1. Regiunea geoeconomic Asia - Pacific.

In regiunea Asia - Pacific dup cel de al 2-lea rzboi mondial s-a pus baza formrii unui nou centru
geoeconomic mondial, ce dispune de un mare potenial economic, tehnologic i demografic. Puterile
principale economice i militare din regiunea dat sunt Japonia i China, iar dintre statele mai mici:
Coreea de Sud, Thaiwan, Singapore, Australia i Noua Zeeland. Pe parcursul perioadei postbelice
regiunea dat a inregistrat o cretere economic foarte dinamic. La ora actual ei ii revine 20% din
potenialul economic mondial. Ponderea acestei regiuni in totalul PIB. Global a sporit de la 4% in 1950
la 25% in 1995 i 40-50% in respectiv (2025) conform datelor prognozului. Despre dezvoltarea
dinamic a economiei acestei regiuni ne demonstreaz i astfel de indicatori: pentru dublarea PIB/ 1
locuitor SUA i Marea Britanie au avut nevoie de o perioad de 50-60 de ani, pe cand China i Coreea
de Sud doar de numai 10 ani.
O particularitate de dezvoltare economic a acestei regiuni o constituie procesul de integrare
regional, la care participa activ i SUA. In acest scop au fost fondate dou organizaii: Asociaia
Naiunilor Asiei de Sud Est (ASEAN) i Asociaia Sud - Asiatic pentru cooperare Regional (ASCAR).
O problem major geoeconomic in regiune devine cea energetic. Este cunoscut faptul c
consumul de energie la scar mondial va spori ctre anul 2020 de 1,5 ori. Aceast tendin este
caracteristic i pentru regiunea dat ce se caracterizeaz printr-o sporire dinamic a consumului de
combustibil i energie. Astfel, conform datelor de prognoz consumul de energie in regiunea Asia -
Pacific ctre anul 2020 va spori, atingind 28% in consumul mondial, pe cand resursele proprii de
combustibil in balana mondial vor constitui in perioada respectiv numai 4-7%. In acest context
statele din regiunea dat vor fi nevoite s recurg la promovarea unor strategii geoeconomice i
geopolitice in problema energetic.
Dintre regiunile atractive din apropiere bogate resurse energetice sunt: Marea Caspic, Asia Central,
Nordul Siberiei(Rusia). Este posibil ca in viitor Rusia s joace un rol important in procesele
integraioniste din regiunea Asia - Pacific in domeniul energetic. La randul su fr o colaborare
integraionist cu China, Japonia i Coreea de Sud va fi imposibil ca Rusia s realizeze dezvoltarea
economic a Extremului Orient. Este posibil ca in primele decenii ale sec. XXI s fie realizat
construcia unui traseu energetic intre Japonia i Rusia prin construcia tunelului subacvatic care va
uni ins. Hocaido cu ins. Sahalin. In cazul dat Japonia va cpta ieire la traseul feroviar transsiberian
iar mai departe spre Europa.
In majoritatea statelor din aceast regiune economia are o specializare orientat spre export i o
agricultur inalt productiv. In aceste ri sunt create condiii favorabile pentru atragerea investiiilor
strine, fiind determinate la randul su de costul mic pentru arenda pmantului i fora de munc
ieftin.
Un alt factor de dezvoltare economic a regiunii este legat de crearea marilor centre financiare in
care sunt concentrate un important capital investiional i comercial (Hong Kong, Singapore).
Formarea acestor centre financiare internaionale se datoreaz in mare parte aezrii geografice i
geopolitice a lor la intersecia cilor de transport de importan internaional.
Unele state din regiunea dat, in primul rand China a mers pe calea formrii i extinderii zonelor
economice libere, ca o component de baz a economiei de pia.
In spaiul geoeconomic Asia - Pacific se evideniaz dup influena lor in dezvoltarea economic 3
lideri: SUA, Japonia i China, care dispun de o cot corespunztoare in formarea PIB global de
25%; 15%; i 3%.
 2. Japonia & China
In cadrul regiunii Asia - Pacific, Japonia a devenit liderul principal. La sfiritul sec. XX i inceputul sec.
XXI Japonia rmane a doua supraputere economic din lume. In volumul produciei mondiale ei ii
revine 10%, iar dup rezervele de valut ocup locul I (200 miliar de $). Japonia dispune de un PIB
naional de 4,3 trilioane $ ceea ce constituie 12% din totalul PIB global i 70% din PIB regiunii Asia
Pacific. In producia de maini Japoniei ii revine 10% din producia mondial. Anual produce 10,5 mil.
de autoturisme. Dezvoltarea cu ritmuri mari a economiei Japoniei dup cel de al 2-lea rzboi mondial
se datoreaz promovrii unei politici geoeconomici constau in urmtoarele:
Aplicarea pe larg in economie a tehnologiilor moderne de import, scurtand calea de la invenie
i pan la producie. Dezvoltarea informaiei i electronicii rmane a fi un element forte al
economiei nipone.
Reducerea considerabil a cheltuielelor din complexul militar (in prezent constituie 1% din PIB)
i introducerea acestor surse eliberate in producia civil.
Intervenia activ a statului in economie prin politica creditelor ieftine in scopul stimulrii
investiiilor monopolurilor particulare, reducerea unor impozite asupra corporaiilor Japoneze.
Politica strategic a statului este orientat la susinerea principiului integraionist dintre finane
tiin tehnologii.
