul sarac, ea
si noi toti, ne intruneam spre a discuta despre kale, dar mai
ales despre romanii macedoneni.
Aci venea Ghejan un foarte inteligent 'student In drept
mai tarziu advocat, mod foarte tanar de tuberculoza. Inca o
pierdere dureroasa. Apoi toti studentii macedoneni din gene-
ratia cea mare a; macedonenilor adusi In scolile -din Romania-
Era Andrei Bagav. un Errule. mort de tubercnloz i Ingropat
aa Campulung. Costache Cairetti, eel mai vesel camarad ce am
cunoscut, plin de-viata, plin de inima, plin de cinste, plin de
1ocul nestins al patriotismului. Un entuziast fara seaman. A
murit si el de tuberculoza.
Toti acesti atleti, toti acesti premianti Intai la gimnastica;
rupti dintre brazil Pindului. n'au putut teal In aerul mlastinos
al Bucurestilor. Until &ma altul s'an eultat in mormant, and
emu inra, tineri si rlini de toite puterile vietel.
Mal veneau. i Gulioti i Simota, i Niculeseu, toti student,i
macedoneni, mai venea i batranul octogerar, dar Inca verde,
Miran-el Zissu. Sarae Thit si el, trala la masa saracului dar
nimosului Costache Belimacea-
Aci, In hirtul ohscur si ascuns era unul din tolturile eele
mai vii ale Bucurestilor. Cari. pe Tanga macedoneni, mai man-
cau si alti camarazi, studenti i el: Nicolae Ratnu dela Foe.,
r,nni, Iancu Stateseu dela Pomanati, i. din eand In eand. dis
finSa noastra artista Mar;eta Iona5en. 0 lad Inca Una:11410ml
Alisoara, elev a Conservatorului de declamatie, veniud mo-
deaa. la masa sarVriei vesele, en rhiozdanul la subtioaA. P'
sntita de logotlnicul ei, mat tarziu sotul, -studentul Papad
'dupolos.
D:n hirtul acesta a plecat Intaia pornire zisa, socialista
ou Paul Sekirteanu si en Spiroiu..
www.dacoromanica.ro
324
Viata studenteasca este intotdeauna $1 peste tot acemil
saracie, nepasare de viitor, veselie, glume.
tie la anii de care ma &cup acum, intro 1879 $1. 1884, viata
studenteasca era, din multra puncte de vedere, cu totul deo.
gobit t cea de astai.
Mai luta:1u nu exista curentul ideilor socialiste. Cativa rari
studenti cari incepeau sa guste din cititul filozofiei materra-
lisle, cativa studenti cari citeau pe Lamenais, ori pe Michelet
Edgad Quinet, Rousseau sau Voltaire. Mai thrziu Buchner,
Auguste Comte $. Darwin.
Tinerimea and se ocupa de aliceva de cat de studiu si
de petreceri, cnd facea politica i discuta idei, era impartith
.n doua tabe7e : unil sustineau pe liberali cari erau la putere
$1 reprezentau, Inca. ideile domocrat inaintate, altii aphrnd
pe conservatorii reprezentati prin Lascar Catargiu, Aleicandru
ahovarl sau Titu Maiorescu.
In strada Brutari locuiau cu chirie patru studenti, toti din
Ramnicu-Valcea si ailume, Ion Iancovescu, Grigore Golescu,
Costiea Vladescu, fratele fostului jude instructor si avocat
Nieu Vilidescu si Ion Zografos.
Zografos era liberal dup5. tath', Grigore Golescu $i VIle
descu nu se prea prapadeau cu firea dupti politica, iar Ion
Tancovescu era un conservator fanatic care, pe vremea aceea
tneepea sa fie malorescian.
Eram bun prieten cu acest quator $i, de multe ori, petre-
zeam in strada Brutari, cash primitoare cu 2 odai si piano.
