LECTIA 1. - PARTEA iNTAI Va rugim citifi cu atentie transcrierea fonetica, tiparita cu rogu, aflata in paranteze drepte! Pentru sunetele care nu existé in limba romana, folosim semne speciale. shopping street - strada de cumpiraturi shopping > [sepin (gh = cumparaturi Complexul de sunete [n'* corespunde sunetelor similare din limba romana, dar ,,g” se aude, slab ca in cuvantul romdnesc ,,lung”. fn cuvintele din limba englez3 formate din mai multe silabe, una dintre silabe este accentuati. fn transcrierea fonetica, vocala scris& cu litera ingrosat4 semnaleaza silaba accentuat’: > |sopin'®). shop > sop! - magazin, pravalie Semnul {co} este un ,,o” scurt. Se rosteste ,.o” cu deschiderea gurii ca pentru ,,a”: > [sor street > istrict] - strada Consoana /r: din limba engleza difera de ,,r’’-ul romanesc. Rostiti ,,r”, fara s4 atingeti cerul gurii cu limba, si fara vibrarea limbii. Astfel obtineti un ,,r” i mslezese. Semnul j;:! se pronunfa ca un ,,i” lung, ca in cuvintele ,,vii, mii”: railway station - gard, statie railway ~ cale ferata Semnul fonetic {"; indica litera ,,.w” care de obicei nu se pronunfa. in cazurile in care se pronunt& rotunjim gura ca pentru ,,u” $i spynem wv’: > reil'ei}, station D> isiest — statie Semnul fonetic indica un sunet moale, asemanator grupului de vocale ,,iu”, ea”, ,,¢! an limba romana. Se pronunt& ca primul sunet din cuvintele: vie ea”: o church tower - turn de biserica church >on - bisericad Sunetul notat prin !'<) este o consoand asemanAtoare cu ,,c(i),” .,c(e)” cere, zece’” din limba romana. in englez4 ins4 sunetul [ts! poate fi urmat direct de orice vocald, fara a mai fi nevoie de un ,,e” sau ,,i” intermediar. Sunetul |S." se pronunfa ca ,,4” lung. Semnul’ } (r ridicat) indicd un yt” care se aude foarte slab: >/!>2 ‘ie! tower > aul - tum Diftongul !?: se pronunta la fel ca $i in limba romana: ,,dau, sau”. Sunetul | este neaccentuat, scurt. La sfarsitul cuvantului ,,r’-ul se pronunfa doar daca este urmat de un alt cuvant: >jtaua'], street door - usa care d& in strada door pes - usa Sunetul ©: este un ,,o” lung ca in interjectia romana ,,oo!”: >[do:") ,Cu ajutorul transcrierii fonetice si a explicatiei pronuntati cu voce tare si clar urmdtoarele cuvinte: shopping ~ cumparaturi Pha ' shop ~ magazin > yson Phin street ~ strada Pos >} railway ~ cale ferata poe 1 Pie | train — tren > ron Po station ~ statie > jp aters Pope | church — biserica > s Ps tower ~ turn ms >a house ~ casa Pisa > door ~ usd > ide >t Pronuntati cul voce tare urmatoarele expresii in limba engleza: church tower > eee DESIST railway station > shee | pared oes shopping street > Fart > feapi hy street door > | >istrit do” SA exers4m noile cuvinte find atenti la pronuntie $i sensul lor in limba romana: shopping > ot — cumparaturi shop > — magazin street ~ — strada railway > — cale ferata train > . — tren station > — statie church > — bisericd tower > — turn house > — cas door > — usa In limba engleza inaintea unui substantiy) sté un articol. Articolul nehotdrat a se afla inaintea cuvintelor care inaintea cuvantului care defineste un lucru sai o nofiune (cu alte cuvinte definese lucruri sau notiuni despre care vorbim la modul general. Corespunde articolelor: un, 0, dar de multe ori nici nu se traduce in limba romana. Atunci cand ue referim la un fucru concret, folosin inaintea substantivului articolul hotarét the.Articolul hotérat the se pronunjé [D5]. Acest sunet nu existd in limba romana |D"| se pronunfé ca 2" cu limba