Un celu iubea o floare,

Ce cu mireasm l fermeca...

i toat ziua, ct e de mare,

El doar la floare, mirat, privea.

De joc, uitase, mndrul cel...

i nici obraznic nu mai era,

n umbra florii dormea doar el,

Ea era visul, el era stea !

O ploaie lin din nori cdea...

i celuul rcise ru,

Iar apa ploii parc-i optea

C foarea este destinul su.

i tiu ce-a fost, cum s-a sfrit,

C floarea s-a tot ofilit,

Iar celuul a tot oftat...

i a rmas, neconsolat.