Imi amintesc cum Grigore Golescu era un mare amator de
femei, trecea drept taurul quartetului i avea o paganeasca
pasiune pentru ma belle Catrine", o etera thnhrh, frumoasa
$i... generoasa,
De multe ori petrecerile tineau Oa la 2, 3 si 4 duph
mezul npptei. cu bauturica si cu demne tovaraw studentesti,
and erau parale mai multe, petrecerea era udata cu yin rosu
cumparat cu.-2 lei butelia de-la Nun Popescu sau alti bacanf
cu bung. "eputatie.
-Oamenii so culcau lashrid de multe ori o parte din yin, ne-
Mut. Dar a doua zi dimineata, vedeau cu surprindere, crt vinul
era evaporat pang la ultima picatura.
0 ancheta Minutioasa a dovedit cum ch cucoana gaza
era evaprizatoarea.
In toate diminet4le, dupa ce so crapa de ziva, cucoana
gazda intra binisor in odaia in care dormeau trei din cei Patru
locatari. Binisor, lua ghetele $4 hainele spre a le curati, apoi
se apropia de masa si golea sticlele Inca cu ramasite de yin.
_Faptul era dovedit.
Atunci o ides diabolica trecu prin capul unuia o farsa
groteasca fu push la cale pe socoteala intemperatei batrne
Seara i noaptea fusese petrecere mare, se mncase crem.
vursti, piftii si pastramh, se fumase si se Muse mult.
Po la 6 ceasuri dimineata, a clone zi, cocoana gazda intrh,
www.dacoromanica.ro
325
ca. de obiceru. cat se poate mai tiptil, calcand in varful dege-
telor. Un miros greu de usturoiu, de ceapa, de tutun, de via
$1. de alte mirodenii umplea aerul. Pe masa o stic1a, pe juma,
tate mnc. p1in. cu UTI generos yin negru provoca privirile.
!Era prea mutt. .
AGITATIA URMEAZA
Studentii universitari publica un mernoriu impotriva
Romniceanu. Brosura poarta titlul: .,Memoriul stu-
dentilor universitari, contra profesorului dr. Romniceanu, pre-,
Zentat consiliului profesoral universitar".
Ca cuvant inwinte citim:
Tara intreaga a fost alarmata do o miscare a studerrtilof
universitari $i toti se intreaba care e cauza, care e scopul ce
irmareste aceasta din urma miscare a tinerimei.
Mune ziare ei cei chemati a lumina opinia publica n'au
facut de cat a denatura cu totul adeviirul prin 1nsinuari ratt
voitoare.
Publicarea ackstui memoriu devine, dar, imwriaasti.
.,In el va vedea ori cine ca cauza miscarei noastre e nu,
mar profesorul dr. Pomniceanu, ca scopul miscarsi e,cienzirta-
rea a din Universitate, a miscarea, In fine, 8 legitima, ei
trebuia sa se faca",
www.dacoromanica.ro
326
Tar la sfarsit se aft& semngturile a 277 de studenti "din
toate facultAtile, dar cei mai multi medicinisti.
Public, am imediat, munele tuturor acestora. Este de- fa.-
cut o foarte interesantg. constatare, anume ce s'a ales din toti
acesti tineri cari formau atunci, fruntea. universit5tilor si par,
tea ei cea mai militantg. Cale valori s'au manifestat, call au
ajuns in fruntea treburllor publiee ()pi au devenit fruntasi in
cariera lor.
tat& aceste nume : Adam Petre, Mgrgscu Stefan, Andreesca
C. M., Atanasescu N. Aronovici. D., Antonescu. G., Axente Au-
gust, Alexescu I.Bradu V., Bgdulescu I., Bgleanu N., Bglgescu
D., Blirdescu N.. Basnea L, Bernstein Sot., Berberianti I., Basiles,
cu Elie, Bternoski I., Bolintineanu, Caloian T., Brauer Adolf,
Butes. A.. Butea G., Bucur Ion, Barzgnescu, V., Buescu I. V.9
Braunstein si Bistriteanu Ion Nitulescu, Calinesca Mihail, Ca.,
lalb A-, Calalb V., Capeleanu N., Ciolac Mardari, Cgpitanovief
Tome, CostAchescu Cr., Cristescu Cornelin, Constantin Mihala,
che, Constantinescu Nicotae. Constantinescu Petre Constantil4
nescu I. C., Constantinescu Ion, Constantinescu A.. Constanti"
riescu. Iuran, Constantinescu Dumitru, Cpdrea Julius, Cosma G.
