Economie Agroalimentara si a Mediului

Pozitionarea unui judet in cadrul regiunii corespunzatoare

Analiza judetului Teleorman in regiunea de SUD
 Cuprins :

1. Descrierea situatiei pe baza datelor statistice

2. Analiza swot a judetului

3. Strategia de dezvoltare a judetului

4. Concluzii si Propuneri

5. Bibliografie
 1

Denumirea judetului Teleorman este presupusa ca derivand de la cea a raului cu

acelasi nume si de la Marea padure cumana Teleormanul care acoperea candva
aproape in intregime teritoriul actual al judetului. Toponimul Teleorman derivat
din Deleorman padure deasa este considerat ca datand din timpul cumanilor, cu
semnificatia de padure mare si intunecoasa, padure nebuna folosit si in limba
turca veche cu aceeasi semnificatie. In urma studiilor intreprinse asupra
reconstituirii arealului padurii in diferite epoci s-a dovedit existenta pe acest
teritoriu a unei vieti economice indelungate si bine organizate.

1. Descrierea situatiei pe baza datelor statistice

Judetul Teleorman este situat n regiunea de sud a tarii, in mijlocul Campiei

Romane. Tot in regiunea de sud alaturi de judetul Teleorman mai fac parte si
judetele: Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita si Prahova. Relieful
regiunii este caracterizat de predominanta formelor de relief de joasa altitudine:
campii si lunci - 70,7%, dealuri - 19,8% si doar 9,5 % munti.

Trasatura esentiala a Regiunii Sud este reprezentata de impartirea acesteia in

doua sub-arii cu caracteristici geografice si socio-economice diferite. Partea de
nord a Regiunii (judetele Arges, Dambovita i Prahova) se caracterizeaza printr-
un grad ridicat de industrializare, Prahova detinand locul 1 pe tara in ceea ce
priveste productia industriala. Principalele probleme cu care se confrunta acest
areal sunt legate de declinul unitatilor industriale, care a generat o rata ridicata a
somajului. Inchiderea unor unitati industriale n zonele monoindustriale a
determinat aparitia unor grave probleme economice i sociale, in special n
zonele urbane monoindustriale: Mizil, Moreni, Plopeni, Urlati, Costesti i
Campulung-Muscel. Partea sudic a Regiunii (judetele Calarasi, Giurgiu,
Ialomita i Teleorman) este o zon traditional subdezvoltata, reprezentnd al
doilea buzunar de mare saracie n Romania (primul pol fiind cel din Regiunea

1
 Nord - Est). Ea se caracterizeaza prin preponderenta populatiei ocupate in
agricultura. De altfel, suprafata judetelor componente este reprezentata in
intregime de campie. In anii 70, intreaga zona a cunoscut o dezvoltare
industriala artificiala. In prezent, suporta impactul sever al procesului de
tranzitie spre economia de piata, prin inchiderea majoritatii unitatilor industriale
reprezentative. Aceast situatie caracterizeaza toate resedintele de judet, precum
i arealele adiacente ale oraselor Turnu Mgurele, Zimnicea, Alexandria,
2
Videle, Giurgiu, Oltenita, Calarai, Slobozia i Fetesti.

Situat la intersectia paralelei 440N cu meridianul 250E, teritoriul judetului

Teleorman este asezat in partea sudica, in zona centrala a Campiei Romane,
fiind incadrat de judetele Arges si Dambovita la nord, Giurgiu la est si Olt la
vest, iar la sud de fluviul Dunarea, care constituie granita Romaniei cu Bulgaria
pe circa 90 Km. Intre aceste limite, suprafata judetului este de 5790 km ceea ce
reprezinta 2,4% din suprafata tarii (locul 19) si este alcatuit din 85 % teren
agricol, 5% paduri, 4% apa, 6% constructii si drumuri.