intre dinji. Pronunjati wz” de cateva ori. Acum, fara forfare, cu gura putin mai intredeschisé, pronunjati 2” cu limba intre dinti, retragdnd limba in momentul in care s-a produs sunetul [D“]. Acesta este un sunet sonor, pundnd degetele pe gat, vefi simi vibragiile corzilor vocale. Pronuntia Tipul articolului ES vocal scurté nehotarat limba intre dinti hot&rat Exersati cuvintele in limba englez& folosind articolul: a shop > [A sop] the shop > [D’A sop] a street > [A strist] the street > [D%A strist] a train > [A trein} the train > {D4 tein] a station > [& steisn} the station > [D’& steign] a church > [2 tsa:'ts] the church > [D%a tsa:'ts] a tower > (A taua’] the tower > [D% taua'] a house > [& haus] the house > [Da haus] a door > [A do:'] the door > [D%a do:"] Acum in alt& ordine: the door > [D%a do:'] a station > [A steisn] a house > [4 haus} the church > [Da tsa"ts] the station > [D7 steisn] a train > [A trein] a tower > [a taua’] a shop > [a sop] the train > [D“A trein] the house > [D“a haus] the shop > [D’a gop] the street > [DA stri:t] a street > [& stri:t] the tower > [D%a taua’] a church > [a t9a:"ts] a door > [A do:"} S& repettim incd odat& cuvintele, in alt& ordine, impreund cu traducerea. Pronunfati cu voce tare urmatoarele cuvinte: the house > [D’a haus] — casa a station > [& steisn] — statie a door > [4 do:"} = 0 ush the tower > [D“a taua’j — turnul -4-the shop a train a church the street a house the train a shop the station a tower the church a door a street > [D*a sop] > [4 trein] > [a tsa:"ts] > [D7A stri:t] > [a haus] > [D4 trein] > [4 sop] > ([D%a steisn] > [a taua’] > [Da tsa:"ts] > [a do:"] > [4 stri:t] ~ magazinul — un tren — o biserica ~ strada — 0 casa ~ trenul — un magazin — statia — un turn — biserica — o usd — © strada Afi vazut deja de mai multe ori cuvintele noi, deci sigur le veti recunoaste pe toate. Incercati! 0 casa usa un magazin statia > a house > the door >a shop > the station > [4 haus] > [D’A do:"] > [4 sop] > [DA steisn]o bisericd casa o strad& turnul Oo usd magazinul un tren biserica un turn strada © statie trenul turnul de biserica usa dinspre strad& strada de cumparaturi gara > > a church the house a street the tower a door the shop a train the church a tower the street a station the train the church tower the street door the shopping street the railway station A t98:'ts] D‘a haus] & stri:t] [D’a taua’| ado: D’a sop] 4 trein] D’A tsa:"ts] [A taua’] D’a stri:t] a stersn] D4 tein] D’a ts&:'ts taud'] DA strist do:"] [Da sopin'®) stri:t] > [D4 reil"ei steisn] Jar acum vom invata cateva verbe. Cu ajutorul lor, putem deja forma propozitii simple. Verbul este un cuvant care exprimd o actiune, intamplare, de ex. a vizita, a deschide, a intra. Tn limba englezé cand inaintea verbului nu sta un pronume personal (de ex. tu, noi) atunci poate sta particula to [tu], care indicé modul infinitiv. in limba romané infinitivul este indicat de particula a, de ex.: a vedea, a vizita, etc. Exersafi cu. voce tare pronunfia urm&toarelor verbe, cu ajutoru! transcrierii fonetice. to see to visit to open to enter to visit to open to see to enter > [tu > tte > lu > {wu > itu > {tu > [te sis > [tue sic] vizil} oupn| enta’} vizits oupn| — a vedea —a vizita, a merge la — a deschide, a desface —a intra, a patrunde in —a vizita, a merge la ~a deschide, a desface —a vedea —a intra, a patrunde in to see to visit to open to enter to visit to open to see to enter > [tu sic] > {tu vizit] > [tu oupn]} > [tu enta’] > [tu vizit] > [tu oupn] > [tu si} r > [tu enta}in urmatorul exercitiu folositi verbele impreun& cu substantivele. Cititi cu voce tare expresiile si verificati traducerea lor! to see the train to visit the station to enter the house to open the door to enter a shop to see the street to open the door to visit a tower Afi reusit s& invafati cuvintele? Cu in englezi urmatoarele expresii: a intra intr-o bisericd a deschide usa a vedea turnul a merge la magazin a intra in statie a vedea o casa a vedea strada > [tu si: D4 trein] > [tu vizit D7a steisn] > [tu enta’ D4 haus} > [tu oupn D7a do:"} > {tu enta’ a sop] > [tu siz Da stri:t] > [tu oupn D“a do:"] > [tu vizit 4 taua’] > [tu enta” a tsa:"ts| > [tu oupn D4 do:"] > [tu si: D7& taua’] > [tu vizit D74 sop] > [tu enta” D74 steisn] > [tu si: 4 haus] > [tu si: D7A stri:t] — a vedea trenul — a vizita statia — a intra in casa — a deschide usa a intra intr-un magazin a vedea strada a deschide usa a vizita un turn urmatorul exercifiu va putefi verifica cunostinfele. Cititi > to enter a church > to open the door > to see the tower > to visit the shop > to enter the station > to see a house > to see the street in limba englezd, cénd un verb nu std in sine, este precedat de pronume personale ca de ex. eu. tu, noi, voi, ete. $a invayam cateva pronume personale in limba engleza. Atentie: in limba englezd you inseamnd gi tu, $i Dvs. 1 > [ai] you > [iu] we > [rl you > [iu] they > [Der] ~eu — tu, dumneavoastri ~ noi ~ dumneavoastra, voi ~ ei, ele I > [ail you > [ru] we >i you > [iu] they > [D’ei]Pentru a forma propozitii in limba englez4, avem nevoie de cuvinte ca: often > [oftan]. [ofn] — des always > [o:l"eiz] ~ intotdeuna every day > [evri des] — in fiecare zi every morning > fevri mo:'nin'2)) — in fiecare dimineata seldom > |seldam] — rar Sa repetim inca o data: des > [oftan}, [ofn] — often jntotdeauna > [o:l"eiz] — always in fiecare zi > fevri der] ~ every day in fiecare dimineat& > fevri mo:'nin'®)} — every morning rar > {seldam] — seldom Cuvintele often, always, seldom” stau intotdeauna intre verb si pronumele ES personal, pe cAnd expresiile every day, every morning” stau la inceputul sau la sfargitul propozitiei. Acum vom forma cateva propozitii simple. Fiti atenfi la pronunfia corecta! I often enter the church. > far ofn ental D'A sa “< _ (Eu) intru des in biserica. Ei viziteaz& rar turnul. They seldom visit the tower. > [D’e! seidam viz Da ’ tauad | We always see the train. > ["i: o:l*eiz si: D%@ trein] ~~ Vedem intotdeauna trenul. You open the door every day, > [/u: oupn D%a do:" evri = (Tu) deschizi usa in dei] fiecare zi. Exersati cuvintele noi: Atentie: in limba romana de obicei nu folosim inaintea verbului pronumele personal, ceea ce nu schimba sensul, de ex.: eu vid = vad. fn limba englezd, insd. este obligatoriu sd indicdm printr-un pronume personal cine desfaigoard actiunea, de ex.: | see. (eu) vad > I see > [ai si:] (tu) deschizi > you open > [iu: oupn] (noi) intram > we enter > {2i: enta’y (ei, ele) viziteazi > they visit > [D°ei vizit](noi) vizitam > we visit > [“i: vizit] (ei, ele) intra > they enter > [D%ei enta’] (eu) deschid > I open > [af oupn] (tu) vezi > you see > [iu: siz] iE Nu uitati, cuvntul ,I” se scrie intotdeauna cu litera mare. ) Acum s& aplicam cele invatate. Traduceti urm&toarele propozitii din limba romana in limba engleza si verificati rezolvarea! (Noi) intotdeauna vedem > [“i: o:leiz si: D“A taua"] > We always see the tower. turnul. (Eu) intru in magazin in > [ai enta’ D4 sop evri > I enter the shop every day. fiecare zi. def] (Tu) vezi statia in fiecare > [fur si: Das steign evri > You see the station every dimineata. moz'nin'®)] morning. Viziteaz& rar biserica. > [D*ei seldam vizit Da > They seldom visit the ts&:"ts] church. (Eu) deschid intotdeauna usa. > [a/ o:l"eiz oupn D“a do:"]_ > I always open the door. (Voi) intrati des in casa. > [iu: ofn enta’ D’a haus] > You often enter the house. (Ei) vd strada in fiecare zi. > (Dei si: D7A strist evri > They see the street every dei] day. Conjunetia ,.si” in limba engleza este ,and” [End], [E] este 0 vocala care nu are corespondent in limba romana. Se situeazd intre ,,e” gi ,,a". Se rosteste ,e” cu deschiderea gurii ca pentru ,,a". Acum putem forma deja propozitii mai lungi. Repetai urmatoarele propozitii: Us C, xt Z, ule We often enter the railway > [is efn enta D'S reilei _ (Noi) intrim des in gara station and I see the train. steign End af si: D%A si eu vad trenul. rein} Sine ayy fy oe You always open the door > {i 0:l"'eiz oupn D/A — (Tu) deschizi intotdeauna and | enter the house. do.” Saks aa’ p% End aj enia D'S usa, gi eu intru in casa. 1 |LECTIA 1. - PARTEA A DOUA fn continuare vom face cunostinté cu expresii si cuvinte noi: entrance > [entrans] ~ intrare Sunetul ,.a” aflat in silaba neaccentuatd se pronunfa ca un ,,4” scurt: > [entrans] . car > [ka:"} ~ masin&, automobil Semnul [a:| se pronunfé ca un ,,a” lung ca in cuvintul romanesc »mare”. Sunetul ,,r” aflat la sfarsitul cuvantului se pronunf& doar atunci cand acesta este urmat de un alt cuvant care incepe cu o vocal, in rest nu se pronunt&: > [ka:’}, bus > [bas] — autobuz fn cele mai multe cazuri ,,u” se pronunfa ,,a” scurt: > [bas], woman > {“uman} — femeie Fifi atenfi la prima silab& accentuat&: > ["uman!, side-walk > [sarid"o:k] — trotuar Acesta este un cuvant american. Accentul cade pe prima silaba, de aceea ,,e”-ul de la sfarsitul cuvantului nu se pronunya: > [sardook |, building > oid — cladire Se accentueza prima silaba: >! Sunetul ,g” de la sfarsitul cuvantului nu se pronunf’, iar ,.n”-ul premergator este mai lung si mai moale: > [bildy ig ne), the apartment > [D apa:'tmaint — apartamentul Si acesta este un cuvant american. Accentul cade pe silaba a doua. Dac& substantivul pronungat incepe cu o vocala, de ex. [4p Himant], atunci articolul ,,the” care il precede se pronunfi |2"i!. La fel in locul articolului nehot&rat ,,a” se afla an” [4”', pentru usurarea pronuntiei. > {an Apartmant|, boy > [bor — baiat -10—Cititi cu atentie transcrierea fonetica! incercati s& pronuntati cuvintele clar, bine articulat: the entrance > [D7i entrans] the car > (D% ka:"] the bus > [D*A bas} the woman > [D4 “uman] a side-walk > {4 said“o:k] a building > {4 bildin® an apartment > [an Apa:'tmant] a boy > [A boi] > > > > > > > > (D7 entrans] [D’A ka:’] [D“A bas] [D“a “uman] [a said‘o:k] [A bildin™ [an Apa:'tmant] [a bos] Exersati pronuntia noilor cuvinte, fiind atenfi si la sensul lor in limba romana: entrance > [entrans] car > {ka:"] bus > [bas] woman > [“uman] side-walk > fsaid"o:k] building > [bildin®®)) apartment > Apa:'tmant] boy > [boi] Cititi cu voce tare urmatoarele propozifii in limba englez&: wos tr I see a car. > fai si: a kar] You often enter the building. > [/u: ofn enti’ D’a bildin'2)] They always visit the > (D’ei o:leiz vizit D%a woman. “aman] I seldom see the bus. > [ai seldim si: D“& bas] We see the boy every day. > ‘i: si: D’& bos evri des] st 7. so r, x You enter the apartment > [fur enta D’i dpa: tmant 5 g) every morning. ‘ J evri moz'nin'S I see the side-walk, > [ai si: DS said“o:k] ire; [D%er si: D%i entrans] -J}- intrare magina, automobil autobuz femeie trotuar cladire apartament baiat (Eu) vad o masina. (Tu) Intri des in clAdire. Ei viziteaz4 intotdeauna femeia. (Eu) vad rar autobuzul. (Noi) vedem baiatul in fiecare zi. (Tu) intri in apartament fn fiecare dimineafa. (Eu) vad trotuarul. Ei vad intrarea.Acum urmeaza cateva verbe noi. Fiti atenti la pronuntia corecta! to walk > [tu “o:k] to go > [tu gou] to have > [tu hEv] to look. > {tu luk] to drive > [tu draiv] to go to > [tu gou tu] to look at => [tu luk Et] Nu uitati! in limba engleza folosim cuvantul ,,to” daca: ~a se plimba, a merge pe jos — a merge —aavea —a se uita, a privi — a conduce —a merge la —a se uita, a privi la ceva 1. Precede verbul la infinitiv. to walk > [tu “o:k] to go > [tu gou] to have > [tu hEv] to look > [tu luk] to drive > [tu draiv] to go to > [tu gou tu] to look at => {tu luk Et] Pentru a desemna miscarea intr-o anumit& directie (la, spre, c&tre). Pronunfati clar propozitiile de mai jos: I often drive a car. We always go to the house. They have an apartment. You seldom look at the side-walk. 1 have a car. We look at the building every day. > Tat& si alte pronume personale: he she > > haus} said"o:k] evri dei] hi: sit] ai ofn draiv & ka:"] : U., Zy “is o:leiz gou tu D% Dei hEy an apa:tmant| — iu: seldam luk ECD“a = ai hEv & ka:"] - 4s luk Et D’a bildin'®? -12- (Eu) conduc des masina. (Noi) intotdeauna mergem pana la casa. Ei au un apartament. Privesti rar trotuarul. Am o masina. Ne uitam la cladire in fiecare zi. el eaIn propozitia la timpul prezent dupd pronumele personale he, she sau substantivele care le inlocuiese. verbul primegste terminatia -s. he drives she walks > [hi: draivz] > [sis “o:ks] Repetati propozitiile de mai jos si controlafi-va pronuntia: The woman often drives a car. She looks at the building every morning. He sees the car. > (p’4 u kas] > [siz luks Et D7a bildin'®? (2) uman ofn draivz 4 : re evri mo: nin > [hi: sizz Da ka:"] -- el conduce — ea se plimba — Femeia conduce des masina. — Ea priveste cladirea in fiecare dimineaa. ~ (El) vede masina. Terminafia -s se pronunfa[s}] dup& consoanele surde (de ex. p, t, k, f): looks > [luks] Is drives > [draivz]. Terminatia -s aflata dup consoanele sonore se pronunta [z]: Daca inaintea verbului to go sté pronumele personal she sau he, atunci -s -ul primeste $i un sunet de legaturd -es. Acesta nu are nici un rol in pronuntie. he goes Si verbul to have se schimba: he has she has > [hi: gouz] > [hi: hE7| > [si: hEz] Pronunfati clar propozitiile urm&toare: The woman often goes to a shop. The street has a side-walk. She goes to church every day. 1 seldom go to a bus station. He always looks at the apartment. The church has a tower. The shop has a door. We see a boy and a woman. > [D4 “aman ofn gouz tu 4 sop] > [D7A strist hEz a said“o:k] > [sis gouz tu ts4:"ts evri dei] > [ai seldam gou tu 4 bas steisn] > [hi: o:!efz luks Ft D/A Apa:'tmantj Zn yen ty ss at > [D°G tsa: ts hEz a taua ] > [D%a sop hEz 4 do:'] > [Nis si: A boi End & u x umanf — el merge - el are — ea are ~ Femeia merge des la ma- gazin. ~ Strada are trotuar. ~ Ea merge la biserica in fiecare zi. — (Eu) merg rar la statia de autobuz. — El se uit’ intotdeauna la apartament. — Biserica are un turn. — Magazinul are o usa. — Vedem un biiat si o femeie.