Cristescu N., Crinescu Teodor, Calotg Const Demetriade Geor-
ge E., Dumitriu M.. Damian Cutcudache. puma M. I., Dell C.
B.. Diamantberger M., Drugescu Mediae, Dumitrescu D-tru,
Dumitrescu I., Dumitrescu T., Emilian G., Eremia I., Elian N.,
Engsescu C., Foulquier F., Fluturescu I.. Frunzescu Emil, Fla-
rescu E. P., Cherache Constantin..Georgescu Stefan, Golden"
-berg Ad., Grouper Herman, Gardarianu D., Goldenberg Iosef,
iloldstein I. Georgescu S., Ghetu Q., Gaster Anghel, Grunau
Pavel A., Georgescu N.. Grosoviei Cal. M., Ghica Sirnionescg
C., Hristodorescu M., Hornstein B.. Relfant Lazgr, Haldan M.,
jialunga M.. Ioneseu Daniel, Inotescu P., Ioanid C., Istateseui
C., Iliescu Sava, Tense Gheorghe, Ianulescu M., Ioneseu N.
Ighel. Joan, Iliescu. Pavel. Iliescu C., Iliescu A.. Ionescu N., To-
nescu I., Jurist E., Iurascu V., Tonescu G.. Linde V., Linde C.,
Macovei Dumitru, Manasian Nicolae, Marinw..0 T.. Mihaleea
Ion. Mihaleea P., Mgrculescu. Mendonidi Ion. Margulius l.
Marinescu N., Macedonescu Vasile, Mitaeseu M., Miligescu
Mihgescu AL, Marco'viei P., Merinescu I., Milos, Mutescu M..
Ns nu I. Gh., Neuman Julius, Ninoreanu Gr., Neuman Re Ni-
colon Gr., Garda C., Ornstein H., Obreieanu Al.. Oc6sanu
Petroi A., Ponovici I.. Palauz Andrei, Petrascu V.. Popp E.
Popeseu Grozeanu I. Poneseu D.,. Popovici r. r.. Plesoianu C..
Posulescu I., Paladi G. D., Patron G.. Popescu Pompiliu, Pa-
padopolu n.. Ponescu Petre, Posse Stefan. Pohl Fr Pncured
Cornell. Ponovici Ton. Petteseu Mihail. R. Rosen. Rosen Rae
feel Risclorfer I., Rgdulescu T.. Rapaport S., Rgduleseu M.4
Rie.ani N., Radian Ton St., RMulescu C-fin. Mdulesen Mar;n.
Stniculescu Ceorge, Stefenovici A. R. Scherer Snloninn,
.
www.dacoromanica.ro
327
L. Savirli Nicolae, Sapcaliu I, Schlancit, Sparta li I., Serman
Adolf, Sabner Tudori Al., Stoenescu G., Silva Pandele, Scu-
rea G., Sancluleanu, Staicovioi N., Soiu Ion, Stinghe N., To-
mescu N. C., Tneic C. D., `Marti A., Tonciu G., Tanu A., Tinc
Dumitru, Tiron V., Teodorm Luca, Tomasian 0., Tiinas.scu
G., Tanasescu C., Tanasescu A., Vasilescu G. Virgiliu, Viable
Weiss L., Vla'descu N. I., Vereanu Armin, Welles Bronislav,
iVarlanescu Al., Vines Victor, Zamfirescu M., Ziirner I., Zen-
tier M.. Zahatia P., Zaremba M., Alexandrescu G. S.,. Anto-
nescu V., Aureliu I., Alexiu N., Anclronescu. Gr., Botea Gr.,
Bogdan N., Bacalbasa C., Biihl Alfons, Bratu C., Botez I:,
Car lova V., Canari Theodor, Cans S., Coltescu T. D., Coons
Petre, Constantinescu G., Constantinescu st., Chernbach G. 1..