Caracterizat prin relief de campie, teritoriul judetului, monoton la prima

vedere, cuprinde o parte din Campia Romana (si anume compartimentul vestic
al Campiei Burnasului si cel sudic al Campiei Gavanu-Burdea), precum si
lunca Dunarii din acest sector.Teritoriul judetului intruneste conditiile de relief
pedoclimatice foarte bune pentru practicarea agriculturii cu irigatii. Resursele
agroclimatice sunt foarte favorabile pentru culturile de porumb, grau, floarea
soarelui, lucerna, tutun si mai putin favorabile pentru cartofi, fasole, canepa, in
si alte plante sensibile la uscaciune si seceta..Fiind un judet de campie cu o
suprafata mare arabila, judetul dispune de un sol cu grad ridicat de fertilitate de
cernoziom, brun-roscat de padure, fapt ce permite posibilitatea unor investitii
deosebit de avantajoase.

Potentialul bio-pedageografic al judetului Teleorman a evoluat in stransa

legatura cu conditiile de relief, roca, clima si hidrografie. Partea nordica a
judetului se incadreaza in zona padurilor de stejari, reprezentata prin cer si
garnita la care se adauga si alte foioase ca teiul, frasinul, ulmul, carpenul, parul
si marul paduret. Vegetatia arborescenta este formata din maces, porumbar,

2
 gherghinari, corn, soc, lemn cainesc, etc; iar vegetatia ierboasa este reprezentata
de cimbrisor, firuta, mierea ursului margelusa, laptele cucului, specii de
paiusiuri. Vegetatia luncilor este alcatuita din paduri si pajisti. Padurile de
lunca, numite si zavoaie sunt formate din arbori cu lemn moale (plopi, salcii) si
apar discontinuu in luncile Dunarii si Oltului.

Cele mai frecvent intalnite animale sunt: iepurii, vulpile, viezurii, popandaii,
harciogii, soarecii de camp, mistretul, etc.Dintre pasari amintim: privighetoarea,
3
sticletele, graurul, cinteza,fazanul, mierla, pitigoiul, cioara, stancuta, cotofana,
pupaza, ciocanitoarea si altele.Dintre reptile sunt prezente: soparle, gusteri,
serpi, iar ca batracieni: broasca de padure, gusterul si broasca raioasa. Printre
speciile de pesti care populeaza apele judetului amintim crapul, caracuda,
carasul, linul, stiuca, somnul si rosioara iar din Dunare, alaturi de crap, se
pescuiesc si pesti migratori cu valoare economica perecum: scrumbia de Dunare
, nisetrul si pastruga.

Clima este temperat continentala, specifica etajului climatic moderat de

campie sudica si se caracterizeaza printr-un potential caloric ridicat,
amplitudini mari ale temperaturii aerului, cantitati reduse de precipitatii si
adeseori in regim torential vara, precum si frecvente perioade de seceta.

Fluviul Dunarea uda teritoriul judetului la limita sudica pe o lungime de 119

km, iar raul Olt pe 20 km, Vedea pe 120 km, Teleormanul pe 89 km si
Calmatuiul pe 112 km.

3
 2. Analiza swot a judetului

Puncte tari:4

Detine o suprafata agricola relativ superioara celorlalte judete din tara

(85,7% din
suprafata judetului);

Alaturi de Giurgiu si Ialomita, detine cel mai fertil teren agricol din tara;
Forta de munca calificata n sectoarele industriale traditionale;
Varietatea resurselor naturale (petrol, terenuri arabile etc.);
For de munc flexibil si ieftin;
Pondere mare a IMM-urilor din domeniul serviciilor;
Atractivitate fata de investitori;
Existenta resurselor de educare,formare si instruire;
Modernizarea unitatiilor de invatamant;
Potential zootehnic ridicat;
Posibilitatea de a practica o agricultura ecologica.

