Marketing Internaional

Polonia
-Fia rii-

Academia de Studii Economice

Bucureti 2016
 Marketing Internaional

1. Scurt istoric

Polonia (Republica Polon) se situeaz n Europa Central, nvecinndu-se cu Germania

la vest, cu Cehia i Slovacia la sud, cu Ucraina i Belarus la est, i cu Lituania, Rusia i
Marea Baltic la nord.

Se afl pe poziia 70 n lume, din punct de vedere al suprafeei, cu 312.679 km2 .

Polonia a fost un stat ce a ntmpinat nenumrate impedimente n a deveni un stat

independent. n timpul secolului al XVII-lea tulburrile interne au slbit naiunea, iar ntre
anii 1772 i 1795, Rusia, Prusia i Austria mpreau acest stat ntre ele. Dup ce i-a
rectigat independena, a fost invatat de Germania i Uniunea Sovietic n cel de-al doilea
rzboi mondial.

Turbulenele de pe piaa muncii au dus la formarea sindicatului independent

,,Solidaritatea, care n timp a devenit o for politic cu peste 10 milioane de membrii.
Perioada comunist s-a ncheiat ntre anii 1989-1990, cnd sindicatul a ctigat controlul
parlamentului. De altfel, aceast aciune a adus asupra rii o ,,terapie de oc, ce a permis
acesteia s transforme economia ntr-una dintre cele mai robuste din Europa Central.

Aderarea la NATO a Poloniei a fost n anul 1999, iar la UE n 2004.

Odat cu transformarea statului ntr-unul democratic, orientat spre pia, cu investiii mari
n aprare, energie i alte infrastructuri, Polonia este un membru activ al organizatiilor Euro-
Atlantice.

2. Indicatori fizico- demografici

Academia de Studii Economice
Bucureti 2016
 Marketing Internaional

Suprafaa- 312.679 km2

Structura administrativ- teritorial- Din acest punct de vedere, Polonia este
mprit n 16 voievodate, 397 de powiate (65 de municipii) i 2.478 de comune.
Aceast organizare administrativ- teritorial este pus n vigoare din data de 1
ianuarie 1999.
Relieful Poloniei
- Lungimea frontierelor Poloniei: 3.511 km, 440 km reprezentnd frotiner
maritim
- Are 21 de muni care depesc 2.000 de metri nlime (cel mai nalt vrf fiind
Rysy- 2.499 de metri).
- Cele mai lungi ruri: Vistula (1.047 km), Oder (854 km), cele dou vrsndu-se n
Marea Baltic, Warta (808 km) i Bug (772 km).
- Polonia este statul cu cele mai numeroase lacuri din lume, din Europa, doar
Finlanda avnd o mai mare densitate a lacrilor (10.000 de lacuri). Pe lng
lacurile naturale, exist i 98 de lacuri de acumulare.
Clima Poloniei- Temperat, cu ierni friguroase, noroase, moderat severe i cu
precipitaii frecvente. Veri blnde cu ploi frecvente i furtuni.
Resurse
Polonia dispune de crbune, sulf, cupru, gaze naturale, argint, plumb, sare,
chihlimbar, teren arabil.
Teren agricol- 48,2%.
Teren arabil- 36,2%.
Culturi permanente- 1,3%.
Puni permanente- 10,7%.

3. Indicatori demografici

Academia de Studii Economice

Bucureti 2016
 Marketing Internaional

Populaia Poloniei este de 38.523.261 n anul 2016, cu o densitate de 123 locuitori/ km2.
Media total a populaiei este 40.3 ani, cea a femeilor fiind de 38.6 ani, iar a brbailor de
42 de ani.
Populaia este concentrat n sud (Cracovia) i n centru (Varovia, Lodz), cu o extensie
n oraul de coasta de nord a Gdansk-ului, populaia urban fiind de 60.5% din total.
Rata mortalitii este de 9,6%, cea a mortalitii fiind de 10.3%.
Structura populaiei n funcie de vrst:
0-14 ani: 14,72% (2.915.840 brbai/ 2.754.098 femei)
15- 24 ani: 11.11% (2.195.587 brbai/ 2.082.634 femei)
25- 54 ani: 43.5% (8.456.789 brbai/ 8.301.167 femei)
55- 64 ani: 14.42% (2.623.838 brbai/ 2.931.215 femei)
Peste 65 ani: 16.26% (2.460.648 brbai/ 3.801.445 femei)