Stimularea factorului uman. Resursele calificate de munc imbinate cu astfel de caliti precum
sunt inteligena, cultura, deprinderea de a munci cu dragoste, spiritul creativ contribuie in mare
msur la dezvoltarea eficient a economiei. Datorit stimulrii acestui factor Japonia a trecut
de la importul de tehnologii strine la crearea propriilor tehnologii strine i chiar exportul lor pe
piaa mondial.
Reformarea invmantului public in vederea pregtirii cadrelor calificate, care s poat folosi
eficient tehnica i procedeele moderne. Pentru dezvoltarea tiinei sunt alocate anual 2,7% din
PIB.
O alt for economic, militar i politic din regiunea Asia-Pacific este China (Republica Popular
Chinez), cu o populaie de 1,5 miliarde locuitori i o suprafa de 9,6 mil. km2, este o ar a vehii
civilizaii. Fiind o putere mare economic i militar din lume China pretinde a fi primit in Grupa celor
7, unde in prezent drept al 8 lea stat este invitat i Rusia in cazul discuiei unor probleme majore de
importan internaional.
La unii indicatori economici China ocup primele locuri in lume. Ea deine primul loc in lume la
producerea oelului (120 mil. tone), ceea ce constituie 1/3 din producia mondial. Dispune de cele
mai mari resurse de crbune din lume - 30 la sut din totalul mondial. China ii revine 20% din exportul
mondial de imbrcminte i 10% din exportul de radioaparatur.
In politica geoeconomic a Chinei din perioada postbelic sau evideniat cateva etape, dintre care
unele au fost insoite de multe greeli i erori, care au cauzat la randul su anumit haos in dezvoltare
economic i cultural prin care a trecut China menionm: Marele salt, formarea comunelor
populare, revoluia cultural (1966), care a fost insoit de represii in mas.
Economia Chinei s-a stabilit abia dup anul 1978 in rezultatul realizrii unei noi reforme economice
elaborate de ctre ilustrul om de stat Deng-Txiao-ping.
Existena reformei economice const in restructurarea cardinal a economiei reale chineze pe baza
urmtoarelor principii:
dirijarea statal chinez;
utilizarea parghiilor i metodelor economiei de pia.
crearea unor zone economice de implementare a creditelor investitorilor strini i organizarea
procesului economic in baza legitilor economiei de pia capitaliste.
 reformarea instituiilor economice i administrative statale prin crearea unui stat drept.
implementarea proprietii private capitaliste in campul reproductiv al economiei socialiste
chineze.
In rezultatul realizrii noii reforme economice din anul 1978 economia Chinei a inregistrat anumite
succese. Timp de 25 de ani (1978-2003) economia real a ei a sporit cu 8% anual, iar PIB a
inregistrat o cretere de 26, 5 ori in perioada indicat. La ora actual cursul geostrategic al Chinei este
orientat in urmtoarele direcii:
A promova i mai departe dezvoltarea unei economii deschise (de pia) in care rolul principal
va reveni organizrii i perfecionrii ZEL in zona de litoral;
Susinerea pe toate cile a climatului investiional. Datorit promovrii, acestei politici China a
reuit s atrag mai mult de 25 la sut din totalul investiiilor statelor asiatice. Mari investiii au
venit de la mafia chinez internaional numit triad, care a fost nimicit de ctre regimul
comunist de pan la reform.
Un scop geostrategic major al Chinei este de a crea, China Mare, care presupune s includ
nu numai fostele provincii istorice, dar i intreaga diaspor chinez, care numr aproximativ
55 mil. oameni.
Un alt obiectiv geostrategic al Chinei este de a rezolva problema alipirii definitivepe baza
legitim a Taiwanului.
China ar putea deveni pe viitor o putere economic mare din lume cu condiia dac va reui s
depeasc unele contradicii de caracter intern:
crearea unei stabiliti politice in ar;
micorarea contrazicerilor mari, care exist dintre sat i ora;
minimalizarea disproporiei foarte mari in indicatorii socio-economici regionali dintre teritoriile
de litoral i cele din interiorul rii.
Un rol tot mai mare in regiunea Asia-Pacific revine unor state mai mici dup suprafa i numrul de
locuitori, dar care au un nivel relativ inalt de dezvoltare economic. La ele se refer Coreea de Sud,
Taiwani, Singapore, Malayzia, Thailanda, care mai poart denumirea de state noi industrializate numii
dragonii asiatici. Toate aceste state in ultimele decenii destul de activ au ptruns cu mrfurile sale
pe piaa mondial. Cota acestor state in comerul mondial cu mrfuri industriale a sporit de la 4% in
anul 1975 la 13% ctre mijlocul anilor 90 ai sec. XX-lea.
Succesul dezvoltrii economice a acestor state se datoreaz urmtoarelor imprejurri.
Ele au reuit s cucereasc piaa extern la unele mrfuri i s sporeasc brusc producia de
export.
La baza competivitii producia acestor state au stat tehnologiile performante, braele
calificate de munc, disciplina inalt de producie spiritul inovativ, capacitatea de a produce
mrfuri de calitate inalt cu cheltuieli minime.
Creterea economic rapid a acestor state se datoreaz i utilizrii pe larg a investiiilor
strine, crearea intreprinderilor cu capital mixt i a Z.E.L.
Unele din aceste state au i un secret propriu a lor in promovarea politicii geoeconomice. Astfel
Taiwanul a ales modelul de dezvoltare economic bazat pe businessul de familie, care asigur un
grad inalt de concuren in cadrul rii. Totodat unele secrete ale modelului Taiwanez de dezvoltare
se mai datoreaz i tradiiilor secular ale religiei confuioniste.