Puncte slabe:

4
 Declinul industriei tradiionale, care suport, n prezent, impactul sever al
5
procesului de tranziie spre economia de pia, prin nchiderea majoritii
unitilor industriale reprezentative;
Pondere sczut a tehnologiilor moderne utilizate n industrie i agricultur;
Creterea ratei emigraiei, ndeosebi n rndul populaiei tinere;
Proces accentuat de mbtrnire a populaiei din mediul rural;
Grad sczut de utilizare a amenajrilor portuare de pe Dunre, scderea
traficului genernd declinul activitilor de profil;
Infrastructura slab dezvoltata;
Poluarea sub diverse forme a capitalului natural;
Investitii reduse in agricultura;
Conditiile climatice nefavorabile din ultimi ani,concretizate prin secete sau
inundatii;
Cresterea numarului de someri;

Oportunitati:

Potenial ridicat de dezvoltare a agriculturii, datorit solului fertile;

Creterea numrului de investiii strine;
Extinderea / modernizarea reelei rutiere de transport;
Dezvoltarea cooperrii cu rile riverane Dunrii;
Modernizarea tehnologiilor utilizate in agricultura ( de exemplu sistemele de
irigati);
Posibilitatea de a investiti in agricultura;
Posibilitatea de a investi in infrastructura;

5
 Forta de munca calificata;
Imbunatatirea calitatii mediului;6
Posibilitate de a investi in baze de agreement pentru petrecerea timpului
liber.

Amenintari:

Localizarea investitorilor n anumite areale, concomitent cu neglijarea altora;

Lipsa capitalului de susinere a investiiilor n economie;
Mijloace financiare insuficiente pentru dezvoltarea infrastructurii;
Migrarea forei de munc;
Adncirea dezechilibrului ntre comunitile rurale i cele urbane;
Adncirea dezechilibrului ntre cerere i ofert pe piaa muncii;
Imbatranirea populatiei mai ales in mediul rural;
Imbolnavirea populatiei datorita poluarii;
Procesul lent de modernizare pe toate planurile;
Cresterea numarului de someri.

3. Strategia de dezvoltare a judetului

Structura economica sectoriala:

6
 In judetul Teleorman exista 5080 de agenti economici, din care, daca i-am
clasifica dupa marime si numarul de salariati 4560 sunt reprezentati de
7
intreprinderiile mici si mijlocii, si au un numar de salariati cuprins intre 0-9
salariati, la polul opus, exista circa 19 intreprinderii mari cu un numar de salariati
de peste 250 salariati. Cele mai multe unitati economice activeaza in sectorul
comer cu ridicata i cu amnuntul, repararea i ntreinerea autovehiculelor i
motocicletelor i a bunurilor personale i casnice( 2947 agenti economici),iar cele
mai putine unitati se afla in industrie extractiv (8 unitati economice).

Agricultura:

Agricultura reprezinta unul din cele mai dinamice sectoare ale economiei
romanesti si constituie un factor de stimulare a cresterii economice prin suprafata
agricola de care dispune si potentialul productiei vegetale si animale. Marii agenti
economici in domeniul cultivarii cerealelor si plantelor tehnice, sunt: SC Interagro
SRL, SC Boboc SNC, SA Dobrotesti , SA Telegaru Bragadiru, SA Agroind
Maldaieni, SA 1907 Slobozia Mandra, iar agentii economici consacrati in
domeniul cercetarii din agricultura si producerii de seminte pentru agricultura,
SCDA Teleorman, CTS Troianul, Tutunul Tamasesti. Din analiza datelor statistice
rezulta ca in zona noastra, competitivitatea agriculturii este dependenta de
modernizarea tehnicii si de reducerea numarului populatiei ocupate in agricultura.
Politica de reforma structurala urmareste crearea unor exploatatii agricole viabile,
care dispun dispun de mijloace tehnice moderne, sunt gestionate eficient si asigura
agricultorului un nivel de viata convenabil.

Judetul Teleorman se caracterizeaza, in primul rand, prin potentialul funciar

agricol deosebit de valoros, acesta fiind si principala bogatie a sa, ca si temeiul
pentru practicarea unei agriculturi intensive. Agricultura este o ramura de traditie
in economia judetului, el fiind situat pe primele locuri in ierarhia judetelor tarii in
ceea ce priveste suprafata agricola si potentialul productiei vegetala si animala.