Dragulinescu T. Dumitrescu I., Iliescu I., Isvoranu I., Iliescu
C, Ionescu G., Florian Gheorghe Aron, Fratostiteanu G. N.,
Georgescu D., Ganoean G. T., Ghirgiu Alexandru, Klein D.
C., Maimarolu N., Nanu St. F., Popescu P., Popescu G. Po-
pescu D., Parisian AL, Potter A., Poenaru D. B. Popovith C.,
Popovici I., Petreanu Sache, Protopopescu Christian, Petrescu
C., Talpianu I., Valerian C. D.. Vine ler Eug., Votoceanu
G., Radulescu Const. I.. Solacol N., Stroescu P., Slavitescu P.,
Protopopescu I.. Pop J., Sclia C., Talianu Z., Tomescu E.,
Vladescu M., Vasiliu G. D., Vicol G. D.. Saulescu G. N. Sloe-
nescu A. Vasiliu C., Vasiliu Dem. I. Vasiliu G. I.
* *
* *
www.dacoromanica.ro
329
etc. Si inteunirea se risipeste in mijlocul celel mai marl -de-
lordine.
* *
www.dacoromanica.ro
e 330
Vilza,nd cb," a perdut ziarul lionidnul care a trecut In o,
pozitie, guvernamentalii fac s apara un nou ziar cotidian,
Vointa National&
* *
www.dacoromanica.ro
332
'Am dat nurnete celor 277 student cari au semnat Dlerno-.
riul In contra profesorului dr. Or. Romniceanu. 1 a ntre-
bare fireascch mi se urcall pp buze: ce s'a ales din, toti.studentiii
acestia cari, acum 41 de ani reprezentau partea cea naaratctivh,
cea mai independental.5i cea mai militantal a Universithtei din
Bucuroti?
Dach cercethm lista constath'm eh aceastal generate, din
care fac parte $i eu ,rfa dat prea multi frunta$i. In afarh de
un ministru plenipotentier, de doi directori generali ai servi-
giului sanitar, $i un medic general, toti ceilalti au rmas pe
trepte de mijloc. Chti-ye, parlarnentari, cativa functionari Sm
periori, chtiva profesorr ecundari $i athta tot. Nu ghsesc In-
scris numele nici unuia printre oamenii cari, in aceasth tarsi
au stat in Jruntea -statultu.
Mai inthi, nici unul din acesti militant n'a putut ajunge
rninistru, ilitr'o epoch, in care au ajuns athtia. S. fie pentru ci
nici unul din studentii acestia n'au avut inteligenta, cultura
sau celelalte insu$iri care disting pe fruntasil unuipopor? De
sigur, nu. Aitei imprejurhri se datoreste aceasta rmtinere in
urmh.
Rare ()nil tin student al unei Universithti din Wit' poate
ajunge in liornnia pe rndurile d'huthi. Spre a inainta si a-
Ijunge se cere lustrul stralinhtateb Titlul de doctor s'au de li-
centiat al unei facultalti apusene cat $i aureola frecuenth'rei
-unei $coli superioare din strhinhtatea civilizatel, au ft:1st la noi,
In totdeauna. certificatele neaparate cu care numai,s'a pirtut
imptme un om nou.
Dar se vlede c. $i contactul cu moravurile, cu spiritul, cu
'felul de a se ptirta $i de a ghndi al oarnenilor din apusul cult,
di ornulu I p infatisare si o autoritate deosebith, calithti carel
pain, de fapk de asupra acelora, cari de $1 de multe ori cu
mull mai inteligentinumai din faptul ch n'au esit din as-
cunzhtoarea threi lor, sunt lhsati pe planul al doilea.
Vizitarea Iumei din afaral, educarea inteun medin supe-
tror ca crizont moral $i ca inhltare sufleteascch complecteazit
personalitatea hceluia care este destinat a ii conduchtor.
A ramane in lara a insernnat aci in Romania o cauzh
le inferioritate. Atingerea cu mehtalitatea $i on Sufletul 'Supe-
rior al omenirei mai desalvarsite ca moral, educatiune Si cul-
turd clac h. nu destiviIrseste in totdeauna, dar purifich' si Inaltd.