4. Indicatori economici PIB

Academia de Studii Economice

Bucureti 2016
 Marketing Internaional

Polonia a urmat o politic de liberalizare economic din 1990 i economia Poloniei a fost
singura ar din UE pentru a evita o recesiune prin ncetinirea creterii economice 2008-09. Cu
toate c aderarea la UE i accesul la fondurile structurale ale UE au oferit un impuls major pentru
economie din 2004, PIB-ul pe cap de locuitor rmne cu mult sub media UE, iar rata omajului
este n prezent sub media UE.
Economia polonez a funcionat bine n ultimii cinci ani, creterea a ncetinit n anul
2013, revenind apoi in 2014-2015.

Polonia se confrunt cu mai multe provocri, care includ abordarea unora dintre
deficienele rmase n rutier i infrastructura feroviar, mediul de afaceri, cod rigid muncii,
sistemul de instane comerciale, birocraia guvernamental, i sistemul de impozitare
mpovrtoare, n special pentru antreprenori. provocri suplimentare pe termen lung includ
diversificarea mixului energetic i a surselor de aprovizionare din Polonia, consolidarea
investiiilor n inovare, cercetare i dezvoltare, precum i precum rezult fluxul de educai tineri
polonezilor ctre alte state membre ale UE, n special n lumina unei contracii demografice care
vine din cauza emigrrii, ratele de fertilitate persistent sczute, precum i mbtrnirea
Solidaritii din epoca generaiei baby boom.

PIB (paritatea puterii de PIB - rata de cretere PIB - rata de cretere PIB - pe cap de PIB - compoziia, n
cumprare) real real locuitor (PPP) funcie de sectorul
1005000000000 $ (2015) 3,6% (2015 ) 3,6% (2015) $ 26.500 (2015) de origine
970200000000 $ (2014) 3,3% (2014) 3,3% (2014) $ 25.500 de (2014) agricultura: 3,3%
938900000000 $ (2013) 1.3% (2013) 1.3% (2013) $ 24.700 (2013) Industria: 41,1%
servicii: 55,6%
(2015)

Academia de Studii Economice

Bucureti 2016
 Marketing Internaional

For de munc Fora de munc -

dup ocupaie
17760000 (2015) agricultur: 12,6%
Industria: 30,4%
Servicii: 57% (2012)

Domenii de activitate Rata de cretere a

produciei
construcia de maini, fier i oel, extracia crbunelui, industriale
produse chimice, construcii navale, industria
alimentar, de sticl, buturi, textile 5,4% (2015)

Rate de schimb: Rezervele de schimb Volumul de investiii strine Volumul de investiii strine
zloti (PLN) per dolar SUA valutar i de aur directe - la domiciliu directe - n strintate
3.7721 (2015) 94910000000 $ (31 221800000000 $ (31 dec 2015) 62.120.000.000 $ (31 dec 2015)
3.1538 (2014) dec 2015) 249500000000 $ (31 dec 2014) 65.850.000.000 $ (31 dec 2014)
3.1538 (2013) 100400000000 $ (31
3,26 (2012) dec 2014)
2.9639 (2011)

Rat de omaj Rata inflaiei

10,5% (2015) (preurile de consum)
12,3% (2014) -1% (2015)
0,1% (2014)

Export Export - mrfuri Exporturile - parteneri

190800000000 $ (2015) maini i echipamente de transport 37,8%, Germania 27,1%, Marea Britanie 6,8%,
210700000000 $ (2014) produse intermediare fabricate 23,7%, Republica Ceh 6,6%, Frana 5,5%, Italia
produse diverse fabricate cu 17,1%, produse 4,8%, Olanda 4,4% (2015)
alimentare i animale vii 7,6% (2012)

Importuri Import - mrfuri Importurile - parteneri

188400000000 $ (2015) maini i echipamente de transport 38%, Germania 27,6%, China 7,5%, Rusia 7,2%,
De 215 miliarde $ (2014) produse fabricate intermediare 21%, produse Olanda 5,9%, Italia 5,2%, Frana 4,1% (2015)
chimice 15%, minerale, combustibili,
lubrifiani i materiale conexe de 9% (2011)

5. Infrastructura

Polonia are o reea de transport rutier i feroviar bun, cu toate c densitatea variaz ntre
regiuni. Cu toate c ara a avut 251,004 km (156,000 mile) de drumuri pavate pn n 1999, acestea s-
au dovedit insuficiente pentru a face fa cu explozia de masina proprietate i transport n ar.
Numrul de vehicule care se deplaseaz pe drumurile poloneze au crescut la 13,2 milioane ntre 1990

Academia de Studii Economice

Bucureti 2016
 Marketing Internaional

i 1999, o cretere de 47 la suta (76 la suta pentru autoturisme). Infrastructura este datat n curs de
modernizare, dar nu ine pasul cu accelerarea traficului rutier. Datorit locaiei i topografie Polonia,
servete ca o rut major ntre rile din Europa de Vest i de Est

Noile autostrzi cu mai multe benzi de acces limitat sunt n construcie n ntreaga Polonia i
va spori eficiena sistemului de transport. Construcia autostrzii care leag accesul limitat la Berlin cu
capitala Poloniei, Varovia, i care se extinde la grania cu Belarus, a fost acordat prioritate. n sudul
Poloniei, o autostrad similar va lega grania de vest cu Germania prin oraul Wroclaw n regiunea
Silezia, i Cracovia la grania de est cu Ucraina.

Pn n 1999, Polonia a avut 230,087 km (143,000 mile) de reele de ci ferate bine

dezvoltate. Odat cu creterea concurenei de autobuze i camioane, multe rute feroviare neprofitabile
(12,7 la sut ntre 1990 i 1999) au fost nchise. Monopol de cale ferat de stat este privatizat, iar
modernizarea liniilor de cale ferat majore ntreprinse n ultimii ani, a nceput s se bucure de beneficii
n timp de cltorie scurtat. Cu preul benzinei n cretere, cile ferate sunt din nou s devin un mod
competitiv al transportului de cltori.

Polonia are mai multe porturi bine-cunoscute. Pornind de la colul de nord-vest, porturile
Szczecin i Swinoujscie de marf mner, inclusiv exporturile de crbune i importurile de
ngrminte. Cele mai mici porturi ale Kolobrzeg i Ustka servi cea mai mare parte a flotelor de
pescuit i de transport maritim de coast, i mner de marf care provin din, i destinate, alte porturi de
la Marea Baltic. n continuare, mai multe porturi est mici sunt folosite de ctre pescari i marinari de
agrement. Gdansk este cel mai mare port. In anul 1999, 18,8 milioane de tone de marf 37 la sut din
toate mrfurile polonez, att de intrare i de ieire de-a ncrcat sau descrcat de la Gdansk.

Aeroportul din Varovia Okecie este cea mai mare din Polonia. Toi transportatorii majori
aerieni europeni opereaz servicii la Varovia, n timp ce compania aerian polonez naionale, Lot,
leag capitala multe orae din Europa, America de Nord, Orientul Mijlociu i Asia. Aeroporturile din
Gdansk, Poznan i Cracovia ofer, de asemenea, legturi internaionale. Aeroporturile de importan
intern se afl n Szczecin, Katowice i Wroclaw.

6. Indicatori tehnologici

Gradul de calificare al fortei de munca

Academia de Studii Economice

Bucureti 2016
 Marketing Internaional

Structura ocuprii forei de munc n economia polonez difer de standardele europene,

deoarece 13% din populaie este angajat n agricultur, n timp ce media UE este de 5%. n
sectorul serviciilor lucreaz 57% din populaie (media UE este de 68%), industria d de lucru la
30% din populaie (media UE la 26%). n Polonia, 59% din populaia cu vrst de munc este
angajat, n timp ce media UE este de 64% [9]. Potrivit OCDE, n 2009, polonezii au fost cea de-a
treia naiune ca numrul de ore lucrate din lume, dup greci i maghiari - numrul mediu anual
de ore lucrate pe un salariat a fost n 1966. Ca urmare a retehnologizrii, n Polonia mecanizarea
muncii a crescut, de asemenea crescnd i productivitatea muncii.

Densitatea retelei de Tv

7. Indicatori socio-culturali

Limba

Polonez (oficial) 98,2%, Silezia 1,4%, alte 1,1%, nespecificate 1,3%

Datele reprezint limba vorbit la domiciliu; parts suma la mai mult de 100%, deoarece
unii respondeni au dat mai mult de un rspuns la recensmnt; Polonia a ratificat Carta
european a limbilor regionale sau minoritare, n 2009, recunoaterea Kashub ca limb regional,
ceh, ebraic, idi, bielorus, lituanian, german, armean, rus, slovac i ucrainean ca limbi
ale minoritilor naionale, i Karaim, Lemko, Romani (Polska roma i Bergitka romi), i
ttreasc ca limbi ale minoritilor etnice (2011 est.)

Religii

Catolic 87,2% (include romano-catolic 86,9% i greco-catolic, armean catolic, bizantin i-

slave catolice 0.3%), ortodoci de 1,3% (aproape toate sunt polonez Autocefal ortodoci),
protestant 0,4% (n principal, Augsburg evanghelici i Pentacostal), altele 0,4% (include Martor

Academia de Studii Economice

Bucureti 2016
 Marketing Internaional

al lui Iehova, budist, Hare Krishna, Gaudya Vaishnavism, musulmani, evrei, Mormon),
nespecificat 10,8% (2012).

Educatia

Invmntul obligatoriu ncepe de la 5 ani n Polonia (grupa mare de la grdini) i ine

14 ani
Durata nvmntului primar: Polonia 6 ani,
Durata nvmntului gimnazial: Polonia 3 ani,
Durata nvmntului liceal: Polonia 3 ani,
Sistemul de examinare: Polonia examene naionale la sfritul ciclului primar,
gimnazial i liceal,

Este obligatoriu pentru copiii fac un an de educaie formal nainte de a intra n prima
clas, dar nu mai trziu de 7 ani. La sfritul clasei a 6-a, atunci cnd elevii au 13 ani, acetia
susin un examen obligatoriu, care va determina la ce gimnaziu (gimnazjum) merg mai departe.
Ei vor frecventa aceast coal timp de trei ani pentru clasele 7, 8, i 9. Ei susin apoi un alt
examen obligatoriu pentru a se determina liceul pe care l vor urma. [2]

Sistemul de educaie polonez permite 22 de ani de colarizare nentrerupt.

Obiceiuri si traditii

Pentru polonezi traditiile si mai ales sarbatorile sunt deosebit de importante, fiind
transmise de la o generatie la alta si supravietuind incercarilor si dramelor istorice care au
macinat Polonia de-a lungul istoriei.

In Polonia exista doua sarbatori nationale foarte importante : Ziua Independentei,

sarbatorita pe 11 noiembrie si ziua adoptarii primei constitutii polone, eveniment care a avut
loc pe 3 mai 1791. In fiecare an cu aceste ocazii sunt organizate ceremonii, marsuri, concerte

Dar poate cea mai importanta sarbatoare din Polonia este Craciunul, sarbatoare marcata
prin numeroase ceremonii si obiceiuri, pastrate de secole. In special Ajunul Craciunului devine o
zi magica pentru polonezi, un rol major fiind jucat de podoabele specifice si mai ales de bradul
de Craciun. In traditia polona Ajunul Craciunului are un impact asupra anului viitor, asa ca toti
cei care il sarbatoresc trebuie sa fie buni si iubitori cu ceilalti pentru a avea noroc si parte de
prieteni.

O alta traditie frumoasa de Craciun este jaselka, o piesa pusa in scena de amatori,
relatand nasterea Mantuitorului. Mai ales in regiunile rurale colindatorii obisnuiesc sa mearga de

Academia de Studii Economice

Bucureti 2016
 Marketing Internaional

la o gospodarie la alta, unde pun in scena aceasta scurta naratiune, avand cu ei o stea din carton
sau un mic patut pentru copii

O traditie pagana foarte importanta si foarte pretuita este inecarea fecioarei de gheata
(marzanna), in trecut o sarbatoare a vietii si primaverii, marcand renasterea naturii, recoltele
abundente. Marzanna era o reprezentare a iernii, fiind o efigie din paie, reprezentand o femeie,
imbracata apoi in alb si impodobita cu panglici si margele.

In Silezia, fecioara de gheata purta o rochie de mireasa si o cununa pe cap. Obiceiul cere
ca satenii sa duca marzanna dintr-o casa in
alta, apoi efigia este dezbracata, iar hainele
sunt raspandite pe campuri pentru o recolta
bogata. In final este inecata intr-un rau sau
intr-un iaz ori o simpla balta, altadata este mai
intai aprinsa si apoi scufundata in apa. Cand
apa ia marzanna, localnicii arunca in apa si
maik - ramuri verzi impodobite cu margele,
flori si panglici. Daca in trecut intregul
ceremonial era luat foarte in serios, astazi
marzanna este mai curand un joc de copii,
desfasurat in fiecare an pe 21 martie.

Una dintre cele mai interesante traditii, pastrata de secole, are loc cu putin timp inainte de
Paste : Duminica Palmierului. Este sarbatorita in bisericile catolice din Polonia, pentru a aminti
de intrarea lui Iisus in Ierusalim si este in fapt o versiune a Floriilor romanesti.

In ciuda numelui, nu se folosesc frunze de palmier, ci buchete de flori si ramuri salbatice,

in timp ce in unele regiuni se folosesc aranjamente florale complicate si foarte mari, impodobite
cu panglici si flori. In trecut se credea ca un astfel de buchet, odata sfintit in timpul slujbei, apara
de boli si necazuri familia care il pastreaza. Dupa incheierea slujbei, participantii se ating usor
unul pe altul cu buchetele, urandu-si toate cele bune.

Rolul familiei si al femeii in societate

Academia de Studii Economice

Bucureti 2016
 Marketing Internaional

n Polonia, rolul femeii este de obicei consideratca fiindunul special.Unicitatea femeiieste

asociatcurolul ei n familie. n opinia general, femeia polonez este sufletul familiei, aa-
numita mama polonez. Ea esteconsiderat inima casei.
Dar femeia polonez i descrie rolul n viaa socialca un membru liber i independent al
societii. n practic, rolurile tradiionale ale femeilor i brbailor nu s-au schimbat i
mentalitatea trade ionalist este nc popular chiar i n rndul tinerei generaii

8. Coordonate ale mediului politic

Forma de guvernare este parlamentar. Un parlament bicameral deine puterea

legislativ, puterea executiv Consiliul de Minitri i Preedintele, iar puterea juridic Curile
de Justiie autonome. Preedintia. Presedintele este ales prin vot universal pentru o perioda de 5
ani Preedintele este eful statului i desemneaz primul ministru.

Parlamentul, de tip bicameral, ales pentru un mandat de 4 ani, este alctuit din:
SEIMUL (Camera Deputailor) - camera inferioara a parlamentului: 460 locuri;
Senatul: 100 locuri.

Guvernul (Consiliul de Ministri). Primul ministru, ales din randul partidului care detine
singur sau in coalitie majoritatea parlamentara, si membrii Consiliului de Ministri, sunt numiti de
presedinte si validati de parlament. Principalele partide politice parlamentare in urma alegerilor
din 25 octombrie 2015:

Partidul Dreptate si Justitie (PIS) este principalul partid reprezentat in Parlament 37,58%
(235 deputati, 61 senatori)
Partidul Platforma Civica (PO) 24.09% (138 deputati si 34 senatori);
Kukiz`15, 8,81%, 42 deputati;
Partidul Modern 7,6 %, 28 deputati;
Partidul Popular Polon 5.13% (16 deputati, 1 senator);
Minoritate Germana (1 deputat), independenti 4 senatori.
PIS a format majoritatea guvernamentala, avand ca primministru pe Beata Szydo.

Academia de Studii Economice

Bucureti 2016
 Marketing Internaional

Nationalismul si situatia minoritatilor

Polonia este astazi una dintre tarile europene cele mai omogene etnic, comparabia in aceasta
privinta doar cu Islanda. In cazul Poloniei, fenomenul este insa mult mai surprinzator din pricina
dimensiunilor tarii: din cei aproape 40 de milioane de locuitori ai Poloniei, 97% se declara a fi
etnici polonezi. Situatia contrasteaza total cu cea de dinaintea celui de-al doilea razboi mondial,
cand minoritatile formau o treime din populatia Poloniei.
Omogenitatea de astazi are multe explicatii. Razboaiele, masacrele, exterminarea sistematica
a unor grupuri etnice (evreii si tiganii), expulzarile si schimburile de populatii si de teritorii vin
pe primul loc, dar la asta trebuie adaugate si eforturile sistematice ale guvernelor Poloniei, atat
inainte, cat si dupa cel de-al doilea razboi mondial, in vederea asimilarii minoritatilor.

9. Coordonate ale mediului politic

Politica poloneza se desfasoara in contextul unei republicii democratice, in care prim-

ministrul este liderul guvernului, iar seful statului este presedintele.
Puterea legislativa apartine atat guvernului cat si celor doua camerele ale parlamentului,
Senatul si Seim. Puterea executiva este exercitata de Consiliul Ministrilor care este condus de
prim-ministru, iar puterea judecatoreasca este independena fata de cea legislativa si executiva.
Membrii Consiliului Ministrilor sunt alesi din dintr-o coalitie majoriatara, in camera
inferioara a parlamentului(Seim), exceptii de la aceast regula nu sunt putine. Guvernul este
anuntat in mod oficial de presedinte, si trebuie sa treaca unei motiuni de incredere in Seim timp
de doua saptamani.
Puterea legislativa apartine atat guvernului si celor doua camere ale parlamentului, Seim si
Senat. Membrii Parlamentului European sunt alesi prin reprezentare proporionala, cu conditia ca
partidele non-etnice, minoritare trebuie sa catige cel puin 5% din voturi la nivel national pentru
a intra in camera inferioara. Alegerile parlamentare au loc cel putin o data la patru ani.
Presedintele, ca sef al statului, este comandantul suprem al armatei i are drept veto.
Presedintele se alege odata la 5 ani.
Sistemul politic este definit de Constituia Poloneza, care are o gama larga de libertati
individuale.

Academia de Studii Economice

Bucureti 2016
 Marketing Internaional

Bibliografie

http://www.travelwiz.ro/populatie-polonia
https://www.cia.gov/library/publications/the-world-
factbook/geos/pl.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/Polonia

Academia de Studii Economice

Bucureti 2016