7
Productia agricola de bunurii si servicii agricole a cunoscut o scadere a valorilor
8
daca analizam tabelul, de mai jos, ce prezinta date din 2015 pana in 2017.
Referitor la productia vegetala, aceasta a scazut din anul 2015 cand avea valoarea
de 717 421 mii lei, ajungand in 2017 la o valoare de numai 448 324 mii lei. Cu o
diferenta mai mica a scazut si productia animala aceasta inregistrand in anul 2015
valoarea de 469 907 mii, ca apoi in 2017 sa atinga valoarea de 461 169 mii.
Singurele care au cunoscut o majorare a valorilor au fost serviciile agricole, acestea
au crescut din 2015, cand aveau o valoare de 4506 mii, in 2017 cand a atins
valoarea de 11846 mii.

Producia agricol de bunuri i servicii agricole:

ani total Vegetala animala Servicii

agricole
20015 1191834 717421 469907 4506
20016 1298258 827193 463402 11477
20017 921339 448324 461169 11846

Analizand productia agricola vegetala la principalele culturi vom observa ca si

acestea au scazut din 2015 pana in 2017.Astfel, conform tebelului , putem spune
ca: cerealele pentru boabe a scazut de la 990636 mii lei, in 2015 la 253848 mii, in
2017, diferenta fiind semnificativa de 736788 mii, de asemenea graul si secara au
scazut de la 575654 mii, in 2015 la 188602 mii, in 2017. Singura productie ce a
crescut din 2015 pana in 2016, ulterior cunoscand o diminuare pentru anul 2017 a
fost cultura de cartofi luand valoriile de 22140 mii( pentru 2005), respectiv 23214
mii(in 2017).

8
Producia agricol vegetal, la principalele culturi:9

ani Cereale Grau si Orz si porumb Floarea Sfecla cartofi fructe

pt secara orzoaica soarelui de
boabe zahar
2015 990636 575654 63838 346160 89691 4537 22140 19295
2016 878341 521828 36632 314744 118917 3693 23469 10406
2017 253848 188602 18091 44380 28012 - 23214 3781

Fondul funciar, dup modul de folosin:

Ani Suprafata Arabila Pasuni fanete vii livezi

agricola
2015 499844 761 9018 536
454387 35142
2016 737 8907 545
499184 453799
35196
2017 1142 7537 150
499184 454879
35476

Suprafaa cultivat n profil de exploatare, cu principalele culturi:

ani Cereale Grau si Orz si porumb Floarea Sfecla cartofi legume

pt secara orzoaica soarelui de
boabe zahar
2015 104817 221164 27149 89952 66674 250 1580 8026

9
 2016 299208 187894 15226 90912 77295 198 1745 761210
2017 253762 161730 15670 71572 61542 - 1177 7126

Efectivele de animale:

Ani Bovine Din ovine Din porcine Din caprine

care care care
matca matca matca
2015 53315 40482 225374 18316 123075 113281 33797
2016 52788 37632 200224 11313 123770 114724 33731
2017 59253 42609 198052 10548 153358 131673 43035

Industria:

Judetul Teleorman dispune de o industrie complexa si diversificata din aproape

toate ramurile economiei nationale, in care ponderea o detine industria
prelucratoare: alimentara(23,5%), masini, echipamente, aparate electrice,
comunicatii(14%), industria extractiva, chimie si fibre sintetice, textila, agricultura.
Industriile reprezentative ale judetului Teleorman sunt: chimica, constructii de
masini si prelucrarea metalelor, electrotehnica, metalurgica, extractiva, textila,
alimentara, morarit si panificatie.
Ca principale tendinte inregistrate in procesul de relansare al economiei judetului
putem spune ca productia industriala in expresie valorica inregistreaza un trend
ascendant ajungand in anul 2001 la 843 miliarde lei.
Productia fizica inregistreaza cresteri la: uleiuri comestibile, nutreturi combinate,
bere, biscuiti, paste fainoase, ingrasaminte chimice , motoare electrice, etc.
Principalele ponderi pe ramuri sunt detinute de masini si echipamente (31.8 %),
industria alimentara (21.8%), metalurgie (11.4%), chimie (4.8%), industria textila
(3.1%), energie electrica si combustibili (1.9%), titei si gaze naturale (1.6%) alte
ramuri (23.6%).
S-au mai inregistrat cresteri si in alte ramuri: edituri poligrafie, prelucrarea
cauciucului si a maselor plastice, prelucrarea tutunului, alimente, bauturi,
metalurgie, celuloza, hartie si carton.