Dar mai este un motiv, hothritor motiv acesta: anroape
tOti studentii cari au stat In fruntea mischrei de la 1884 au
fost naturi independente, pe chnd, spre a ajunge In Roma-
nia afar% de exceptii norocoase, se cer spinhri incovoiate.
* *
www.dacoromanica.ro
333 - -
tiri asupra acestui subject. Nu e rgu, ca generatiile Je .asttizi
sa le ounoasca.
* e *
www.dacoromanica.ro
334
'Arbore si au venirea lui Constantin Mille ile la Bruxelles.
miscarea socialista incepe.
Este de amintit ca nici un evrai nu a fost la Inceput In
miscare, ceva mai tarziu s'a asociat d-1 Sache Petreanu pe
care il vom regasi In presa. .
In Bucureati actiunea incepe cu o serie de conferinte la
sala Franzelari. Cea d'intaiu conferinta o tin eu asupra Pros-
titutiei In ziva de Dumineca 30 Deceinbrie 1884. Sedinta a fost
prezidata de crdre G. D. Paladi, ales deputat liberal disident
la Bar lad, peste cativa ani ministru liberal.
Dumineca urmatoare a vorbit C. A. Filitis despre: Com-
plicitatea religiunilor cu Statul.
*
* a
www.dacoromanica.ro
333 --
ticol semnat ile el, In care ii facu Mari elogii. Maiorescu ere-
dea sa atraga pe Djuvara in partidul junimist dar n'a izbutit,
*
. * *
210,,-InT4
www.dacoromanica.ro
TABLA DK MATERII
Pa>g
0 LAMURIRE I)
IN BUCUR ESTI 7
B UOUREVTUL IN 1871. Po1itie4 =- Revolntia din
cofil.--
ratnra.
Politicianizniul. -
Pbtegti.'-. Scrisoarea adz? Ambrcin. = Ourental. frau-
Petit% 'de la -Iagi,
Cestiunea evree -Finantel 0. -
- -
Lite-
Teatrul.
TArgul Mogilor.
Tipuri bucnregtene.
- Tragerea la semn.
Viata bacuregteanl.
- -
- -
Oragul.
vnri j farse
Doctoral Dram)].
- - Mora-
Ziaritii i scriitorii. Oamenii zilei.
Intainl congres al Presei.. . . .
ANUL 1872. -
Liberalizmul epooei. - Moartea mai I.
Heliade Rldulescn i Dimitrib Bolintineami.--Diverse .
10
Oil
A NUL 1813. - Apele de la VAcAregti. - Oircul Buhr. --
Moartea Printului Alexandra Ion Gaza.
Statnia lni Mihain Viteaznl., 1eatruL,i
Diverse. -
ANUL 1874. - -
Diverse. Statnia lui Mihain Viteazul
canzfi de turburAri studentegti. Oameni noni. -- Re-
104
Diverse.
independentei. -
pe vremea Rngilor.
Romania In riaboin.
- -
CAderea Plevnei.
Bucuregtii
Donl crime
celebre
ANUL 1878. - Felonia ruseasc5. Diverse -Oongresnl
la San Stefano. - Cantecul Gintei latine
Paoea de
159
www.dacoromanica.ro
Pag.
ANUL 1860. Bucuregtal duph rAzboi. Reotificarea
DImbovitai. Legea Gradititeanu. Atentatul lni
Pietrarn. Diverse 245
ANU1. 1881. Politico. Vista bucuregteanri.. Pro-
clamarea Regatului i serbiirila IncoronArei. Uhe-
stinnea Danirei. C. A. Rosetti miuistru de interne
&ands lul Oalimechi Uatargi. Un duel snigeneris. 245
ANUL 1882. Un. bal al Presei. Serbdrile Printulni
George Bib436n. Oestinneit Barrere. Petreceri ale
vechialai Bucareti. Incidental Nicola Blaremberg-
George San-Marin.
.ANUL. 1883.
Diverse . .
Vials buoureteanit.
. ....... .
Oontrabandele bn-
276
ER AT A
La pagina 99 .titAul5 Anal 1872 lipsetite.
Aced aninoepe on subtitlal : Liberalizmul epocei".
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro