Sunteți pe pagina 1din 6

Aplicaii practice

Paralel calitativ ntre:


Fericirea hedonic/
eudaimonic/
raional

Verificat: dr.conf.univ. : S. Briceag


Elaborat: Chifa Irina
Grupa PJ11M
Fericirea hedonic Fericirea eudaimonic Fericirea raional

Definiie Fericirea reprezint o Eudaimonia este o notiune Fericirea raional este


combinaie a unei viei mult mai complexa decat fericirea contient.
plcute, cu fericirea, din moment ce Natura afectivitii
angajamente, pline de evenimentele negative care acestei fericiri const n
sens. Acest fenomen nu contribuie la starea de sentiment, n fora
psihologic insemna, pur fericire, afecteaza interioar. Starea
si simplu, ca oamenii se eudaimonia. optim a experienei
adapteaza la stari de interioare, echivalentul
bine pe care nu le mai strii de mulumire,
percep ca fiind intense si satisfacie, este atunci
noi, revenind la un nivel cnd avem ordine n
anterior, relativ coniin, avem un scop
constant, de satisfactie realist, iar interesul
subiectiva. nostru de a aciona este
pe msura posibilitii
Se raporteaza la : Fericirea de acest tip se de a aciona.
-via de plceri ce raporteaza la:
cuprinde emoii - scopuri nobile, Fericirea de acest gen se
positive, bucurie, -sens i semnificaie n via, raporteaza la contiina
senintate, mndrie, -realizarea multor fapte clara a tuturor
simul umorului, bune, scopurilor.
inspiraie. -dezvoltare spiritual.
- Emoiile pozitive Fericirea adevarata nu e
lrgesc procesele izvorata dintr-un singur
noastre de gndire fenomen psihic, ci din
-viaa cu angajamente echilibrul sufletesc
presupune implicarea perfect, din abordarea
activ n aciuni ce tuturor celor 3
conduc la ndeplinirea fenomene
scopurilor fundamentale psihice: --
-viaa presupune afectivitate ,
rezultatul cultivrii i - intelect,
utilizrii puterilor i -voluntarism. Aceste 3
virtuilor personale fenomene
representative reprezint direcia
-viaa plin de sens subiectivist, care
nseamn s ai un scop deduce fericirea numai
superior mai presus de din sufletul omenesc.
persoana ta. n urma
acestor trei viei
individual are toate
ansele s cunoasc
fericirea autentic i
stabil.
Am experimentat cu
totii aceasta senzatie
atunci cand am
achizitionat o masina
noua sau numai o haina
pe care o doream, o
casa sau ceva mai putin
semnificativ.
Asadar, achizitiile,
posesiunile, intra sub
influenta perfida a
aceste mori
hedoniste

Teorii --Layard completeaza: --Edaimonia lui Aristotel Aristotel a facut din


Banii sunt importanti presupune s i cunoti fericirea raional--
numai cand ii scot pe cele mai bune caliti i sa continutul binelui
oameni din neagra te lai absorbit de practica moral.
saracie. Fericirea tinde acestora. Aristotel Platon susinea c
sa ajunga la medie din considera ca virtutea si fericirea raional e
nou, pe masura ce te exercitarea ei, reprezinta numai placerea
imbogatesti. Moara una dintre componentele purificata prin
hedonista mai are o cele mai importante ale inteligenta.
particularitate perfida: eudaimoniei, dar Feuerbach a sustinut ca
este valabila recunoaste importanta fericirea este izvorul
intotdeauna si nimeni valorilor pozitive externe oricarei morale si legea
nu-i scapa. cum ar fi sanatatea, absoluta a vointei
bogaia si frumusetea. noastre.
---Hedonismul
epicurian nu constituie --- Stoicii au un concept
totui o apologie a diferit, ei au facut din ---Benedict de Spinoza
plcerii i a lipsei de virtute singura spunea prin amor
msur. El promoveaz componenta a intellectualis Dei :
o just reglementare a eudaimoniei, ignorand aceasta iubire produce
plcerilor, viaa astfel necesitatea fericirea; ea e o parte
neleptului fiind bunurilor externe. din iubirea pe care o
temperat, are Dumnezeu pentru
contemplativ i ---Epicur care pretinde ca om si rezulta din
virtuoas. De la Epicur viata eudaimonului e o viata cunostinta
avem exemplul mesei cu a placerilor, precizeaza ca lui Dumnezeu.
pine si ap. Hedonismul aceasta viata trebuie sa fie si Cunostinta aceasta da
promovat de Epicur, se una a virtutilor. omului virtutea si
deosebete de cel al lui fericirea . De aceea,
Aristip din Cirene. Epicur dupa teoria lui Spinoza,
numeste hedonismul fericirea raional poate
bazat pe plcerile fizice, fi atins dac omul este
promovat de catre condus de idei clare,
Aristip morala fara afecte si pasiuni.
porcului. El considera Izvorul fericirii este n
ca ataraxia om, n ratiune.
(imperturbabilitatea) ---Leibniz deduce
poate fi atins prin fericirea din virtute, iar
cultivarea placerilor virtutea o identifica cu
sufletului. perfectiunea, iar
perfectiunea cu
dobandirea de
cunostinte, de
reprezentari cat mai
clare .

-Hedonimia are o - Eudaimonia poate fi - Fericirea


exprimare genetic obinut prin raional poate fi
care predispune spre intermediul plcerilor. obinut
inflamii i o S-a considerat c intelegent prin: --
capacitate de sintez aciunile umane sunt plcere,
de anticorpi sczut bune n msura n care - ntelepciune,
n raport cu contribuie la fericire i -virtute,
Eudaimonia sunt rele n msura n -cunotin,
care produc nefericire -perfeciune,
sau priveaz de -iubire.
plcere
Starea de ---Ideea c un grad - Oamenii se simt fericii -- Viata omeneasca e
bine se ridicat de plcere i unul dac experimenteaz dependenta
bazeaz sczut de suferin ndeplinirea scopurilor de Dumnezeu, scopul ei
pe: conduc spre fericire. n via. este indeplinirea legilor
---Pe lng component - Gsirea unui sens n ratiunii si iubirii.
afectiv, conceptual via, dezvoltare - Prin ratiune omul va
ncorporeaz i o personal. vedea ca scopul vietii e
component cognitiv i - Fericirea este puternic iubirea dar nu iubirea
anume satisfacia vieii. legat de ndeplinirea egoista, producatoare
--- Asfel se consider c domeniilor autonomiei de bunuri utile,
un individ este fericit i competenei., iar din personale, ci iubirea
atunci cnd aceast perspectiv prin care omul renunta
experimenteaz angajarea n direcie la sine, o iubire pura.
fericirea. eudaimonic, starea
de bine subiectiv va
aprea ca un rezultat.
- Scopul n via i
gsirea sensului vieii
produc fericire.
- Tendina general nu
rezult din cutarea
plcerii, ci din
dezvoltarea plcerilor
i virtuilor individuale
inventariate de

Starea de - Prezena unei - Simul controlului sau - Fericirea dobandita pe


bine dispoziii positive autonomiei calea ntelepciunii ar fi o
psihologic - Absena unei - Sentimental sensului i liniste sufleteasca, o
dispoziii scopului n via egalitate de suflet in
negative. - Exprisivitate personal toate mprejurrile
- Satisfacie cu - Sentimente de schimbatoare ale vieii.
privirre la diverse aparen nelepciunea const
domenii ale vietii. - Implicare n ntr-o puternic
- Satisfacie global comunitate constiinta de sine , prin
a vieii - Competen care omul si alcatuieste
- Dezvoltare personal o viata interioara
- Autoacceptare constanta.
Intelepciunea consta in
crearea unei lumi
interne prin ratiune si
vointa. Doctrina
intelepciunii afirma ca
sufletul este un izvor
constant si absolut de
fericire . Astfel ca ideile,
credintele noastre,
sentimentele si
dorintele rationale,
toate acestea produc
fericirea.