10
 Principalii agenti economici sunt: Combinatul Chimic Turnu Magurele, Electrotel
SA Alexandria, SC Koyo Romania, SC Mopan SA Turnu Magurele, SC Spicul SA
Rosiorii de Vede , SC Electroturris SA Turnu Magurele, SC Comcereal SA, SC
11
Zimtub SA Zimnicea si Lorentz Turnu Magurele.

Localitati urbane :

In judetul Teleorman in mediul urban se intalnesc circa 135.220 locuitori. Dintre

principalele localitati urbane putem enumera Alexandria care este si resedinta
judetului (cu o populatie de 50847 ,situat la intersectia unor drumuri comerciale
importante din zona de Sud a Romaniei, si, din 1968, resedinta de judet), Turnu
Magurele (29768 locuitori), Rosiorii de Vede (31255 locuitori, unul dintre cele mai
vechi targuri ale Romaniei, datand din secolul XIV, fosta resedinta de judet),
Zimnicea ( 15.366 locuitori, un oras portuar la Dunare) si Videle (11.735
locuitori,un oras aflat intr-o zona de extractie petroliera).

Localitati rurale:

In mediul rural se intalnesc un numar de 267.242 locuitori. Aprecierea

potentialului de dezvoltare a satelor constitue baza de pornire pentru aprecierea
posibilitatilor de evolutie a lor in perspectiva. Intre factorii locali care pot constitui
stimuli pentru dezvoltare, mentionam pe cei mai importanti: resurse de minerale
utile in exploatare sau identificate, lucrari de imbunatatire funciare existente ca
baza pentru activitatea agrara, resurse de forta de munca, resurse balneo-
turistice.Analiza a condus la clasificarea in trei categorii a satelor:
- sate cu functiuni dominant agrare
- sate cu functiuni mixte (agroindustriale)
- sate cu centre extractive (petrioliere).
Multe din localitatile rurale au o viabilitate scazuta datorata in principal unor
procese demografice critice: procesul accelerat de imbatranire, numarul mic de
locuitori si potentialul economic scazut, toate acestea atragand dupa sine slaba
diversificare a tipologiei functionale a localitatilor rurale.

Transport si comunicatii

11
 Reteaua de drumuri publice care tranziteaza judetul lega principalele municipii
si orase cu capitala de judet, precum si cu capitala si restul tarii. Exista un numar
de 1525 de drumuri si se prezinta astfel: Drumuri nationale in lungime de 390 Km:
DN 5C (limita judet Giurgiu-Zimnicea), DN6/ E70 (Bucuresti- Alexandria-
12
Timisoara), DN 51 (Alexandria-Zimnicea), DN 51A (Zimnicea-Turnu Magurele),
DN 52 ( Alexandria-Turnu Magurele), DN 65A(Rosiorii de Vede- Turnu
Magurele), DN 54 (Corabia-Turnu Magurele). Drumurile judetene si comunale
traverseaza judetul de la nord la sud si de la est la vest si au o lungime totala de
854 Km: legatura intre sate si comune si a acestora cu centrele importante se face
si pe drumuri comunale a caror lungime este de 314 Km.
Reteaua de cale ferata este de 231 Km si traverseaza judetul pe directiile nord-est-
sud-vest magistrala 1 Bucuresti Craiova Timisoara, cu cale ferata electrificata
dubla si pe sud-nord cale ferata simpla neelectrificata pe traseele Zimnicea
Rosiorii de Vede, Turnu Magurele Rosiorii de Vede Costesti (jud.
Arges).Municipiul Rosiorii de Vede este un important nod feroviar.
Transportul pe apa. Dunarea constituie atat granita judetului cat si a tarii cu
Bulgaria fiind si o importanta artera de navigatie. Aici exitand doua porturi Turnu
Magurele la Km 597 amenajat cu cheu pereast dotat cu macarale de 16 tone si
Zimnicea la Km 553 amenajat cu cheu pereast dotat cu macarale de 5 tone.
Intre orasele Turnu Magurele si Nikopol (Bulgaria) exista in prezent o legatura
de trecere pentru pasageri, urmand a se dezvolta punctul de trecere cu bacul, ca
urmare a amenajarii portului si a zonei libere pe o suprafata de 22 ha.

Turism:

n judeul Teleorman potenialul turistic nu este unul impresionant, n principal

fiind practicat turismul de tranzit i agrement, zone cu un pitoresc special fiind cele
de pe malul Dunrii, n apropierea lacurilor, precum i n aproprierea pdurilor. Se
poate practica n condiii deosebite pescuitul i vntoarea. n municipii i orae
exist baze hoteliere, iar pe principalele artere de circulaie hanuri i
moteluri.Situatia in 2017,se prezenta astfel:6 hoteluri si moteluri ; 1 han turistic si
2 tabere pentru elevi si prescolari.

Structurile de primire turistic cu funciuni de cazare turistic

Ani Hoteluri si Hanuri turistice Tabere elevi si

moteluri prescolari
2015 6 3 4

12
 2016 6 1 2
2017 6 1 2

OBIECTIVE TURISTICE:13

Zona turistic Dunrea, cu braele secundare Dunrica, Pasrea, lacurile Suhaia

i Fana (posibiliti de pescuit sportiv);

Alexandria: Muzeul Judeean de Istorie, Catedrala cu picturi de tefan Luchian,

Bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Monumentul eroilor teleormneni 1941
1945;

Roiori de Vede: Muzeul de Istorie al Municipiului, Cetatea Cazacilor

fortificaie dacic, zona de agrement Urluiu, zona de agrement Pdurea Vedea;

Turnu Mgurele: Cetatea roman Turris, Cetatea medieval Turnu, Statuia lui
Mircea cel Btrn (Oscar Han), Dorobanul de la 1877 (R. Romanelli), Bustul
generalului David Praporgescu;

Populatia judetului Teleorman:

Populatia judetului Teleorman la inceputul luni iulie 2009 a fost de 402.462,

reprezentand 2% din populatia Romaniei si situandu-se in categoria judetelor de

marime mijlocie ale tarii. Pe ansamblu densitatea populatiei este de 69,5
locuitori/kmp fata de media pe tara de 93,78 loc/kmp.

Populatia urbana insumeaza 135.220 locuitori ,din acest punct de vedere judetul
se inscrie in categoria judetelor foarte slab urbanizate, iar populatia rurala
insumeaza 267.242 loc.

Structura pe sexe se caracterizeaza printr-o usoara predominare numerica a

populatiei de sex feminin, respectiv 205.071locuitori si 197.391 locuitori de sex
masculin.

13
 Judetul Teleorman este marcat in ultimii 25 de ani de un proces de involutie,
14
datorat:

- atractiei mari pe care a exercitat-o capitala asupra populatiei;

- gradul redus de urbanizare a judetului;

- o natalitate traditional scazuta.

Migrarile masive de populatie din judet au determinat un grad foarte accentuat de

imbatranire demografica a judetului, Teleormanul fiind considerat judetul cu
populatia cea mai imbatranita din tara. Varsta medie a populatiei este de 39,9 ani
fata de 34,6 varsta medie a tarii.Imbatranirea populateiei este specifica numai
mediului rural. Cea existenta la nivelul oraselor avand o structura foarte apropiata
de restul tarii. Efecetele negative ale procesului de imbatranire demografica asupra
desfasurarii vietii economice si sociale sunt evidente urmarind valorile care
exprima raportul intre populatia adulta (15-59 de ani) si populatia sub si peste
aceste limite de varsta.

Micarea natural a populaiei pe medii n judetul Teleorman

Ani Nascuti Decese Sporul Casatorii divorturi Decedati

vii natural sub varsta
de 1 an
2015 3335 7515 -4180 1965 544 57

2016 3203 7068 -3865 2091 3771 42

2017 3018 6973 -3775 637 647 45

Somajul:
Ani omerii Din care : Rata somajului
nregistrai la (%)15

14
15
 Ageniile pentru femei barabati
ocuparea
forei de munc
(nr. pers.)
2015 15504 5818 9686 8,9
2016 14269 5263 9006 8.3
2017 12552 5129 7423 7,3
16

Sanatate

In conformitate cu datele de la INSSE:

- numar spitale 7

- numar paturi in spitale 2161

- dispensare 5

- crese 9

- numar farmacii 12

- numar medici 483

- personal mediu 1659

Numarul mic de spitale din mediul rural si in special lipsa de dotare materiala din
acestea, aglomereaza cele 7 unitati spitalicesti din orase. In ceea ce priveste
numarul medicilor a fost analizat indicatorul numarul de locuitori ce revin la un
medic. Media pe judet este 547,3 locuitori deserviti de un medic, cu putin mai
mica decat media pe tara de 551 locuitori/medic.

Principala problema in ceea ce priveste dotarile pentru ocrotirea sanatatii sunt:

- insuficienta paturilor in spitale si deci necesitatea de a se construi spitale noi;

16
- ridicarea calitatii actului medical prin dotarea spitalelor, policlinicilor,
dispensarelor cu aparatura, utilaje performante, medicamente;

- numar insuficient de medici in mediul rural.17

4. Concluzii si Propuneri

Teleorman este un judet cu un potential natural ridicat, cu un teren agricol

foarte fertil, cu acces direct la Dunare sau la resurse de petrol (suprafata comunei
Salcia, marginita de
orasul Rosior de Vede). Zona Dunarii detine un potential turistic si comercial
ridicat. Cu toate ca detine un potential natural ridicat, judetul are o populatie cu un
potential
scazut de dezvoltare caracterizata prin venituri mici, predominnd ocupatiile din
agricultura, nivel de scolarizare redus, populatia cea mai n vrsta din tara, cu o
mare
proportie a femeilor n agricultura. Toate acestea constituie premise nefavorabile
schimbarii, n general si dezvoltarii n particular.Judetele din centrul Cmpiei
Romne - Teleorman, Giurgiu, Ialomita si Calarasi sunt singurele care detin un
potential agricol mai mare dect un potential de dezvoltare alpopulatiei (indicele
geoclimatic favorabil este mai mare dect indicele potentialului de dezvoltare al
populatiei).
Cu toate ca judetul are un potential natural ridicat , gospodariile din judetul
Teleorman
sunt sarace n resurse: numarul de autoturisme la 1000 locuitori este de 1,5 ori mai
mic
dect cel nregistrata la nivel national; PIB pe locuitor, n acest judet, este de 1,2
ori mai
mic dect media la nivel national.
Infrastructura de comunicare, sanitara si de locuire este mult mai slaba dect cea
la nivel national.
Ca rezultat al structurii populatiei, nivelele reduse ale resurselor de locuit si
infrastructurii, indicatorii consumului si sanatatii au valori foarte
scazute.Mortalitatea infantila, de exemplu, un indicator foarte semnificativ pentru
calitatea vietii, a fost cu 16% mai mare n Teleorman dect la nivel national, n
17
perioada 1995-2000. n general, judetele din centrul Cmpiei Romne ocupa o
pozitie nefavorabila din punct de vedere al indicatorilor calitatii vietii.
propunere ar putea fi, elaborare de strategii la nivelul judetului cu prioritati
18
nationale, cum sunt cresterea competitivitatii economice, dezvoltarea si
modernizarea infrastructurii de transport. De asemenea, intre obiectivele principale
se afla protejarea si imbunatatirea calitatii mediului, dezvoltarea resurselor umane,
promovarea ocuparii si incluziunii sociale, dezvoltarea economiei rurale si
cresterea productivitatii in agricultura.

5. Bibliografie
-http://www.teleorman.insse.ro
- http://www.cjteleorman.ro/
-ANPM Teleorman
-INSSE
-FAO
-EUROSTAT

18